duminică, 31 decembrie 2023

Prea mult din timpul meu l-am irosit departe de bunul și iubitul Dumnezeu.


 Oamenii au obiceiul de a face bilanțuri la sfîrșit de an îșiruindu-și reușitele și isprăvile. 


De cînd mă țin minte, am avut mereu în minte doar ceea ce nu am făcut și nu am învățat din cele ce mi-am propus. Această trăsătură sufletească a căpătat un sens mai bun atunci cînd am descoperit Biserica și taina spovedaniei. 


În paradoxul dumnezeiesc, vederea propriei neputințe și înfrîngeri ne înalță, iar pomenirea faptelor bune și a isprăvilor ne prăbușește în zădărnicie. 


Și în acest an nu am isprăvit nimic din lucrarea pe care ar fi trebuit să o lucrez asupra sufletului meu: nu am adăugat nimic nici la virtuți, nici la dragostea pe care am dorit să o revărs asupra tuturor. Prea mult din timpul meu l-am irosit departe de bunul și iubitul Dumnezeu. 


Mă rog, dar, să-mi dea Hristos încă un an în care să o iau de la-nceput cu harul Său mângâietor 


Vă iert și eu și vă iubesc cu dragostea lui Hristos Domnul nostru și Mîntuitorul! 


- Savatie Bastovoi

Amin


 Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Tu ai vorbit prin preacurată gura Ta: Amin vă zic vouă, dacă doi dintre voi se sfătuiesc pe pământ pentru orice lucru şi îl vor cere, pe acela îl vor avea de la Tatăl Meu, Cel Care este în Ceruri; acolo unde vor fi adunaţi doi sau trei întru numele Meu, acolo voi fi şi Eu. Neschimbate sunt Cuvintele Tale, Doamne, milostivirea Ta e fără de seamăn, la fel şi iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta ne rugăm Ţie: dă-ne nouă robilor Tăi (preumele), cei ce s-au învoit să se roage Ţie (cererea), împlinirea dorinţei noastre. Dar nu cum noi voim, ci să fie voia Ta în veci. Amin.

Viata nu înseamnă să supravietuiesti unei ieri , unei verisau unui anotimp din sufletul tău ,

Bună dimineața cu inimâ bună !

    "Nu te teme de ziua de mâine.
    Dumnezeu este deja acolo!"
  ( Sf. Nectarie de Eghina)

     Viata nu înseamnă să supravietuiesti unei ieri , unei verisau unui anotimp din sufletul tău ,

    ci să știi să te bucuri
    de răsaritul de soare,
    de fiecare umbră,
    de un fulg de nea ,
     de o rază de lumină,
    de o clipă de cerurile lui Dumnezeu !
   
      Mântuire întru ani buni de la Milostivul Dumnezeu !
    
     Har și pace cu îmbrațisare sfântă !


 

Har și pace cu îmbrațisare sfântă !


 Domnul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui, ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu.

Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte. Acela aduce nelinişte în inimă, acesta alungă zgomotul; acela întunecă mintea, acesta luminează pe cea întunecată; acela aduce întristarea, care înainte era departe, acesta ridică grija, care este de faţă.

Căci nimic nu poate aşa de tare a însenina ca învăţătura înţelepciunii: a preţui puţin lucrurile de acum, a ţinti la cele viitoare, a recunoaşte cele pământeşti ca trecătoare şi a nu le socoti statornice, nici bogăţia, nici puterea, nici cinstea, nici măgulirile. Dacă tu ai o astfel de înţelepciune, atunci poţi să priveşti pe un bogat fără ca să-l zavistuieşti, poţi să ajungi la nevoie şi la sărăcie, şi totuşi să nu-ţi pierzi curajul.

Creştinul nu trebuie să prăznuiască sărbătorile numai în anumite zile, ci tot anul trebuie să fie pentru el sărbătoare. Cum însă trebuie să fie sărbătoarea care se cuvine lui? Pavel zice: „Să prăznuim nu întru aluatul cel vechi, nici întru aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci întru azimele curăţiei şi ale adevărului” (I Corinteni 6, 8).

Dacă ai conştiinţa curată, tu serbezi în toate zilele, săturându-te cu nădejdile cele slăvite şi îndestulându-te cu aşteptarea bunurilor viitoare. Iar dacă nu ai conştiinţa liniştită şi eşti împovărat cu multe păcate, atunci poţi sfl ţii mii de sărbători, că nu te vei afla mai bine decât cel ce jeleşte.

Căci ce-mi foloseşte mie o zi senină, când conştiinţa mea este întunecată?

Aşadar, dacă voieşti să ai vreun folos de la Anul Nou, mulţumeşte acum când a trecut un an, mulţumeşte Domnului că El te-a adus până aici, frânge inima ta, numără zilele vieţii tale şi zi către tine însuţi: „Zilele aleargă şi trec, numărul anilor se împlineşte, eu am si săvârşit o mare parte din cale, dar ce bine am făcut? Oare, nu mă voi duce de aici deşert şi gol de toată dreptatea? Judecata este înaintea uşii, viaţa mea merge spre bătrâneţe”.

Acestea le cumpăneşte în ziua Anului Nou, la acestea să gândeşti în curgerea anului. Să cugetăm la cele viitoare, ca să nu ne zică cineva ceea ce proorocul zicea iudeilor: „Zilele lor s-au stins întru deşertăciune şi anii lor au trecut repede” (Psalmul 77, 37).

Această sărbătoare neîncetată despre care am vorbit, care nu cunoaşte vreo curgere a anului şi nu este legată cu vreo zi hotărâtă, pe aceasta poate să o prăznuiască deopotrivă săracul şi bogatul. Pentru ea nu este de trebuinţă nici cheltuială şi nici avere, ci numai singura fapta cea bună.

Tu nu ai avere, dar ai frica lui Dumnezeu, care este mai preţioasă decât toate comorile; o comoară netrecătoare, neschimbătoare, nesecată.

Priveşte cerul, cerul cerurilor, pământul, marea, aerul, speciile dobitoacelor, feluritele plante şi tot neamul omenesc.

Priveşte îngerii, arhanghelii şi stăpâniile cele de sus.

Toate acestea sunt proprietatea Domnului. Robul unui Domn atât de bogat nu poate să fie sărac, când acest Domn este cu milă spre el.

A te veseli în astfel de zile, a avea mare îndestulare într-însele, a lumina cu făclii locurile publice şi a împleti cununi, şi altele asemenea, este o nebunie copilărească.

Tu eşti liber de aceste slăbiciuni, ai vârsta creştinească şi eşti cetăţean al cerului.

De aceea, nu mai aprinde în această zi focuri în pieţe, ci aprinde înăuntrul tău lumina cea duhovnicească, căci „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre cele bune şi să proslăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16). Această lumină îţi va face mare câştig.

Nu împodobi uşile casei tale, ci poartă-te bine, ca să dobândeşti din mâna lui Hristos cununa dreptăţii.

Nu face nimic în zadar, nimic fără temei, ci toate întru cinstea lui Dumnezeu, precum Pavel zice: „Ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate întru slava lui Dumnezeu să le faceţi” (I Corinteni 10, 31).

Tu întrebi: „Cum poate cineva să mănânce şi să bea intru slava lui Dumnezeu”.

Cheamă un sărac, primeşte printr-însul pe Insuşi Hristos la masa ta, şi tu ai mâncat şi ai băut întru slava lui Dumnezeu.

Dar El voieşte ca noi, nu numai să mâncăm spre slava lui Dumnezeu, ci şi toate celelalte să le facem tot aşa.

De exemplu, ieşirea din casă şi rămânerea noastră acasă. Şi una şi alta trebuie să se facă pentru Dumnezeu. Cum însă putem să le facem pe amândouă pentru Dumnezeu? Iată cum.

Când tu ieşi spre a merge la biserică să iei parte la rugăciune şi la învăţătura cea duhovnicească, atunci eşti întru slava lui Dumnezeu. Dar tu poţi să rămâi şi acasă întru slava lui Dumnezeu. Cum şi în ce chip? Când auzi zgomote, vezi neorânduieli şi prăznuiri păcătoase, sau vezi piaţa plină de oameni răi şi obraznici, atunci nu ieşi, nu lua parte la neorânduială, şi astfel tu ai rămas acasă întru slava lui Dumnezeu.

Iar dacă cineva poate ieşi din casă şi a rămâne în casă întru slava lui Dumnezeu, apoi poate încă a lăuda şi a dojeni întru slava Lui. „Dar – întrebi tu – cum se poate a lăuda sau a dojeni pe cineva întru slava lui Dumnezeu?”.

