ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR -
Va invit sa citim acest acatist timp de 40 de zile pentru tara noastra, una din gradinile Maicii.
Hei, merci că ai citit până aici! 🤗
↓ Te-ar putea interesa și următorul articol...
Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:
Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Preacuviosul
părintele nostru Agaton a murit în schitul pustiei Egiptului. Acesta,
cînd era să se săvîrşească, a petrecut trei zile, stînd cu ochii în sus
nemişcaţi. Iar fraţii care şedeau lîngă dînsul, l-au întrebat, zicînd:
"Părinte Agatoane, de ce priveşti aşa?" Grăit-a lor acela: "Stau
înaintea judecăţii lui Hristos". Zis-au lui părinţii: "Au doară şi tu te
temi de judecată?" Preacuviosul Agaton răspunse: "Am petrecut în paza
poruncilor Domnului, după puterea mea. Dar, fiind om, cum să ştiu dacă
lucrul meu este plăcut lui Dumnezeu?" Zis-au lui fraţii: "Nu
nădăjduieşti spre lucrurile tale cele bune pe care le-ai făcut plăcînd
lui Dumnezeu?" Sfîntul răspunse: "Nu nădăjduiesc, pînă ce nu voi
întîmpina pe Însuşi Dumnezeu. Că alta este judecata lui Dumnezeu şi alta
a oamenilor". Zicînd aceasta, şi-a dat duhul în mîinile lui Hristos.
Aceştia au pătimit
în Italia de la longobarzi. Despre ei scrie Sfîntul Grigorie Dialogul,
papă al Romei, în cartea III, cap. 27 şi 28, zicînd: Mai înainte de
aceşti cincisprezece ani, precum mărturisesc cei ce au fost atunci, pe
patruzeci de lucrători de pămînt robindu-i longobarzii, care năvăliseră
asupra stăpînirii Romei, îi sileau să mănînce cu dînşii din cărnurile
cele jertfite idolilor. Dar ei n-au voit a se atinge de mîncărurile cele
necurate, măcar că vedeau pedeapsa cea cu moartea, pentru că au iubit
veşnica viaţă mai mult decît pe cea vremelnică. Şi, pentru că stăteau cu
credinţă în a lor mărturisire, toţi au fost junghiaţi.
Deci toţi s-au făcut mucenici pentru Hristos, ca să nu mîhnească pe
Ziditorul lor cu gustarea din cele jertfite idolilor, primind mai bine
să-şi sfîrşească viaţa prin sabie.
În acea vreme şi pe alţii, ca la patru sute de suflete, i-au prins
longobarzii. Aceştia au adus spre jertfă diavolului un cap de capră,
după obiceiul lor şi, jucînd împrejur, cîntau cîntece urîte. Apoi,
plecîndu-şi grumazii, se închinau şi se rugau acelui cap de capră, şi
sileau pe robiţii lor să facă la fel ca dînşii.
Atunci toată mulţimea celor robiţi şi-au ales mai bine, prin moarte
vremelnică, să cîştige viaţa cea fără de moarte, decît să asculte
porunca lor şi, închinîndu-se împreună cu dînşii diavoleştei jertfe, să
trăiască viaţă nelegiută. Căci grumazul pe care îl închinau totdeauna
Ziditorului lor, n-au voit să-l plece zidirii. Pentru aceasta,
prinzîndu-i vrăjmaşii şi aprinzîndu-se cu mare iuţime, pe toţi i-au ucis
cu săbiile, deoarece n-au putut să-i aibă părtaşi înşelăciunilor lor.
Troadie a fost
copilul din Neocezareea pe care l-a văzut pătimind cu proorocească
vedere Sfîntul Grigorie al Neocezareei, ascunzîndu-se de prigonire
într-un oarecare munte din pustie. Pentru că odată, săvîrşindu-şi
obişnuitele sale rugăciuni către Dumnezeu, se făcu minune şi,
tulburîndu-se foarte, a stat nemişcat şi tăcut multă vreme, ca şi cum ar
fi căutat la oarecare vedenie.
După vreme destulă s-a luminat cu faţa şi, umplîndu-se de bucurie, a
început a mulţumi lui Dumnezeu cu mare glas şi a cînta cîntare de
prăznuire, grăind: Bine este cuvîntat Domnul, Care nu ne-a dat spre vînare dinţilor lor. Şi l-a întrebat diaconul: "Care este pricina, părinte, despre schimbarea aceasta a ta, că acum eşti tulburat şi apoi vesel?"
Sfîntul răspunse: "Am văzut, fiule, o vedenie minunată: un copil mic
luptîndu-se cu un diavol mare şi, biruindu-l, l-a trîntit la pămînt".
Diaconul n-a înţeles cele grăite, şi a zis sfîntul iarăşi: "Era un
oarecare copil creştin, cu numele Troadie, care, fiind adus la judecată
înaintea tiranului, după multe munci grele, a fost ucis pentru Hristos
şi s-a dus la ceruri dănţuind.
Deci, mai întîi mă tulburam, căci mă temeam să nu-l biruiască muncile
şi să se lepede de Hristos. Dar acum, văzîndu-l că-şi săvîrşeşte
nevoinţa muceniciei şi se duce la cer, mă bucur!" Diaconul, auzind
acestea, se minuna cum Sfîntul vede cele ce se fac de departe, ca şi cum
ar fi aproape.
Numele acestui sfânt este tradus din greacă prin „Dat de Dumnezeu”, care corespunde numelui slav ”Bogdan”
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Teodot, Episcopul Ancirei, glasul al 4-lea:
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind,
lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele
înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu
credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui
Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Condacul 1
Celui care primind poruncă dumnezeiească pe ascuns aduna și îngropa
trupurile mucenicilor lui Hristos, Sfântului Sfințit Mucenic Teodot îi
aducem aceste cuvinte de laudă. Iar tu, Sfinte, fiind acum stea luminată
în Rai așezat la picioarele Soarelui cel înțelegător, roagă-te și
pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce
dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Icosul 1
Îngerii din ceruri s-au bucurat când au văzut mărimea duhovnicească
la care ai ajuns, Sfinte Mucenice Teodot, și Dumnezeu a primit
ascultarea ta drept cheie cu care ți-a deschis ușa Împărăției Cerurilor,
iar noi ne rugăm ție:
Bucură-te, luminând lumea cu strălucirea pătimirilor tale;
Bucură-te, vestit mucenic al lui Hristos;
Bucură-te, cel ce adunai sufletele rătăcite și îngropai trupurile mucenicilor;
Bucură-te, părinte duhovnicesc al tinerilor;
Bucură-te, ocrotitorul străinilor;
Bucură-te, apărătorul celor ispitiți de moarte;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 2
Din tinerețile tale L-ai cunoscut pe Dumnezeu și El s-a întipărit în
inima ta ca o pecete veșnică prin taina Sfântului Botez, învățând a te
ruga Sfintei Treimi: Aliluia!
Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate
Icosul 2
Deși erai căsătorit, Sfinte Teodot, trăiai în curăție cu soția ta și
te îngrijeai să-i aduci la Hristos pe cei ce viețuiau în credințele
idolești. Având o casă de oaspeți și un restaurant, țineai ușile
deschise pentru călători și le ofereai masă și un acoperiș drumeților.
Bucură-te, că nu știa nimeni că ești creștin;
Bucură-te, că toți te cunoșteau doar ca și hangiu;
Bucură-te, că din munca ta îi ajutai pe cei în nevoie;
Bucură-te, că salvai sufletele de întunericul idolesc;
Bucură-te, că le hrăneai cu cuvintele Evangheliei;
Bucură-te, că erai adăpost ferit pentru cei vânați de diavol;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 3
Prefăcându-te în cârciumar, făceai multă neguțătorie duhovnicească și
câștigai multe suflete pentru că lucrai apostolește în taină, ia prrin
învățăturile și sfătuirile tale insuflate de Dumnezeu aduceai pe mulți
la Hristos pe care Îl slăveai: Aliluia!
Icosul 3
Pentru lucrarea ta Dumnezeu ți-a dat și darul tămăduirii, căci prin
punerea mâinilor și prin rugăciune vindecai toate bolile cu sau fără
leac, iar prin cuvintele cele mântuitoare vindecai bolile sufletești.
Bucură-te, că ai învins lupta cu patimile trupești;
Bucură-te, că ți-ai supus trupul duhului;
Bucură-te, cel sporit în fapte bune;
Bucură-te, că ai fost învățător al curăției și al înțelepciunii;
Bucură-te, binecuvântat cu darul tămăduirilor;
Bucură-te, că alungi depresia și deznădejdea;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 4
Fiind în timpul persecuției împăratului Dioclețian mulți creștini au
fugit din oraș, iar cei care au rămas erau obligați să jerfească
idolilor, fiind mare foamete în țară și multe biserici creștine și
proprietăți de creștini fiind jefuite, căci păgânii nu știau să se roage
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
În acele zile grele i-ai adăpostit pe creștinii rămași fără case în
hanul tău, Sfinte Teodot, hrănindu-i și vindecându-le rănile, i-ai
ascuns pe cei prigoniți și ai dăruit tot ce era necesar bisericilor
pentru a săvârși Sfânta Liturghie.
Bucură-te, că mulți creștini au fost chinuiți;
Bucură-te, că Dumnezeu a învins prin jertfa lor;
Bucură-te, că idolii au pierit fără sunet;
Bucură-te, că Cerul s-a umplut de Sfinți Mucenici;
Bucură-te, că tu, Sfinte Teodot, erai îngerul lor păzitor;
Bucură-te, că ai avut grija tuturor mărturisitorilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 5
Umblai prin închisori, Sfinte binecuvântat, cercetând condamnații
nevinovați, convingându-i să fie credincioși lui Hristos până la capăt,
iar aceștia întăriți de tine în credință se duceau la moarte cu bucurie,
cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Ai primit porunca de la Dumnezeu de a răscumpăra trupurile mucenicilor omorâți, Sfinte Teodot, și de a le îngropa creștinește.
Bucură-te, că plăteai soldaților preț pentru fiecare trup sfânt;
Bucură-te, că unele trupuri le luai în secret;
Bucură-te, că soldații vroiau să le dădea de mâncare câinilor;
Bucură-te, că noaptea duceai trupurile la locul de îngropăciune;
Bucură-te, cel ce urmai rânduiala creștinească de îngropăciune;
Bucură-te, că apropierea de moarte nu te-a înspăimântat;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 6
Când toate bisericile din Ancira au fost devastate și închise, ai
oferit hanul tău pentru a săvârși în taină Sfânta Liturghie, devenind
biserică și loc de întărire duhovnicească pentru creștinii rămași în
viață care Îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru tine: Aliluia!
Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate
Icosul 6
Primind înștiințare de la Dumnezeu că vei suferi și tu mucenicia în
curând, Sfinte Teodot, i-ai spus aceasta preotului Fronton rugându-l ca
la o anume zi să meargă într-un anume loc pentru a-ți găsi moaștele și
arătându-i unde dorești să fii îngropat, iar spre încredințare i-ai dat
inelul tău.
Bucură-te, că nu te-ai temut de moarte;
Bucură-te, că știai că mucenicia e cale sigură spre Cer;
Bucură-te, că preotul Fronton a păstrat taina;
Bucură-te, că și acum alungi de la noi frica de sfârșit;
Bucură-te, că ne arăți că este de fapt începutul vieții veșnice;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 7
În acea vreme, șapte sfinte fecioare au murit pentru Hristos: Tecusa, Faina,Claudia, Matrona,
Julia, Alexandra și Eufrasia, dintre care cea mai mare Tecusa era
mătușa ta, Sfinte Bogdan. Ele trăiseră în rugăciune, post, înfrânare și
fapte bune, fiind plăcute lui Dumnezeu pe care Îl slăveau: Aliluia!
Icosul 7
Aceste șapte fecioare și-au mărturisit cu curaj credința în Hristos
și au fost chinuite, fiind puse să facă parte din sărbătoarea ”spălării
idolilor” aemenea preoteselor idolești, dar Sfintele fecioare au
refuzat, fiind condamnate la moarte.
Bucură-te, Sfinte Teodot, că ai aflat de moartea lor;
Bucură-te, că păgânii le-au atârnat câte o piatră de gât;
Bucură-te, că le-au aruncat apoi în lac;
Bucură-te, că noaptea Sfânta Tecusa ți-a apărut în vis;
Bucură-te, că ți-a spus să te duci la lac să le iei trupurile si să le îngropi;
Bucură-te, că Dumnezeu nu a lăsat neștiută mucenicia Sfintelor fecioare;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 8
L-ai luat pe prietenul tău Policronie și împreună cu alți creștini
te-ai dus la lac, Sfinte, iar paznicii au fost înspăimântați de Sfântul
Sosander care li s-a arătat pe marginea lacului și au fugit; prin minune
dumnezeiească vântul a condus apa către cealaltă parte a lacului iar
voi ați putut scoate trupurile celor șapte fecioare din apă, slăvindu-L
pe Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Ducând Sfintele moaște la biserică, le-ai făcut slujbă de
îngropăciune creștinească, Sfinte Teodot, împlinind astfel porunca
primită de la Dumnezeu de a găsi și de a îngropa trupurile mucenicilor.
Bucură-te, că ighemonul a aflat de fapta voastră;
Bucură-te, că ai fost pârât că ai răpit trupurile fecioarelor;
Bucură-te, că păgânul a ordonat prinderea și chinuirea tuturor creștinilor;
Bucură-te, că știai că așa se va împlini viața ta pământească;
Bucură-te, că erai pregătit sufletește;
Bucură-te, că te bucurai că poți să mori pentru Hristos;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 9
Fiind capturat și prietenul tău bun Policronie, acesta nu a rezistat
torturii și te-a trădat, Sfinte Teodot, arătându-te drept vinovat pentru
răpirea trupurilor Sfinților Mucenici. Ridicând rugăciuni fierbinți
către Dumnezeu împreună cu toți creștinii, ai lăsat cu limbă de moarte
ca trupul tău să fie dat preotului Fronton căruia îi dăruisei inelel
tău, și apoi te-ai lăsat în Voia lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Ai fost dus la judecată, Sfinte, proslăvindu-L pe Domnul Iisus
Hristos și mărturisindu-ți credința în El, iar păgânii te-au dat la
chinuri îndelungate.
Bucură-te, că Dumnezeu te-a întărit;
Bucură-te, că ai fost dus la închisoare;
Bucură-te, că acolo ai creștinat mulți păgâni;
Bucură-te, că ți-au strijit carnea până la os;
Bucură-te, că pe pat de fier încins te-au pus;
Bucură-te, că ți-au bătut piroane în tălpi și te-au alergat prin cetate;
Bucură-te, că mulți, văzându-te nebiruit, slăveau pe Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 10
Chiar în acele zile, marele Sfânt Împărat Constantin cel întocmai cu
Apostolii dădu poruncă să înceteze prigonirea creștinilor iar cei ținuți
în legături pentru Hristos să fie eliberați, iar tu Sfinte Teodot te-ai
întristat că nu primești cununa muceniciei și în lacrimi strigai către
Dumnezeu: Aliluia!
Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate
Icosul 10
Ighemonul însă nu ținu cont de porunca Sfântului Împărat Constantin
și continuă să te chinuie, dar văzând că nu poate răzbi a dat ordin să
ți se taie capul.
Bucură-te, că apoi au vrut să dea foc trupului tău;
Bucură-te, că s-a pornit dintr-o dată o furtună mare;
Bucură-te, că preotul Fronton tocmai trecea pe cale;
Bucură-te, că măgarul lui a căzut brusc, răsturnând încărcătura de vin ce o căra;
Bucură-te, că soldații ce păzeau moaștele au sărit să ajute preotul;
Bucură-te, că așa Fronton a aflat că ei păzeau Sfântul tău trup;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 11
Preotul Fronton a înțeles că măgarul lui a căzut în locul acela prin
purtarea de grijă a lui Dumnezeu și dând tot vinul ca preț de
răcumpărare a luat trupul tău, Sfinte, și l-a dus la locul pe care i
l-ai spus tu mai înainte, slăvindu-L pe Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Îngropând Sfintele tale moaște, Preotul Fronton a construit mai
târziu o biserică pe acel loc, iar credincioșii te laudă și în zilele
noastre:
Bucură-te, cel ce ai viețuit mereu în apropierea morții;
Bucură-te, că răceala ei nu ți-a stins flacăra credinței;
Bucură-te, sfânt al nopții, care luminezi întunericul rătăcirii noarte;
Bucură-te, că pământul îl săpai ca să cinstești trupurile celor adormiți întru Domnul;
Bucură-te, că ai fost martorul la multe morți mucenicești;
Bucură-te, că și acum ești apărătorul celor care se luptă cu duhurile întunericului;
Bucură-te, mucenic iubit al Domnului Hristos;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 12
Cu sângele tău ai învins vrăjmașul omenirii, diavolul, și prin
chinuiri ai primit aripi îngerești. Zburând ca un vultur spre înălțimile
cerești, te veselești acum cu Îngerii: Aliluia!
Icosul 12
Nenumărate sunt minunile pe care le dai celor care ți se roagă cu
credință, Sfinte Mucenice, și noi te rugăm primește această cântare
acatist ca semn de cinstire și de laudă:
Bucură-te, umbând doar pe căile sfinte ale lui Hristos;
Bucură-te, făcând din han, Biserica Lui;
Bucură-te, mijlocind slujirea Sfintei Liturghii;
Bucură-te, cel ce dai preoților parohii;
Bucură-te, cel ce înzestrezi bisericile cu cele de trebuință slujbelor;
Bucură-te, curată casă a PreaSfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 13
O, Sfinte Mucenice Teodot, te rugăm cu lacrimi fierbință să ne
izbăvești de uneltirile vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, să nu se stingă
în noi focul vieții și să rămânem credincioși Domnului Hristos, ca
împreună cu tine să ne bucurăm veșnic de Lumina Împărăției lui Dumnezeu:
Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).
Icosul 1
Îngerii din ceruri s-au bucurat când au văzut mărimea duhovnicească
la care ai ajuns, Sfinte Mucenice Teodot, și Dumnezeu a primit
ascultarea ta drept cheie cu care ți-a deschis ușa Împărăției Cerurilor,
iar noi ne rugăm ție:
Bucură-te, luminând lumea cu strălucirea pătimirilor tale;
Bucură-te, vestit mucenic al lui Hristos;
Bucură-te, cel ce adunai sufletele rătăcite și îngropai trupurile mucenicilor;
Bucură-te, părinte duhovnicesc al tinerilor;
Bucură-te, ocrotitorul străinilor;
Bucură-te, apărătorul celor ispitiți de moarte;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Condacul 1
Celui care primind poruncă dumnezeiească pe ascuns aduna și îngropa
trupurile mucenicilor lui Hristos, Sfântului Sfințit Mucenic Teodot îi
aducem aceste cuvinte de laudă. Iar tu, Sfinte, fiind acum stea luminată
în Rai așezat la picioarele Soarelui cel înțelegător, roagă-te și
pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Teodot, cel ce
dezlegi merejele înșelăciunii întinse asupra noastră!
Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate
Rugăciune:
Sfinte Sfințit Mucenice Teodot, Dumnezeu te-a înțelepțit și ți-a
dăruit harul Lui pentru a rușina înșelăciunile întunericului, iar tu ai
primit cu bucurie crucea rânduită pentru tine, aceea de a îngropa
trupurile mucenicilor ce s-au jertfit pentru credință și Adevăr.
Știind că pentru aceasta ai primit și tu moarte mucenicească, te
rugăm să mijlocești pentru noi la Dumnezeu să ne dea biruință împotriva
uneltirilor întunericului, a celor făcători de haos, împotriva duhurilor
necurate care umblă noaptea și caută să ne îngroape simțurile, trăirile
și gândurile pe care Duhul Sfânt le trimite pentru mântuirea noastră.
Te rugăm, Sfinte Teodot, dezleagă mrejele înșelăciunii ce sunt
aruncate asupra noastră: asupra trupului, sufletului, minții, inimii și
cugetului, ca să putem discerne binele de rău, să putem să ne rugăm, să
știm calea pe care o avem de urmat, să înțelegem cine ne este prieten și
cine nu, să deosebim adevărul de minciună și să fim statornici în
credință, ca la sfârșitul vieții să primim și noi cununa celor ce au
luptat pentru și în numele Domnului nostru Iisus Hristos, a Căruia este
Slava împreună cu Dumnezeu Tatăl și cu Duhul Sfânt, acum și în vecii
vecilor. Amin.
Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de
Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului
nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita,
fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe
Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de
Dumnezeu, te marim.
Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Şi
părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai
aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte.
Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa
răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Hristos
Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1
Glasul al 4-lea
Irmosul
Adâncul
Mării Roşii, cu picioare neudate, trecându-l pedestru Israel cel de
demult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în
pustiu a biruit.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
sursa doxologia.ro
Năzuinţele
tale, mucenice, le-ai îndreptat către Dumnezeu, ale Cărui Porunci
păzindu-le te-ai făcut ierarh şi cu sângele muceniciei, cu adevărat ai
strălucit.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dumnezeieşte
şi cu bunăcuviinţă petrecând, prin nevoinţele înfrânării ai omorât
pornirile trupului şi ai dobândit viaţă, cel ce eşti podoaba
ierarhilor şi desăvârşirea mucenicilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Duhul
Sfânt sălăşluindu-Se în inima ta cea înţeleaptă, din pruncie te-ai
arătat drept, plin de milă şi blând, Dumnezeiescule ierarh, Sfinţite
Mucenice Teodot.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Firea
omenească, prin înşelăciune, a fost robită mai întâi. Dar, născând tu
pe Hristos, a dobândit liberare, cu multă înţelepciune lăudându-te pe
tine, Născătoare de Dumnezeu.
Cântarea a 3-a
Irmosul
Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea şi Scăparea şi Întărirea mea, Doamne.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu lacrimile, cu suspinele şi cu curgerea sângelui tău ai stins cărbunii cei aprinşi ai înşelăciunii, Sfinţite Mucenice Teodot.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Viaţa
ta cea curată arătându-te pe tine Sfinţit şi Dumnezeiesc luminător,
te-a făcut şi mărturisitor adevărat al Patimilor lui Hristos.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Stând
înaintea locului de judecată şi rănit fiind cu răni cumplite, nu
te-ai lepădat de numele lui Hristos, Sfinte Mucenice Teodot.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Tămăduieşte sufletul meu cel slăbit de năvălirile şarpelui celui viclean şi robit de păcate, Preacurată.
Cântarea a 4-a
Irmosul
Ridicat
pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat întru a
sa rânduială, precum se cuvine, strigând: Slavă Puterii Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Sfărâmându-ţi-se trupul de lovituri, cugetul ţi-a rămas cu adevărat prea tare şi ai strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Aprinzându-te
de dragostea Stăpânului, ai suferit cu răbdare durerile cele cumplite
ale rănilor, ca şi cum nu tu, ci altul ar fi pătimit, Sfinţite Mucenice
Teodot, cel mare între mucenici.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Chinurile
ce se apropiau de trupul tău nu te-au înfricoşat; căci prin cuget curat
ai văzut răsplătirile cele viitoare, care ţi-au uşurat durerile tale,
de Dumnezeu înţelepţite părinte.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Palat
Prealuminos al Stăpânului, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, arată-ne
şi pe noi locaşuri ale Sfântului Duh, când aducem laudă Domnului, în
locaşul tău cel Sfânt.
Cântarea a 5-a
Irmosul
Tu,
Doamne, Lumină în lume ai venit, Lumina Cea Sfântă, Care întorci din
întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ridicat fiind pe lemn, Înţelepte Teodot, cu tărie ai răbdat sfâşierile trupului tău, în timp ce toţi se minunau.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind
spânzurat, ai răbdat strujirile trupului, având de partea ta pe
Stăpânul, Care cu credinţă în El te întărea pe tine, Sfinte Teodot.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu vărsarea sângelui vopsindu-ţi haina ta cea sfinţită, prealuminoasă ai arătat-o, Fericite Teodot.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Zămislit-ai pe Dumnezeu, Cel Ce s-a făcut Om, Stăpână! Pentru aceasta, neamuri şi neamuri te fericesc pe tine.
Cântarea a 6-a
Irmosul
Jertfi-voi
Ţie cu glas de laudă, Doamne, strigă către Tine Biserica, cea curăţită
de sângele demonilor, cu Sângele Cel curs din coasta Ta.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Închis
în temniţă ca un tâlhar fiind, Sfinte Teodot, ai păzit Poruncile cele
Dumnezeieşti ale Stăpânului, Celui Ce a luminat Dumnezeiască pomenirea
ta.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ai
stat înaintea judecăţii celor nedrepţi şi fiind judecat, ai judecat tu
însuţi pe cei fărădelege, care socoteau mai mult nedreptatea decât
dreptatea, de Dumnezeu înţelepţite.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Valurile
chinurilor celor ce se abăteau asupra ta s-au sfărâmat ca de o piatră,
înălţându-te tu, cu suirea inimii tale, către Piatra Cea din capul
unghiului, Hristos Dumnezeu, Fericite Teodot.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Sălăşluindu-Se
în pântecele tău Hristos, Dumnezeul nostru, a alungat păcatul care se
sălăşluise între oameni şi prin iubirea Sa de oameni, i-a făcut pe
aceştia ai Săi.
CONDAC
Glasul al 3-lea
Credinţa
cea rea a mării ai ruşinat şi înşelăciunea închinării la idoli cu
puterea dreptei credinţe ai rănit-o şi făcându-te ca o ardere de tot
Dumnezeiască, prin lucrarea minunilor tale ai ajuns cunoscut până la
marginile lumii, Preasfinţite Mucenice Teodot. Roagă-te lui Hristos
Dumnezeu, să ne dăruiască nouă mare milă.
Cântarea a 7-a
Irmosul
În
cuptorul din Babilon, tinerii lui Avraam, de dorul dreptei credinţe mai
mult decât de văpaia focului fiind aprinşi, au strigat: Binecuvântat
eşti în Biserica Slavei Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
De
dragostea Dumnezeiescului Duh fiind aprins şi pe pat înroşit în foc
fiind pus, ai rămas nears, strigând: Binecuvântat eşti în Biserica
Slavei Tale, Doamne!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca
şi cum altul ar fi pătimit, iar nu tu, cu tot cugetul tău ai alergat
către Dumnezeu, fericite şi tăierile şi arderile nu le-ai luat în
seamă, nesimţindu-le, prin purtarea de grijă a lui Hristos.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu
înţelepciunea cuvintelor tale pe cei ce erau lipsiţi de înţelegere, la
judecata ta i-ai ruşinat, arătându-i ca pe nişte neputincioşi plini
de rea credinţă, că ţineau mai mult la altarele idolilor decât la
Ziditorul.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Împreună
cu cetele cele de sus, Maica lui Dumnezeu, strigăm ţie: bucură-te, cer
însufleţit şi palat preaslăvit şi scaun de foc, pe care Hristos cu
Trupul S-a odihnit.
Cântarea a 8-a
Irmosul
Mâinile
întinzându-şi Daniel, gurile leilor cele deschise în groapă le-a
închis; şi puterea focului au stins-o, cu fapta cea bună încingându-se,
tinerii cei iubitori de dreaptă credinţă, strigând: Binecuvântaţi, toate
lucrurile Domnului, pe Domnul!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Împotrivindu-te
vrăjmaşului, prin chinurile tale, Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot,
piroane ţi s-au bătut în picioare şi ai mers pe cărarea care duce către
Împărăţia Cerurilor, prealăudate, cântând: Binecuvântaţi, toate
lucrurile Domnului, pe Domnul!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Propovăduind
pe Dumnezeu, Cel Ce a venit pe pământ şi prin Dumnezeieştile Patimi a
nimicit patima cea de tot pierzătoare, ai suferit patima cea
Dumnezeiască şi fericită cu trupul, Sfinte Teodot, cântând:
Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu
picăturile sângelui tău şi cu apele învăţăturilor celor sfinţite ai
adăpat cu har inimile credincioşilor celor buni, preasfinţite şi ai
făcut ca să odrăslească în ele Înţelepciunea Cea Dumnezeiască a
Ziditorului, Căruia strigăm: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe
Domnul!
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
De
toată spurcăciunea ai curăţit firea omenească, Fecioară, născând
Ploaia Cea Cerească, pe Cel Ce s-a făcut Om pentru noi şi pe noi, cei ce
eram învechiţi, ne-ai înnoit, Preacurată, pe cei care strigăm:
Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Cântarea a 9-a
Irmosul
Hristos,
Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine,
Muntele cel Netăiat, S-a tăiat Fecioară, adunând firile cele osebite.
Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine Născătoare de Dumnezeu te mărim.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Racla
cea Dumnezeiască a moaştelor preasfinţitului păstor izvorăşte tot
felul de tămăduiri şi potoleşte patimile şi dezleagă durerile cele din
toată vremea, cu Darul cel Dumnezeiesc al Mântuitorului.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca
un sfinţit mucenic având puterea de a lega şi de a dezlega, dezleagă
lanţurile răutăţilor mele şi răcoreşte sufletul meu, cel ce arde de
focul păcatului, rugând pe Cel Milostiv pentru mine.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Astăzi
Biserica prăznuieşte cu credinţă pomenirea ta cea preasfinţită şi
mutarea ta către Iubitorul de oameni; şi bucurându-se, îţi împleteşte
ţie cununi Dumnezeieşti de laude.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Teodot, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Câştigându-te
pe tine ca pe o stea plină de lumină strălucitoare, cu Razele Cele
Luminoase ale Dumnezeieştilor doriri şi cu luminile cele curate ale
minunilor tale ne luminăm, de Dumnezeu grăitorule, Sfinte Mucenice
Teodot.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Născut-ai
nouă, Fecioară, Lumina Care a Strălucit în chip de negrăit din Tatăl
mai înainte de lumină, risipind întunericul necunoştinţei; şi pe cei ce
dormeau în umbra păcatului i-a luminat.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 3-lea
Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...
Neînţeleasă
şi nepricepută este, Stăpână, de Dumnezeu dăruită, Taina cea cu
adevărat înfricoşătoare, care s-a săvârşit întru tine! Că, pe Cel
Necuprins zămislindu-L, L-ai născut cu Trup din Preacuratul tău sânge;
pe Care, ca pe Fiul tău, roagă-L totdeauna, Preacurată, să mântuiască
sufletele noastre.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 3-lea
Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...
Preacurata
Mieluşea şi Maica Ta cea Neispitită de nuntă, Hristoase, văzându-te
mort, spânzurat pe Cruce, cu durere de mamă jelindu-se, striga: ce Ţi-a
răsplătit Ţie adunarea cea fărădelege şi nemulţumitoare, care de multe
şi mari daruri s-a bucurat de la Tine, Fiul meu? Laud smerenia Ta cea
Dumnezeiască!
În insula Ciprului este o
cetate ce se numeşte Cirene. Într-acea cetate a fost episcop Sfîntul
Sfinţitul Mucenic Teodot, fiind de neam din Galatia, născut din părinţi
creştini şi crescut în învăţătura cărţii. El, din tinereţe
deprinzîndu-se cu înţelepciune şi fapte bune, a mers în insula Ciprului,
unde învăţa pe elini să lase rătăcirea şi înşelăciunea idolească, şi să
creadă în Hristos, adevă-ratul Dumnezeu. Apoi pe mulţi întorcîndu-i,
prin propovăduirea Cuvîntului lui Dumnezeu, de la necurăţia păgînească,
i-a povăţuit la calea mîntuirii. Pentru aceea a fost ales episcop în
cetatea Cirenei a Ciprului.
Atunci era prigonire mare înpotriva creştinilor, împărăţind păgînul
Liciniu (308-324), iar în Cipru era ighemon Savin. Dorind sfîntul să
fie muncit pentru Hristos, se certa cu îndrăzneală cu elinii, mustrînd
rătăcirea lor şi propovăduind pe Hristos, adevăratul Dumnezeu.
Auzind despre aceea, ighemonul Savin a poruncit să-l prindă spre
mucenicie. Înştiinţîndu-se arhiereul lui Dumnezeu de porunca
ighemonului, n-a aşteptat să vină după dînsul. Ci îndată sculîndu-se,
s-a dus singur la ighemon şi, stînd înaintea lui, i-a zis: "Iată cel pe
care îl cauţi, eu sînt! Nu m-am ascuns de tine, nici nu sînt adus cu
sila, ci de voia mea am venit. Căci adevărul, pe care nu se cade a-l
ascunde, trebuie a-l arăta, adică pe Hristos, Dumnezeul meu, să-L
propovăduiesc; iar necurăţia şi neputinţa păgînătăţii voastre s-o
vădesc.
Dar nu este trebuinţă de multă arătare a neputinţei voastre, căci
singură aceea vă arată a fi neputincioşi, căci sînteţi mai fricoşi decît
broaştele, de vreme ce pentru un creştin s-a tulburat toată cetatea şi
oastea păgînilor. Pentru că se tem diavolii de un om care este rob al
lui Hristos şi se sîrguiesc ca nu cumva, scăpînd din mîinile voastre ale
muncitorilor, să ridice asupra lor mai mare război şi să biruiască
neputinţa lor, biruind prin cuvinte pe cei ce le slujesc lor, avînd
nădejdea cea deşartă spre dînşii".
Ighemonul, nesuferind o mustrare ca aceasta, a poruncit îndată să
bată fără de milă pe Sfîntul cu vine crude. Şi, fiind bătut multă vreme,
grăia cuvîntul lui David: Pe spatele meu au lucrat păcătoşii, îndelungat-au fărădelegea lor.
Încetînd slugile a-l bate pe mucenic, a zis către dînsul ighemonul:
"Vezi ce ţi-a folosit ţie multa grăire şi îndrăzneala ta?" Răspuns-a
Sfîntul: "De ai fi avut ochii tăi cei sufleteşti luminaţi, ţi-aş fi
arătat ce mi-a folosit bărbăţia mea, pe care tu o numeşti îndrăzneală;
ci de vreme ce eşti orb, pentru aceea nu poţi să-mi vezi bunătăţile
ce-mi stau înainte; măcar dintr-aceasta să înţelegi, cum că eu căutînd
cu sufletească privire la cereştile răsplătiri, cele gătite mucenicilor
lui Hristos, sînt nemişcat în rănile cele luate de mine şi nu simt
mucenicia; căci sufleteasca veselie cea întru Dumnezeul meu, biruieşte
toate dure-rile trupeşti".
Savin ighemonul a zis: "Te mîndreşti, Teodote, ca să înşeli pe cei ce
te aud, dar pe mine nu poţi să mă înşeli cu cuvintele tale. Căci pînă
într-atîta voi munci trupul tău, pînă ce vei mărturisi stăpînirea zeilor
noştri". A grăit Sfîntul: "Precum voieşti, ispiteşte-mă cu muncile;
adună-ţi toată puternica ta meşteşugire spre trupul meu şi te
înştiinţează de puterea ostaşului lui Hristos şi vei vedea cine va fi
mai tare: cei ce mă muncesc pe mine, ori eu care port în mine pe
Hristos?"
Ighemonul a zis: "Au nu ştii, cum că din poruncile împărăteşti am
stăpînire asupra trupului tău, ca să-l sfărîm cu rănile şi să-ţi pierd
tăria ta pînă în sfîrşit?" A răspuns sfîntul: "Unuia Dumnezeu, Acestuia
Îi slujesc, Care m-a făcut mult mai presus decît împăraţii şi mult mai
puternic decît boierii. Pentru aceea acum ca şi cu un rob grăiesc cu
tine şi decît orice rob mult mai necinstit te socotesc pe tine şi nu ţin
seamă de toate muncile, cu ajutorul Dumnezeului meu, Care ne-a învăţat
să socotim toată dragostea lumească ca pe nişte paie, pleavă şi gunoi.
Deci, să nu socoteşti că mă vei înfricoşa cu mîndria şi cu groaznicele
tale îngroziri. Te lauzi cum că ai putere peste trupul meu. Dar o
stăpînire ca aceea au şi tîlharii care trăiesc în pustietăţi. Căci, cînd
prind pe cineva în cale, îl muncesc precum voiesc. Şi tu acum te
socoteşti a fi puternic, nădăjduind în sabia ta cea fărădelege. Pentru
că stăpînirea cea legiuită schimbînd-o în tiranie, pe desfrînaţi şi pe
ucigaşii de oameni îi ierţi, iar munca cea vrednică a lor o aduci asupra
bărbaţilor celor nevinovaţi şi dreptcredincioşi".
Atunci, mîniindu-se ighemonul foarte tare, a poruncit să-l spînzure
pe mucenic pe lemnul cel de muncă şi cu unelte ascuţite să-i strujească
coastele lui. Iar pătimitorul lui Hristos, fiind strujit şi răbdînd
dureri, se ruga lui Dumnezeu, grăind: "Doamne, Iisuse Hristoase,
Făcătorul a toată făptura cea văzută şi nevăzută, Cel ce ai prădat
moartea, Cel ce ai stricat iadul, Cel ce pe Cruce ai omorît
începătoriile şi puterile întunericului, Care ai vădit pe domnul
veacului acestuia şi ai dăruit de sus putere Sfinţilor Tăi Apostoli şi
fără de ispită i-ai păzit pe dînşii; Cel ce ai dat oarecînd tînărului
David biruinţă asupra uriaşului Goliat şi ai schimbat văpaia în cuptorul
Babilonului, ca să nu vatăme trupurile sfinţilor Tăi tineri,
răcorindu-i cu rouă; Tu şi pe mine mă întăreşte în muncile acestea, căci
ştii neputinţa omenească. Slabă este tăria noastră, şi se ofileşte ca o
floare în puţină vreme. Pentru slava numelui Tău, Doamne, dă putere
neputinţei mele şi risipeşte puterea celor ce se scoală asupra turmei
Tale celei sfinte, ca să înţeleagă tot pămîntul că Tu eşti Dumnezeu
preaînalt, Care dai tărie şi putere celor ce nădăjduiesc spre Tine".
Astfel rugîndu-se Sfîntul, suliţele ascuţite atîta îi strujiseră
trupul, încît i se vedeau oasele goale. După aceea a poruncit ighemonul
ca, luîndu-l de pe lemnul cel de muncă, să-l ducă în temniţă.
Deci Sfîntul, fiind dus spre temniţă, striga prin toată cetatea,
grăind: "Cei ce mă vedeţi într-acest chip pătimind, să înţelegeţi că nu
fără de nădejde pătimesc; căci pentru durerile muceniceşti am răsplătire
de la Hristos Dumnezeu, spre Care eu nădăjduiesc. Că dacă un împărat
pămîntesc vremelnic cinsteşte pe ostaşii săi, cei ce pentru dînsul cu
bărbăţie şi cu vitejie se oştesc şi îşi varsă sîngele lor şi le dă
vrednice daruri, iar celor ce mor la război, le pome-neşte numele cu
zugrăveli, cu cît mai mult veşnicul Împărat dăruieşte cinste
nevoitorilor Săi şi în viaţa cea de acum şi la Înviere, cînd îi va
arăta părtaşi ai Împărăţiei Sale. Stau mărturie cinstitele moaşte ale
sfinţilor mucenici care mai înainte s-au nevoit, şi care se cinstesc cu
cucernicie de toţi credincioşii mai mult decît toate cele de pe pămînt,
lucruri cinstite şi bogăţii. Iar prin cinstirea lor se închipuieşte
cinstea şi slava care în cer li se dă de la Dumnezeu şi de la îngerii
Lui sufletelor mucenicilor".
Acestea şi mai multe grăindu-le Sfîntul, mergea după dînsul tot
poporul pînă la temniţă, în care a petrecut Sfîntul cinci zile; după
aceea a fost adus iarăşi la întrebare înaintea ighemonului. Şi a zis
ighemonul către mucenic: "Eu socotesc că nu-ţi este de trebuinţă mai
multă pedeapsă, să te înţelepţeşti; destul îţi este munca cea dintîi,
cred că te vei apropia acum spre cinstea zeilor noştri, amintindu-ţi de
pătimirile cele dintîi; iar dacă vei petrece încă în nesupunere, apoi mă
vei sili ca să aduc asupra ta şi mai grele munci. Drept aceea,
ascultă-mă, şi te izbăveşte însuţi de muncile ce vor să-ţi vină".
Sfîntul Teodot a zis: "Nu cunoşti, de trei ori ticăloase, că chiar de
s-ar fi strivit trupul meu de munci şi coastele mele ar fi sîngerat de
răni, totuşi cu vitejie sînt gata şi acum a suferi de la tine toate cele
ce se vor aduce asupra mea, pînă ce voi sfîrşi nevoinţa alergării mele,
ca să primesc cununa dreptăţii care îmi este pusă înainte de Domnul
meu, Iisus Hristos".
A zis ighemonul: "Nu pomeni aici pe Cel răstignit, căci defaimi locul
acesta de judecată". Răspuns-a Sfîntul Teodot: "Nebunule şi plinule de
toată necurăţia, tu, pomenind pe acei necuraţi zei ai tăi, oare nu
socoteşti că defaimi locul acesta? Iar eu, deoarece pomenesc pe Cel
întru tot curat, ca Stăpîn al meu, pe Iisus Hristos, Împăratul şi
Domnul, tu cu greutate Îl asculţi şi huleşti, ca şi cum s-ar fi prihănit
locul tău cel de judecată prin pomenirea numelui lui Hristos. Iată, se
chinuieşte cugetul tău, numai la numirea preacurat numelui Său.
Dar şi diavolii care se cinstesc de voi aceasta o pătimeau,
nesuferind muncile ce li se făceau prin vederea lui Hristos şi strigau: Ce este nouă şi Ţie, Iisuse Nazarinene? Ce ai venit mai înainte de vreme să ne munceşti pe noi?
Nu este lucru de mirare, că nici tu nu suferi a auzi numele lui
Hristos, deoarece eşti rudă a diavolilor de la strămoşii tăi,
slujindu-le acelora şi urmîndu-le".
Savin ighemonul a zis: "Eu am socotit că tu vei fi mai blînd după
muncile cele dintîi şi că mă vei asculta pe mine, cel ce te chem pe tine
spre mîntuire; dar tu mai rău te-ai făcut. Ci, de-oarece rămîi
neschimbat certîndu-te cu noi şi amăgindu-ţi inima ta, ca şi cum ai
răbda pentru Hristos, iată o muncă nouă voi aduce asupra ta şi te voi
birui şi-ţi voi arăta că nimic nu-ţi sporeşte nădejdea ta spre Hristos.
Că nu-ţi va ajuta ţie înşelătorul Acela, spre Care, nădăjduind, te
semeţeşti la munci".
Iar sfîntul mucenic a zis: "De aş fi răbdat aceasta pentru un om,
apoi mai ticălos aş fi fost decît voi, cei fără de Dumnezeu şi nici o
nădejde bună nu aş fi avut de viaţa ce va să fie. Dar pînă în sfîrşit nu
aş fi suferit atît de mare muncă, dacă nu aş fi privit spre cereasca
Împărăţie, în care mai multă plată voi primi de la Hristos, adevăratul
Dumnezeu. Deci, pentru ce oare să nu rabd mai mari munci, cu ajutorul
lui Hristos pentru veşnicele bunătăţi cele făgăduite? Vezi în mine
ajutorul lui Hristos şi te încredinţează, cum că nădăjduiesc spre El.
Pentru că, acoperindu-mă cu dumnezeiasca Lui mînă, nu mă tem de muncile
tale şi nimic nu pătimesc cu greutate. Şi, deşi trupul de ţărînă
pătimeşte, gîndul cel întărit în Dumnezeu rămîne neschimbat".
Atunci ighemonul Savin a poruncit ca să se aducă un pat de fier şi
să-l întindă peste el pe sfîntul şi să se aprindă sub dînsul foc şi să
pună dedesubt vreascuri şi paie. Iar după ce pătimitorul a răbdat şi
această muncă, s-a minunat ighemonul şi a zis: "De unde se află la voi
creştinii atîta nemilostivire? Pe cine puteţi a milui, voi cei ce
singuri nu voiţi a vă milui pe voi? Sau către cine veţi fi înduraţi,
neîndurîndu-vă de voi înşivă?" Sfîntul Teodot a zis: "Obiceiul iubirii
de oameni nu-l ştii şi pentru milă grăieşti? Atunci îţi voi mulţumi ţie,
cînd mă vei schimba pe mine din vremelnica viaţă şi mă vei elibera la
cereasca Împărăţie. Dar voieşti a mă înălţa pe mine, căci, mai mult
muncindu-mă, şi mai multă răsplătire îmi mijloceşti. Deci, dacă îţi este
milă de mine, eliberează-mă prin felurite munci din această vremelnică
viaţă. Adaugă-mi şi mai mari munci, ca acolo să mi se adauge cununa
dreptăţii. Munceşte-mă pînă la moarte, ca desăvîrşit nevoitor să mă duc
la Puitorul meu de nevoinţă, Hristos, ca toate sfintele îngereşti cete
să mă pri-mească, bucurîndu-se şi veselindu-se".
Ighemonul a zis: "Eu te voi face desăvîrşit nevoitor, căci voi afla
alte munci mai cumplite contra ta". Iar mucenicul lui Hristos a zis: "De
ai fi ştiut bunătatea Dumnezeului meu, spre Care nădăjduiesc, cum că,
pentru muncile acestea de puţină vreme, mă voi învrednici vieţii celei
veşnice, tu însuţi ai fi voit să pătimeşti pentru El, precum pătimesc şi
eu. Dar, de vreme ce au împietrit inimile voastre diavolii, cei ce se
cinstesc de voi, şi nimic, după viaţa aceasta, nu nădăjduiţi, de aceea
aţi căzut în înşelăciunea lumii acesteia, mai înainte cinstind cele
vremelnice şi trecătoare, mai mult decît cele veşnice".
Acestea auzindu-le, ighemonul s-a înspăimîntat şi a zis: "Îmi spuneau
unii de tine, cum că eşti simplu, dar eu te văd a fi priceput mare".
Iar Sfîntul Teodot a răspuns: "Hristos grăind prin mine, care ritori pot
să-mi stea împotrivă? Deci să ştii cum că bine ai auzit de la cei ce
ţi-au spus despre mine că sînt nepriceput. Adevărat au zis. Însă darul
Hristosului meu nevoindu-se împreună cu mine, precum mă învaţă a grăi,
aşa şi muncile mă învaţă a răbda, uşurîndu-mi durerile în rănile ce le
primesc".
Ighemonul a zis: "Nu te voi cruţa, Teodote". Răspuns-a Sfîntul: "Fă
ce voieşti, că sînt gata la aceasta". Atunci ighemonul Savin a poruncit
să-i bată piroane în picioarele lui şi să fie prigonit de ostaşi.
Bătîndu-i piroane în picioare, el, ridicîndu-şi mîinile sale la cer,
grăia: "Mulţumesc Ţie, Doamne al meu, Iisuse Hristoase, că pe mine
nevrednicul m-ai învrednicit a fi părtaş patimilor Tale! De unde mi s-a
adăugat mie, lepădatului, atît dar, căci iată acum la cer m-am suit?
Mulţumesc Ţie, Mîntuitorul meu, că m-ai izbăvit de cei ce-mi prigonesc
sufletul. Slăvească-se numele Tău, Stăpîne Hristoase, în trupul meu, că
Tu îmi eşti viaţă, Fiule al lui Dumnezeu, şi a muri pentru Tine, dobîndă
îmi este. Încredinţez Ţie pe cei ce pătimesc pentru numele Tău; fii lor
ajutător. Potoleşte viforul acesta şi risipeşte pe cei ce se scoală
asupra Bisericii Tale celei sfinte, ca în pace să Te laude pe Tine
poporul Tău, în veci".
După aceea a grăit către creştinii cei ce îi stăteau de faţă: "A mea
nevoinţă, fraţilor, acum se sfîrşeşte şi cununa îmi este aproape. Iată
plata dreptăţii mele pe care mi-o va dărui mie Iisus Hristos. El S-a
răstignit pentru mine, iar eu trupul mi l-am dat la răni pentru Dînsul!
El a murit pentru mine, ca să mă izbăvească din stricăciune, iar eu mor
pentru Dînsul, ca să mă învrednicesc Împărăţiei Lui! O, cît este de mare
darul lui Hristos! că pentru pătimirea cea de puţin timp pentru El,
veşnice şi negrăite bunătăţi răsplăteşte, mai mult decît măsura cea
vrednică. Nu sînt vrednice pătimirile vremii de acum, pe lîngă slava ce are să se arate întru noi". Şi aşa, cu piroanele în picioare, alerga Sfîntul, fiind izgonit de ostaşi pe drum.
Mulţi din poporul elinesc, văzînd o răbdare ca a lui şi cuvintele
cele ca mierea curgătoare ascultîndu-le, au crezut în Hristos şi îşi
băteau joc de necuraţii idoli, iar pe tiran îl ocărau şi numele lui
Hristos îl preamăreau. Aflînd de aceasta ighemonul Savin, a poruncit ca
iarăşi să-l arunce pe Sfîntul Teodot în temniţă; căci zicea el: "Să nu
se înşele poporul cu fermecătoarele lui învăţături". Deci, se sfătuia cu
sfetnicii săi, cu ce moarte să piardă pe mucenic.
Trecînd multe zile, au început a i se înmulţi rănile şi toţi
binecredincioşii creştini venind cu mahrame curate, i le ştergeau. După
aceasta marele Constantin, biruind pe Maxenţiu cu puterea Crucii (312)
şi dăruind libertate tuturor creştinilor (313), a venit poruncă de la
dînsul să înceteze prigonirea şi cei ţinuţi în legături pentru Hristos
să fie liberi.
Auzind de aceasta Sfîntul Teodot s-a mîhnit foarte tare căci dorea să
moară în munci pentru Hristos. Deci, fiind eliberat, s-a dus la cetatea
sa, Cirene, şi, petrecînd după pătimire doi ani pe scaunul său, a
adormit întru Domnul. Şi a luat îndoită cunună, a arhieriei şi a
muceniciei, din mîna Domnului nostru Iisus Hristos, Care încununează pe
nevoitorii Săi cu slavă veşnică. Căruia şi noi de ne-am învrednici, cu
rugăciunile Sfîntului Sfinţitului Mucenic Teodot şi cu darul lui
Hristos, Căruia se cuvine slava, împreună cu Tatăl şi cu Sfîntul Duh, în
veci. Amin.
În această lună, în ziua a doua, pomenirea sfântului sfinţitului mucenic Teodot, episcopul Cirenei, din insula Cipru.
Sfântul Mucenic Teodot,
născut în Galaţia - Asia Mică, era Episcopul Cirenei din Cipru. În
timpul unei persecuţii a creştinilor din timpul păgânului împărat
Liciniu (311-324), Sf. Teodot îl mărturisea pe Hristos fără oprelişti,
cerându-le păgânilor să lase deoparte idolii şi să se închine la
adevăratul Dumnezeu. Sabin, ighemonul insulei Cipru, a ordonat
arestarea episcopului şi aducerea sa la judecată.
Auzind de porunca ighemonului, episcopul n-a mai
aşteptat după soldaţi ci s-a dus singur la ighemon, spunându-i: "Eu,
cel pe care-l cauţi, sunt aici. Am venit să-l propovăduiesc pe Domnul
Dumnezeul meu. " Ighemonul a hotărât să fie bătut fără milă, să-l
suspende de un copac şi să-i scrijelească trupul cu obiecte ascuţite,
după care l-a aruncat în închisoare. După cinci zile, Sf. Teodot a fost
dus în faţa ighemonului care, a presupus că după atâtea chinuri,
sfântul a renunţat la credinţa lui ca să nu mai sufere mai mult.
Cu toate acestea, Sf. Teodot nu a încetat să-L
proslăvească pe Hristos. La început, l-au pus pe un grătar de fier sub
care au aprins un foc; apoi i-au bătut cuie în tălpi şi l-au pus să
meargă. Mulţi dintre martorii suferinţelor martirului au fost atât de
impresionaţi de răbdarea cu care acesta îndura chinurile şi de
inspiraţia divină a cuvintelor sale, încât au crezut ei înşişi în
Hristos. Auzind acestea, Sabin a ordonat să oprească tortura şi să-l
arunce pe sfânt în închisoare.
În timpul Sf. Constantin Cel Mare (prăznuit în 21 mai),
creştinilor li s-a permis să-şi manifeste credinţa şi printre cei
eliberaţi din închisori s-a aflat şi Sf. Teodot. Acesta s-a întors în
Cirene şi după doi ani în scaunul episcopiei, a adormit întru Domnul în
pace prin anul 326.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Isihie Sincliticul.
Acesta a trăit pe vremea împăratului Maximilian,
fiind întâiul slujitor al palatului împărătesc şi făcând totodată
parte şi din senat. După porunca împăratului ca toţi creştinii care
erau în armată, dacă nu se vor lepăda de Hristos, să fie dezbrăcaţi de
uniformă şi să petreacă viaţă de rând, Isihie a fost dezbrăcat de
veşmintele cele de mult preţ cu care era îmbrăcat, a fost îmbrăcat mai
departe cu o haină proastă de lână fără de mâneci şi a fost dus ca să
trăiască laolaltă cu femeile. După aceasta, împăratul chemându-l la
sine l-a întrebat dacă nu se ruşinează că a fost coborât din cinstea de
magistru la felul acela de vieţuire cu totul necinstit, de vreme ce
el, ca împărat, nu poate să aşeze pe creştini în vredniciile şi la
puterea pe care Isihie o avea mai înainte. Dar sfântul Isihie spunând
că cinstea din veacul acesta este trecătoare şi că numai cinstea pe
care o are cineva înaintea Domnului Hristos este veşnică şi nesfârşită,
împăratul a poruncit să i se lege o piatră de moară de gât şi să fie
aruncat în râul care se cheamă Oronte şi în care sfântul şi-a găsit
sfârşitul său fericit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Cvint, făcătorul de minuni.
Acest sfânt s-a născut în Frigia şi a învăţat
acolo dreapta credinţă. Ducându-se apoi în satul Neolida, împărţea
milostenii celor lipsiţi. Dar în vremea împăratului Aurelian, ighemonul
Rufin îl îndemna să jertfească idolilor, sub ameninţarea cu moartea.
Cum însă sfântul Cvint cu rugăciunea lui a vindecat pe ighemon de
demonul de care era cuprins, acesta l-a lăsat în pace. Şi iarăşi fiind
prins de cei ce se aflau la templul idolilor, deoarece întâmplându-se
la un cutremur, templul şi toate statuile care se găseau în el au căzut
la pământ, cei ce-l ţineau prins pe sfânt au fugit şi l-au lăsat
slobod. La patruzeci de zile de la cutremur venind în fruntea locului
aceluia conducător Clearh şi acesta fiind om superstiţios şi plin de
teamă faţă de religia idolilor, a poruncit ca sfântul Cvint să fie din
nou prins şi să i se zdrobească fluierele picioarelor. Dar acestea
îndată, cu puterea lui Hristos, s-au făcut din nou sănătoase. Iar după
zece ani, de la zdrobirea picioarelor lui, timp în care mergând din
loc în loc vindeca toată boala şi toată slăbiciunea şi ajuta pe săraci,
s-a mutat la Domnul.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Nestor şi a sfântului mucenic Tribimiu.
Aceşti sfinţi erau de fel din cetatea
chiverioţilor din Pergam. În vremea împărăţiei lui Decius cel
nelegiuit, fiind aduşi de închinătorii de idoli înaintea conducătorilor
cetăţii şi mărturisind pe Hristos au fost chinuiţi în multe chipuri;
dar pentru că au rămas neînduplecaţi în credinţa lor, li s-au tăiat
capetele cu sabia.
Tot în această zi, pomenirea sfântului apostol Parmena, unul din cei şapte diaconi.
Tot în această zi, pomenirea
sfântului mucenic Troadiu şi a celor împreună cu dânsul, care au
pătimit mucenicia pe vremea împăratului Decius.
Sfântul Mucenic Troadiu a
suferit pentru Hristos în Pontus Neocezareea, sub împăratul Decius
(249-251), îndurând torturi oribile. Sf. Grigorie al Neocezareei
(prăznuit în 17 noiembrie)
i-a proorocit acestuia mucenicia şi i-a văzut suferinţele printr-o
viziune. De asemenea, el i-a văzut sufletul cum ieşea din trup,
odihnindu-se în bucuria cea cerească.
Tot în această zi pomenirea sfintei fecioare Eutalia, care de sabie s-a săvârşit.
Sfânta
Eutalia a trăit în Sicilia şi avea mamã pe o femeie greacă după neam,
care era bolnavă de curgere de sânge şi care îşi găsise în cele din
urmã vindecarea în urma rugăciunilor sfinţilor mucenici Alfiu, Filadelf
şi Ciprin. Pentru aceasta, crezând în Hristos, s-a botezat împreună
cu Eutalia, fiica ei. Un alt fiu al ei, cu numele Sermilian, auzind
aceasta, a prins-o şi a voit să o strângă de gât, dar scoasă fiind din
mâinile lui de către o slujitoare a ei, a fugit. Sora lui, Eutalia,
defăimând cu cuvinte aspre fapta cea cu totul urâtă pe care o încercase
asupra mamei lor, acesta a întrebat-o: nu cumva şi tu eşti creştină?
Da, i-a răspuns sfânta. Iar nelegiuitul acela, dezbrăcând-o, a
biciuit-o cumplit şi a dat-o unuia dintre servitori, ca să o
batjocorească. Rugându-se însă sfânta, servitorul a orbit. Văzând
aceasta Sermilian i-a tăiat capul cu sabia.
Tot în această zi pomenirea sfinţilor mucenici Andronic şi Atanasia, care de sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi pomenirea sfântului părintelui nostru Nicolae, preotul din Plana (Grecia).
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Luna martie in 2 zile: pomenirea Sfantului, sfintitului Mucenic Teodot episcopul din Cirena Ciprului (+320).
Acesta s-a nascut crestin in Galatia din Asia Mica si a
trait in vremea paganului imparat Licinius (307-324). Deprinzand din
tinerete intelepciunea si faptele bune crestinesti, Sfantul Teodot
propovaduiacu multa insufletire cuvantul Domnului si aducea pe multi la
credinta. A mers pana si in insula Ciprului, unde, pentru marea lui
evlavie si pentru ravna cu care propovaduia credinta, a fost ales
episcop in Cirena Ciprului.
Si era atunci vreme de prigoana impotriva crestinilor si stapan in Cipru
era cruntul dregator Savin, iar Sfantul episcop Teodot mustra, cu
indrazneala, pe inchinatorii la idoli, propovaduind ca Hristos este
adevaratul Dumnezeu. Si dorea sufletul sau sa marturiseasca, patimind
pentru Hristos. Deci, prins fiind si adus in fata dregatorului, acesta
il indemna sa lepede credinta in Hristos si sa se intoarca la cinstirea
idolilor. Dar Sfantul Teodot a marturisit temeinicia credintei
crestinilor si desertaciunea inchinarii la idoli.
Si a fost batut si, intins pe lemn, i s-a strujit trupul gol cu ghiare
de fier, de curgea sangele siroaie din el. Iar, la indemnul
dregatorului, raspundea: "De-ar fi sa-mi zdrobesti toate oasele, nu voi
inceta sa marturisesc ca, numai credinta in Hristos duce pe oameni la
mantuire."
Deci, a fost intins pe un pat de fier inrosit in foc si, batandu-i cuie
in talpi, l-au silit sa alerge, dar Sfantul a ramas neclintit in
credinta sa. Si, fiind tinut in temnita, a ramas acolo, pana cand,
venind marele Constantin la imparatie, acesta a dat porunca sa inceteze
prigonirea crestinilor. Deci, fiind eliberat, Sfantul s-a intors la
episcopia sa, pastorind, cu si mai aprinsa grija si vrednicie, pe
credinciosii sai, timp de inca doi ani de zile.
Si asa s-a mutat la cer, in ziua de 2 martie, Sfantul Teodot, purtand
indoita cununa de mucenic si de arhiereu al lui Hristos. Dumnezeului
nostru slava!
Aceasta s-a născut din părinţi
dreptcredincioşi şi bogaţi. Din pruncie, afierosindu-se lui Dumnezeu,
s-a dat vieţii pustniceşti şi celorlalte pătimiri ale trupului. Pentru
că, făcîndu-şi o colibă lîngă grădina maicii sale, petrecea în ea,
udîndu-şi faţa cu lacrimi necurmate; iar îmbrăcămintea ei era de păr,
pentru că iubea haine ca acestea.
La cîntatul cocoşilor intra în sfînta biserică împreună cu toată
mulţimea şi aduceau Stăpînului tuturor cîntare de laudă. Ca hrană avea
linte muiată cu apă. Apoi toată osteneala o răbda, avînd trupul subţire
şi slăbit; şi, cu dinadinsul învelindu-se, n-a văzut faţa cuiva; nici
altul pe a ei, şi vorbea încet cu cei ce se întîmplau. În acestea
petrecînd ziua şi noaptea, s-a suit către iubitul ei Mire, Hristos, prin
faptele sale plăcute lui Dumnezeu.
Mieluşeaua
Ta, Iisuse, Evdochia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te
iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și
împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să
împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci,
ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă
jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește
sufletele noastre.
Mieluşeaua
Ta, Iisuse, Evdochia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te
iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și
împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să
împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci,
ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă
jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește
sufletele noastre.
Cântarea 1
Glasul al 8-lea
Irmosul
Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, că Însuşi cu slavă S-a preaslăvit.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Întunecarea
care s-a aşezat asupra mea, din neluare aminte, risipeşte-o, Sfântă
Muceniţă Evdochia, cu razele rugăciunilor tale, ca să te laud pe tine.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mreaja
cuvintelor cele de Dumnezeu insuflate te-a vânat pe tine, frumoasă
muceniţă, ca pe o desfătare a mesei celei nemuritoare a dumnezeieştii
bucurii.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Lepădând cele pământeşti, Muceniţă Evdochia, ai moştenit în chip vrednic cununa nestricăciunii şi desfătarea cea veşnică.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Din osânda morţii m-a dezlegat, Preacurată, Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce S-a întrupat din tine, prin îndurările milostivirii Sale.
Cântarea a 3-a
Irmosul
Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Părăsind,
preamărită, plăcerile de multe feluri ale lumii celei stricăcioase, ai
luat, Sfântă Muceniţă Evdochia, comoara care nu se poate răpi de la
tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Vizând în ceruri, Cinstită Muceniţă Evdochia, bucuria slavei, semn al pocăinţei tale, te-ai luminat cu Botezul.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Toată dorirea mea îndrepteaz-o Născătoare de Dumnezeu, mă rog ţie, către Cel Ce S-a născut din tine, izbăvindu-mă de patimi.
Irmosul
Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne. Tu eşti Lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.
Cântarea a 4-a
Irmosul
Am auzit, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Preafrumoasă la trup, ai înflorit deopotrivă şi cu frumuseţea sufletului ai strălucit, Sfântă Muceniţă Evdochia, prin chinuri.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prin
cuvintele sfinte ale lui Ghermano ai luat judecată plină de îndurare
pentru cele săvârşite mai înainte, fără de judecată, muceniţă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Toată
năvala înşelăciunii ai întunecat-o, că ai avut ca povăţuitor al
luminii adevărului pe Arhanghelul care ţi-a descoperit arătările cele
dumnezeieşti.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Îmblânzeşte,
Stăpână Preacurată, toată furtuna valurilor sufletului meu,
slobozindu-mă din viforul şi din întreitul val al păcatului.
Cântarea a 5-a
Irmosul
Mânecând strigăm Ţie, Doamne, mântuieşte-ne pe noi. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu lacrimile spălând noroiul faptelor, prin baia Botezului ai strălucit mai mult decât soarele.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nici
bogăţia, nici mângâierile, nici biciuirile, nici scrijelirile, nici
sabia şi nici moartea nu au putut să te despartă de Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ghimpele
cel materialnic al pornirilor mele arde-l, Născătoare de Dumnezeu, cu
Focul cel Dumnezeiesc care nu a ars pântecele tău.
Cântarea a 6-a
Irmosul
Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu focul pătimirii tale puternic întărindu-te, te-ai arătat nemistuită de chinuri, Cinstită Muceniţă Evdochia.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Alegând
mai degrabă pe Mirele Cel Cinstit decât dragostea celor ce te îndrăgeau
pe pământ, cu dorire nestricăcioasă te-ai dăruit Lui, Sfântă Evdochia.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ceea ce ai născut pe Pricinuitorul liniştei, Hristos, linişteşte viforul cel sălbatic al patimilor mele, Preasfântă Stăpână.
Irmosul
Haină luminoasă dă-mi mie, Cel Ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, Mult Milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.
CONDAC
Glasul al 4-lea
Vitejeşte
nevoindu-te întru pătimirea ta, ne luminezi cu revărsarea minunilor,
prealăudată, pe noi cei ce alergăm la dumnezeiasca ta biserică şi
bucurându-ne te rugăm Cuvioasă Muceniţă Evdochia, ca să ne mântuim de
neputinţele cele sufleteşti şi să primim dar de tămăduiri.
Cântarea a 7-a
Irmosul
Tinerii
cei ce ajunseseră, oarecând, din Iudeea în Babilon, cu credinţa Treimii
văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri,
bine eşti cuvântat.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca
o moştenitoare a vieţii şi ca una ce ai fost smulsă cu adevărat din
moartea cea stricătoare de suflet, dând viaţă cu rugăciunile tale celor
morţi, lui Hristos ai strigat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti
cuvântat.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Templu
al păcatului fiind mai înainte, muceniţă, te-ai curăţit pe tine,
arătându-te biserică sfinţită şi îmbunătăţită lui Dumnezeu, strigând:
Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu
sudorile sihăstreşti îngrăşându-te, te-ai arătat măslin plin de rod,
Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia şi fiind culeasă cu sabia şi cu
vărsarea de sânge a nevoinţei tale, ai strigat: Dumnezeul părinţilor,
bine eşti cuvântat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Zdrobit
fiind eu de răutate şi apăsat de cumplite păcate, Stăpână, Ceea ce ai
născut pe Mielul, Cel Ce ridică păcatul lumii, de stăpânia acestora
apără-mă, Fecioară.
Cântarea a 8-a
Irmosul
Pe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Focul
nematerialnic sălăşluindu-Se întru tine şi cărbunele aprins fiind în
sânurile tale cele dumnezeieşti, preacinstită, a ars pe tirani,
păzindu-te pe tine nevătămată.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Răsplătiri
pentru ostenelile tale cele dumnezeieşti ai primit revărsări de
tămăduiri, Sfântă Muceniţă Evdochia, omorând bolile şi înviind pe cei
morţi.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Sufletul
meu cel omorât din pricina dezmierdărilor înviază-l, Născătoare de
Dumnezeu, că tu Singură ai născut Viaţa, fără de ispită bărbătească,
Fecioară.
Irmosul
Pe Împăratul Cerurilor, pe Care îl laudă ostile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmosul
Cu
adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată,
noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.
Stih: Sfântă Cuvioasă Muceniţă Evdochia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Te-ai dezlegat din cele vremelnice, Muceniţă Evdochia şi ai primit dorirea cea mai de seamă, mutându-te la Dumnezeu, prin sabie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu
muceniţele ca o muceniţă şi cu cuvioasele ca o începătură a sihaştrilor
ai strălucit, făcătoare de minuni arătându-te, Mărită Evdochia.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca
pe o Ocrotitoare Dumnezeiască şi ca pe o Nădejde Adevărată, pe tine
Singură te am Maica lui Dumnezeu, ca să fiu izbăvit din păcate şi din
primejdii.
Irmosul
Cu
adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată,
noi cei mântuiţi prin tine şi împreună cu cetele îngereşti te mărim.
SEDELNA
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Luminându-te
cu Raza Dumnezeirii, ai părăsit întunericul rătăcirii şi pe când erai
încă în trup ai avut parte de trăirea cea nematerialnică. Deci, plină
fiind apoi de dumnezeieşti daruri, numai cu cuvântul tău pe mulţi morţi
ai înviat. Şi sfârşindu-ţi viaţa, cunună de mucenic ai primit de la
Domnul şi pe cel viclean l-ai ruşinat, ceea ce ai fost înger în trup.
Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce acum
prăznuiesc sfântă pomenirea ta.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
La
judecată mă gândesc şi mă spăimântez, cunoscând faptele mele cele rele.
Cum voi răspunde Judecătorului? Cum mă voi apăra eu, ticălosul? Dar
privind icoana ta, Prealăudată Doamnă, mă înviorez în durerile mele. Şi
deznădăjduit la tine cad, strigând: ai milă, Îndurată Stăpână, ajută-mi,
în ziua judecăţii, ca Fiul tău să-mi fie, cu rugăciunile tale,
Milostiv. Că în afară de tine altă nădejde nu am.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 8-lea
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe
Mielul şi Păstorul şi Izbăvitorul, Mieluşeaua cea Sfântă privindu-L
Răstignit pe Cruce de cei nelegiuiţi, jeluindu-se, cu durere striga: vai
mie, Preaiubitul şi Preadoritul meu Fiu! Cum Te voi putea privi pe
Cruce, o, vai mie! Rărunchii mi se rup şi inima îmi arde. Ci, o,
Preabunul meu, cuvintele-Ţi împlineşte şi înviază Tu degrab, lumea de
bucurie umple şi dăruieşte izbăvire celor ce cu credinţă laudă patima Ta
cea Curată.
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Evdochia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele
meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă
răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru
Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru
Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu
dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv,
mântuiește sufletele noastre.
Condac, glas 4
În suferința ai luptat și după moartea ta ne luminezi cu minunile
tale, apeland la Voia Divină și rugandu-te triumfătoare pentru noi,
Sfanta Mucenica Evdocha, ajutandu-ne să scăpăm de bolile sufletesti și
facand minuni. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, pacatosii.
Condacul 1
Alesei de Dumnezeu din neamul samarinean și chemata de la viata
pacatoasa in sanul Sfintei Biserici, celei triumfatoare cu numele scris
în Cer primind coroana nemuririi, Sfintei Evdochia, ii vom striga laude:
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri,
rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Icos 1
Cetele îngerești și sufletele celor drepți din Cer se bucură pentru
un singur păcătos care se căiește, conform cuvântului Domnului. Și noi,
cei născuți pe pământ, văzând viata ta care a trecut de la adâncul
nelegiuirii la mântuire, Sfanta Evdochia, ne bucurăm și, multumind
Domnului, te chemăm cu laude:
Bucură-te, că ai arătat minunea milostivirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, că s-a arătat asupra ta minunata bunătate a lui Hristos;
Bucură-te, cea chemata din întunericul păcatului la lumina minunată a Evangheliei;
Bucură-te, ca ai scăpat de indulcirea pacatelor si te-ai alăturat dulcetii Raiului;
Bucură-te, icoana pocăinței păcătoșilor;
Bucură-te, mijlocitoarea noastra;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 2
Uita-te la mine, Hristoase Mântuitorule, și nu mă disprețui pentru
păcatele mele mari, Te rog, si cu rugăciunile slavitei tale Mucenițe
Evdochia mântuiește-mă si fa-ma moștenitorul Împărăției Tale, ca
împreună cu mucenicii și sfinții sa Iti cant binecuvântarea: Aliluia.
Icos 2
Mintea umană este nedumerită, gândind de la ce păcate cumplite te-ai
înălțat prin harul lui Hristos până la înălțimea unei vieți asemănătoare
îngerilor, lăudabilă Sfanta Evdochia. La fel noi, avandu-te pe tine
mijlocitoare buna, te rugăm cu căldură: izbăvește-ne din prăpastia
păcatului si cu dragoste iti strigam asa:
Bucură-te, cea plina de har și lumină;
Bucură-te, că ai scăpat de sclavia diavolului;
Bucură-te, mielusea care ai venit în turma oilor lui Hristos;
Bucură-te, cea ce ai auzit chemându-te glasul dulce al Bunului Păstor-Hristos;
Bucură-te, banut pierdut și găsit de Hristos;
Bucură-te, ridicand pe cei deznadajduiti si cazuti în marea întristare păcătoasă;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 3
Puterea harului creste acolo unde păcatul s-a înmulțit, iar îngerii
se bucura în Rai de un singur păcătos care s-a pocăit si care a ajuns în
fața Tronului lui Dumnezeu, cântând: Aliluia.
Icos 3
Ai avut bogăție de milostivire pentru vameșii, păcătoșii și
necredincioșii pe care i-ai chemat la Tine, O Iisuse Doamne, și pe roaba
Tău Evdochia care a trăit în păcat și Te-a cunoscut prin pocăință și
botez ai luminat-o până chiar in mucenicie. Acum, după ce ne-ai învățat
adevărata pocăință, să cântăm pentru Sfanta Evdochia aceste cântari:
Bucură-te, ca sufletul tău s-a înnoit prin harul Mantuitorului Hristos;
Bucură-te, că ai renunțat la lumea păcătoasă cu patimi și pofte;
Bucură-te, că ai arătat calea cea bună spre cinul monahal;
Bucură-te, curățându-ți sufletul de murdăria păcătoasă prin post și prin rugăciune;
Bucură-te, căci ți-ai încheiat viata prin mucenicie;
Bucură-te, caci sângele tău, vărsat pentru Hristos, ti-a albit haina de nuntă;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 4
Furtuna de gânduri pacatoase ti-a incercat sufletul, Sfanta Evdochia,
dar te-a atins harul Domnului când prin voia Lui in orasul tau
Iliopolis a venit călugărul Gherman, care stand lângă templele păcătoase
cânta psalmi si citea despre Judecata cumplită a lui Hristos, strigand
către Dumnezeu cu emoție: Aliluia.
Icos 4
Auzind Evdochia ce statea întinsă pe patul păcatului vocea
călugărului ce vorbea noaptea despre gloria eternă a celor drepți și
chinurile cumplite ale păcătoșilor, s-a trezit ca dintr-un vis periculos
și a fost invatată de către călugăr pe calea mântuirii, primind botezul
în credința lui Hristos de la preotul lui Dumnezeu. Iar noi, vazand
purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru tine, vom striga:
Bucură-te, privire minunată catre taina lui Dumnezeu;
Bucură-te, ca ai fost pecetluita cu dragostea și compasiunea lui Hristos;
Bucură-te, ajutand păcătoșii sa scape de chinul înfricoșător al iadului;
Bucură-te, ca traiesti in slava cerească pregătită pentru cei drepți;
Bucură-te, iluminarea noastra în dulceața cuvintelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai strălucit ca zorile și în tine este lumina unei noi vieti;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 5
Slavita Sfanta Evdochia, care a fost umbrită de harul divin și a
învățat evlavia de la înțeleptul Gherman, înainte de Botezul ei a tăcut
și șapte zile și șapte nopți, ca apoi sa ramana toata viata în post, în
lacrimi de pocăință și în rugăciune, strigand către Dumnezeu: Aliluia.
Icos 5
Fericita Evdochia a primit o viziune binecuvântată, cand Arhanghelul
Mihail a fost ales de Dumnezeu sa il alunge pe duhul răutății care
incerca sa o răpească din mâinile ingerilor care o duceau in Cer într-o
mare bucurie. Arhanghelul i-a facut promisiuni pline de har, spunandu-i
ca darul lui Dumnezeu va fi cu ea în tot locul si de-a lungul tuturor
zilelor vieții ei. Iar noi te cinstim si iti strigam:
Bucură-te, aleasa de Dumnezeu și aparata prin voia Lui miraculoasă de cel rau;
Bucură-te, cinstita de revelațiile Raiului;
Bucură-te, că ai văzut cetele ingeresti și ai fost numită soră în trup a sfinților lui Dumnezeu;
Bucură-te, aparata de prințul întunericului si mântuita de îngrozitoarea lui îmbrățișare de către Arhanghelul Mihail;
Bucură-te, ca până la sfârșitul vieții tale ai fost mângâiata de același Arhanghel;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 6
Ai predicat tuturor păcătoșilor căzuți și disperați despre dragostea
lui Dumnezeu, Sfanta Evdochia, spunadu-le ca pocăința spală sufletele
păcătoase, le purifică, le luminează, le ridică din durere și le aduce
bucurie cereasca, iar buzele noastre muritoare ii striga lui Dumnezeu:
Aliluia.
Icos 6
Viața fericitei Evdochia a fost inseninata cu o lumină minunată, când
a îmbrăcat veșmântul botezului și bunurile ei, dobândite în mod
nejustificat prin păcat au fost impartite săracilor, iar ea însăși a
devenit slujitoarea Domnului în mănăstire, trăind multe zile facand
fapte evlavioase. Ne minunam de o asemenea schimbare de viață minunată
și rapidă, Sfanta Evdochia, si te laudam:
Bucură-te, cea ce ai renascut in viata nepieritoare;
Bucură-te, că ai dobândit Evanghelia ca si comoara a celor drepți din Rai;
Bucură-te, că te-ai sărăcit în duh și trup pentru Hristos;
Bucură-te, ca ai urat pacatul;
Bucură-te, ca I-ai slujit lui Dumnezeu fără lene si cu sârguință;
Bucură-te, caci ai înțeles Sfanta Scriptura și ai devenit înțeleaptă, fiind model pentru cei care vor sa fie mântuiți;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 7
Deși nu a reusit sa iti impidice strălucita vizita a Raiului, Sfanta
binecuvantata Evdochia, dușmanul vechi al neamului omenesc i-a insuflat
tânărului Filostrat sa se imbrace în hainele unui călugăr ca un lup
prădător, pentru a pătrunde în mănăstire ca sa te ispiteasca cu
imaginile deșarte ale focului păcătos si sa te faca sa te intorci in
orasul tau. Dar prin puterea lui Dumnezeu care locuia în tine a fost
pedepsit atunci când cu un singur cuvânt al tău a cazut mort. Insa prin
rugăciunea ta cu harul primit de sus l-ai întors la viață, rușinandu-l
pe dușman și strigand cu toata inima ta catre Dumnezeu: Aliluia.
Icos 7
Ai apărut cu adevărat ca o noua samarineancă după chipul Evangheliei,
Sfânta Evdochia, caci tu care ai trăit în nelegiuire ai fost găsită de
către Domnul Hristos Însuși ca o comoară, lipindu-te de El din toată
inima și, îndreptându-ti viața ti-ai dat și sufletul pentru El. Cei care
iti urmeaza pasii vor ajunge si ei la aceleași porți ale Împărăției
Cerurilor. Te laudam si iti cantam:
Bucură-te, a doua femeie samarineancă, imitinda-o pe Sfanta Fotini;
Bucură-te, cea careia i-a fost sete de Hristos care este izvorul vieții și al mântuirii;
Bucură-te, cea ce ai respins furia patimilor și ai renunțat la trup;
Bucură-te, cea care ai rupt toate legăturile si uneltirile vrăjmașului;
Bucură-te, că ai înlocuit povara grea a lucrării diavolului pentru jugul bun și ușor al lui Hristos;
Bucură-te, ca vietuiesti acum in cetele cerești de unde faci rugăciuni pentru noi;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 8
Schimbarea ta glorioasă, Sfanta Evdochia, i-a facut pe demonii
intunecati sa plânga cu amărăciune, si toate Forțele Raiului au inaltat
cu bucurie o cântare către Hristos, slavind mila lui Dumnezeu si
chemându-L: Aliluia.
Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate
Icos 8
Mereu plin de răutate, șarpele cel rău a uneltit noi intrigi
împotriva ta, Sfânt Evdchia, caci regele Aurelian a fost inspirat de el
vrand sa jefuiască averea ta, trimitandu-si cu gand rau la manastire
fiul impreuna cu războinicii. Dar fiul lui s-a lovit și a murit insa cu
rugăciunile tale a fost inviat, iar Aurelian s-a smerit, pocăindu-se și
întorcandu-se la Hristos cu toată casa lui, astfel incat i-ai facut o
nouă întristare dușmanului, iar noi te chemam cu bucurie:
Bucură-te, păzita de puterea invizibilă a lui Dumnezeu;
Bucură-te, caci ai facut minuni ce au strălucit;
Bucură-te, predicatoare harnica a pocăinței;
Bucură-te, învățătoarea multor necredincioși pe calea mântuirii;
Bucură-te, distrugătoare a înșelăciunilor diavolului;
Bucură-te, ca schimbi intențiile rele în deprinderi bune;
Bucură-te, caci ai înviat morții prin puterea lui Hristos;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 9
Împodobita cu toate virtuțile și traind in curatie, ai vietuit în
mănăstire, Sfanta Evdochia cea înțeleapta, crescand din putere in putere
in evlavie, atingand înălțimile vieții îngeresti, iar demonul cel rău a
fost rusinat caci ai primit binecuvântările Raiului, aducand pe multi
necredincioși și împietriți la Hristos, cântându-I: Aliluia.
Icos 9
Ritorii născuți pe pământ nu pot sa iti laude ostenelile cu
demnitate, slavita Mucenica Evdochia. Cine poate să planga cu rauri
lacrimi ca tine în rugăciunile ridicate către Dumnezeu? Cine poate sa
vindece boala mai bine ca tine? Cine poate face mărturisirea
priveghiului de toată noaptea, in lupta cu dusmanii vazuti si nevazuti,
cine poate indura atata suferință pentru Hristos? Întregul oraș Iliopol
cu mănăstirea și toate satele din jur au strălucit de minunile luminate
facute de tine! De aceea, te rugăm: luminează-ne inimile cu razele
luminii tale si cere iertarea păcatelor tuturor celor care strigă la
tine astfel:
Bucură-te, că ai închipuit icoana luminata a lui Dumnezeu în măreția ta;
Bucură-te, parfumata cu arome cerești;
Bucură-te, împodobita cu stelele minunilor;
Bucură-te, strălucind de razele tuturor virtuților;
Bucură-te, vestind vestea cea bună a măreției lui Dumnezeu;
Bucură-te, chemând cerul și pământul la cântarea slavei Domnului tău;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 10
Mântuitorul tuturor și Domnului Iisus Hristos ti-a apărut noaptea,
Sfanta Evdochia cea binecuvântata, si te-a chemat fiica Sa, intarindu-te
in suferința pentru mărturisirea numelui Său. Iar tu, avand inima
curată si fiind cinstita de această minunată viziune, i-ai cântat cu
bucurie Mântuitorului Atot-Milostiv: Aliluia.
Icos 10
Vrand sa isi imprastie împărăția întunericului și a idolatriei
ticăloase, Diogen, conducătorul persecutorilor creștinilor, a trimis
dupa tine cincizeci de soldați, Sfanta Evdochia. Insa tu, ca o adevărata
slujitoare a lui Hristos, ai fost întărita de o viziune miraculoasă, ai
luat cu tine chivotul cu Sfintele Taine ale lui Hristos din Altar și
te-ai predat singura în mâinile soldaților. Iar la judecata celor răi ai
dat răspuns înțelept despre Domnul și ai îndurat cele mai crude chinuri
pentru Hristos si ai făcut multe minuni în numele Lui, ca in final sa
ii convertesti pe toți prigonitorii, chinuitorii și oamenii adunati la
credința in Hristos Domnul, iar noi iti strigam:
Bucură-te, sfânta ucenica și mărturisitoare al Domnului Iisus;
Bucură-te, săvârșitoare de minuni prin puterea Aceluia;
Bucură-te, ca l-ai pazit pe Filostrat risipitorul de la distrugere;
Bucură-te, caci Aurelian a scapat impreuna cu familia de lațurile demonilor, de care i-ai izbăvit;
Bucură-te, caci si pe Diodor impreuna cu soldații și rudele lor i-ai luat de pe calea răutății;
Bucură-te, caci și pe Diogene însuși, chinuitorul tău, l-ai condus la Hristos cu toată casa lui și cu o mulțime de oameni;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 11
Iti inaltam un cântec de mulțumire spre răsplata, minunata Sfanta
Evdochia, caci fostii tai persecutori înverșunați au devenit creștini
nou-luminați ai orașului Iliopol, adusi de tine la Hristos prin credința
ta și a minunilor facute de Dumnezeu prin tine. Învață-ne si pe noi sa
strigam Atotputernicului Dumnezeu: Aliluia.
Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate
Icos 11
Ai strălucit puternic în credinta, slavita Sfanta Evdochia, cerand
un dar minunat de la Dumnezeu când un anume tânăr Zinon, muscat de un
șarpe veninos și dormind somnul morții a înviat în mod miraculos prin
rugăciunile noului creștin Diodor, în numele lui Iisus Răstignit, si
atunci toți oamenii L-au slavit pe Dumnezeu cel viu, lăudându-te pe
tine, îndrumătoarea lor:
Bucură-te, carte de rugăciuni fierbinte pentru oamenii nou-luminați;
Bucură-te, cea ce ai plăcut lui Dumnezeu cu faptele tale;
Bucură-te, că i-ai convertit pe oameni la Hristos;
Bucură-te, caci ai dobândit o mare îndrăzneală la Domnul care stăpânește asupra celor vii și celor morți;
Bucură-te, caci prin Evanghelia lui Hristos a inviat tanarul muscat de sarpe;
Bucură-te, vas al lui Hristos, cea intocmai cu apostolii;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 12
Harul faptelor mari și victorioase a fost cu tine, Sfanta Evdochia,
caci in tot restul vietii tale ai făcut bine oamenilor, fiind ca o
vistierie fertilă și coaptă. Vincent, conducătorul cel rău, si-a trimis
războinicii sa te ucida cu o sabie, pentru ca nu aduceai slujba zeilor
dezgustători. Si după ce ai dobândit salvarea de chinurile veșnice,
sufletul tau sfânt a fost despărțit de trup pentru a fi impreuna cu
Hristos, alaturi de Îngeri și sfinți cantandu-I: Aliluia.
Icos 12
Laudam viața ta ziditoare, spălată prin pocăință, strălucitoare de
virtuți, împodobită cu mucenicie de monahie, Sfânta și binecuvântata
Evdochia. Domnul, te-a ales sa fii cu El vesnic in măreția Lui, pe care
Îl slăvim și strigăm către tine, purtătoare de patimiri:
Bucură-te, cea ce L-ai propovăduit pe Mielul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai plecat cu evlavie la viața veșnică;
Bucură-te, impreuna cu Hristos, Mirele tău, care Ti-a pregătit lumina eterna;
Bucură-te, căci cu glorie ti-ai împodobit cununia monahală cu sângele tău;
Bucură-te, cea care dai trupurilor noastre sănătate și sufletelor noastre mântuire;
Bucură-te, caci pentru noi, păcătoșii, amintirea ta este dulce și numele tău este slavit in întreaga Biserică;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 13
O, cea mai lăudata și binecuvântata de Dumnezeu, Sfanta Mucenica
Evdochia! Primeste de la noi această mică rugăciune inaltata către tine
și roaga-te Dumnezeului Celui Binecuvântat ca prin mila Lui sa ne
deschida ușile pocăinței, caci noi ne-am blestemat sufletele cu păcate
reci și cu lene toată viața, sa ne indepartam de întunericul
păcătoșeniei, dandu-ne vestea mantuirii noastre, ca sa ajungem si noi în
cetele ceresti unde sa ne mângâiem cu bucurie si impreuna cu tine, cu
Ingerii, cu toti Sfintii sa ridicam cantare de slava lui Dumnezeu:
Aliluia. (Acest Condac se spune de 3 ori)
Icos 1
Cetele îngerești și sufletele celor drepți din Cer se bucură pentru
un singur păcătos care se căiește, conform cuvântului Domnului. Și noi,
cei născuți pe pământ, văzând viata ta care a trecut de la adâncul
nelegiuirii la mântuire, Sfanta Evdochia, ne bucurăm și, multumind
Domnului, te chemăm cu laude:
Bucură-te, că ai arătat minunea milostivirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, că s-a arătat asupra ta minunata bunătate a lui Hristos;
Bucură-te, cea chemata din întunericul păcatului la lumina minunată a Evangheliei;
Bucură-te, ca ai scăpat de indulcirea pacatelor si te-ai alăturat dulcetii Raiului;
Bucură-te, icoana pocăinței păcătoșilor;
Bucură-te, mijlocitoarea noastra;
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri, rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Condacul 1
Alesei de Dumnezeu din neamul samarinean și chemata de la viata
pacatoasa in sanul Sfintei Biserici, celei triumfatoare cu numele scris
în Cer primind coroana nemuririi, Sfintei Evdochia, ii vom striga laude:
Bucură-te, Sfanta Mucenica Evdochia, cuvioasa purtătoare de patimiri,
rugandu-te pentru mântuirea sufletelor noastre!
Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate
Rugăciune
O, slavita Mucenica a lui Hristos Evdochia! Tu cu dragostea ta caldă
pentru Hristos Dumnezeu ai călcat în picioare intrigile dușmanului și ai
dobândit comoara neprețuita pe Hristos și ai ajuns la Împărăția
Cerurilor. Cadem la tine și, cu un suflet duios și o inimă frântă,
strigam către tine, purtătoare de patimiri, noi nevrednicii: privește-ne
de la înălțimea cerească, ca suntem chinuti cu ispite păcătoase, vezi
strigătul nostru, a celor impovarati cu multe păcate și necazuri care
vin de la vrajmasii ce cauta distrugerea noastra.
Slavita și lăudata ucenica și mărturisitoare a lui Hristos, Evdochia!
Roaga-te ca Hristos să ne dea iertarea multor păcate, să ne întărească
cu harul Său, să pasim cu tarie pe calea sfintelor Sale porunci și să ne
dea bucuria de a vietui vesnic în sfântul Sau locaș Ceresc, unde tu și
toți sfinții Il slaviti cu bucurie pe Dumnezeu Cel in Treime slavit:
Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Amin.
Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de
Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului
nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita,
fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe
Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de
Dumnezeu, te marim.
Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.