TU DE CE ÎL CAUȚI PE DUMNEZEU?
CUVÂNTUL IERARHULUI
DUMINICA A VIII-A DUPĂ RUSALII
(Înmulțirea pâinilor – Mt. 14, 14-22)
Uite că se poate și așa! ar putea zice unii, ascultând evanghelia de astăzi. Dumnezeu ne-ar putea da de mâncare, la o adică, și pe degeaba!…
Pentru o clipă, așa au crezut și cei aflați de față la minunea înmulțirii pâinilor: astăzi, altă dată (Mt. 15, 32-38 ) și poate, cine știe, de câte alte ori?… Prinseseră gustul pâinii dobândite fără „sudoarea frunții” (Fac. 3, 19) și, pentru aceasta – iar nu pentru că ar fi văzut în Domnul pe Hristos Mesia – nu-L mai „slăbeau” nicicum. Părea liderul ideal!… Dar, văzând Iisus „că au să vină să-L ia cu sila ca să-L facă rege” (In. 6, 15), le-a zis: „Adevărat, adevărat zic vouă: Mă căutați nu pentru că ați văzut minuni, ci pentru că ați mâncat din pâini și v-ați săturat” (In. 6, 26). Ba încă, pentru a le arăta limpede cu Cine aveau de-a face și că trebuie respectată, totuși, o anumită ierarhie a valorilor, din ziua aceea le-a vorbit mai mult despre „pâinea cea cerească” (In 6, 35 ș.u.), decât despre pâinea „cea de toate zilele”; despre Împărăția Cerurilor (In. 18, 36), în locul mult așteptatei, de ei, împărății pământești.
Dragii mei,
Mi-e teamă că și noi avem, până astăzi, aceeași tendință. Îl „căutăm” pe Dumnezeu nu pentru ceea ce a făcut El pentru noi, ci pentru ceea ce ne dorim noi, de regulă, de la Dânsul. De câte ori nu ne vedem și noi, până și prin intermediul rugăciunii, doar propriile interese? Nu este, adeseori, rugăciunea noastră, doar o lungă înșiruire de cereri: pentru sănătate, pentru serviciu, pentru bunuri materiale, pentru plăceri, pentru funcții, pentru ambiții deșarte, pentru lucruri mărunte?… Câți dintre noi Îl iubim cu adevărat, și câți nu Îl „căutăm” doar pentru că „am mâncat din pâini (de tot felul) și ne-am săturat”, în loc a ne dori „mai întâi Împărăția Lui” (Mt. 6, 33)?
Ați înțeles? Dumnezeu este pretutindeni, dar nu trebuie „consumat” numai aici, pe pământ. O fi El Stăpânul „tuturor celor văzute și nevăzute”, dar la Dânsul prioritar este, totuși, Cerul și lumea de dincolo. O fi El bun și bogat în daruri, dar nu poate profita fiecare de Dânsul cum vrea.
El Și-a dat viața pentru noi. Nu considerați că Îi datorăm, și noi, la rându-ne, viața noastră? – „Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos, Dumnezeu, să o dăm”. Cred că trebuie să învățăm a-I cere mai puțin și a-I oferi mai mult! Trebuie să ne deprindem mai mult a-L iubi, decât „a tot profita” de El; adică, să-L „căutăm” din dragoste și recunăștință, nu pentru ceea ce am putea „câștiga” de la Dânsul!…
Tu, oare, de ce Îl cauți pe Dumnezeu?…
„La o margine de codru, pe-o colină însorită
Lângă potecuța-ngustă, sta o cruce părăsită.
Răstignit în patru cuie, prăfuit de ani și vreme
Sta… Hristos, uitat și singur; peste El timpul se cerne…
Doar un biet copil ce, zilnic, paște-o turmă de mioare
Se oprește să se-nchine și se-ntreabă cu mirare:
–Cât mai poți să rabzi, Iisuse, crucea și singurătatea?
Nu Ți-e frică de-ntuneric, când se-așterne-n codru noaptea?
Ți-am adus puțină pâine. E mai veche, dar e bună.
Sunt prea mic… Nu pot ajunge să-Ți dau jos acea cunună
Și să-ți scot din frunte spinii care pielea Ți-au străpuns…
Cum să fac, că-s mic, Iisuse, și n-ajung așa de sus?
–Tu… ești mic, da-n suflet mare și bogat cum alții nu-s,
C-ai întins un colț de pâine și-ai dat apă lui Iisus.
Și-ți voi da, când va fi vremea, apă vie și merinde,
Viața veșnică și Raiul, pentru dragostea-ți fierbinte!
Și i-a pus Hristos, pe creștet, mâna Sa cu răni de cui
Și-a mâncat din pâinea tare, pusă înaintea Lui,
Binecuvântând orfanul. Și gustând din apa rece,
S-a urcat din nou pe Cruce… pentru cei ce vor mai trece…”
ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR -Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos: Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
luni, 7 august 2023
TU DE CE ÎL CAUȚI PE DUMNEZEU?
Imagine rară și poate unică a Maicii Domnului înecând gândurile și duhurile rele care ne chinuie ...
Când Fecioara Maria a adormit, sufletul ei a fost primit de însuși Hristos și a dus-o în rai! A fost singura dată când Hristos a făcut așa ceva.
Când Fecioara Maria a intrat în Rai, toți Sfinții au defilat în fața ei și i-au binecuvântat. Dar când părinții ei Joachim și Anna au trecut pe lângă ea, atunci ea s-a ridicat de pe tron și i-a îmbrățișat!
Vezi porunca lui Dumnezeu:
„Cinstește-ți tatăl și mama”,
există putere și în cer...
Când Fecioara Maria a fost captivată la dreapta Fiului Său, îngerii au scandat „Axion esti”, un imn compus de înger. De atunci a fost cântată constant de îngeri și Doamnei Domnului îi place mult. Fecioara Maria a binecuvântat toți îngerii, cu arhanghelul Mihail și Gabriel ca protagoniști.
Se obișnuiește ca Fecioara Maria să facă câteva daruri credincioșilor în ziua Adormirii Sale, pe 15 august, Cel mai frumos cadou pe care îl poate cere Fecioarei Maria pe 15 august, este somnul patimilor sale.....
Sfântă Născătoare de Dumnezeu mântuiește-ne pe noi! AMIN.
Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Pafnutie
Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Pafnutie
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Pafnutie, glasul al 4-lea:
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Cânt Ţie, Doamne...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Veniţi să săvârşim prăznuirea cea de peste an a pătimitorului Sfânt Pafnutie, lăudându-l cu cântări luminate şi să slăvim pe Cel Ce l-a încununat pe el.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un luminător ai strălucit în lume, slujitorule al lui Iisus, Preafericite Pafnutie. Pentru aceasta prăznuim astăzi sfinţită pomenirea ta.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu dogme ai luminat pe poporul cel preaales, ierarhe şi ai băut paharul Domnului prin sabie luptându-te cu tărie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Întru cântări te cinstim pe tine, Fecioară, ca pe un munte netăiat, din care S-a arătat Hristos, piatra cea netăiată de mână şi după vrednicie te fericim.
Cântarea a 3-a. Irmos: Arcul celor puternici...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu sfinţite cântări cinstind-o, săvârşim astăzi cea prealăudată şi sfântă pomenirea Sfântului Pafnutie purtătorului de lupte, duhovniceşte veselindu-ne.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ungându-ne cu dumnezeiescul untdelemn, care izvorăşte din moaştele tale, Sfinţite Mucenice Pafnutie, îl punem credincioşii ca pe un zid nesfărâmat şi neclintit împotriva demonilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Întărindu-te cu Puterea lui Hristos, ai propovăduit dumnezeiasca Lege, în mijlocul celor fărădelege şi luptându-te după Lege, ai primit cununa biruinţei, Mucenice.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Bucură-te Maică neispitită, de nuntă, care ai încăput în pântecele tău pe Dumnezeu Cuvântul şi L-ai născut întrupat ca pe un Dumnezeu împreună şi Om.
Cântarea a 4-a. Irmos: Acoperit-au cerurile...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Acum veselindu-ne toţi prăznuim, dănţuind împreună cu arhanghelii şi cu îngerii, săvârşind pomenirea ta cea de laudă, purtătorule de lupte, Sfinţite Mucenice Pafnutie.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cinstitu-te-ai cu adevărat de harul cel dumnezeiesc şi împreună cu îngerii stând acum înaintea Stăpânului, adu-ţi aminte de noi, Mucenice purtător de lupte, Sfinte Pafnutie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu cuget neînspăimântat şi viteaz ai răbdat chinurile şi durerile, Fericite, şi cu adevărat ai primit cununile din mâna Împăratului tuturor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pruncă ce eşti mai aleasă decât cetele heruvimilor şi care pe Dumnezeu Cel ţinut în braţe L-ai purtat cu Trup, Bucură-te Născătoare de Dumnezeu, nenuntită.
Cântarea a 5-a. Irmos: Cel Ce ai răsărit lumina...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cel Ce ne-ai arătat nouă pomenirea viteazului mai luminată decât soarele, Slavă Ţie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu preasfinţite cugete şi cu minţi credincioase cântăm pomenirea ta, mărind pe Hristos, Mucenice preamărite.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nici de sabie, nici de fiare, nici de foc, nici de moarte nu te-ai înspăimântat, Mucenice, strigând: Slavă Ţie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Glasul îngerului ţi-l aduce ţie, Fecioară, zidirea neîncetat: Bucură-te cea care ai născut pe Iisus, Cuvântul lui Dumnezeu.
Cântarea a 6-a. Irmos: Strigat-am mai înainte...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
La toate marginile pământului s-a revărsat harul ce ţi s-a dat, luptătorule mărite, pentru aceasta toţi cu credinţă slăvim pe Dătătorul Hristos.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Slujitorul cel foarte mare al Preasfintei Treimi, Sfântul Pafnutie, s-a arătat groaznic puterilor celor potrivnice, alungându-le pe ele şi luminând adunările credincioşilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu minuni şi cu semne te-a mărit pe tine Hristos, purtătorule de lupte şi tuturor te-a arătat doctor, Preafericite Pafnutie. Pentru aceea cinstim sfântă pomenirea ta.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pentru cei care se roagă ţie, roagă-te Dumnezeului nostru, Celui Ce S-a întrupat din tine, Născătoare de Dumnezeu, ca să ne scape pe toţi de cursele şarpelui cele de multe feluri, mireasă a lui Dumnezeu.
CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Preoţind mai întâi cu suflet curat şi pe urmă pătimind cu minte preatare, ai bineplăcut lui Dumnezeu. Drept aceea petrecând întru cele cereşti, părinte, dănţuieşti cu mucenicii şi te bucuri împreună cu ierarhii, Sfinţite Mucenice, Preafericite Pafnutie.
Cântarea a 7-a. Irmos: Cel Ce ai mântuit din foc...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Racla moaştelor tale, Sfinte Pafnutie, s-a dat toiag de putere credincioşilor împotriva demonilor, dând vindecare îndestulată, tuturor celor ce strigă: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu dreaptă credinţă noi pământenii săvârşind pe pământ ziua ta cea prealăudată, purtătorule de chinuri, strigăm: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Biserica lui Hristos dobândind acum ca o comoară racla moaştelor tale, Sfinţite Mucenice Pafnutie, cu veselie strigă: Prealăudate Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ceea ce a primit în pântece în chip de negrăit şi minunat pe Dumnezeu Cel neschimbat, Care a vorbit cu oamenii din milostivire, înaintea ei cu credinţă să ne închinăm, ca ceea ce este Maică a Domnului binecuvântată.
Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Hristos Dumnezeu...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Luminata prăznuire a purtătorului de lupte străluceşte acum ca o zi arătătoare de lumină şi prealuminoasă, pe care toţi săvârşind-o cu dragoste, strigăm: popoare preaînălţati pe Hristos în veci.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Bărbăteşte te-ai luptat, preafericite, stând în privelişte şi ai primit răsplătire semne de biruinţă, cântând neîncetat Stăpânului Hristos şi slăvindu-L pe El întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Cu adevărat frumos te-ai arătat în multe lupte, Sfinţite Mucenice, ca cel ce te-ai împodobit cu haină sfinţită, înroşită cu sângele tău şi ai primit de la Dumnezeu cununa în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe cea care fără sămânţă a zămislit în pântece şi a născut pe Hristos Cel singur Răscumpărător şi Mântuitor nouă, celor pizmuiţi de vrăjmaşul cel viclean, să o lăudăm ca pe singura Născătoare de Dumnezeu întru toţi vecii.
Irmosul:
Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe Cel Ce a fost văzut în chip de înger în cuptorul cel cu foc la cuvântătorii de cântare, pe Hristos Dumnezeu lăudaţi-L tineri, preoţi binecuvântaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a.
Irmosul:
Eva, prin boala neascultării, blestem înăuntru a adus. Iar tu, Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântarea ai înflorit. Pentru aceasta, toţi te mărim.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dai din destul har, nebiruite purtătorule de lupte, tuturor celor ce cu credinţă merg la dumnezeiască biserica ta şi laudă în cântări pe Mântuitorul şi Domnul şi prăznuiesc sfântă pomenirea ta, pururea pomenite.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Roagă-te întru pomenirea ta Domnului, ca prin mijlocirile cele preasfinţite, să fie milostiv tuturor credincioşilor, care de pretutindeni aleargă cu credinţă şi săvârşesc dumnezeiasca ta prăznuire, nebiruite purtătorule de chinuri, Mucenice.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Prin rugăciunile tale, Sfinte Sfinţite Mucenice Pafnutie alină tulburarea care învăluie Biserica şi care încearcă să răzvrătească prin suflările eresurilor căile cele drepte ale Dumnezeului nostru şi adu tuturor pacea, preamărite mucenice.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Propovăduit-au prorocii semnele naşterii tale, Preacurată, alcătuindu-ţi numiri minunate, unii într-un chip, alţii într-alt chip; pentru că ai născut celor din iad Viaţa, Care a stricat puterea morţii.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Înroşindu-ţi în sânge cinstitul tău veşmânt, te-ai adus pe tine jertfă bine plăcută lui Dumnezeu, Preamărite Pafnutie. Zdrobit-ai semeţia cea fără putere a demonilor, veselit-ai pe îngeri cu împotrivirea ta cea tare. Pentru aceasta nu înceta rugându-te să ne mântuim noi.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Ceea ce eşti Bucuria...
Ceea ce eşti bucuria cetelor cereşti şi pe pământ oamenilor tare folositoare, Preacurată Fecioară miluieşte-ne pe noi cei ce scăpăm la tine. Că nădejdile noastre, după Dumnezeu, întru tine le-am pus, Născătoare de Dumnezeu.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Ceea ce eşti Bucuria...
Fecioara cea Preacurată şi neispitită de nuntă, văzând pe Cruce pe Stăpânul şi Ziditorul oamenilor, cu amar tânguindu-se şi suspinând striga: Ce este aceasta ce văd, Preadulcele meu Fiu? Laud îndelungă răbdarea Ta.
ACATISTUL SFANTULUI CUVIOS PAFNUTIE-PARVU ZUGRAVUL
ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS PAFNUTIE-PÂRVU ZUGRAVUL
(7 August)
Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !
Doamne miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului si al pământului, al tuturor celor văzute si nevăzute. Si întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut,
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a făcut om. Si S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit si s-a îngropat. Si a înviat a treia zi, după Scripturi. Si S-a înălţat la ceruri si sade de-a dreapta Tatălui. Si iarăsi va să vină cu slavă să judece viii si morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârsit. Si întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl si cu Fiul este închinat si slăvit, Care a grăit prin prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească si apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Astept învierea morţilor si viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Doamne miluieste ! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întruNumele Domnului ! (de 3 ori)
Apoi, Troparul Sfântului Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul (Glasul 1) (acest Tropar se zice de două ori) :
Iconar iscusit al Arătării lui Dumnezeu, zugrav al firii omenești luminate de har și al frumuseților Raiului, Cuvioase Părinte Pafnutie, slujind lui Hristos în toată viața ta, prin lucrare stăruitoare în tăcere, rugăciune și răbdare, vas ales al Duhului Sfânt te-ai făcut. Pentru aceasta, roagă-te Preasfintei Treimi să mântuiască sufletele noastre!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi se zice : Condacul Sfântului Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul (Glasul al 3-lea) :
Rugător către Hristos întru tăcere smerită, iconar preaiscusit și lucrător al virtuții fiind tu, Sfinte Pafnutie, Cuvioase, vas ales te-ai arătat cereștilor daruri, iar acum, în cer te bucuri de strălucirea Treimii Sfinte, în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; Bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe altarul Tău jertfă.
Condacul 1
,,Mână purtată de Duhul Sfânt", ai fost numit după dreptate, Cuvioase Părinte Pafnutie; de aceea, cum va putea oare mintea mea cea întinată de gânduri pătimaşe să zugrăvească în cuvinte Icoana vieţii tale celei fericite? Însă, ştiind bine neputinţa mea, precum şi dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roagă-te Domnului ca să-ţi pot cânta:
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Icosul 1
Cu darul zugrăvirii de Icoane fiind împodobit de Hristos, Cuvioase Părinte Pafnutie, te-ai străduit să pictezi chipurile Sfinţilor având în sufletul tău smerenie adâncă şi mare evlavie; pentru aceasta, Mântuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, să zugrăveşti şi în inima ta Chipul Cuvântului Celui mai înainte de veci, Cel ce şi pe tăbliţa inimii mele, cu Harul Duhului şi cu Binecuvântarea Tatălui, scrie aceste cuvinte de laudă prin care te cinstesc pe tine:
Bucură-te, chip al omului înDumnezeit !
Bucură-te, pictor de Icoane luminat de Duhul Sfânt !
Bucură-te, sălaş duhovnicesc al Tainelor negrăite !
Bucură-te, văzător al celor tăinuite oamenilor !
Bucură-te, căutător al frumuseţilor cereşti !
Bucură-te, cel cei ai aflat talantul de iconar !
Bucură-te, pildă a monahilor iubitori de desăvârşire !
Bucură-te, povăţuitor al credincioşilor spre mântuire !
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina Sfinţilor !
Bucură-te, cel ce aduci bucurie cetelor îngereşti !
Bucură-te, cel ce ai oglindit frumuseţile Raiului !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit chipuri duhovniceşti !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 2
Cu insuflarea Duhului Sfânt, inima ta s-a umplut de mireasma darurilor duhovniceşti din vremea prunciei, când, fiind orfan de mamă, împreună cu tatăl tău, preotul Ioan, ai mers la Mânăstirea Negru-Vodă şi acolo ai deprins ştiinţa cărţii şi zugrăvirea de Icoane, iar cu mintea, în tăcere, lăudai pe Dumnezeu, cântându-I : Aliluia!
Icosul 2
Smerenia cea desăvârşită şi lucrul în tăcere ţi-ai agonisit, iar cursele vrăjmaşului le-ai sfărâmat, făcându-te pe tine însuţi icoană a frumuseţii veşnice,după Chipul lui Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne ascultă pe noi când te cinstim cu aceste laude:
Bucură-te, cel ce ne-ai arătat calea spre desăvârşire !
Bucură-te, oglindă în care se vede Strălucirea Treimii !
Bucură-te, lăcaş al darurilor duhovniceşti !
Bucură-te, cel ce ai avut rugăciunea drept scară către cer !
Bucură-te, cel ce ai privit la înălţimile cereşti !
Bucură-te, văzător, cu ochiul sufletului, al lucrărilor minunate !
Bucură-te, cel povăţuit cu blândeţe de Duhul Sfânt !
Bucură-te, cel ce ai pus înaintea tuturor chipul virtuţii !
Bucură-te, călăuzitor spre Împărăţia cerurilor !
Bucură-te, zugrav al Tainelor Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce ne-ai arătat chipul Împărăţiei cerurilor !
Bucură-te, iconar următor al Sfintei Tradiţii ortodoxe !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 3
Cel dintâi erai, între tinerii de o vârstă cu tine, la nevoinţele duhovniceşti, aşa cum arată numele tău de Pârvu, primit la Botez. Pentru aceasta,de mic ai bucurat pe Îngeri şi pe cei de aproape ai tăi, că, sub povăţuirea monahilor din Mânăstirea Negru-Vodă, erai însufleţit de dorul ştiinţei de carte şi de a-ţi spori talantul zugrăvirii de Icoane, prin care te sârguiai la toată fapta bună, biruind pe vrăjmaşii nevăzuţi şi slăvind pe Dumnezeu prin cântarea: Aliluia!
Icosul 3
Dumnezeu, Cel ce a împodobit cerurile cu stele şi a pus luminătorii spre a lumina nouă, celor ce călătorim printre încercările acestei vieţi, a binevoit să te arate pe tine între zugravii de Icoane ca pe unul care ai înmulţit darul prin stăruinţă în lucrare, prin post şi rugăciune în tăcere, fiind povăţuitor al iconarilor celor din vremea ta şi al celor de după tine, Cuvioase Părinte, pentru că lucrarea ta lăuntrică se arată nouă în lucrarea mâinilor tale şi a ucenicilor tăi; de aceea, îţi cântăm:
Bucură-te, învăţător al iconarilor din Ţara Românească !
Bucură-te, cel ce ai văzut cele materiale în chip duhovnicesc !
Bucură-te, cel ce ai primit prin Duhul Sfânt deosebite daruri !
Bucură-te, cel ce ai dobândit ochi văzători de taine cereşti !
Bucură-te, cel ce ţi-ai îndreptat auzul la sfintele învăţături !
Bucură-te, vestitor în tăcere al frumuseţilor nevăzute !
Bucură-te, cel ce ai arătat lucrarea harului în iscusinţa mâinilor tale !
Bucură-te, cel ce ai urcat la înălţimea vieţii virtuoase !
Bucură-te, cel ce împodobeşti cununa iconarilor cucernici !
Bucură-te, cel ce ai pictat cele ascunse privirii omeneşti !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit ca într-o carte vieţuirea Sfinţilor !
Bucură-te, podoaba iubitorilor de înţelepciune !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 4
Împreună cu ucenicii tăi, ostenitori şi rugători cu tine, Cuvioase Părinte Pafnutie, te-ai străduit să înfrumuseţezi Biserici şi Mânăstiri cu chipurile înveşnicite ale Sfinţilor din toate timpurile, făcând bucurie în cer bineplăcuţilor lui Dumnezeu, iar pe pământ ctitorilor de lăcaşuri sfinte şi dreptcredincioşilor creştini, care, într-un glas, se unesc să laude pe Hristos, cântând: Aliluia!
Icosul 4
Plin de bucurie şi luminat la faţă ai fost văzut din copilărie, că Duhul Sfânt se odihnea întru tine, mângâindu-te pentru pierderea mamei tale, martiră la naşterea celui de-al şaselea prunc, precum şi pentru plecarea mai devreme din această viaţă a fraţilor tăi. De aceea, deşi erai mereu însingurat, simţeai Ajutorul lui Dumnezeu lucrând în viaţa ta roadele iubirii Dumnezeieşti, pentru care te lăudăm aşa:
Bucură-te, cel luminat în viaţă prin osteneala rugăciunii !
Bucură-te, purtător al smereniei, haina Dumnezeirii !
Bucură-te, cel iubitor de adevărata înţelepciune !
Bucură-te, cel ce ai ştiut că păzirea limbii aduce pace în suflet !
Bucură-te, cel ce ai unit tăcerea cu neosândirea altora !
Bucură-te, cel ce ai murit lumii pământeşti, punând strajă buzelor tale !
Bucură-te, cel tăcut pentru vremea vieţii cea trecătoare !
Bucură-te, cel ce n-ai pierdut timpul dat ţie pentru mântuire !
Bucură-te, iconar al timpului sfinţit pentru veşnicie !
Bucură-te, luminător şi ocrotitor al iconarilor !
Bucură-te, ascultător al glasului Înţelepciunii celei de sus !
Bucură-te, cel împodobit cu adevărata curăţie sufletească !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 5
Talantul pe care ţi l-a dat Dumnezeu, Cuvioase Părinte Pafnutie, precum şi strădania ta de a-l spori, au adus bucurie sufletească Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu şi ctitorilor de Biserici din vremea aceea, că te-ai străduit, cu timp şi fără timp, să lucrezi necontenit, până la vârsta de şaizeci de ani, zugrăvirea multor Biserici, apoi, desăvârşit ţi-ai închinat lui Dumnezeu viaţa prin vieţuire monahală, cântându-I: Aliluia!
Icosul 5
Cu darul cel dat ţie de Hristos, pe care l-ai sporit precum cel din Evanghelie care a primit zece talanţi, Părinte Pafnutie, asemenea Sfântului Cuvios Andrei Rubliov, ai pictat Mânăstiri, Biserici şi multe Icoane, între care străluceşte, mai mult decât toate, Icoana Preasfintei Treimi. La această lucrare sfântă ai chemat în ajutor pe Dumnezeu, ostenindu-te cu postul şi rugăciunea, priveghind şi lucrând cu stăruinţă; drept aceea, vrednic eşti de laude ca acestea:
Bucură-te, lauda Bisericilor pe care le-ai împodobit cu pictură !
Bucură-te, podoabă a iubitorilor de sfinţenie !
Bucură-te, înfrumuseţare a ctitoriilor brâncoveneşti !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit în sufletul tău Chipul lui Hristos !
Bucură-te, cel în care Se odihneşte Duhul Sfânt !
Bucură-te, cel ce ţi-ai sporit darul prin nevoinţe !
Bucură-te, neostenit lucrător în Sfintele Biserici !
Bucură-te, cel ce arăţi prin lucrarea ta că ai cunoscut Taina Chipului veşnic!
Bucură-te, mărturisitor al smereniei şi al Slavei lui Hristos !
Bucură-te, povăţuitor al pictorilor începători !
Bucură-te, împreună vorbitor cu Îngerii !
Bucură-te, căutător al sfinţeniei, care este împlinirea omului !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 6
Icoana Preasfintei Treimi este ca un luceafăr între Icoanele zugrăvite de tine, că toată dragostea şi evlavia inimii tale le-ai unit cu stăruinţa în lucrare, pentru a înălţa mintea privitorului dincolo de marginile Icoanei, la Cel necuprins, şi a-I aduce lui Dumnezeu Celui întreit în Persoane, cuvenita închinare şi cântarea: Aliluia!
Icosul 6
După ce harnica Tudora, soţia ta, s-a mutat în veşnice lăcaşuri, Cuvioase Părinte, împreună cu cel mai mic fiu al tău, Gheorghe, te-ai închinoviat în Mânăstirea Mărgineni, a cărei Biserică ai înfrumuseţat-o, cândva, cu chipurile Sfinţilor. După o vreme, amândoi aţi luat chipul îngeresc şi v-aţi nevoit în obşte, apoi, trecând fiul tău la Domnul, ai mers la Schitul Robaia şi ai fost încredinţat duhovniceşte ocrotirii marelui Cuvios Pafnutie din Egipt, iar noi, pentru vieţuirea ta cea sfântă, te cinstim cu laudele acestea:
Bucură-te, cel deprins din tinereţe cu vieţuirea îngerească !
Bucură-te, cel neînfricoşat de ispitirile lumeşti !
Bucură-te, cel doritor de apa vieţii veşnice !
Bucură-te, cel ce te-ai încins cu legătura smeritei cugetări !
Bucură-te, cel ce ai avut dragostea drept acoperământ !
Bucură-te, ostaş vrednic al Împăratului ceresc !
Bucură-te, cel ce ai alungat din suflet tulburările vrăjmaşului !
Bucură-te, cel ce, prin vieţuire curată, îndemni la pocăinţă !
Bucură-te, cel răsplătit de Domnul cu viaţa veşnică !
Bucură-te, cel ce te-ai ridicat prin har la asemănarea cu Hristos !
Bucură-te, cel mult rugător şi smerit cugetător !
Bucură-te, iconar povăţuit în viaţă de Duhul Sfânt !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 7
Ziua şi noaptea ai cugetat la Smerenia şi Slava Domnului, ai privit frumuseţile sfinţeniei cereşti pe care le-ai zugrăvit în Biserici şi, cu luare aminte, gândeai mereu cum să ajungi la dobândirea mântuirii în Hristos, pe Care neîncetat Îl slăveai în inima ta, în tăcere faţă de oameni, dar cu mare strigare din suflet către Dumnezeu, lăudându-L şi cântându-I: Aliluia!
Icosul 7
Pe Cel nevăzut L-ai făcut văzut, zugrăvindu-L cu penelul în Biserici şi pe Icoane, prin lumini şi culori, dar L-ai zugrăvit şi în sufletul tău prin dobândirea virtuţilor, mai ales prin smerita cugetare la frumuseţile cele cereşti, prin tăcerea faţă de oameni şi neosândirea lor; de aceea, îţi aducem aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, cel ce ai făcut văzut pe Cel nevăzut şi veşnic !
Bucură-te, văzător al celor necuprinse de gând !
Bucură-te, cel îmbrăcat în veşmântul smeritei cugetări !
Bucură-te, zugrav în Icoane al Tainelor Cuvântului-Hristos !
Bucură-te, lăcaş luminat de Soarele dreptăţii !
Bucură-te, cel ce ai mărturisit în Icoane adevărul Întrupării Celui nevăzut !
Bucură-te, cel ce ai îndrăgit curăţia sufletului ca Icoană a harului !
Bucură-te, cel ce ai răspuns chemării cereşti de a vesti lumina Sfinţilor !
Bucură-te, cel ce ai înfrânt mândria cu puterea Crucii !
Bucură-te, cel ce ai împlinit chemarea Domnului cu smerită ascultare !
Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit inima cu mintea veghetoare !
Bucură-te, cel ce nu ai căutat slava şi bogăţia lumească !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 8
Dumnezeu Cel nevăzut, necuprins şi neapropiat, Cel mai presus de mintea, de vederea şi de înţelegerea oamenilor, S-a făcut văzut prin Chipul Fiului Său întrupat şi a descoperit Tainele sfinţirii omului prin Lucrarea lui Hristos şi prin Harul Duhului Sfânt în inima ta, pentru care ai mulţumit Sfintei Treimi, cântând: Aliluia!
Icosul 8
Porţile cereşti ţi s-au deschis şi ai văzut frumuseţile Raiului, cel ce ai căutat să înţelegi Tainele frumuseţii Dumnezeieşti, iar noi, deşi cuprinşi de stricăciunea păcatului, cu bucurie aducem ţie cântări ca acestea:
Bucură-te, moştenitor al darurilor cereşti !
Bucură-te, cel binecuvântat de Dumnezeu-Tatăl !
Bucură-te, cel ce ai odihnit în inimă pe Dumnezeu-Cuvântul !
Bucură-te, sălăşluire curată a Sfântului Duh !
Bucură-te, cel ce ai deschis ferestre către cer !
Bucură-te, cunună a nevoitorilor monahi !
Bucură-te, făclierul pictorilor de Icoane !
Bucură-te, cel ce ai avut adevărata înţelepciune !
Bucură-te, cel ce ai cugetat Ia viaţa veşnică !
Bucură-te, cel înnoit prin Lucrarea Duhului Sfânt !
Bucură-te, cel ce ţi-ai lucrat mântuirea cu multă răbdare !
Bucură-te, cel ce ai avut pocăinţa drept călăuză !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 9
Mintea mea nu poate înţelege Tainele cereşti, când se îngrijeşte de lucrurile pământeşti trecătoare, iar inima mea este atrasă de lucruri pătimaşe şi se arată neroditoare la rugăciune; însă tu, Cuvioase Părinte Pafnutie, cel ce ai cunoscut Tainele Duhului Sfânt şi ai supus trupul cel stricăcios sufletului nemuritor, povăţuieşte-mă şi pe mine să aduc Stăpânului Hristos lucrarea mâinilor spre mântuire şi să cuget la viaţa veşnică în tăcere, aşa cum ai făcut şi tu pe Pământ, ca să-I cânt şi eu lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
După cum, în timpul vieţii pământeşti, ai împodobit Bisericile cu chipurile celor plăcuţi Domnului, tot aşa şi mintea şi inima ţi le-ai împodobit cu gânduri duhovniceşti, apropiindu-te de Dumnezeu şi unindu-te cu El prin rugăciunile şi mijlocirile Sfinţilor; cu aceştia roagă-te împreună pentru cei ce te cinstesc pe tine, grăind:
Bucură-te, vieţuitor pe pământ în părtăşie cu Sfinţii !
Bucură-te, cel ce ai intrat în bucuria Drepţilor !
Bucură-te, cel ce ai purtat şi chipul îngeresc !
Bucură-te, cel ce, prin lucrarea ta, ai învăţat pe neştiutorii de carte !
Bucură-te, cel ce ai adus pe cele nevăzute la vedere tuturor !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit în Biserici frumuseţile cereşti !
Bucură-te, lumină călăuzitoare pe căile dreptăţii !
Bucură-te, cel ce ţi-ai pus lucrarea ta ca pe o candelă arzând la Altar !
Bucură-te, cel ce ai purtat în inima ta harul sfinţitor !
Bucură-te, cel ce arăţi prin chipuri sfinte calea spre mântuire !
Bucură-te, călăuzitor al doritorilor de frumuseţe înduhovnicită !
Bucură-te, dascăl iscusit şi părinte sufletesc al iconarilor !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 10
Întru adâncă smerenie şi în tăcere îndelungată ai vieţuit şi ai lucrat, Cuvioase Părinte Pafnutie, lepădând orice cugetare deşartă a acestei lumi şi cu gânduri Dumnezeieşti ţi-ai împodobit sufletul, privind cu ochii trupeşti la Sfinţii pe care îi zugrăveai în Biserici şi pe Icoane, iar ochii minţii înălţându-i la frumuseţile cereşti, pentru care lăudai pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 10
Cu mâinile tale, ridicate ca la rugăciune, pictai cu iscusinţă, pe pereţii Bisericilor sau pe Icoane, chipurile Sfinţilor prin ale căror mijlociri ai dobândit de la Dumnezeu darul zugrăvirii de Icoane şi lumina sfinţeniei, pentru care, Cuvioase Părinte Pafnutie, te lăudăm aşa:
Bucură-te, cel ce ţi-ai sfinţit mâinile prin lucrare şi rugăciune !
Bucură-te, cel ce te-ai împărtăşit de lumina Sfinţilor !
Bucură-te, iconom credincios al Harului Dumnezeiesc !
Bucură-te, cel ce ai înmulţit talantul dat de Dumnezeu !
Bucură-te, cel ce prin Sfinte Icoane ai luminat conştiinţe nedumerite !
Bucură-te, înţelepţire tainică a iconarilor şi pictorilor bisericeşti !
Bucură-te, nădejde şi îndemn al doritorilor de învăţătură !
Bucură-te, cel ce prin smerenie ai primit har de la Domnul !
Bucură-te, chip al adevăratului artist rugător !
Bucură-te, luminător în tăcere al credincioşilor mireni !
Bucură-te, bucurie negrăită a monahilor-iconari !
Bucură-te, cel ce te-ai nevoit în tăcere, biruind vorbirea deşartă !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 11
Ca un pom plin de roade te-ai arătat în vieţuirea pământească, Sfinte al lui Dumnezeu, Cuvioase Părinte Pafnutie, lăsându-ne moştenire multe Biserici şi Icoane pictate, din care înţelegem strădania ta, dar şi talantul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, fiind ocrotit de oameni de bună credinţă şi doritori de tot binele pentru neamul nostru; prin toate acestea, cu recunoştinţă, ai îndeplinit vechea rânduială monahală roagă-te şi lucrează pentru a lăuda pe Dumnezeu în linişte prin lucrarea mâinilor tale, cântând: Aliluia!
Icosul 11
În turnul tăcerii cu folos te-ai adăpostit de furtuna şi împrăştierea vorbelor deşarte şi de negura cugetărilor urâte, iar de la acea înălţime L-ai simţit pe Hristos mai aproape de tine; astfel, în Icoane, L-ai zugrăvit privind la noi blând şi cu nădejde şi chemându-ne la mântuire, spre bucuria duhovnicească a celor ce te laudă, zicând:
Bucură-te, lucrător neostenit al tăcerii cu folos !
Bucură-te, cel ce ai nimicit vorbirea deşartă din sufletul tău !
Bucură-te, cel ce ne povăţuieşti la linişte sufletească !
Bucură-te, cel ce îndemni la doririle Dumnezeieşti !
Bucură-te, cel rugător şi lucrător între cer şi pământ !
Bucură-te, cel ce ai avut mereu dor de cer şi de sfinţenie !
Bucură-te, iscusit zugrav al Tainelor cereşti !
Bucură-te, cel ce ai intrat în Bucuria Sfintei Treimi !
Bucură-te, cel ce ai atins Lumina cea neapusă !
Bucură-te, cel ce ai trecut peste toate cursele vicleanului !
Bucură-te, cel ce ţi-ai pregătit în timpul vieţii lăcaş veşnic !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit în Icoane blândeţea Sfinţilor !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 12
Toate săltările trupului le-ai potolit cu deprinderea rugăciunii şi cu stăruinţa pictării Icoanelor, având pilde de vieţuire pe Sfinţii zugrăviţi pe icoane sau pe zidurile Bisericilor, întru lumina Învăţăturii lui Hristos, încât ţi s-au descoperit Tainele înţelepciunii celei de sus, prin care primeai îndemn să te îndepărtezi de desătările pământeşti şi să-ţi ridici mintea la bucuriile cereşti, pentru a lăuda pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 12
În toată vremea ai lucrat la înălţime, între cer şi pământ, şi te-ai străduit să faci deplin lucrul tău şi să-ţi ridici gândul la Dumnezeu prin ruăciune şi smerită cugetare; astfel având în afară tăcere desăvârşită, iar în suflet pururea vorbind cu Dumnezeu şi cu Sfinţii Lui, te-ai nevoit să înmulţeşti talantul harului după măsura darului, iar noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, cel ce ţi-ai îndreptat gândul spre lumina Taborului !
Bucură-te, cel ce ţi-ai răstignit mândria prin Crucea Golgotei !
Bucură-te, cel ce nu ai iubit slava acestei lumi trecătoare !
Bucură-te, cel ce te-ai unit cu Hristos prin gând şi lucrare !
Bucură-te, cel ce ai cântat mereu frumuseţile cereşti !
Bucură-te, cel ce ai făcut să crească întru tine Dumnezeiasca lumină !
Bucură-te, iconar al Cuvântului-Hristos, lucrător în Sfinţii Săi !
Bucură-te, minte luminată de Razele Duhului Sfânt !
Bucură-te, slăvitor al Preasfintei Treimi !
Bucură-te, tălmăcitor al cuvintelor Vieţii în chipuri sfinte !
Bucură-te, cel ce te veseleşti acum împreună cu oştile îngereşti !
Bucură-te, moştenitor al unui lăcaş strălucit în Casa Tatălui ceresc !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Condacul 13 (acest Condac se zice de trei ori)
O, Sfinte Cuvioase Părinte Pafnutie, văzător al frumuseţilor cereşti, cel ce te-ai împodobit cu smerenia şi tăcerea în viaţa pământească şi, cu multă dăruire, ai zugrăvit Biserici şi Icoane, roagă-te lui Dumnezeu să lepădăm somnul cel greu al lenevirii pricinuitoare de moarte sufletească şi să ne împodobim sufletul cu lucrarea faptelor bune, să biruim vorbirea deşartă prin tăcerea sfântă, iar judecarea aproapelui prin neosândire şi să căutăm pacea cu toţi şi sfinţenia, ca să cântăm Sfintei Treimi: Aliluia!
Apoi, se zice iarăşi Icosul 1 :
Cu darul zugrăvirii de Icoane fiind împodobit de Hristos, Cuvioase Părinte Pafnutie, te-ai străduit să pictezi chipurile Sfinţilor având în sufletul tău smerenie adâncă şi mare evlavie; pentru aceasta, Mântuitorul te-a luminat, ca pe regele Avgar al Edesei, să, zugrăveşti şi în inima ta Chipul Cuvântului Celui mai înainte de veci, Cel ce şi pe tăbliţa inimii mele, cu Harul Duhului şi cu Binecuvântarea Tatălui, scrie aceste cuvinte de laudă prin care te cinstesc pe tine:
Bucură-te, chip al omului înDumnezeit !
Bucură-te, pictor de Icoane luminat de Duhul Sfânt !
Bucură-te, sălaş duhovnicesc al Tainelor negrăite !
Bucură-te, văzător al celor tăinuite oamenilor !
Bucură-te, căutător al frumuseţilor cereşti !
Bucură-te, cel cei ai aflat talantul de iconar !
Bucură-te, pildă a monahilor iubitori de desăvârşire !
Bucură-te, povăţuitor al credincioşilor spre mântuire !
Bucură-te, cel ce te odihneşti în lumina Sfinţilor !
Bucură-te, cel ce aduci bucurie cetelor îngereşti !
Bucură-te, cel ce ai oglindit frumuseţile Raiului !
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit chipuri duhovniceşti !
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
după care rostim această:
Rugăciune
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce eşti Chipul lui Dumnezeu Tatăl, Care ne-a creat pe noi, oamenii, privind inainte la chipul Tău, Tu ai rânduit ca, prin Icoanele care împodobesc Bisericile creştine ortodoxe, să înţelegem că nu suntem niciodată singuri în Biserică, ci ne aflăm împreună cu Dumnezeu şi cu prietenii Săi, Sfinţii, pe care îi arată chipurile lor din Icoane. Cu Sfinţii vorbim în rugăciune, îi cinstim cu închinare, îi lăudăm în cântări, le sărutăm chipurile şi împreună cu ei, Te 1ăudăm pe Tine, Hristoase-Doamne, Unul din Sfânta Treime; de aceea, când intrăm şi ne rugăm în Biserică, ni se pare că stăm în cer, în Casa lui Dumnezeu, iar Sfinţii, casnicii Lui, devin mijlocitorii sau rugătorii noştri către Tine, Mântuitorule, Singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi om. Primeşte deci şi rugăciunile cele pentru noi ale Sfântului şi Cuviosului nostru Părinte Pafnutie, iconarul cel harnic şi rugător, tăcut şi blând, prin care ajută-ne să zugrăvim în sufletul nostru Chipul Tău, al blândului Păstor, după cum L-a zugrăvit în Icoane şi în sufletul său, ca să ne călăuzească şi pe noi pe calea mântuirii spre Împărăţia cerurilor, în lăcaşurile Tatălui ceresc şi să vieţuim în Lumina, Pacea şi Bucuria Preasfintei Treimi, împreună cu Maica Domnului şi cu toţi Sfinţii, în vecii vecilor! Amin!
Apoi, se cântă Condacul 1 :
,,Mână purtată de Duhul Sfânt", ai fost numit după dreptate, Cuvioase Părinte Pafnutie; de aceea, cum va putea oare mintea mea cea întinată de gânduri pătimaşe să zugrăvească în cuvinte Icoana vieţii tale celei fericite? Însă, ştiind bine neputinţa mea, precum şi dorirea pe care o am spre cinstirea ta, roagă-te Domnului ca să-ţi pot cânta:
Bucură-te, Cuvioase Părinte Pafnutie, pictor rugător în tăcere!
Apoi, rostim Rugăciunea :
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai s1ăvită, fără, de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Şi apoi se face :
Otpustul
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi !
Amin !
Sfantul Cuvios Pafnutie - mutenia scara spre Cer
Suntem cu precadere vocali. Ne place sa ne auzim, trebuie cu orice pret sa ne dam cu parerea, avem mereu o opinie legata de orice, vorbim intruna cu rost sau fara rost. De cand ne trezim dimineata si pana tarziu noaptea. Tacerea este de neconceput in societatea actuala, in care individul trebuie sa se auda cat mai clar. Este o rusine sa nu poti vorbi, sa fii timid sau introvertit, de aceea societatea a inventat diverse formule prin care oricine poate invinge teama de a vorbi in public. Cursurile de public speaking par a fi solutia ideala pentru cineva cu trac, nascand peste noapte vorbitori de performanta, antrenati sa vorbeasca.
Sunt perfectionate abilitatile de prezentare a discursului in public.
Conectarea cu publicul, indiferent de cat este acesta de numeros, este
foarte importanta; vitala chiar pentru cei care urmaresc un profit.
Oamenii de succes vorbesc in public fara emotii, unde mai pui ca mai
trebuie sa ai si o dictie buna. Discursul trebuie sa cucereasca si sa
convinga. Oratoria - arta de a tine un discurs - nu este insa la
indemana oricui, deoarece uneori limbajul ramane de lemn oricat de
coafat ar fi. Adesea, discursul nu transmite, e gol de continut. Se
acorda, de asemenea, o mare importanta pentru sudarea cat mai armonioasa
a limbajului verbal de cel nonverbal.
Aproape orice domeniu si-a
dezvoltat propriul limbaj de specialitate. Termeni si expresii precise
caracterizeaza diverse domenii de activitate. Tacerea nu mai este de
aur, asa cum era considerata odinioara, nu mai este o virtute, iar
mutenia innascuta este considerata un handicap grav si foarte dificil de
acceptat in societate. Oamenii multi sunt exclusi din anumite domenii
de activitate pentru ca nu vorbesc sau pentru ca au vreun defect de
vorbire.
Cu toate acestea, vedem atunci cand ne raportam la Dumnezeu
ca lucrurile stau cu totul diferit. Toti sfintii parinti iubeau atat de
mult tacerea, incat multi dintre ei renuntau sa vorbeasca perioade mai
lungi de timp. Tacerea permite o mai buna interiorizare, o mai buna
reflectare catre ceea ce esti si raportul in care te afli fata de
Dumnezeu. De asemenea, permite o mai buna concentrare la rugaciune si
implicit o mai buna comunicare pe verticala. Cand esti vocal, imprastiat
si risipit in idei, nu poti ajunge la acea stare de rugaciune care
intr-adevar sa strapunga Cerul. Sfantul Varsanufie de la Optina spunea
astfel: Din tacere se naste linistea, iar din liniste, rugaciunea.
Pentru
noi, pilda cea mai graitoare in acest sens este Parvu Mutu Zugravul,
adica Sfantul Cuvios Pafnutie, pe care il gasim in calendar la data de 7
august. Sfantul Cuvios Pafnutie, cel mai de seama pictor bisericesc si
iconar roman, ne invata ca exista o fericire in tacere, o fericire care
inalta, care te pune in legatura cu Dumnezeu. Analizand viata sfantului
si mostenirea pe care acesta a lasat-o neamului nostru, am putea spune
asa: Fericiti cei ce tac, caci aceea au aflat scara care duce la Cer!
S-a
nascut in jurul anului 1657, fiind fiu de preot, originar din Campulung
Muscel, avand numele de Parvu Parvescu. Familia sa a trecut printr-o
cumplita incercare. Sotia si cinci copii ai preotului Ioan au trecut la
Domnul. Parintele Ioan a inteles ca Dumnezeu il cheama catre ceva mai
inalt si s-a calugarit, intrand in obstea de la Manastirea Negru Voda,
impreuna cu singurul fiu care-i ramasese. Micutul Parvu deprinde in
manastire mestesugul picturii. La 18 ani pleaca in Bucovina sa invete
mai bine meseria de zugrav. La 24 de ani devine pictor de curte al
boierilor Vladescu. Picteaza manastirile Aninoasa si Negru Voda, iar
pentru talentul sau deosebit ajunge sa lucreze pentru boierii
Cantacuzini in 1678, pentru care picteaza mai multe edificii. Apoi
ajunge sa lucreze si pentru Domnitorul Martir Constantin Brancoveanu,
pictand Manastirea Mamu si Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti,
ctitorii brancovenesti.
Este foarte cunoscut pentru pictarea
frescelor, insa Parvu a pictat si icoane pe lemn. Icoana Sfintei Treimi
este cea mai cunoscuta si o putem vedea la Manastirea Sinaia. Se pare ca
a avut ca model icoana Sfintei Treimi a Sfantului iconar rus Andrei
Rubliov. A primit pseudonimul de "Mutu" pentru ca picta cu post si
rugaciune, fara sa manance si fara sa vorbeasca. Mutenia sa nu era un
handicap, ci o alegere pentru a gusta plinatatea harului lui Dumnezeu,
care ajunge astazi pana la noi cei care admiram frescele si icoanele
sale.
A lucrat inlautrul lui in rugaciune, iar lumea l-a vazut si l-a
numit dupa mutenia sa, insa rugaciunea a vazut-o numai Dumnezeu, Care
l-a numarat printre casnicii sai. S-a facut prin tacere templu al
Duhului Sfant, pictand sub directa Sa indrumare. Parvu a infiintat o
scoala de zugravie cu specific national, unde multi ucenici au deprins
mestesugul si i-au urmat.
Parvu Mutu a fost intai de toate un om
obisnuit, dar care, traind smerit si in permanenta raportare la
Dumnezeu, a ajuns sa guste dulceata Raiului. S-a casatorit si a avut doi
fii, insa la randul sau a ramas vaduv. Se calugareste, dupa un
pelerinaj la Locurile Sfinte, impreuna cu fiu cel mic, sub numele de
Pafnutie si Gherasim, la Manastirea Margineni, pe care a si pictat-o.
Dupa moartea fiului, monahul Pafnutie se retrage la Robaia, unde
primeste schima mare. In anul1735, Schimnicul Pafnutie se muta la
Domnul. Este considerat parintele iconarilor din tara noastra. Pictura
pastrata si restaurata la Filipestii de Padure (ctitorie Cantacuzina)
uimeste prin frumusete si bogatia de portrete. O frumusetea ce te face
sa taci. Ramai mut vazand suita de sfinti si scene biblice, dar mai cu
seama impresioneaza cele 55 de portrete ale intregului neam al
Cantacuzinilor. Cata aplecare spre detaliu, cata complexitate. Aici se
gaseste si un autoportret al pictorului. Un alt autoportret al
pictorului a fost gasit la Biserica Adormirea Maicii Domnului din
Bordesti. Acesta a fost extras de pe peretii bisericii si este pastrat
pana astazi la Muzeul de Arta al Romaniei. A pictat un numar mare de
biserici, printre care si Cotroceni, Magureni, Lespezi, Sinaia, Berca,
Coltea, insa in multe dintre ele frescele au fost distruse in
totalitate, pierzandu-se astfel valoroasa truda a zugravului.
Hotararea
ca Parvu Mutu Zugravul sa fie trecut in randul sfintilor a fost luata
de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in anul 2017.
Proclamarea canonizarii a avut loc in acelasi an, la Manastirea Robaia.
Este praznuit in data de 7 august, iar numele inscris in sinaxar este
Sfantul Cuvios Pafnutie – Parvu Zugravul. Vedem ca numarul celor care se
bucura de proslavirea Domnului este in continua crestere, Biserica
Ortodoxa odraslind sfinti an de an, de aceea cultul sfintilor este ceva
firesc si natural in Ortodoxie. Fie ca au marturisit credinta prin
misiunea in sanul bisericii si a comunitatilor din care au facut parte,
fie ca au indurat martiriu sau chiar moarte muceniceasca, fie ca au
luminat cu invatatura lor prin cuvant rostit sau scris, fie ca au
marturisit cuvantul lui Dumnezeu prin pictura imbogatind patrimoniul
cultural bisricesc, fie ca au fost oameni simpli si smeriti in slujba
semenilor, sfintii sunt in egala masura pretuiti si iubiti in Ortodoxie.
Fiecare sfant ne invata cate ceva. Sfantul Cuvios Pafnutie ne invata ca
tacerea este placuta lui Dumnezeu si poate fi scara catre Cer. Tacerea
intru cunostinta este maica a rugaciunii, chemarea inapoi a robiei,
pazirea focului, cercetatoare a gandurilor, straja catre vrajmasi, a
plansului temnita, prietena a lacrimilor, lucratoare de pomenirea
mortii, zugravitoare a muncii, iscoditoare a judecatii, slujitoare a
mahnirii, dusmana a indraznelii, sotie a linistii, impotriva-luptatoare a
iubirii de invatatura, adaugare a cunostintei, ziditoare a vederilor,
sporire nearatata, suire tainuita (Scara - Cuvantul al unsprezecelea).
Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor
-
Infectia cu virus hepatitic C (VHC) reprezinta o importanta problema de sanatate publica globala. Prevalenta viremica actuala estimata ...
-
Pielita de ou pentru prepararea acidului hialuronic natural Domnul Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel, ne-a trimis spre publicar...
-
Am primit reteta unui nou preparat natural din partea domnului Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel. Cu siguranta, vor fi multi di...
-
"1. FRICA micsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subali...
-
Cred ca nu mai trebuie sa va spun cat de gustoase si de sanatoase sunt aceste uleiuri. Le folosesc in bucatarie cu drag . Atat salate...
-
RO.aliment organizeaza , in premiera nationala, campania de informare, educare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent ...
-
Majoritatea oamenilor privesc boala fie ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, fie ca pe ceva ereditar, o moștenire genetică nemer...
-
In perioada 2-5 aprilie 2020, in cadrul Centrului Expozitional Romexpo , se desfasoara 5 manifestari cu tematica home & deco: Const...
-
Chiar daca nu ati vazut sau nu ati cultivat niciodata un rodiu ( Punica granatum ), cu siguranta ati gustat, macar o data, din fructul sau...
-
Marcel Iureș: „Părinții mei pupau mâna bunicilor mei, adică părinților lor. Așa am apucat, așa am făcut și eu o vreme și a trebuit să tr...