Voi, adeseori, şedeţi la locurile voastre de lucru şi vedeţi trecând oameni răi şi pierduţi, care sunt cu sprâncenele încreţite şi îngâmfaţi, înconjuraţi de slugarnici şi de linguşitori, îmbrăcaţi în haine scumpe, plini de un lux deşert, oameni jefuitori şi lacomi de avere. Deci, dacă tu vei auzi pe cineva zicând: „Iată un om fericit şi vrednic de râvnit”, dojeneşte această vorbă, jeleşte şi tânguieşte. Aceasta vrea să zică a dojeni întru slava lui Dumnezeu, căci astfel de dojana este pentru cei de faţă o învăţătură de înţelepciune şi de faptă bună, ca ei să nu mai fie aşa de poftitori de cele pământeşti.

Zi celui ce a rostit vorba de mai sus: „Pentru ce acest om este fericit? Poate pentru că are un cal frumos, împodobit cu frâu scump şi multe slugi, o haină luxoasă şi în toate zilele petrece în beţie şi în desfătare?”. Tocmai pentru aceea el este nenorocit şi în treapta cea mai înaltă vrednic de jelit. Eu văd că voi nimic nu puteţi lăuda la el decât numai lucrurile cele dinafară: calul, frâul, haina, care nu fac parte din el.

Spuneţi, poate, oare, să fie ceva mai sărăcăcios, decât atunci când calul, frâul, frumuseţea hainei şi mulţimea slugilor se admiră, iar stăpânul trece fără nici o laudă? Cine poate să fie mai sărac decât cel care întru sine nu are nimic frumos, ci se împodobeşte numai cu cele străine?

Podoaba şi bogăţia noastră cea adevărată, cea proprie, constă nu în slugi, nu în haine şi în cai, ci în fapta cea buna a inimii, in bogatia faptelor bune şi în fericita incredere in Dumnezeu.

Iar dacă tu vezi trecând un sărac, un puţin-preţuit şi nebăgat în seamă, care trăieşte foarte greu, dar foarte îmbunătăţit, laudă-l înaintea celor de faţă, iar lauda ta va fi o îndemnare pentru dânşii, o chemare la viaţa cea îmbunătăţită şi dreaptă.

Dacă ei zic: „Acesta este ticălos şi nenorocit”, răspunde-le: „Dimpotrivă, el este cel mai fericit, căci el are prieten pe Dumnezeu, soaţă a vieţii, fapta cea bună; el stăpâneşte o comoară netrecătoare, adică o conştiinţă curată. Cum poate să-l vatăme pe el lipsa bogăţiei pământeşti, când el are să moştenească cerul şi bunătăţile cereşti?”. Când tu vei vorbi aşa cu dânşii şi îi vei învăţa aşa, vei primi mare plată pentru laudă şi pentru dojana, căci pe amândouă le faci întru slava lui Dumnezeu.

Noi putem încă să şi pedepsim întru slava lui Dumnezeu. Cum? Adeseori ne supărăm pe slugile şi pe supuşii noştri; dar cum putem să-i pedepsim pentru Dumnezeu? Când vezi că sluga ta sau un cunoscut, sau altcineva din cei legaţi cu tine s-a îmbătat, ori a răpit ceva, umblă la locuri rele, nu se îngrijeşte de sufletul său, jură, minte, ocărăşte-l şi-l pedepseşte, readu-l pe calea cea dreaptă, pune-l în rânduială, şi toate acestea vor fi făcute întru slava lui Dumnezeu. Iar dacă vezi că el a greşit împotriva ta, şi în slujba ta a fost leneş, iartă-l şi tu îl vei ierta întru slava lui Dumnezeu.

Dar, cu părere de rău, mulţi fac cu totul din contra, atât cu cei cunoscuţi, cât şi cu slugile lor. Când aceştia păcătuiesc împotriva noastră, atunci ne facem judecători aspri şi nemilostivi; dimpotrivă, dacă ei au jignit pe Dumnezeu şi şi-au aruncat sufletele lor în pieire, noi nu pierdem nici o vorbă pentru aceasta.

Mai departe. Poate tu trebuie să-ţi faci prieteni. Fă-ţi prieteni pentru Dumnezeu! De trebuie să-ţi faci vrăjmaşi, fă-ţi-i pentru Dumnezeu!

Insă cum putem noi să ne facem prieteni şi vrăjmaşi pentru Dumnezeu?

Să nu căutăm prieteni de la care primim daruri, de care suntem invitaţi la masă şi care ne părtinesc în lucrurile cele pământeşti, ci să ni-i câştigăm pe acei prieteni care totdeauna ţin sufletul nostru în rânduială, ne îndeamnă la datoriile noastre, pedepsesc greşelile noastre, dojenesc încălcările de lege ale noastre; când cădem, iarăşi ne ridică, şi prin sfat şi rugăciune ajută apropierea noastră de Dumnezeu.

Dar şi vrăjmaşi trebuie să-şi facă cineva pentru Dumnezeu. Când tu vezi pe un om destrămat, încălcător de lege, plin de păcate şi de socotinţe rele, care voieşte să te ducă la cădere şi să te amăgească, retrage-te şi fugi, precum a poruncit Hristos să faci, când a zis: „De te sminteşte ochiul tău cel drept, scoate-l şi-l aruncă de la tine” (Matei 5, 29). Prin aceasta, El îţi porunceşte ca şi pe prietenii pe care tu îi iubeşti ca pe ochiul tău, şi care îţi sunt foarte folositori în viaţă, să-i smulgi şi să-i arunci de la tine, când mântuirea ta cere aceasta.

Când te duci în societate şi trebuie să vorbeşti multe, fă şi aceasta pentru Dumnezeu.

Şi când taci, să taci pentru Dumnezeu.

Cum poate însă cineva să facă acestea pentru Dumnezeu?

Când tu, în societate, nu vorbeşti cu alţii despre lucruri pământeşti, despre lucruri deşarte şi nefolositoare, ci despre adevărata înţelepciune, despre cer şi iad; când nu vorbeşti nimic de prisos şi fără de minte, precum: cine a dobândit o dregătorie, cine a fost pedepsit şi pentru ce, cum a câştigat cutare aşa de mult şi s-a făcut aşa de bogat, ce a lăsat celălalt la moartea sa, pentru ce unul nu a moştenit, pe când el socotesti că are cea mai mare nădejde la aceasta, şi altele asemenea.

Despre astfel de lucruri noi nici să nu începem vorba, nici cu alţii să nu vorbim despre ele. Mai vârtos să avem in vedere ca să facem şi să vorbim ceea ce place lui Dumnezeu.

Iarăşi, tu poţi să taci pentru Dumnezeu atunci când vei fi tratat cu îndrăzneală sau ocărât, sau vei suferi mii de necazuri, dar toate acestea le vei îngădui cu nobleţe de suflet şi nu vei răspunde cu nici o vorbă defăimătoare.

Dar noi putem, întru slava lui Dumnezeu, nu numai a lăuda şi a dojeni, nu numai a rămâne acasă şi a ieşi, nu numai a vorbi şi a tăcea, ci putem şi a ne întrista şi a ne bucura spre slava lui Dumnezeu.

Atunci când tu te vezi pe tine sau pe vreun frate căzând în păcat, jeleşte şi te întristează, şi prin această întristare tu vei câştiga mântuirea cea fără de căinţă, după cum zice Apostolul Pavel: „întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău” (II Corinteni 7, 10).

De asemenea, când vezi pe unul slăvit, nu-l pizmui, ci mulţumeşte lui Dumnezeu ca pentru binele tău propriu, căci El a făcut aşa de slăvit pe fratele tău, şi această bucurie îţi va aduce mare plată.

Căci, spune mie: Poate să fie cineva mai vrednic de jelit decât cel care pizmuieşte, care, în loc de a se bucura şi a trage câştig din bucurie, se întristează când altuia îi merge bine, iar prin această întristare el totodată îşi atrage pedeapsa lui Dumnezeu?

Trebuie, oare, să mai adaug că noi putem şi a cumpăra şi a vinde întru slava lui Dumnezeu? Când? Atunci când, de exemplu, nu cerem preţ mai mare decât cel obişnuit, nu abuzăm de timpurile în care toate sunt scumpe, şi încă atunci dăm săracilor din proviziile noastre. „Cel ce ţine grâul este blestemat…” (Pilde 11, 26), zice Domnul.

Insă ce trebuie să număr toate îndeosebi? Un exemplu poate sluji pentru toate. Precum zidarii, când voiesc a zidi o casă, măsoară din unghi în unghi cu sfoara şi aşa întocmesc zidirea, pentru ca partea ei cea din afară să nu fie nepotrivită, aşa trebuie şi noi, de-a pururea să întrebuinţăm, ca o sfoară, cuvintele Apostolului: „Ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate să le faceţi spre slava lui Dumnezeu” (I Corinteni 10, 31).

Aşadar, de ne rugăm ori de postim, de pedepsim ori iertăm, de lăudăm sau dojenim, de intrăm ori ieşim, sau orice facem, toate să fie spre slava lui Dumnezeu.

Ceea ce nu poate sluji spre slava lui Dumnezeu, nici să facem, nici să grăim.

Iar cuvântul Apostolului totdeauna să-l purtăm cu noi, ca pe un toiag puternic, ca pe o armă sigură şi ca pe o comoară scumpă; să-l înscriem în inima noastră, ca noi toate să le facem, să le grăim, să le săvârşim spre slava lui Dumnezeu, ca să dobândim slavă de la Domnul, atât aici, cât şi la sfârşitul acestei călătorii pământeşti.

Căci El zice: „Cine Mă cinsteşte pe Mine, şi Eu îl voi cinsti pe acela” (I Regi 2, 30). Insă nu numai cu cuvintele, ci şi cu faptele să slăvim totdeauna pe Tatăl, împreună cu Hristos Dumnezeul nostru, căci Lui se cuvine cinstea şi slava şi închinăciunea, acum şi în vecii vecilor. Amin.

Iertarea aduce bucurie când întristarea produce tristețe, în care durerea a provocat boala.

 




Nu există o familie perfectă.
Nu avem părinți perfecți, nu suntem perfecți, nu ne căsătorim cu o persoană perfectă și nici nu avem copii perfecti.
Avem reclamații de la alții.
Ne dezamăgim reciproc.
Prin urmare, nu există o căsătorie sănătoasă sau o familie sănătoasă fără exercitarea iertării. I
ertarea este vitală pentru sănătatea noastră emoțională și supraviețuirea spirituală.
Fără iertare, familia devine o arenă a conflictului și o reducere a pedepselor.
Fără iertare, familia se îmbolnăvește. Iertarea este asepsia sufletului, curățarea minții și libertatea inimii.
Cine nu iartă nu are pace în suflet sau comuniune cu Dumnezeu.
Durerea este o otravă care intoxică și ucide.
Păstrarea durerii în inimă este un gest autodistructiv.
Este autofagie.
Cel care nu iartă devine bolnav fizic, emoțional și spiritual.
De aceea, familia trebuie să fie un loc de viață și nu de moarte.
Teritoriul de vindecare și nu de boală; scenariu de iertare și nu de vinovăție.
Iertarea aduce bucurie când întristarea produce tristețe, în care durerea a provocat boala.”

UN AN NOU SA FIE,CU bucurie BANI MULTI , FERICIRE, SI LINISTE SUFLETEASCA

"Iar înainte de toate să păzim fără clintire sfânta și dreapta credință, căci aceasta este talpa și temelia întregii noastre vieți în Domnul"
Sfânta Cuvioasă Melania
 
 

 Cum ne vom mântui întru atâtea bogății pământești? Cum vom călca capul balaurului și cum ne vom dezbrăca de înșelăciunea lui ca de haină?

Însă știu ce voi face. Împotriva balaurului voi face meșteșug de balaur; că el, în toți anii, dezbrăcându-se de pielea lui cea veche, se înnoiește; deci să ne dezbrăcăm și noi de felurile bogăției, pentru că acestea mai vârtos vatămă pe cei ce le cheltuiesc, iar pe cei ce le strâng îi omoară cu otravă nevindecată, apoi pe cei lacomi și nedarnici îi leagă cu funiile și cu cursele lor.

Câștigarea moșiilor îndeamnă spre mânie și aduce vicleană strângere și mincinoase măsuri. Hainele cele de mult preț învață umblarea cu mărire deșartă și ne vânează spre păcat. Salbele cele de aur și ghirlandele deprind grumajii cu mândrie și poftesc să fie văzuți și slăviți.

Deci, așa să facem cu dânsele: să fim stăpâni ale lor după fire, mai înainte până a nu ne stăpâni ele pe noi mai presus de fire.

Voi fi dar cu adevărat doamnă, bine cheltuindu-le pe ele și abătându-mă de la ispitele cele ce se nasc printr-însele. Le voi da spre îndestularea văduvelor și săracilor și ca într-o comoară le voi pune pe ele.

Căci credincios este Domnul, Cel ce pe toate le primește în mâna Sa și nu numai îndoit, ci însutit va răsplăti, cu adăugirea vieții celei veșnice.

sâmbătă, 30 decembrie 2023

REŢETĂ pentru un AN BUN :


 REŢETĂ pentru un AN BUN :

– Se iau 12 luni şi se curăţă foarte bine de amărăciune, mândrie, ură, invidie, frică, irascibilitate şi stres.
– Se împarte fiecare lună în 28 – 31 zile, după caz, astfel ca proviziile să ajungă exact 1 an !
– Fiecare zi se prepară separat : 1 parte muncă, 1 parte linişte, 1 parte veselie şi umor.
Se mai adaugă 3 linguri optimism, 1 linguriţă toleranţă, o priză de bun simţ şi … o picătură de speranţă !
Peste aluatul astfel obţinut se toarnă apoi dragoste din belşug !
Preparatul gata făcut se împodobeşte cu un bucheţel de curaj şi încredere în sine.
– Se serveşte zilnic, cu bucurie, la o ceaşcă de cafea înviorătoare şi cu încredere inepuizabilă în Dumnezeu !

Prezenta reţetă nu se compensează, ea este gratuită şi se transmite liber, însoţită de urarea LA MULŢI ANI !

10 reguli care îți vor schimba viața.


 1. Asumă-ți responsabilitatea: Asumă-ți responsabilitatea pentru viața ta și pentru deciziile pe care le iei. Preia controlul asupra vieții tale, ai puterea de a face schimbări.

2. Dezvoltați autodisciplina: Autodisciplina este cheia succesului. Dezvoltați obiceiuri și rutine bune care vă vor ajuta să vă atingeți obiectivele. Fiecare măreție are un sistem care o creează.

3. Stabiliți obiective clare: Decideți ce doriți să obțineți în viață și stabiliți obiective clare pentru dvs. Acest lucru vă va ajuta să rămâneți concentrat și motivat.

4. Acționează: Trebuie să iei măsuri pentru a-ți atinge obiectivele în fiecare zi, indiferent cât de mici sunt pașii.

5. Învață din eșec: Eșecul face parte din procesul de învățare. Îmbrățișează-l, învață din el și folosește-l pentru a te îmbunătăți.

6. Practicați recunoștința: Fiți recunoscători pentru ceea ce aveți în viață. Acest lucru vă va ajuta să vă concentrați asupra lucrurilor pozitive și să apreciați lucrurile bune din viață.

7. Înconjoară-te de oameni pozitivi: Înconjoară-te de oameni care te inspiră și te motivează. Acest lucru vă va ajuta să rămâneți pozitivi și concentrați asupra obiectivelor dvs. Fierul ascuțește fierul.

8. Fii persistent: Nu renunța la obiectivele tale, chiar dacă lucrurile devin dificile. Rămâi persistent și continuă să lucrezi pentru ei.

9. Ai grijă de tine: Ai grijă de sănătatea ta fizică, mentală și emoțională. Acest lucru vă va ajuta să fiți la cel mai bun nivel și să vă atingeți obiectivele.

10. Continuă să înveți: Continuă să înveți și să crești în fiecare zi. Citiți cărți, urmați cursuri și învățați noi abilități care vă vor ajuta să vă atingeți obiectivele.

Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine.

 Frunză verde de mărar,



Bună seara gospodari.
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine.

De dormiți, de nu dormiți,
Va rugăm să vă treziți.
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră.

Noi plugari din Câmpulung,
Am pus șase boi la plug,
Că de când s-a înserat,
Noi cu plugul am plecat.

Zurgălăi și clopoței,
Înc-o roată măi flăcăi,
Toți gospodarii din sat
Stau și-ascultă la fereastră
Că așa e în seara asta.

Iară cu băiat din sat,
Am plecat după-nsurat.
Într-un sat, într-o comună,
Să-mi găsesc o fată bună.

Mi-am luat și eu mireasă,
De la mine a treia casă.
Frumos nume mai avea,
Că Maria o chema.

Frumușică nu prea, prea,
Vreo optzeci de ani avea.
De urâtă, nu-i frumoasă,
Te sperii văzând-o prin casă.

Și de rău nu-i șade bine,
Când se duce parcă vine.
De mâncare, n-am ce zice,
Se pricepe, să mănânce.
Și mănâncă, frate dragă,
Câte-o mămăligă întreagă.

A făcut o mămăligă,
De nici câinii n-o mănâncă.
Nici motanul de pe horn,
N-o mănâncă să-l omori.

Și de crudă ce era,
Nici la porci nu le plăcea.
Zurgălăi și clopoței,
Înc-o roată, mai flăcăi! Hăi, hăi!

Mi-am luat alta mai mică,
Ard-o focul mult mănâncă.
Popușoi din cinci grădini,
Brânză de la nouă stâni,
Lapte de la șapte vaci,
Faină din zece saci.

Dar iubește de pârlește
Și de asta nu mai crește.
Multe, multe v-oi mai spune,
Că eu sunt cam bun de glume.
Dacă-ncep acum o glumă,
Precis uit de urătură.

Chiar acum în asta seară,
Am făcut o socoteală.
Chiar din casa dumneavoastră,
Am să iau vreo trei parale
Și rachiu de tescovină,
Să-mi șterg gâtul de rugină!

Cum visam așa, deodată,
Am văzut doi ochi de fată,
Ochi căprui și buni de joc,
De-am rămas trăsnit în loc.

Limba mi se-mpleticea,
Graiul mi se bâlbâia
Și inima-n piept bătea.
Ca un ceas în mine făcea.

Și-auleu, ce aș fi făcut,
Ochii fetei să-i sărut!
Mă uitai ceva mai bine,
Aoleu și vai de mine!

Nu-i nici fata, nici nevasta,
Era mâța la fereastră.
Stătea mâța și privea,
Cum mă-ndrăgosteam de ea.

Foaie verde foi ca plopul,
Am avut și eu un socru,
Scurt și gras ca polobocul,
Ține mult la fudulie,
Soacra mea, cam durdulie,
Cu părul de tuci,
N-ai de unde să-l apuci.

Și are un batic pe cap,
De-o vară nu l-a spălat.
Și mai are un cojocel,
Din treizeci de piei de miel.

Iar când se-mbracă namila,
Era naltă ca cămila.
Și-a avut și ea bărbat
Și l-a dat contract la stat.

Era mic și crăcănat
Și cădea noaptea din pat,
Mai purta și evazați,
De velură cam roșcați,
Pălării ca mexicanii,
Cum le poartă gogomanii.

Zurgălăi și clopoței,
Opriți plugul, măi flăcăi!
Aho, aho!

 

Urătură de Anul Nou

La mulți ani cu sănătate,
Să vă dea Domnul de toate.
Să aveți belșug în casă,
Tot ce vă doriți pe masă.
Să primiți doar vești de bine,
În Noul An care vine.

Urătură de iarnă: Anul Nou, o bucurie!

Anul nou, o bucurie
Viața toată să vă fie!
Bani, masină, fericire,
Sănătate și iubire,
Nu-i de-ajuns să le dorești,
Țipă, luptă, dă din coate,
Așa le obții pe toate!

Urătură de iarnă în versuri pentru belșug

Mult noroc, o viață lungă,
Cupa sănătății plină,
Soare și multă lumină,
Masa plina de bucate,
Dragoste pe săturate,
Trai frumos, noroc cu carul.
La mulți ani și sus paharul!

Urătură în versuri

Bună seara gospodari,
Cu colaci din cei mai mari,
Bună seara tuturor,
Celor ce stați pe cuptor,
Noi pe-aici am mai umblat,
Dar pe voi nu v-am urat,
Sănătate vă dorim,
În anul ce-l întâlnim.
Să trăiți, să fiți voioși,
Să rămâneți sănătoși.
La Mulți Ani și fericire,
Casa plină de iubire,
Punga plina de mulți bani,
Să trăiți și LA MULȚI ANI.

Hăăăăi! Hăăăăi!

Urătură în versuri de Anul Nou la țară

Aho, Aho, e Anul nou,
Și găina-i fără ou,
Și cucoșu’ fără gușă,
Dă-mi și mie bani, mătușă!
La Mulți Ani!

Urare în versuri pentru Anul Nou al gospodarilor, al agricultorilor, al oierilor și al crescătorilor de vaci

Câta șindrila pe casă,
Atâția galbeni pe masă.
Cât grâu în ogor,
Atâtea vite în obor.
Câtă frunză pe umbrar,
Atâția bani în buzunar!
Câte flori sunt în câmpie,
Atâtea iepe-n herghelie.
Câte flori sunt pe vâlcele,
Atâtea-n vară mielușele.
Câte pietre sunt la munte,
Atâția porci, vaci și gâște,
La dumneavoastră în curte.

La Anul și LA MULȚI ANI!

SORCOVA

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Peste vara, primavara,
Ca un par, ca un mar,
Ca un fir de trandafir”
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!

PLUGUSOR CU PATRU BOI

Aho, aho, ho-ho,
Maine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si incepe a brazda,
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvanteaza,
Casa care o ureaza
Plugusor cu patru boi,
Plugusor manat de noi.

Sus pe cer ca straluceste,
O stea mare ce vesteste
Ca se curma de acum
Al nevoilor greu drum;

Asta-i steaua romaneasca
A unirii
Si-a-nfratirii,
Stea de viata, stea de spor,
Stea de bine-n viitor.

Fa-o, Doamne, sa luceasca
Steaua noastra romaneasca
Si sa stea tot intre noi,
Sa nu mai avem nevoi.

Anul Nou ne-aduce noua,
Timp mai bun si viata noua;
Anul Nou o sa ne fie,
Inceput de veselie.

Mari pe mici n-or prigoni,
Mici pe mari nu vor ravni,
In fratie si dreptate
Au sa fie legi lucrate.

Noi cu ei mana vom da
Si-ntr-o hora vom juca.
Dumnezeu care ne-asculta,
Ne intinde hrana multa,
Si pamantul ce-om avea
Grau de aur ne va da.
Manati, mai!
Hai, hai!

PLUGUSORUL ROMANESC

Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu manati
Si cuvantul mi-ascultati:

Am plecat sa colindam
Pe la case sa uram,
Plugusorul romanesc
Obiceiul stramosesc.

Va uram cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Si pe creste
Si pe ses!

Cate mere in livezi
Atatea vite-n cirezi;
Cata apa in izvoare
Atata lapte-n sistare;

Sa ne fie-ndestulata
Casa toata!
Tara toata!
Ia mai manati, mai flacai!
Si strigati cu totii mai!
Hai, hai!

URATURA DE SFANTUL VASILE

In seara lui Vasile Sfantu
Mi-a luat caciula vantu,

Si mi-a dus-o sus pe casa,
Tocmai aici la dumneavoastra.

Si-am venit sa-mi i-au caciula,
Sa va spun si uratura!..

Buna seara gospodari!..
Gospodari si gospodine si voi tinere copile,
Am pornit in asta seara cu putina indrazneala,
Sa va vizitez din nou c-an seara de Anul nou!..

Patru in mana tine sacu’
Doi in prag astept colacu’
Dar eu mai smecher nitel,
Tin in mana un clopotel,
Si spunand minciuni si glume..
Ca sa fiu placut la lume.

La ureche clopotei
La picioare zurgalei
Sa strigam cu totii : hai !

Are o fata mosu’ Ghita,
Cu palton si cu rochita,
Vinde oala cu smantana,
Sa-i cumpere ceas la mana,
Vinde scroafa din cotet,
Ca sa-i faca parul cret.

La ureche clopotei
La picioare zurgalei
Sa strigam cu totii : hai !

URĂTURI DE ANUL NOU

La multi ani cu sanatate,
Sa va dea Domnul de toate.
Sa aveti belsug in casa,
Tot ce va doriti pe masa.
Sa primiti doar vesti de bine,
In Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine,
Sa-ti aduca numai bine.
Si mai spune-i ca sa-ti dea,
Tot ce vrea inima ta.
Fericire, sanatate,
Si numai belsug in toate.
„La Anul si La Multi Ani!”

Anul nou, o bucurie
Viata toata sa va fie!
Bani, masina, fericire,
Sanatate si iubire,
Nu-i de-ajuns sa le doresti,
Tipa, lupta, da din coate,
Asa le obtii pe toate!

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Ca un par, ca un mar,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
„La Anul si La Multi Ani!”

Sperantele ce au ramas sperante,
Sa le preia Anul Nou viitor,
Decis sa nu ramana cu restante.
Acesta este al sarbatorii rost,
De-aceea sa petrecem se cuvine,
Inchin in cinstea celui care-a fost,
Si-n sanatatea celui care vine.

Tata bun, mama iubita
Azi e ziua potrivita
Sa va spun ce va doresc
Sa v-arat cat va iubesc.
Va doresc intai de toate,
Un an nou cu sanatate,
Voie buna, trai usor,
Bucurie si mult spor. La Multi Ani!

Buna seara gospodari,
Cu colaci din cei mai mari,
Buna seara tuturor,
Celor ce stati pe cuptor,
Noi pe-aici am mai umblat,
Dar pe voi nu v-am urat,
Sanatate va dorim,
In anul cel intalnim.
Sa traiti, sa fiti voiosi,
Sa ramaneti sanatosi.
N-am venit sa va stresam,
Am venit sa va uram.
La Multi Ani si fericire,
Casa plina de iubire,
Punga plina de multi bani,
Sa traiti si la multi.
Haaaaaaai! Haaaaai!

Seara lui Sfântu’ Vasile

Aho, ho, hooo!
Seara lui Sfântu’ Vasile
Să vă fie gospodari de bine
Şi nouă de folos
Că suntem plugari de jos.

O-nsarat, o-nourat
Noi plugari ne-am adunat
De prin dealuri, de prin văi
Tot plugari de alde noi.
Şi ne-am luat cu ist clopoţel bălţat
Să stârnim câinii din sat
C-aşa-i de la Dumnezeu sfântu’ lăsat.
Nu-i de la noi începutul
Si nici la noi nu-i sfârşitul,
Aşa-i de când lumea şi pământul.

Iar voi, plugăraşi fârtaţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi
În zăbrele vă răzămaţi
Pistoalele vi le-ncărcaţi
De opinci vă grijiţi,
Harapnicele vi le pregătiţi
Ca să mergem la arat
La mărul rotat în dealul Coraliului
Unde-i locul grâului.

La mărul rotat.
Iar sub măr cine-i culcat?
Îi Gruian şi cu Novac,
Şi Gruian mereu spunea
Ca-n Ţarigrad ar pleca.

Iar Novac îi răspundea:
Mai Gruiene, mai voinice
Tu-n Ţarigrad nu te duce
Că cine-a ascultat de mine
Dumnezeu i-a dat mult bine.

Şi pe cal încalecă
Tot în fuga calului
Pân’la capul dealului.
Acolo descalecă
Vin, cu vadra, că strigă!
Măcar vreo două, trei zile
Să stea vadra lânga mine.
Crâşmăriţa-i mititică
Dar puţin cam frumuşică
Cu tâţele boureie
Cu buzele subţirele,
Cu tulpânul vişiniu
Nu ne-o mai spuneţi, c-o ştiu!
Strâmta-n sale, largă-n stâni
Drăgălaşă la ciobani.

La ciobani face cu mâna
La flăcai stinge lumina,
Alde noi, umplem grădina.
Cu ciubote se-ncalţă
La-mpăratul c-alergă.
Împaratul de-o videa
De departe mi-o-ntreba:
Ce-i Aniţa, crâşmăriţă
La ce vii aşa-nfocată
Cum n-ai venit niciodată?
Înalţate împarate
Ieri când soarele-apunea
Au intrat în crâşma mea
Trei voinici ardeleneşti
Cu papuci galbeni turceşti.
Este-acel maimariuliu
Tot cu barba brâuliu
Cu musteata spic de grâu.

Are-o căciuliţă-n cap
De cincizeci de piei de ţap
Că cincizeci mai trebuie
La urechi tot n-ajunge.

Iar acel mai mijlociu
Tot cu barba brâuliu
Cu musteaţa spic de grâu.
Are-un minteanaş pe trup
Din cincizeci de piei de lup
Ca cincizeci mai trebuie
La genunchi tot n-ajunge.
Iară acel mai micuţiu
Bat ochii sprâncenele
Şi părul călcâiele,
Cu musteaţa ca la rac
De şi-o-noadă după cap.

Da hodiniţi, boieri mari, hodiniţi
Da de-afară nu gândiţi
Că-s plugarii necăjiţi
Şi plugarii cer mâncare
Boii ca ne ţin parale.
Boii de la roate
I-am furat azi-noapte
Boii din prigol
I-am scos din ocol.
Ia mai roată măi, hăăi, hăăi!
La anul şi la mulţi ani!

Urătură pentru părinţi

Tată bun, mamă iubită,
Azi e ziua potrivită
Să vă spun ce vă doresc
Să v-arat cât vă iubesc.

Vă doresc întâi de toate,
Un an nou cu sănătate,
Voie bună, trai uşor,
Bucurie şi mult spor.

Jocul ursului

Am venit la dumneavoastră
Să ne primiţi fata noastră,
Dacă bine şi voiţi
Ursul nostru să-l voiţi

Da , poftiţi în casă! Vin cu ursul din pădure
C-amu s-o hrănit de mure,
Ş-am venit cu el în sat
Să-şi câştige de mâncat,

De mâncat şi-a câştiga
Dacă oamenii i-or da.
Joacă, joacă, Niculai
Că ţi-a da moşu mălai
Şi ţi-a da şi cucuruz
Şi mălaiu lui Bojut.

Joacă, joacă, Moş Martine,
Că-ţi dau miere de albine!
Foaie verde de brăduţ,
Ursul meu cu doi puiuţi,
Foaie verde de dulău
Ursul meu din Sarasău
O vinit la dumneavoastră
Să-l vadă oamenii mari!

Foaie verde de mălai,
Ursul meu e de trei ani,
De trei ani şi şase luni,
Noaptea umblă tot pe drum!
Ursul meu din Spania
L-am adus cu sania!
Joacă, joacă, urs nebun,
Ca de nu-ţi fac pielea scrum!

Ursul meu, când l-am adus,
Se urcă pe lemne sus
Să mănânce cucuruz.
Joacă, joacă,ursule ,
Ca s-or coace murele
Şi mai tare te-i-ngrăşa
Şi prin case îi juca.

Foaie verde de secară,
Sa ieşi, ursule, afară!
Foaie verde, baraboi
Hai, ursule, înapoi!
Vine-o babă-n răsărit
C-un colac mare-mpletit,
Taie-n două, dă şi nouă,
Taie-n trii, dă şi lui Andrii,
Taie-n patru, dă şi lui Marcu.

De jucat am mai juca
Da afară-i noapte grea,
Noapte grea şi fără lună,
Ieşi, ursule, noapte bună!

Capra

Ţa, ţa, ţa, căpriţa mea
Da diseară ce-om mânca?
Îi mânca ce s-o întâmpla
Şi te-oi vinde-n Sadova
Şi-i mânca cât îi mânca
Până burta ţi-o crăpa.
Ţa căpriţă de la munte
Cu steluţă albă-n frunte
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa

Stai în sus şi nu mai sta.
Unde joacă căpriţa
Clocoteşte Moldova
Unde joacă ieduţul,
Clocoteşte pământu.
Clocoteşte şi tot geme
De opinci şi de obiele,
De hurmuz şi de mărgele,
Şi de fete frumuşele.
Ţa, ţa, ţa, capriţă, ţa
Stai în sus şi nu mai sta.
Ţapu meu din Spania
L-am adus cu sania
Şi-am să-l vând în joia mare
Pentr-o oală de sarmale
Şi-un butoi ca din poveşti
Cu vin alb de Odobeşti.
Foaie verde foi negară
Ia poftiţi căpriţ-afară
C-ai jucat deajuns în casă
Şi-ai luat o pungă grasă.
Ţa, ţa, ţa, capriţă, ţa,
Te-am adus din Africa,
Te-am adus cu avionu
Te-am hrănit cu biberonu.
Am o capra, n-am o sută
Dar mi-e drag că mă ascultă.
Dacă nu m-ar asculta,
Altă capră mi-aş căta
Şi pe tine te-oi lăsa.
Aşa-i capra dorului
Ca la Capu-Satului.
Astă capră ce-o joc eu
Şi-o jucat-o moşul meu,
Moşul meu cu comanac.
Şi-o jucat pân-o crăpat.
Am o capră jucăuşă
Stă ascunsă după uşă.
Am o capră zvăpăiată
Desculţă şi dezbrăcată.
Şi de-un ţigan băţos jucată,
Şi-n doi joac-a dracului
Ca la capul Satului.
Eu cu capra unde-ajung
Joc capra din Câmpulung
Şi degeaba şi pe bani
La anul şi la mulţi ani!

Buna seara, c-a-nserat,
Noi cu plugul ne-am luat,
Pe la case, ca si an,
Cum a zis badea Traian.
La multi ani cu sanatate
Sa va dea Domnul de toate.
La multi ani sa traiti
Sa va gasim fericiti.
Haisa, cea, hais….hais.
Nu venim cu vreun gand rau,
Ci v-aducem pe Dumnezeu.
Noul An sa vi-l vestim,
Azi cand cel vechi il sfarsim
Zile bune sa va dea
Dumnezeu din mila sa!
Haisa…cea.Haisa…hais!

Noul An care-a venit
Nu stim daca-i fericit,
Dar prin anii ce-au trecut,
Tot mai batrani v-ati facut
Maine, poate cine stie,
Vor fi toti in vesnicie!
Multi ani sa traiti!
Multi ani fericiti!
Cat de grele suferinti
V-au lovit pe voi, parinti,
Dar pe toate le-ati rabdat,
Domnul sfant v-a ajutat;
Ne-ati crescut plugari de neam,
Ca sa va urmam la geam
Hais… cea.Hais…hais.
Voi va duceti dragi parinti,
Cu anii de suferinti;
Noi ramanem dupa voi,
Langa plug si langa boi,
Sa va pomenim oricand,
Cat voi trai pe pamant!
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Nu mai este inca alta
Noapte sfanta ca aceasta.
Noi uram pentru colaci,
Nu inghebam pentru pitaci,
Ci pastram obiceiuri bune,
De pe vremurile strabune
Hais… cea.Hais…hais.
Am venit ca fiecare,
Sa va facem o urare:
O urare din strabuni,
Caci ei au fost oameni buni
Si-au pastrat cu-nsufletire
Obiceiuri de iubire.
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Plugurelul mititel,
Cu rotitele de fier,
Trag baietii vartos, la el
Plugurel cu sase boi:
Cei dinainte,
Cu coarnele frante.
Cei de la mijloc
Cu stele de busuioc,
Cei de la roata,
Cu coarnele-n volta!
Hais… cea.Hais…hais.
De urat, am mai urat,
Dara ni-i c-om insera,
Pe la curtile nevoastre;
Departe de casele noastre;
Ca suntem infrigurati
Si cu daruri incarcati
Hais… cea.Hais…hais.
Noi suntem de prin Bacau,
De pe muntele Ceahlau,
Unde brazii ne-amintesc,
Obiceiul crestinesc
Si e vremea, dragi parinti
Sa va lasam fericiti,
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!
Busuioc verde pe masa,
Ramai gazda sanatoasa
Anul Nou ce-ati asteptat
Sa va fie imbelsugat,
Tot cu grau si cu porumb,
Daruit de Domnul Sfant.
Haisa… cea.Hais…hais.
Busuioc verde pe jos,
Ramaneti toti sanatosi.
Casa sa va fie plina,
De a cerului lumina,
Ziua Sfantului Vasile,
Sa va fie tot spre bine…
Multi ani sa traiti,
Multi ani, fericiti!

Versuri uratura haioasa

Câtă şindrilă pe casă,
Atâţia euro pe masă.
Cât grâu pe ogor,
Atâtea vite-n obor.
Câte paie-n bătătură,
Atâţia copii în pătură.
Cât păr într-un cojoc,
Atâţia copii la foc.
Câtă frunză pe umbrar,
Atâţia bani în buzunar.
Cate flori sunt pe câmpie,
Atâţia cai în herghelie.
Câte flori sunt pe vâlcele,
Atâtea-n vară mieluşele.
Câte pietre sunt la munte,
Atâţia porci, vaci şi cornute!
Ia mai mânaţi măi!
Hăăăi Hăăăi!!!

Jocul caprei

Foaie verde si-o aluna
Buna ziua, ziua buna
Ia deschideti portile
Sa intre capritele
Ţa, ta, ta, carpita ta Nu te da nu te lasa
Ţa, ta, ta, carpita ta
Capra noastra-i cu margei
Cu cercei cu catifeli
Joaca vesel caprita
Toti is bucurosi de ea.
Ţa, ta, ta, carpita ta
Nu te da nu te lasa
Ţa, ta, ta, caprita ta
Şi plecai si eu la targ
Pe caprita ca s-o vand
Şi mergand pe drum, mergand
Aud din urma strigand:

Cumparatorul:

– De vanzare-i capra bade?
Ciobanul:
– De vanzare!
Cumparatorul:
– Şi cat vrei pe ea?

Ciobanul:

– 800 de lei!
Cumparatorul:
– E blanda, nu impunge?
Ciobanul:
– E blanda, nu impunge.
(capra il impunge pe cumparator)

Cumparatorul:

– Eu iti dau 400 de lei pe ea pentru ca impunge.

Ciobanul:

– De cat sa-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine ii dau
un par in cap. (o loveste cu batul, capra cade si nu
mai misca)

Alaiul:

– Valeu, capra noastra a murit!
Ţa, ta, ta, carpita ta
Te-o lovit vreo boala grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.

Ciobanul:

– Baa…da capra nu-i moarta si nu din palitura
a lesinat, ce din cele ce-o aflat.

Alaiul:

Scoala tu caprita mea
Faptele s-or indrepta
Şi-acum haide sa plecam
Şi-alte case colindam
Ţa, ta, ta, carpita ta
Nu te da nu te lasa
Ţa, ta, ta, carpita ta.

„Binecuvintează Doamne cununa anului bunătăţii Tale”-Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta

 Când vezi că s-a încheiat anul” – spune Sfântul Ioan Gură de Aur – „mulţumeşte Domnului că te-a adus la acest sfârşit de an! Zdrobeşte-ţi (smereşte-ţi) inima, numără anii vieţii tale şi spune-ţi în sinea ta: «Zilele se duc şi trec, anii se adaugă, am străbătut o lungă cale a vieţii. Ce lucru bun am făcut? Nu voi pleca oare din viaţa aceasta gol şi pustiu de orice faptă bună? Judecata e la uşă! Viaţa mea se grăbeşte spre bătrânețe». La acestea cugetă în ziua întâi a anului! De acestea adu-ţi aminte la sfârșitul anului! Să ne gândim la ziua ce va să fie, ca nu cumva să ni se spună şi nouă ceea ce s-a spus iudeilor de către proroc: «S-au stins întru deşertăciune zilele lor şi anii lor cu grabă» (Psalmul 77, 37)”[2].

 

Binecuvântarea cununii anului cu bunătatea lui Dumnezeu este conţinutul principal al rugăciunii din noaptea aceasta. Cununa anului înseamnă coroana anului, iar anul se încununează atunci când el este trăit ca dar de la Dumnezeu, făcut roditor prin rugăciune şi fapte bune.

 

Anul Nou în care am intrat este un alt dar de la Dumnezeu pentru noi. De aceea se cuvine ca acum la cumpăna dintre ani, să ne gândim mai mult la ceea ce înseamnă darul timpului vieţii pentru oameni. Astfel, Biserica ne îndeamnă să privim cu încredere şi speranţă, dar şi cu responsabilitate şi gravitate, fiecare clipă a vieţii prezente, preţuind-o ca pe o şansă divină a răscumpărării timpului pierdut în păcat, ca timp al ridicării, ca şansă de rodire şi multiplicare a darurilor primite de la Dumnezeu. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune:„Să nu treacă nici o zi din întreaga noastră viaţă, în care să nu punem în noi înşine vreun folos duhovnicesc sau cu rugăciunea sau cu mărturisirea sau cu facerea de fapte bune sau cu vreo altă faptă duhovnicească”[3].

 

În Biserică timpul ca dar al lui Dumnezeu pentru om cunoaşte plinătatea pe care i-o comunică veşnicia, deoarece timpul oferă credincioşilor posibilitatea participării la viaţa veşnică. Aşadar, timpul Bisericii este timpul mântuirii şi e trăit de credincios ca răscumpărare prin pocăinţă a timpului pierdut în păcat, dar şi ca posibilitate a împlinirii vocaţiei sale prin fapte bune şi pregătire pentru viaţa de comuniune veşnică de iubire cu Dumnezeu şi cu semenii.

 

Cărţile de cult şi spiritualitate ale Ortodoxiei evidenţiază marea importanţă pe care o acordă aceasta timpului vieţii prezente, timp care ne-a fost dăruit de Dumnezeu ca posibilitatea unui început al veșniciei încă din viaţa aceasta: „căci, iată, Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntru vostru” (Luca 17, 21), spune Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul cel veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om şi a viețuit în timp, pentru a ridica pe oameni la viaţa veșnică. În Hristos, timpul cunoaşte adevărata sa plinire, tocmai fiindcă pentru El nu există timpul folosit în păcat sau golul timpului pierdut, ci numai timpul sfinţit în care se împlineşte voia lui Dumnezeu-Tatăl.

 

Timpul trăit de Iisus Hristos ca om nu cunoaşte degradarea şi opacitatea pe care i-o imprimă păcatul, ci cunoaşte împlinirea şi sfinţirea, prin comuniunea omului cu Dumnezeu Cel Veşnic. În comuniune de har cu Hristos, timpul oferă credinciosului posibilitatea participării acestuia la viaţa veşnică. Sfântul Ioan Gură de Aur a surprins minunat valoarea timpului ca şansă de convertire sau înnoire a omului şi a dobândirii mântuirii. Deşi mântuirea este pentru toţi un dar al milostivirii lui Dumnezeu, pentru cei ce trăiesc în sfințenie şi fapte bune ea se prezintă şi sub forma unei rodiri, asemenea pomilor roditori, iar pentru păcătoşii care se pocăiesc în ultima clipă a vieţii lor mântuirea este expresia exclusivă a harului oferit păcătosului într-un moment dat: „…De a ajuns cineva numai în ceasul al unsprezecelea să nu se teamă de întârziere – zice Sfântul Ioan Gură de Aur; că darnic fiind Stăpânul, primeşte pe cel din urmă ca şi pe cel dintâi; odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi; şi pe cel din urmă îl miluieşte şi pe cel dintâi îl mângâie; acestuia plăteşte şi aceluia dăruieşte; şi faptele le primeşte şi cu gândul se împacă; şi lucrul preţuieşte şi voinţa o laudă”[4].

 

Pentru Dumnezeu nu există succesiune temporală, deoarece El trăieşte într-un veşnic prezent. Acest prezent constant haric răzbate în Sfânta Liturghie, mai exact în Taina Sfintei Euharistii. Astfel, înainte de a primi Sfânta Împărtăşanie sau Sfânta Euharistie ne rugăm zicând: „Cinei Tale celei de Taină astăzi, Fiule al lui Dumnezeu, părtaş mă primeşte”. Deci Sfânta Euharistie nu este doar pomenire a Crucii şi Învierii lui Hristos din vremea aceea, ci împărtăşirea, acum, astăzi cu Hristos Cel răstignit şi înviat Care Se află în ceruri.

 

Iată de ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, pentrureafirmarea importanței Sfintei Euharistii ca jertfă nesângeroasă, izvor de sfințenie şi arvună a vieţii veşnice, precum şi pentru sublinierea sensului curățitor şi vindecător al Tainei Spovedaniei ca pregătire pentru împărtășirea cu Hristos Cel Răstignit şi Înviat, izvorul bucuriei veşnice din Împărăţia Cerurilor.

 

Sfântul Apostol Pavel ne învaţă că sfinţenia creştinilor vine din „locuirea lui Hristos, prin credinţă, în inimile lor, întemeiaţi fiind în iubire” (Efeseni 3, 17). Toţi oamenii sunt chemaţi să devină sfinţi, dar devin sfinţi numai cei care răspund chemării Sale în timp şi cultivă comuniunea lor cu El, Cel Unul Sfânt, în viaţa pământească şi în veşnicie.


 

Tuturor celor care v-aţi adunat pentru rugăciune în biserici la trecerea dintre ani, vă dorim ani mulţi şi binecuvântaţi, cu sănătate şi mântuire, pace şi bucurie!

 

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Împăratul veacurilor, să binecuvinteze anul în care am intrat, să ne dăruiască credinţă statornică şi timp de pocăinţă, vieţuire sfântă, cu fapte bune, precum şi îmbelşugarea roadelor pământului, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire! Amin.

 

Pomelnicul este o listă cu numele persoanelor, în viaţă sau decedate, pe care le pomeneşte preotul în slujbe sau în rugăciuni. Termenul de pomelnic vine de la „a pomeni” – aducere aminte. Deci a pomeni – în ritualul creştin – înseamnă a rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios pentru a chema harul lui Dumnezeu, pentru a căpăta iertarea păcatelor lui, etc.
În Noul Testament acest termen de pomenire este folosit de multe ori:
🔴 Atunci când în casă la Simon leprosul, femeia păcătoasă a turnat mir pe capul lui Iisus şi El a zis:
„Oriunde se va propovădui Evanghelia se va spune ce a făcut ea, SPRE POMENIREA EI” (Matei 26:13).
⚪️ Lui Corneliu sutaşul păgân, pentru că era foarte milostiv i se arată un înger al Domnului şi-i spune: „Corneliu!… Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit, SPRE POMENIRE, înaintea lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 10:4-31).
🔴 Tâlharul de pe crucea din dreapta lui Iisus a zis: „POMENEŞTE-MĂ Doamne, când vei veni în împărăţia Ta”(Luca 23:42).
CUNUNA ANULUI
Cei care doresc ca numele lor să fie citite săptămânal, în cadrul Sfintei Liturghii, pe parcursul întregului an calendaristic, pot lãsa un pomelnic la pangarul bisericii noastre (dl. Viorel/dna. Ciorba)
🔴 Lista numelor de pe pomelnic să includă rudeniile apropiate (părinți, soț/soție, copii, bunici etc), precum și numele duhovnicului. Se pot scrie nume atât la vii, cât si la adormiti.
⚪️ Am vãzut în primãvara anului 2020, când credinciosii nu au mai putut participa la slujbã, cât de importantã este CUNUNA ANULUI. Rugãciunea si pomenirea au continuat în toatã perioada respectivã.
🔴 Readucem aminte cã noi, preotii, nu ne putem ruga în locul dumneavoastrã, ci numai împreunã cu dumneavoastrã. Chiar dacã sunteti pomeniti la Altar, e nevoie de multã rugãciune personalã.
⚪️ Pentru nevoi speciale (concrete), orice crestin poate lãsa un pomelnic la fiecare Liturghie la care participã.
🔴 Toate pomelnicele ce se dau pentru pomenirea pe parcursul unui an calendaristic, CUNUNA ANULUI, sunt înscrise pe o listã generală de pomelnice. Toate aceste nume se pomenesc săptămânal în taină, de către pãrintii slujitori.
⚪️ Vă rugăm frumos să precizați pe pomelnic pe aceia care au nevoi speciale (bolnavi, închiși, etc…).
🔴 Pentru orice schimbare ce intervine în unele din aceste situații (nasteri, îmbolnãviri, decese), vă rugăm să ne anunțați pentru a face modificările necesare.
„Binecuvântează, Doamne, CUNUNA ANULUI ce a sosit cu bunătatea Ta și păzește pe binecredincioșii creștini români de pretutindeni, pe păstorii și învățătorii noștri. Înmulțește zilele vieții noastre întru sănătate deplină sufletească și trupească și ne dăruiește sporire în toate faptele cele bune.”

DESPRE POMENIREA NUMELOR DE PE POMELNICE

Pomelnicul este o listă cu numele persoanelor, în viaţă sau decedate, pe care le pomeneşte preotul în slujbe sau în rugăciuni. Termenul de pomelnic vine de la „a pomeni” – aducere aminte. Deci a pomeni – în ritualul creştin – înseamnă a rosti numele cuiva în cadrul unui serviciu religios pentru a chema harul lui Dumnezeu, pentru a căpăta iertarea păcatelor lui, etc. În Noul Testament acest termen de pomenire este folosit de multe ori:
1. Atunci când în casă la Simon leprosul, femeia păcătoasă a turnat mir pe capul lui Iisus şi El a zis:
„Oriunde se va propovădui Evanghelia se va spune ce a făcut ea, SPRE POMENIREA EI” (Matei 26:13). 2. Lui Corneliu sutaşul păgân, pentru că era foarte milostiv i se arată un înger al Domnului şi-i spune: „Corneliu!… Rugăciunile tale şi milosteniile tale s-au suit, SPRE POMENIRE, înaintea lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 10:4-31).
3. Tâlharul de pe crucea din dreapta lui Iisus a zis: „POMENEŞTE-MĂ Doamne, când vei veni în împărăţia Ta”(Luca 23:42).

Pentru o bună rânduială în acest sens, doresc să precizez următoarele lucruri legate de pomenirea cu voce tare sau în taină a celor amintiți în pomelnic. Aceste precizări se aplică doar în cadrul comunității noastre locale și nu sunt o regulă universală ce se aplică în toate bisericile ortodoxe.

1.Cununa Anului: Pentru cei care doresc ca numele lor să fie citite săptămânal, în cadrul Sfintei Liturghii și cu voce tare, pe parcursul întregului an calendaristic, vă rugăm să urmați aceste principii:
a. Lista numelor de pe pomelnic să includă doar rudeniile de gradul întâi (părinți, soț/soție și copii), precum și numele duhovnicului (doar în cazul în care acesta este diferit de preotul paroh) b. Să oferiți o donație benevolă pentru întregul an (gândiți-vă la cât ați dona în fiecare duminică pentru pomelnic, iar apoi înmulțiți suma cu 12, numărul de luni dintr-un an)

2. Nevoi speciale: Dacă doriți ca pomelnicul dumneavoastră să fie mai cuprinzător decât rudeniile de gradul întâi și să fie citit săptămânal, în cadrul Sfintei Liturghii, cu voce tare, el trebuie scris în fiecare duminică și adus la Sfântul Altar cu o prescură/lumânare și o donație benevolă. Aceeași regulă se aplică și în cazul anumitor evenimente speciale ce se petrec în viața dumneavoastră și a celor dragi (zile onomastice, examene, îmbolnăviri, decese, etc…)

3. Toate pomelnicele ce se dau cu ocazia Bobotezei și a altor slujbe particulare de pe parcursul unui an calendaristic, sunt înscrise pe o lista generală de pomelnice (listă menținută de parintele paroh). Toate aceste nume se pomenesc săptămânal în taină, de către preotul paroh. Vă rugăm frumos să precizați pe pomelnic pe aceia care au nevoi speciale (bolnavi, închiși, etc…), dar în special, pe cei care nu sunt ortodocși (aceștia nu se vor pomeni în cadrul Sfintei Proscomidii, ci doar în cadrul rugăciunilor particulare). Pentru orice schimbare ce intervine în unele din aceste situații, vă rugăm să ne anunțați pentru a face modificările necesare.

Nădăjduim că aceste câteva explicații vă vor ajuta să înțelegeți modalitatea în care se pomenesc cei dragi ai dumneavoastră, scrişi pe pomelnice. Dacă aveți nelămuriri, va rugam sa ne scrieti la adresa: preot@sfantulandrei.org.

Dumnezeu să vă binecuvinteze!


Sarbatori minunate alaturi de cei dragi si un An Nou plin de minuni care sa implineasca visele!🥰

La mulți ani!!!
Să aveți un an nou plin de realizări, bucurii și sănătate 🙏
Vă mulțumim tuturor pentru susținere și anul ce vine ne propunem să nu vă dezamăgim 👌
Fie ca anul 2 0 2 4 să ne bucurăm împreună de tot ce ne încarcă pozitiv și să lăsăm gândurile negative în urmă ❤️
An nou fericit ❤️❤️❤️
Încheiem postarea cu o glumiță, așa cum ne șade noua bine🤣🤣🤣


 2023 a fost un an plin de provocări, dar împreună am depășit aceste dificultăți și am obținut rezultate importante. Parteneriatul nostru s-a dovedit a fi puternic și rezistent iar pentru asta suntem profund recunoscători.

În această perioadă festivă, am dori să împărtășim cu voi speranța și încrederea noastră pentru anul care urmează. Așteptăm un 2024 cu optimism, așteptăm cu nerăbdare să creăm împreună noi căi de inovație și profesionalism.
Fie ca următorul an să fie un an de creștere și succes comun pentru noi toți.

Vă dorim vouă și celor dragi un An Nou plin de momente minunate și amintiri de neuitat, iar succesul și sănătatea să ne însoțească în 2024.

TRADITII,OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII DE ANUL NOU!!
-Cercetătorii văd în obiceiurile populare, care se desfășoară în această perioadă, ritualuri de renovare simbolică a lumii, de alungare a spiritelor rele, sau de divinație; un complex de ceremonii și superstiții, care fac din această perioadă a anului una dintre cele mai bogate în datini populare – o perioadă de trecere între două cicluri de vegetație sau de munci, al cărei prag îl constituie Anul Nou.
-În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.
-La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre.
-Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine.
În noaptea de Revelion este bine să îți pui o dorință și să întâmpini anul care vine cu speranțe mari.
-Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, întrucât, astfel, sunt atrase energiile pozitive.
-Conform tradiției, în noaptea de Anul Nou, dar și pe 1 ianuarie nu este bine să plângem. Persoanele care plâng în prima zi a anului, vor avea un an nou plin cu evenimente triste.
-Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion.
-Conform tradiţiei, persoanele cu părul blond sau roşcat aduc ghinion, în timp ce cele brunete aduc noroc.
-O altă superstiție de Revelion este că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a Noului An, este indicat să nu faci cheltuieli și să nu arunci nimic din casă, nici măcar gunoiul, pentru că, odată cu el, vei arunca și norocul din casă. Se spune că de Anul Nou nu este bine să ai nicio datorie. În caz contrar, vei rămâne dator întreg anul.
-Superstiția spune că cine va dormi în noaptea de Anul Nou va fi somnoros tot anul.
-Tot o superstiție de Revelion este și aceea că în noaptea dintre ani nu este bine să mănânci carne de pasăre, deoarece este aducătoare de ghinion. Românii obişnuiesc să consume peşte în noaptea dintre ani, pentru a le asigura o trecere lină şi uşoară în anul ce urmează. Pe de altă parte, carnea de pasăre este aducătoare de ghinion. -Acest lucru se datorează faptului că păsările de curte scormonesc pământul şi îl împrăştie, fapt corelat cu împrăştierea prosperităţii şi a binelui din casă.
-Din bătrâni se ştie că nu este bine să fie agăţat calendarul anului nou înainte ca cel în curs să se fi sfârşit, pentru că aduce ghinion. Și tot din bătrâni se spune că nu este bine să dai bani pe 31 decembrie, dar nici pe 1 ianuarie, pentru că, odată cu ei, se duce și sporul finanțelor. De asemenea, indicat este să ai bani în buzunar la trecerea dintre ani. Bancnotele care au cea mai mare ”putere” sunt cele care încep cu cifra 5. -Tot legat de prosperitatea financiară există și un obicei practicat de gospodine în anumite zone ale țării. -Femeile prepară pâini în care pun monede. Se crede că cel care va nimeni preparatul care conține bani va avea noroc pe plan financiar tot anul.
-Tot pentru noroc, de pe masa de Anul Nou nu trebuie să lipsească strugurii și smochinele, despre care se crede că sunt simbolul belșugului și al vieții împlinite.
-Bătrânii susțin că animalele capătă grai omenesc în noaptea de Anul Nou și vorbesc între ele. Persoana care le va auzi își va găsi sfârșitul în anul respectiv.
-Tot în noaptea dintre 31 decembrie spre 1 ianuarie, este bine să aprinzi o lumânare sau o candelă lângă o icoană. -Trebuie să o lași aprinsă până se luminează de ziua, acest ritual având rolul de a-l îndupleca pe Dumnezeu să-ți dea un an ușor și luminos.
-La români, conform tradiţiei, în noaptea de Anul Nou trebuie să se facă mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele. Unii români merg chiar mai departe şi obişnuiesc să ţină în buzunar o căpăţâna de usturoi, care are menirea de a-i feri de spiritele rele.
-O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul.
-În noaptea dintre ani este important să ne punem mereu o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţă şi bucurie în suflet.
-În prima zi de Anul Nou nu se spală și nu se mătură, deoarece aceste lucruri pot atrage sărăcirea casei.
-Se spune că aduce noroc dacă strănuți la miezul nopții, la trecerea dintre ani. Există credința coform căreia în timp ce omul strănută, îi intră sau îi iese prin nări un duh rău sau o părticică din suflet. De aceea, pentru a nu se întâmpla ceva rău celui ce strănută, se recurge la rostirea unor urări: „Doamne ajută!”, „Să-ți fie de bine!”, „Sănătate!”.
Când strănuți de mai multe ori la rând este semn că vei face chef.

AN NOU CU SĂNĂTATE ȘI CU PACE!
🍀

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor