luni, 30 decembrie 2019

Buna dimineata în ultima zi de Luni din acest an! Ganduri calde fiecaruia dintre voi!!!❄️😀☃️☕️

Buna dimineata în ultima zi de Luni din acest an!
Ganduri calde fiecaruia dintre voi!!!❄️😀☃️☕️

Remedii de la cititori: Unguent pentru boli de piele – reteta originala

Rostopasca, una din cele mai puternice plante de leac utilizate in terapie de-a lungul timpului
Am primit un cadou de Craciun din partea domnului Ioan Marcus, cititorul nostru fidel din Aiud. Este vorba, desigur, de o noua reteta preparata din plante medicinale dupa o metoda proprie, originala. Indrazniti sa o preparati acasa, in cazul in care aveti vreo problema pe care o poate rezolva. Efectul este garantat de experienta celui care a elaborat-o, un pasionat al plantelor medicinale si al medicinei naturiste. Sanatate!
Catre Echipa Dacic Cool: Va doresc Sarbatori Fericite! Considerati aceasta reteta de unguent ca un dar de Craciun. Am preparat un unguent complex pentru picior de atlet (Tinea pedis), micoze (ciuperci), eczeme, cotul tenismanului, cuperoza, psoriazis, bataturi, transpiratia picioarelor. Este preparata din mai multe plante medicinale, propolis, ulei volatil de tea tree (arbore de ceai) si acid salicilic (salicil, aproximativ 10%). Am reusit sa cumpar cartea Farmacopeea Romana, editia a V-a, din anul 1943. Va trimit reteta si modul de preparare a alifiei pentru picior de atlet (boli de piele), precum si o poza cu unguentul. Va doresc numai bine si sanatate. La multi ani! Cu stima si respect: Marcus Ioan, din Aiud, judetul Alba.


Roinita, planta medicinala cunoscuta pentru efectele ei terapeutice
Alifie pentru picior de atlet (Tinea Pedis) - metoda de preparare originala
Indicatii terapeutice: picior de atlet, micoze (ciuperci), eczeme, cotul tenismanului, cuperoza, psoriazis, transpiratia excesiva a picioarelor, bataturi.
Ingrediente (plante): 1 lingura flori de galbenele, 1 lingura flori de musetel, 1 lingura flori de coada soricelului, 1 lingurita de marul lupului - partea aeriana, 1 lingurita ace de tuia, 1 lingurita frunze de chiparos, 1 lingurita radacina de tataneasa, 1 lingurita frunze de roinita, 1 lingurita rostopasca - partea aeriana, 1 lingurita muguri de plop negru, 1 lingurita trei frati patati, 1 lingurita scortisoara, 1 lingurita petale de trandafiri, 1 lingurita frunze de rozmarin, 1 lingurita cimbru de gradina - partea aeriana, 1 lingurita frunze de salvie.
Mod de preparare: Se topesc 1.250 de grame de unt sau de grasime tartinabila cu continut de grasime 70% si se introduce amestecul de plante. Se fierbe putin, pana se aduna plantele (cam 5-10 minute), apoi preparatul se ia de pe foc si se lasa in repaus pana a doua zi. A doua zi, se incalzeste preparatul pana la topire, se ia de pe foc, se lasa in repaus pana ziua urmatoare. A treia zi, se incalzeste preparatul pana la topire, se strecoara cu ajutorul unei strecuratori in care se pun cel putin doua straturi de tifon.
Musetelul, una dintre cele mai populare plante medicinale
Ca sa amplificam efectul terapeutic al unguentului, putem fierbe in unguent propolis brut (aproximativ 100-150 de grame). Propolisul se fierbe in unguent dupa ce l-am strecurat de plante. Separat, in alt vas, se topesc 20 de grame de tamaie medicinala, care se toarna in vasul in care s-a preparat anterior unguentul. Separat, se topesc 15-25 de grame de ceara de albine si se toarna peste tamaie. Daca tamaia s-a racit, se incalzeste pana la topire si se amesteca ambele topituri (tamaia cu ceara). Peste tamaia si ceara topita se toarna unguentul in stare lichida, apoi se amesteca bine. Pentru evitarea fumului ce se degaja la topirea tamaii se poate prepara un extract uleios de tamaie, astfel: 20 de grame de tamaie se piseaza intr-un mojar (se marunteste foarte fin), apoi pulberea obtinuta se pune intr-o sticla cu dop, se toarna putin ulei de masline (100 ml) si se lasa la macerat pana este gata unguentul (pana se strecoara unguentul, adica 3 zile). Eu am pus maceratul de tamaie la baia de apa (bain-marie) timp de o ora. Pe fundul sticlei ramane un reziduu maroniu. Acest macerat de tamaie se amesteca cu unguentul topit (in stare lichida).
Se pun apoi in unguentul topit 10 ml de ulei volatil de tea tree. Este mai bine sa adaugam uleiul volatil de tea tree in unguent dupa ce am incorporat si acidul salicilic (la final, inainte de a turna unguentul semitopit in recipiente corespunzatoare). Se poate prepara si un amesec de uleiuri vegetale - ulei de in, ulei din samburi de struguri, ulei din seminte de canepa. Eu am preparat amestecul de uleiuri in care am facut maceratul de tamaie. Mai este recomandata adaugarea uleiului de oregano (sovarv), o lingura buna. La amestecul de plante se poate adauga si o lingurita de sovarv, partea aeriana.
Alifie pentru picior de atlet, micoze, eczeme, psoriazis, bataturi
Se amesteca bine. Preparatul (unguentul) in stare lichida se toarna intr-un vas (poate fi folosita o galetuta de 900-1000 ml, in care a fost smantana sau iaurt). Se canteraste galetuta cand este goala, apoi se cantareste galetuta cu preparatul in ea, ca sa se stie exact cate grame de unguent s-au obtinut.  Eu am cumparat un recipient din plastic transparent de 1.600 ml cu capac, de la menaj, in care am turnat unguentul topit. Cand am adaugat salicilul, l-am incalzit pe baia de apa putin, apoi l-am turnat intr-un vas de metal mai mare, unde am incorporat acidul salicilic.
Unguentul este semitopit. Il amestecam pana obtinem o pasta omogena si, asa, in stare lichida, il turnam direct in cutiute de plastic pentru unguente. Se adauga la preparat (care intre timp s-a racit, s-a solidificat) acid salicilic, ca sa se obtina un unguent cu continut de salicil 10% (maximum 15%). Eu amestec salicilul in unguent cu mixerul.
La 1.248 de grame de unguent, daca se incorporeaza 124,80 de grame de acid salicilic (salicil), se obtine un unguent cu concentratia de acid salicilic 10%. Daca la 1.248 de grame de unguent se pun 187,20 de grame de acid salicilic, atunci se obtine un unguent cu concentratia 15% acid salicilic. Daca la 1.248 de grame de unguent se incorporeza 62,40 de grame de acid salicilic, atunci am obtinut un unguent cu concentratia 5% de acid salicilic. Daca preparam 100 de grame de unguent cu concentratia 10% acid salicilic, atunci la 90 de grame de unguent incorporam 10 grame acid salicilic.
Mod de administrare: Se unge locul afectat de boala de 2-3 ori pe zi (sau seara, inainte de culcare). Daca am incorporat acid salicilic in unguent, atunci pielea incepe sa se decojeasca dupa cateva zile (3-5 zile). Dupa aceea, nu se mai foloseste unguentul, caci poate provoca rana (arsuri).

Pe domnul Ioan Marcus il puteti contacta la numarul de telefon 0745.558.868, dupa ora 18.00, sau la adresa de e-mail janosm3@gmail.com . Dumnealui tine sa mentioneze ca nu da consultatii, nici sfaturi.

Ultimele zile ale anului sunt gata să treacă prin clepsidra timpului! Anul 2020 este aproape să-şi deschidă primele file albe, încă necunoscute. Vă doresc sănătate, bucurii şi împliniri!

duminică, 29 decembrie 2019

Recomand!

Set 2 draperii DECORINT pe rejansa (COD:DR.17);
Dimensiuni: 2 buc x 250 x 250.
http://perdeleconfectionate.ro/spl/434464/SETURI-DRAPERII
http://fabricutadeperdele.ro/spl/648862/SETURI-DRAPERII

Buna dimineata! "Învaţă iubirea. Iubirea nu are vârstă. Nu are termen de valabilitate. Ea nu expiră. E bună la orice vârstă. Învaţă lecţia iubirii de la cine-i în preajmă. De la un copil. De la un prieten. De la un iubit. De la un vecin. De la un căţel..." "Limpede nu vezi decât cu inima. Miezul lucrurilor nu poate fi văzut cu ochii.”


sâmbătă, 28 decembrie 2019

Vasluiul nu se lasa mai prejos cand vine vorba de traditiile noastre frumoase! #mandrucasuntvasluian


Traditii romanesti de sfarsit si de inceput de an

Plugusorul, urare traditionala la romani in preajma Anului Nou
Romanii iubesc traditiile stramosesti si le poarta intotdeauna in suflete ca pe o parte a propriei indentitati. Fiecare sarbatoare are farmecul si semnificatiile ei, insa sarbatorile de sfarsit de an si cele de inceput de an par sa fie cel mai aproape de inimile romanilor. Avem foarte multe traditii legate de sarbatori, iar aceasta se datoreaza atat strainilor care s-au abatut pe aceste meleaguri si au decis sa ramana, aducand cu ei traditiile lor, cat si vechilor traditii stramosesti, transmise din generatie in generatie.

Liviu Rebreanu spunea ca traditia adevarata e singura merinda sufleteasca, iar noua, romanilor, ne place sa insotim fiecare sarbatoare religioasa de traditii si ritualuri care au dainuit in timp, pastrandu-se inca si astazi.
Anotimpul cel mai plin de traditii romanesti este iarna. Traditiile legate de sfarsitul de an incep inca de pe 15 noiembrie, o data cu Postul Craciunului, atunci cand oamenii incep sa se pregateasca pentru primirea in suflete a nasterii Mantuitorului. 21 noiembrie este sarbatoarea Ovideniei. In credinta populara, se spune ca se deschid cerurile si sunt primate pomenile pentru cei care au trecut in nefiinta. De asemenea, este noaptea in care oamenii satelor evita sa fie afara cand se lasa intunericul, intrucat animalele incep sa vorbeasca si e bine sa nu fie auzite de nimeni. Se poate spune, insa, ca adevaratul aer de sarbatoare incepe sa se simta la romani din ultima zi a lunii noiembrie, la sarbatorirea Sfantului Andrei, sarbatoare, cu traditii dedicate in special fetelor nemaritate care vor sa-si afle ursitul, a duhurilor dezlantuite si a usturoiului asezat strategic la ferestre.
Pe 4 decembrie, de Sfanta Varvara, femeile isi ung copiii cu miere pentru a-i feri de rau, apoi ii spala cu apa sfintita. La sate este o zi respectata, nici o femeie nu spala rufele, nu lucreaza la gherghef, de frica ca Sfanta Varvara sa nu lase raul asupra lor. In aceasta zi, femeile nu imprumuta nimic, pentru ca se tem sa nu supere pe Sfanta Varvara si sa nu fie rasplatite cu rau.
Despre Mos Nicolae batranii satelor romanesti spun ca se mai numeste si Sannicoara si era, in trecut, renumit mai degraba prin pedepsele pe care obisnuia sa le dea celor necredinciosi, decat prin daruri. Astfel, cu o nuia foarte bine aleasa, Sannicoara plesnea palmele celor care incalcau regulile credintei drepte. Astazi, Mos Nicolae este asteptat de fiecare copil, cu speranta ca in ghetute vor ajunge cele mai bune dulciuri. Daca la mijlocul lunii noiembrie incepe o serie de sarbatori cu traditii care presupun practici magice si credinte dedicate lupilor, in decembrie, Sannicoara este cel care pune capat acestor sarbatori, dand startul sarbatorilor de sfarsit de an. In satele din Bucovina, oamenii cred ca Sfantul Nicolae se face vazut de Anul Nou, cand se deschid cerurile, insa numai la cei care poarta cu adevarat credinta in suflete. Daca ninge in aceasta zi, inseamna ca anul care va urma va fi foarte greu.
O alta sarbatoare importanta la sfarsitul de an este Ignatul, ziua de 20 decembrie, cand oamenii din satele romanesti taie porcul. Este sarbatoarea care ii aduna pe cei plecati departe la un pahar de tarie langa foc. Porcul este randuit conform unor reguli transmise din generatie in generatie. Sangele porcului nu se arunca, ci se lasa la uscat si se foloseste in ritualuri de descantec, pentru femeile insarcinate care s-au speriat sau pentru copiii bolnavi. Atentie! Cutitele cu care se va taia porcul trebuie tinute departe de ochii porcului, pentru ca altfel, acesta nu se va mai ingrasa, iar gospodarul va fi de rasul satului. Este ziua in care, in Bucovina, dar si din alte zone ale tarii, femeile incep sa isi recupereze toate obiectele pe care le-au imprumutat in timpul anului, ca sa poata incepe noul an cu tot ceea ce le trebuie.
Sarbatoarea Craciunului, a nasterii Mantuitorului, este una plina de credinte populare si ritualuri. Este perioada colindelor, a bucuriei intampinarii nasterii lui Iisus. Preotii merg din casa in casa cu icoana, pentru a prevesti nasterea lui Hristos, iar copiii isi pregatesc traistutele. Cand se lasa seara, in Ajun, copiii mici merg din casa in casa cu cantece de slava pentru acesta sarbatoare minunata. Femeile din satele din Bucovina aseaza pe masa un colac mare, impletit si un pahar cu apa rece, ca dar pentru sufletele celor raposati. In satele din Maramures, femeile pun pe pereti prosoape brodate chiar de ele in timpul anului, ca sa se apere de rau, atat ele, cat si familia.
Femeile carora le ramane aluat de la colaci il folosesc pentru a descanta animalele, in caz ca acestea se imbolnavesc. Cand se aseaza masa, nu se pune niciodata intai bautura, ci bucatele obtinute prin truda, altfel, norocul si bunastarea vor parasi acea casa. Este momentul colindelor – cantecele care poarta noroc celor care deschid usile sa le asculte.
Colindele rasuna de cu seara, pana in zori, nu ramane nici o casa necantata. Tinerii se unesc in grupuri si merg cu Vicleimul sau cu Irodul, cu colinde despre siretenia si cruzimea lui Irod. Cine nu le deschide usa – se spune in popor – va avea parte numai de ghinion, intregul an. Se spune ca zgomotul facut de catre colindatori in seara de Ajun alunga tot raul. Cele mai indragite colinde sunt Florile dalbe, Ziurel de ziua, Sus la poarta Raiului, La Vitleem colo-n jos, Trei pastori, Iata, vin colindatori.
Una dintre cele mai frumoase datini este aceea a impodobirii bradului. Nu este un moment doar pentru copii, ci si pentru cei mari, pentru cei care au credinta in suflete. Cele mai frumoase decoratiuni sunt asezate in brad, acesta fiind piesa de rezistenta a sarbatorii de Craciun. Este momentul darurilor. Daca celor mici Mos Craciun le aduce ceea ce au scris in scrisorica, cei mari isi fac daruri intre ei. Poarta ghinion – se spune in popor - sa oferi cuiva esarfe, fulare sau manusi. Poarta noroc darurile precum cartile, tablourile, bijuteriile din aur sau argint. In case miroase a cozonac si a carnati afumati, a colacei proaspat scosi din cuptor.
Craciunul este una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinismului, asadar masa de aceasta sarbatoare trebuie sa fie una imbelsugata, plina de merinde bogate. Se spune ca Dumnezeu a dat aceasta sarbatoare ca sa vada veselie si bogatie in casele oamenilor.
Anul Nou este insotit si el de o adevarata pleiada de traditii. In ajun de An Nou, fetele nemaritate pun intr-un bol cu apa neinceputa un ban si o crenguta de busuioc si se spala pe fata cu aceasta apa, iar atunci cand vor merge la culcare, il vor visa pe alesul lor. Pentru copii, ajunul Anului Nou este un moment cu adevarat special. Ei incep sa se pregateasca dis-de-dimineata, repetand uraturile si pregatind cele mai frumoase costume. Copiii sunt cei care dau startul uraturilor, iar cei care nu isi deschid portile vor avea un an lipsit de noroc. Plugusorul este prima uratura care se aude pe ulitele satului, urmata apoi de uraturi specifice copiilor mai mari: capra, pentru ca mai apoi, spre lasarea intunericului, sa vina ursul si mascatii, cu zarva lor specifica, cu galagia si freamatul de sarbatoare care tine pana cand se face din nou ziua. In casele unde sunt fete de maritat, acestea asaza mesele cat mai frumos, pregatesc cele mai bune bucate si asteapta sa vina petitorii. Acestia fac urarile in curte, apoi sunt invitati in casa de catre parintii fetei, sunt cinstiti cu un pahar de tuica sau palinca si sunt pusi la masa, ca sa guste din merindele pregatite de fata.
La miezul noptii, la cumpana dintre ani, fiecare trebuie sa aiba in minte o dorinta sau chiar o lista de dorinte, fie ca este scrisa pe o foaie de hartie sau este purtata doar in inima. Aceasta se va indeplini numai daca exista credinta in suflet. Se spune ca in noaptea de Anul Nou, exista multe duhuri care se plimba printre cei vii, iar cine are o caciulie de usturoi in buzunar, va fi ferit de influenta acestora. Tot de bun augur este sa se tina bani in buzunar (de preferat o bancnota cat mai valoroasa), pentru ca intreg anul sa fie unul bogat. Cine scoate gunoiul din casa in seara de ajun sau in prima zi din noul an isi compromite sansa la noroc. Se spune ca aruncand gunoiul sau orice obiect din casa se arunca, de fapt, norocul. Tot in aceste zile, nu se imprumuta nimic, pentru ca altfel, intreg anul va insemna sa se depinda de altii. Pana in seara de ajun este bine sa se dea inapoi tot ceea cea a fost luat cu imprumut, pentru ca noul an sa se inceapa curat, in plina forta si fara datorii in urma. O alta superstitie spune ca cine va deschide usa la miezul noptii va lasa anul vechi sa isi ia zborul si ii va permite celui nou sa intre in casa. Se mai spune ca pe masa festiva de Anul Nou nu trebuie sa lipseasca pestele, intrucat acesta este aducator de noroc.
Prima dimineata din noul an incepe cu rarile copiilor de bine. Sorcovirea incepe in zorii zilei, insa exista unele zone din tara unde se asteapta terminarea slujbei de Sfantul Vasile, la biserica. Copiii mici merg din casa in casa, cu crengute inflorite sau ornate de ei, cu orez in buzunare. Fiecare casa este sorcovita, ca sa aiba parte de noroc si de bunastare intregul an.
Acestea, dar si multe altele sunt traditiile pe care noi, romanii, inca le mai respectam si le purtam in suflete, le ducem dorul ori de cate ori suntem departe.
Suntem un popor in care fiecare sarbatoare religioasa poarta cu sine o intreaga gama de traditii si de superstitii, insa exista si alte popoare care au ritualurile si credintele lor de Craciun sau la cumpana dintre ani. In Italia, cine nu manaca linte in prima zi a noului an nu va avea o situatie financiara buna. Tot aici, in seara de Anul Nou se arunca pe geam unul dintre obiectele vechi, cu credinta ca acesta era purtatorul de ghinion. Se scapa, astfel, de ghinion si se asteapta ca noul an sa aduca prosperitate. In Spania, trecerea in noul an este vestita de 12 batai de clopote. La fiecare sunet al clopotului, cine manaca cate o boaba de strugure va avea 12 dorinte indeplinite. In Grecia, copiii asteapta daruri, iar acestea sunt ascunse in papucei. In Scotia, se crede ca prima persoana care le trece pragul dupa trecerea in noul an va avea o influenta asupra situatiei generale a anului. Astfel, daca invitatul care soseste primul va fi un barbat, atunci anul va fi unul cu noroc. Daca, invitatul va fi o femeie, atunci lucrurile s-ar putea sa nu mearga tocmai bine.
Ignorate pentru un timp de noile generatii, traditiile au inceput sa isi reintre in drepturi, devenind parte a identitatii nationale, chiar si pentru cei mai tineri.

De obicei - cateva corectii, cateva ganduri de sezon

Obiceiul este o traditie care s-a perpetuat de generatii, un fel particular de manifestare, o lege nescrisa, impamantenita in spatiul in care a prins radacini. Prin obiceiuri ne-am identificat ca natiune intre celelalte neamuri. Obiceiurile si traditiile seculare ale poporului roman au fost mereu asemanatoare in toate cele trei provincii istorice, doar cateva particularitati facand diferenta. Ele au evoluat trecand de la paganism la crestinism, ajungand in prezentul incert si indreptandu-se spre viitorul nonsens.
Cu mii de ani in urma, inaintasii nostri au avut credinte proprii, paganisme, cel mai probabil de origine tracica. Venerarea zeilor nu le-a fost nici lor straina. Din randuiala divina, crestinismul a patruns pe teritoriul tarii noastre inca din primul secol, insa a platit tributul credintelor deja instalate. La inceputurile crestinismului, populatia romana pastra si caracteristici ale credintelor pagane. Asa a debutat un amestec intre religii, cu toate ca acestea difereau, fiind chiar contradictorii in esenta. Unele obiceiuri desprinse din acest amestec s-au transmis nealterate pana in zilele noastre. Credinta in simbolurile pagane precum ursitoare (zane care determina soarta copilului nou-nascut), iele, varcolaci, paparude etc. s-a pastrat in cultura populatiei de la sate.
Crestinismul a gasit teren prielnic pe meleagurile noastre, dreapta credinta primenind constiinta, fiind imbratisata, impropriata si transmisa din generatie in generatie. Neamul nostru s-a inchegat si s-a format in crestinism. Credinta face parte din identitatea noastra, iar sarbatorile crestine au generat noi obiceiuri si traditii atat de dragi sufletului romanesc. Craciunul, Nasterea Domnului, cea mai indragita sarbatoare a romanilor, este si cea mai bogata in traditii. In amintirea intruparii Fiului lui Dumnezeu, ai nostri au postit, au facut metanii, s-au spovedit, s-au impartasit, au mers la colindat, ducand tuturor vestea Nasterii, si-au umplut mesele de colaci si cozonaci, si-au binecuvantat casele si si-au lucrat manual portul pentru a merge la biserica. Si aici putem distinge obiceiuri pagane precum sacrificarea porcului, impodobitul bradului sau unele dansuri si uraturi care nu au nimic in comun cu traditia crestina, dar care s-au transmis in timp. Ele fac si astazi parte din traditia noastra populara.
Ingrijorator insa este faptul ca, odata cu dezvoltarea culturii, pana si credinta crestina pare sa-si piarda rostul, in special la oras. Cea mai importanta eroare a acestei situatii este improprierea unor obiceiuri straine de caracterul poporului roman, care nu fac decat sa-l secatuiasca si sa-l dezorienteze de puterea de a merge mai departe. Halloweenul, transhumanismul, ideologia de gen si altele nu sunt altceva decat niste bombe cu ceas foarte frumos marketizate si prezentate publicului in asa fel incat sa-i adoarma constiinta de sine. "Obiceiurile" acestea venite de nicaieri ne asimileaza unii cu altii fara a avea valori comune, facandu-ne sa credem in valori total lipsite de sens si de esenta.
La o distanta de 2020 de ani de la minunata si tainica Nastere, aproape nimic nu mai aminteste de acest eveniment. Lumea intreaga angajata intr-un maraton al fericirii se inchina lui Mos Craciun, colinda cu like-uri pe retelele de socializare, consuma peste masura si se distreaza intr-o maniera grotesca, nespecifica spiritului autentic romanesc si nici valorilor crestine in care ne-am format.
Asistam la un furt al identitatii crestine. Ne furam singuri Craciunul si sansa la mantuire. Am pierdut sensul adanc al sarbatorii. Nu trebuie sa uitam un lucru real pe care istoria il atesta si-l afirma ca pe un adevar de netagaduit: in ieslea saracacioasa de la Betleem, Fecioara Maria a nascut pe Mantuitorul Lumii, Mesia Cel prorocit si mult asteptat. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, a coborat pe pamant, aducand speranta lumii, pace si bucurie.
Trebuie doar sa fim cu bagare de seama la ceea ce vine din afara, sa fim selectivi, pentru ca, daca nu vom fi atenti, nu ne va mai ramane nimic: nici obiceiuri, nici neam, nici tara. Sarbatori cu pace! 

La multi ani !

Buna dimineata !
Colaboratorii mei dragi ,va multumesc pentru incredere, promptitudine si deschidere!
Sunteti exemple demne de urmat .

Anul acesta a fost pentru mine si familia mea anul examenelor.
Am cunoscut oameni , in viaţa mea si în lista mea de prieteni virtuali din reţelele de socializare. dar m-am reintalnit cu vechi cunostinte.
De la toţi am învăţat câte ceva şi le sunt recunoascatoare.
Îi prefer totuşi pe cei de la care învăţ lucruri pozitive.
Ce îmi propun pentru anul care vine?
Sa am grija de sanatate mea si a familiei.
Mă motivează faptul că pot învăța ceva nou și mă pot dezvolta continuu.
Apoi să cunosc şi mai mulţi oameni frumoşi.
Sa dezvolt proiectele actuale si sa ma bucur de planuri noi minunate.
Nu pot încheia înainte de a mulţumi persoanelor din jurul meu pentru răbdare şi celor care va opriţi câteva minute pe pagina mea . ca să citiţi rândurile pe care le scriu pentru că mă onoraţi cu atenţia voastră.

Va doresc ca 2020 să fie aşa cum vi-l doriţi şi un an în care să fiţi sănătoşi indiferent că veţi fi acasă sau departe, singuri sau cu cineva.
Cu recunostinta si respect VA MULTUMESC!
Cum arata anul tau?
-Spune-mi cui ii multumesti ?
-Ce pagina sau persoana admiri.
-Ce iti propui pentru anul 2020?

vineri, 27 decembrie 2019

DE STIUT!

  Masuri utile, la indemana 

1. Miere
borcan 820ml = 1 kg ;
borcan 425 ml = 500 g ;
lingura plina  = 45 g ;
lingurita plina = 12 g ;

2. Faina

lingura rasa = 15 g ;
lingura cu varf = 25 g ;

3. Zahar tos
lingura plina = 30 g ;
lingurita = 10 g ; 

4. Gris
lingura plina = 25 g ;

5. Sare
lingura plina = 40 g ;
lingurita = 12 g ;

joi, 26 decembrie 2019

Un copac cu flori: Eucaliptul

Vorbim de un arbore inalt, impunator, frumos, cu valoare ornamentala, dar in acelasi timp cu o serie de proprietati benefice pentru sanatatea noastra. Acest arbore magnific face parte din familia Myrtaceae, este originar din Indonezia, Noua Guinee si Australia, dar in zilele noastre este raspandit in multe zone tropicale si subtropicale de pe glob. S-a raspandit din Australia dupa expeditia lui Cook din anul 1770. Eucaliptul este unul dintre cei mai inalti copaci de pe planeta noastra. Eucalyptus regnans (Mountain Ash) din Australia este cea mai inalta planta care face flori din lume. Exemplarul Centurion, cel mai inalt din zilele noastre, are nu mai putin de 99,6 metri inaltime! Cu toate acestea, din cele 700 de soiuri de eucalipt, exista cateva zeci de varietati pitice, care au sub 10 metri inaltime și care sunt ideale pentru gradinile obisnuite sau parcurile urbane. Acesti copaci ornamentali au o scoarta colorata, cu texturi diferite de la o varietate la alta, cu flori aspectuoase sau cu pastai cu seminte deosebit de atragatoare in gradina. Un exemplu este Eucalyptus macrocarpa. Eucaliptul isi pastreaza frunzele verzi tot timpul anului. Unele soiuri fac flori parfumate, iar trei varietati sunt renumite pentru frumusetea deosebita a florilor lor: Eucalyptus erythrocorys, Eucalyptus kruseana si Eucalyptus corymbia ficifolia. Florile de eucalipt sunt pline de nectar si nu au petale, ci sunt ornate cu stamine. Exista flori albe, crem, galbene, roz si rosii. Eucaliptii au forme variate, care merg de la tufa si arbust pana la copac falnic.
Pentru ursii Koala, frunzele de eucalipt constituie singura hrana
Chiar daca cele mai vechi fosile de eucalipt au fost descoperite in America de Sud (au o vechime de peste 50 de milioane de ani), acolo el nu mai este endemic. In general, eucaliptul este asociat cu Australia. Si nu este deloc de mirare ca se intampla asa, caci padurile australiene sunt in proportie de trei sferturi paduri de eucalipt – peste 92 de milioane de hectare! Pentru simpaticii ursi Koala, frunzele acestui copac constituie singura hrana. De fapt, Koala, o specie de opossum si un alt marsupiala, Petauroides volans, sunt singurele mamifere care pot consuma frunzele de eucalipt, deoarece acestea sunt foarte fibroase, au valori nutritionale scazute si sunt otravitoare pentru celelalte animale. Iar aborigenii sculpteaza din lemnul acestui copac un fel de tulnic, un instrument numit didgeridoo.
Cei mai multi eucalipti se inmultesc prin seminte. Se adapteaza la soluri de orice fel, de la cele argiloase pana la cele nisipoase si de la cele acide pana la cele alcaline, cu conditia sa fie bine drenate. Le place lumina solara plina, iar in primii ani trebuie protejati de vant. Unele specii rezista chiar la inghet.
Numele acestui copac vine din greaca veche, din prefixul eu-, care inseamna „bine”, si kaluptos, care inseamna „acoperire”. Prin urmare, „bine acoperit”. Este descrierea fructului sau, un operculum. Acesta este un fruct de consistenta lemnoasa, in forma de capsula conica, si are la capat niste valve care se deschid pentru a permite semintelor sa iasa. Semintele sunt cerate, au forma de betisor, sunt lungi de doar 1 milimetru si colorate in galben-maroniu.
De mii de ani, eucaliptul este cunoscut si pentru efectele sale vindecatoare, mai ales la nivelul cailor respiratorii superioare. Medicina chineza, medicina indiana Ayurveda, apoi grecii antici si europenii au inclus eucaliptul printre plantele medicinale din farmacopeea proprie. Totusi, genul Eucalyptus a fost descris in mod formal pentru prima data în anul 1789, de catre Charles Louis L'Heritier de Brutelle.
Extractul din frunze de eucalipt, benefic pentru pielea uscata
Din frunzele eucaliptului se obtine un ulei esential incolor, cu aroma puternica, lemnoasa si dulceaga, care contine 1,8-cineol, o substanta numita si eucaliptol. In plus, frunzele sale contin si flavonoide (actioneaza ca antioxidanti) si taninuri (ajuta la reducerea inflamatiilor). De aceea, ele ajuta la indepartarea simptomelor racelilor. Mai mult, extractul din frunze de eucalipt e benefic pentru pielea uscata, caci ajuta la refacerea ceramidelor, care sunt acizii grasi responsabili de mentinerea hidratarii pielii. Ajuta si la calmarea durerilor, ne relaxeaza si ajuta la mentinerea sanatatii dintilor.
Eucaliptul poate fi folosit si ca ingredient in bucatarie, insa cu grija, caci nu este un ingredient obisnuit. Frunzele sale contin toxine, pe care copacul le secreta pentru a se apara de insecte. Da savoare pestelui, carnii si legumelor, atunci cand acestea sunt afumate prin arderea unei frunze. Pescarii portughezi obisnuiau sa-si prepare captura pe carbuni incinsi, punand in interiorul golit al pestelui cateva crengute de ienupar, iar la final puneau o frunza de eucalipt udata cu apa de mare pe carbuni, afumand astfel pestele si dandu-i un gust deosebit. Infuzia din frunze de eucalipt ajuta la decongestionarea cailor respiratorii si la calmarea gatului iritat. Combinat cu fructe de vara, din eucalipt se obtine un jeleu herbal delicios, care de asemenea ajuta la respiratie.
Bomboane balsamice cu propolis si eucalipt de la Apidava
Bomboanele balsamice cu propolis din portofoliul Apidava imbina perfect aroma și beneficiile produselor apicole cu uleiul esential de eucalipt. Nu sunt doar delicioase, ci sunt si deosebit de utile in situatia in care avem gatul inflamat, mai ales in sezonul rece. Nu contin zahar, iar propolisul, care are si el o serie de proprietati antiseptice si antiinflamatorii, actioneaza imediat, crescand imunitatea si grabind vindecarea.
Eucaliptul e util si in alte moduri. De pilda, el este plantat acolo unde se doreste asanarea unor mlastini, deoarece este un mare consumator de apa. In zilele calde, deasupra padurilor de eucalipti se formeaza o ceata din compusii organici volatili pe care acesti arbori ii emana. Muntii Albastri Australieni si-au luat numele tocmai de la aceasta ceata fina care actioneaza ca un filtru albastrui.
https://www.daciccool.ro/stil-de-viata/casa-si-gradina/9766-un-copac-cu-flori-eucaliptul?fbclid=IwAR2pysOsWbAelTmGVwotbqeo7DAMpbtlXJqLsckCuyCVN477xjfiZbmw6IQ

Bună dispoziție și bucurie pentru toată ziua!


Crăciun binecuvântat cu liniște în suflet și veselie în casă!


miercuri, 25 decembrie 2019

Hristos s-a născut!✨ Lăudați și cântați și vă bucurați!✨


Diferente si Esente - Reabilitarea orala rapida
https://www.facebook.com/diferentesiesente/videos/809041952870015/

Schimba-ti viata! Informeaza-te! SCHIMBA-TI VIATA! INFORMEAZA-TE este seria de emisiuni realizata de ARENA Communications si difuzata pe B1 TV duminica, de la ora 9.30.

luni, 23 decembrie 2019

Aboneaza-te la newsletter! https://accmediachannel.ro/abonare-newsletter/ Nu uita sa te abonezi si la canalul de youtube ! https://www.youtube.com/channel/UCOmKQEdLXOvKvnKmwqgFsmg

sâmbătă, 21 decembrie 2019

Sa aveti un weekend linistit, dragilor🤗❄🎅🎄 "E bogat cel ce se mulţumeşte cu puţin, mulţumirea fiind bogăţia naturii." ~ Socrate ~


vineri, 20 decembrie 2019

Viata dulce cu lemn-dulce

Lemnul-dulce este o planta cu o aroma specifica, unica, speciala, cu gust dulce (de unde si numele in limba romana), o planta cunoscuta si apreciata in mai multe culturi, de peste trei milenii. Este o planta care a fost in atentia faraonilor si profetilor, a unor mari conducatori militari sau religiosi. In mormantul marelui faraon egiptean Tut, alaturi de aur, bijuterii pretioase si alte comori, s-au gasit mari cantitati de radacina de lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra), pastrata in conditii foarte bune. Prin urmare, aceasta planta era considerata deosebit de valoroasa.
Se crede ca faraonul a considerat ca are nevoie de ea in lumea de dincolo, pentru a-si pregati bautura sa dulce preferata, Mai sus. De fapt, egiptenii considerau lemnul-dulce o planta buna la toate, un fel de panaceu, asa cum la chinezi era (si este inca) ginsengul. In vremurile in care Biblia inca se scria, barbatii egipteni beau o licoare care avea ca ingredient lemnul-dulce. Dar multe alte popoare si populatii antice cunosteau bine lemnul-dulce, de la chinezi, brahmanii indieni si hindusi pana la sciti, greci, romani si babilonieni. Grecii l-au preluat de la sciti, iar Theophrastus il numea, cu trei secole inainte de Hristos, radacina scita. Se pare ca ostenii din armata scitilor puteau calatori timp de 12 zile fara a bea apa, doar mestecand lemn-dulce si mancand branza din lapte de iapa. Iar hindusii il amestecau cu lapte si zahar, obtinand o licoare care marea potenta.
Lemnul-dulce, tonic, expectorant si emollient
Dioscoride a dat lemnului-dulce numele sau botanic, de la glukos = dulce si riza = radacina, in greaca veche. El a mers alaturi de oastea lui Alexandru cel Mare si le-a recomandat soldatilor sa-si aline setea si foamea si sa-si creasca totodata rezistenta la efort cu ajutorul lemnului-dulce. Alexandru cel Mare insusi a apreciat calitatile lemnului-dulce. In acea perioada, se considera ca aceasta radacina e buna pentru tulburarile gastrice, ale ficatului si ale rinichilor, pentru tuse si durerile din zona pieptului. Marele imparat roman Cezar a fost, de asemenea, convins de calitatile acestei plante. Mult mai tarziu, Napoleon a mestecat atat de mult lemn-dulce incat dintii i s-au innegrit.
In Evul Mediu, lemnul-dulce diminua efectul negativ al mancarurilor prea condimentate sau gatite prea mult. In acea vreme, nu existau frigidere, astfel ca mancarea se pastra, de multe ori, prin adaugarea unor mari cantitati de sare sau de ierburi aromatice. Iar in sudul Europei se ingurgitau mari cantitati de apa de lemn-dulce, deoarece se credea ca aceasta infuzie purifica sangele.
Glycyrizina, substanta dulce din radacina lemnului-dulce, de 50 de ori mai dulce decat zaharul
Ayurveda, medicina traditionala indiana, considera ca Glycyrrhiza glabra este tonic, expectorant si emolient. Gratie acestor proprietati, lemnul-dulce a fost utilizat in mod traditional in tratarea tusei si a astmului. Astazi, se considera ca lemnul-dulce calmeaza membranele iritate, trateaza ulcerele stomacale, refluxul gastroesofagian, reduce iritatiile pielii, este laxativ, echilibreaza nivelul de zahar din sange, are efect expectorant si stimuleaza secretiile mucoase ale traheei. De asemenea, are efecte antiinflamatoare, diminueaza grasimile din organism, protejeaza ficatul de substantele toxice, intareste organismul in conditii de stres si are activitate antialergica. Contine vitamina E, complexul B, biotina, niacina, acid pantotenic, lecitina, mangan etc. Totusi, nu exista inca suficiente studii stiintifice care sa probeze toate proprietatile medicale ale lemnului-dulce.
Glycyrizina, substanta dulce care se gaseste in cantitati mari in radacina de lemn-dulce, este de 50 de ori mai dulce decat zaharul. De aceea, este firesc sa intalnim multe dulciuri gustoase care au ca ingredient aceasta radacina.
Bomboane fara zahar cu Propolis si Lemn Dulce de la Apidava
In portofoliul companiei Apidava, de pilda, intalnim bomboanele cu propolis si lemn-dulce. Sunt niste bomboane sanatoase, care nu contin deloc zahar. Aceste bomboane sunt deosebit de delicioase, fiind preferate atat de adulti, cat si de copii. Sunt ideale pentru persoanele care, din diferite motive, sunt nevoite sa renunte complet la zahar. Dulciuri pe baza de lemn-dulce au inceput sa fie fabricate inca de la inceputul secolului XX. Cu toate acestea, nu tot ce pare a contine lemn-dulce are aceasta planta ca ingredient. Anasonul are un gust asemanator si este utilizat, de multe ori, ca inlocuitor al sau.
Lemnul-dulce era foarte valoros in Europa medievala. In secolul al XIV-lea, englezii au pus o taxa pe importul de lemn-dulce, pentru a strange banii necesari repararii celebrului pod London Bridge. Pe langa alte intrebuintari, acest ingredient se regasea si in tutunul din tigari sau in tutunul care se mesteca. Astazi, unii considera ca te poti lasa de fumat mestecand lemn-dulce. Pe langa faptul ca radacina acestei plante are, cumva, forma unei tigarete, inlocuind tigara reala, ea are si un gust care aduce cu gustul tutunului, din moment ce era folosita ca ingredient in compozitia acestuia.
https://www.daciccool.ro/stil-de-viata/casa-si-gradina/9762-viata-dulce-cu-lemn-dulce

joi, 19 decembrie 2019

Dialoguri pentru sanatate la Medika TV - Evolutia tehnologiilor, aparatele medicale si necesitatea specializarilor continue
Zilele trecute ati putut urmari la Medika TV o noua editie a emisiunii Dialoguri pentru sanatate in care am discutat despre noile tehnologii din medicina si stomatologie si necesitatea specializarilor continue. Invitati: prof. univ. dr. Horia Barbu, medic primar chirurgie dento-alveolara, si asist. univ. dr. Stefania Iancu, medic rezident protetica dentara.
Multumim pentru sustinere Clinicii Prof. Dr. Barbu
#DrHoriaBarbu #DrStefaniaIancu #ClinicaDrBarbu #implantologie #chirurgiedentoalveolara #chirurgieorala #reabilitareorala #implantdentar #implanturidentare #sinuslift #aditiedeos #resorbtieosoasa #proteticadentara #dentist #stomatolog #implantolog #medici #dentisti #stomatologi #stomatologie #medicina #sanatate #emisiunidesanatate #tehniciminiminvazive #prmedical #clinicadentara #clinicidentare #clinicastomatologica #clinicistomatologice 
https://www.facebook.com/CeciliaCaragea/videos/2600852853569906/
Abonați-vă la: Postări (Atom)

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor