Sâmbăta morţilor sau Moşii de Iarna- ziua de pomenire a morţilor.

 

În fiecare an, în sâmbăta premergătoare duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi – ziua în care se lasă sec de carne pentru Postul Sfintelor Paşti, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuţi la cele veşnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea “Moşii de iarnă”. În această zi, în toate bisericile se va săvârşi Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Slujbe de pomenire se săvârşesc şi în cimitire, la mormintele celor dragi.

Praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor noştri trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului. Cuvântul “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Cinstirea rudelor trecute la viaţa de Dincolo

Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.

Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.

Moşii de iarnă

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoşata Judecată şi A doua venire a Domnului la care ne vom înfăţişa toţi. Pentru că mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţa necesară, Biserica face mijlocire pentru toti aceştia, ca să se bucure de fericirea vesnică.

Sâmbăta, zi de pomenire a celor adormiţi

Sfintii Parinti au randuit ca sambata să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminica este numită şi ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârşit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

DE CE ZAPADA ESTE ALBA ??!?

 Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe pământ, le-a colorat frumos. Când a făcut zăpada, i-a zis: „Pentru că tu umbli peste tot, să-ți cauți singură culoarea care-ți place”.
Zăpada s-a dus mai întâi la iarbă:
-„Dă-mi și mie din culoarea ta verde atât de frumoasă!”.
Iarba a refuzat-o.
A rugat atunci macul să-i dea culoarea roșie, vioreaua să-i dea culoarea albăstruie, floarea-soarelui să-i dea culoarea galbenă. Nici una nu asculta rugămintea zăpezii. Tristă și amărâta, aceasta ajunge în dreptul ghiocelului, căruia îi spune și lui necazul:
- „Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea sa. Toate mă alungă și-și bat joc de mine!”.
Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus:
- „Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine”.
Zăpada primi cu bucurie darul ghiocelului. De atunci, ea poarta vesmântul alb ca al ghiocelului. Drept recunoștința, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară de cum începe să se arate primăvara.

Trebuie, femeie!

 Tre' să ne suim pe tocuri,
Pentru un picior frumos.
Însă, dac-avem mustață
Musai capul... plecat jos.
Dacă mirosim a vară,
Avem peste tot succes.
Dacă haina pute-a ceapă,
Prezentăm dezinteres.
Să ai unghii elegante
Să le porți mereu făcute.
Și să știi să faci croasante
Din alea cu straturi multe.
De la nas până-n tarsiene
Să fi cheală. Și tăcută.
Să ai cur de braziliene
Și o talie de ciută.
Părul lung, mereu străluce,
Gene lungi, seducătoare.
Buzele să se bulbuce,
Veșnic, ca o sărutare.

 Bluza nu prea decoltată,
Însă blugii strâmți pe cur.
Și să nu fii revoltată
Când te fluier-un mascul.
Taci din gură, fii cuminte!
Tu ești veșnic indispusă!
Ai uitat de jurăminte?
Capul jos, și fii supusă!
Tre' să știi să cureți rana,
Să cunoști leacuri băbești.
Să duci ceai la pat cu cana,
Tu, să nu te-mbolnăvești!
Dacă șelele te freacă
Și te junghie-n ficat,
Lasă-le... că o să treacă.
Nu-i așa justificat.
Cum ții mâna așa goală?
Fără dreapta-ntro pârjoală?Fără stânga-ntro chiuvetă,
Fără mijlocia-n oală?
Poartă 9 luni în pântec,
Până oasele-ți trosnesc,
Nu te plânge că te doare,
Sau că toate îți plesnesc.
De casa îți e murdară
De ce nu o lustruiești?
Dacă faci prea multe-n casă,
Pe copii... când îi iubești?
Fă copii, să ai ce crește,
Dar să nu crești împrejur,
Niciunui mascul nu-i place
Abdomenul cu tremur.
Hei, mămico, stai acasă?
Nu îți place să lucrezi?
Vai, femeie, mergi la lucru?
Pe copii îi neglijezi!
Tre' să știi să faci piftele,
Să belești găini de casă,
Dar să nu mănânci din ele,
Cui îi place să fi grasă?
Taie din telenovele,Și din cărțile bestseller.
Tre' să calci niște perdele
Și vreo 3 cămăși la guler.
Și să știi, emanciparea,
Nu e pentru sexul slab.
Lasă tu preocuparea
Extincției de baobab.
La servici să fi o brută,
Să lovești cu pumnu-n masă.
Chiar dacă ai fost crescută
Doar pentru a fi frumoasă.
Dar pe masa de acasă
Nu e loc pentru lovit...
Și-apoi ce? De ești nervoasă
Prânzul trebe isprăvit.
N-ai voie să fi uitucă,
Tre' să le rezolvi pe toate:
Scoate seara carne-afară,
Coace pulpa superioară.
La doctor să programezi,
Prietena să o calmezi.
Frigiderul plin cu toate,
Hainele organizate,
Care-i musai, și călcate.Tre sa faci multe, femeie
Multe...cât un Dumnezeu.
Dar când ziua se încheie
Nu te simți un semi-zeu...

Am ţinut pe cineva în braţe pentru a-l proteja.

,,Am iertat greşeli aproape de neiertat, am încercat să înlocuiesc persoane de neînlocuit şi să uit persoane de neuitat.

Am acţionat din impuls, am fost dezamăgit de oameni pe care-i credeam incapabili de a face anumite lucruri, dar şi eu am dezamăgit oameni.

Am ţinut pe cineva în braţe pentru a-l proteja.

Am râs când nu trebuia.

Mi-am făcut prieteni pentru totdeauna.

Am iubit şi am fost iubit, dar am fost şi respins.

Am fost iubit şi n-am ştiut să iubesc.

Am ţipat si am sărit în sus de bucurie, am trăit pentru dragoste şi am făcut promisiuni pentru totdeauna, dar inima mi s-a frânt de atâtea ori!

Am plâns ascultând muzică sau privind fotografii.

Am telefonat doar pentru a auzi o voce, m-am îndrăgostit doar de un surâs.

Aproape am crezut că voi muri de atâta nostalgie şi...
... mi-a fost teamă că voi pierde pe cineva foarte special (pe care, în cele din urmă, l-am pierdut)...
 

Dar am supravieţuit!

Şi încă trăiesc!

Şi totuşi, merg înainte...

Şi tu trebuie să mergi înainte. Trăieşte!

Ceea ce trebuie, într-adevăr, să faci este să lupţi cu toată convingerea, să îmbrăţişezi viaţa şi să o trăieşti cu pasiune, să pierzi cu demnitate şi să învingi îndrăznind, pentru că lumea aparţine celui ce îndrăzneşte şi VIAŢA ÎNSEAMNĂ prea MULT pentru a fi nesemnificativă!"

Poate că...

 Poate că...
Nu te iubești pe tine însuți/ însăți.

Cu cât te iubești mai puțin,  cu atât nevoia ta de iubire din partea celorlalți este mai mare.
Iar nevoia e atât de intensă, încât va fi imposibil să fie vreodată împlinită...

Și ce poți, in condițiile astea, să faci?

Inversezi rolurile!
Adică iubești tu așa cum ai avea nevoie să fii iubit(ă)... nelimitat...

Este strigătul tău mut de ajutor, in speranța că la un moment dat vei fi auzit(ă)...
Înțeleas(ă) dincolo de cuvinte...
Că cineva, cumva, îți va oferi ceea ce dorești, de fapt:
capacitatea de a te iubi pe tine...

Si te intrebi de ce se imbolnaveste corpul?

 •Nu vei trai niciodata viata, cautandu-i rostul sau scopul.
•Nu vei avea niciodata liniste, crezandu-te o persoana identitar-individuala, care are un rol pe pamant si care trebuie mereu sa corecteze ceva sau pe cineva.
•Nu vei fii niciodata fericit(a), cautand vinovati, acuzand si uitandu-te mereu la ce fac ceilalti.
•In visul conceptual al lui "eu", acesta are mintea plina de indoieli, suspiciuni si temeri.

•Si te intrebi de ce se imbolnaveste corpul?

•Si te intrebi de ce simti ca nu ai facut niciun progres, desi ai muncit "tu cu tine" ani la rand?

•Eheee, dragii mosului...
    •Nu veti rezolva nimic, niciodata, din pozitia lui "eu".
       •Crezandu-va o persoana cu un corp si o minte, poate parea ca rezolvati ceva, insa observati cum de fiecare data, apare altceva de rezolvat..si iar altceva, si iar altceva. ....si numiti asta, "viata mea"!

•Ei bine, da!
    •E doar un vis.
       • Un vis conceptual.
          •Nimic real.
            •Nu exista un "eu" si nici o viata a sa, numita "viata mea".

•Exista doar existarea Manifestandu-se plenar, exclusiv si total, fix in acest moment.
    •Mereu noua, mereu spontana, mereu vie, completa, nemarginita si atotcuprinzatoare.
       •Nimic de respins, nimic de acceptat, nimic de adaugat si nimic de exclus, nimic de pierdut si nimic de castigat.
            •Doar #ASTA este
  

Un bărbat s-a apropiat de un bătrân înțelept și i-a spus:

 – Mi s-a spus că ești foarte înțelept. Te rog, ce lucruri faci ca om înțelept pe care noi ceilalți nu le putem face?

 Bătrânul a răspuns:

 – Ei bine, când mănânc, doar mănânc; Dorm când dorm, iar când vorbesc cu tine, vorbesc doar cu tine.

 Bărbatul s-a uitat la el uluit și a spus:

 – Dar pot să fac și acele lucruri și nu de aceea sunt un om înțelept.

 — Nu cred, răspunse bătrânul. – Când dormi, îți amintești de problemele pe care le-ai avut în timpul zilei sau îți faci griji pentru cele pe care le-ai putea avea când te trezești. Când mănânci, te gândești la ce vei face în continuare. În timp ce îmi vorbești, te gândești la ce o să mă întrebi sau la cum o să-mi răspunzi înainte să termin de vorbit.

 Morala: Secretul este să fim conștienți de ceea ce facem în momentul prezent și astfel ne putem bucura de fiecare minut al vieții noastre minunate.

Cuvânt al părintelui Savatie Bastovoi:

 

Cuvânt al părintelui Savatie Bastovoi:

    ,,Lumea s-a împărțit în oi și capre iremediabil. Unii de-a dreapta și alții de-a stînga. Nu în urma vreunui argument, ci din pricina duhului care s-a furișat în suflet.

     Duhul bun se agonisește, duhul rău se furișează în inimă și pune stăpînire pe minte pe neobservate.

     Nu trebuie să faci nimic pentru a te umple de duh rău. Ba tocmai asta trebuie să faci: nimic! Să nu te împotrivești, să iei ideile lui de-a gata.

     Iar duhul acesta pe fiecare îl arată în chipul în care este, încît ți se pare că cei stăpiniți își păstrează chipul, deși toți au devenit la fel, lucru care se arată doar în momentele de sinceritate.

     Și de o parte, și de alta, există oameni virtuoși și păcătoși, inteligenți și mai proști.

     Căci virtuțile sînt felurite, iar la oamenii nedesăvîrșiți educația și darurile sînt amestecate cu patimile, care și ele sînt felurite și pe fiecare îl chinuie după slăbiciune. De aceea, a spune că cineva nu înțelege lucruri evidente pentru că e prost sau rău intenționat, e greșit. Omul poate fi și deștept, și bineintenționat, dar să nu priceapă realitatea din pricina duhului care îl stăpînește.

     Așa că, aparent, fiecare rămîne același, deși se desparte.

     Cei mai educați se poartă cu semenii lor oarecum educat - ei nu spun că i-ar vrea morți pe cei care nu cred ca ei, spun doar că ei ar trebui să nu mai fie. Să nu mai aibă acces la școală, la cuvînt, la spitale, la bani. În fapt, sfîrștul este holocaustul, lagărele și lepădarea tuturor celor care gîndesc diferit.

     În această luptă a celor despărțiți Biserica va pierde mereu, deoarece duhul lui Hristos a înfipt adînc în noi convingerea că libertatea celuilalt trebuie respectată, chiar și atunci cînd el te duce la cruce pentru a te țintui.

     Și, deși știm că diavolul ne șantajează prin acest crez în libertate pe care îl avem, noi nu vom înceta să credem și să spunem că libertatea celuilalt trebuie respectată, în numele lui Hristos.

     Oare nu aceasta este iubirea - cea neînțeleasă și pururea vie?

Legenda spune că

 Legenda spune că un prunc , înainte de a se naște se întâlnește cu Dumnezeu : "Dumnezeul meu ,eu merg în lume și nu știu ce voi face acolo . Sunt atât de mic și de fragil..." "Pentru tine am pregătit acolo un înger..." "Doamne ,dar nu știu limba oamenilor ,cum o să mă înțeleg cu ei ,cum o să mă adaptez ?" "Îngerul pe care ți l-am pregătit te va învăța limba lor..." "Doamne ,am auzit că în lume sunt multe rele . Cum o să le pot dovedi ?" "Îngerul pe care ți l-am pregătit o să te apere de rele ...fii fără grijă..." "Doamne și cum o să mă pot întoarce la tine !" " Îngerul pe care ți l-am pregătit o să-ti spună cum te vei putea întoarce la mine." S-a lăsat liniștea în ceruri... a sosit timpul ca bebelușul să plece în lume... dar a mai întrebat încet : "Doamne... cum se numește îngerul pe care mi l-ai pregătit ?" "Numele nu e important... dar tu ii vei spune MAMA...

 Mergi cu calm prin zgomote și grabă și amintește-ți câtă pace ar putea fi în liniște.
Fă tot posibilul să te înțelegi bine cu toată lumea, fără a te supune în vreun fel.
Spune adevărul încet și clar și ascultă-i pe ceilalți chiar și pe cei plicticoși și pe ignoranți pentru că au și ei povestea lor.
Evită persoanele zgomotoase și agresive, ele sunt insulte aduse spiritului.
Dacă te compari cu ceilalți poți deveni înfumurat și amar; întotdeauna vor fi persoane mai bune și mai rele decât tine.
Bucură-te atât de realizările cât și de planurile tale.
Bucură-te de împlinirile tale, oricât de mici ar fi acestea; ele sunt adevărata avere în norocul schimbător al vieții. Învață să fii precaut pentru că lumea e plină de înșelăciune.
Dar asta să nu te împiedice să vezi virtutea acolo unde există, multe persoane se zbat pentru idealuri înalte și peste tot viața e plină de eroism.
Fii tu însuți.
Și, cel mai important, nu te preface că ții la cineva.
Nu fi cinic în iubire, căci ea este perenă ca iarba în față tuturor deșertăciunilor și deziluziilor.
Adună cu grijă experiența anilor și renunță de bunăvoie la tinerețe. Întărește spiritul ca să te apere în fața nenorocirii. Dar nu te lasă amăgit de iluzii.
Multe temeri se nasc din oboseală și singurătate. Dincolo de disciplina necesară, fii blând cu tine însuți.
Ești un copil al universului, așa cum sunt și copacii și stelele; ai dreptul să fii aici.
Și chiar dacă îți este sau nu clar, nu există nicio îndoială că Universul se desfășoară așa cum trebuie.
Fii în relații bune cu Dumnezeu, oricare ar fi forma sub care ți-l imaginezi și oricare ar fi munca și aspirațiile tale, păstrează-ți sufletul curat în agitația confuză a vieții.
Lumea e totuși frumoasă, cu toate sclaviile ei, cu toate înșelăciunile și visele ei sfărâmate. Fii atent. Străduiește-te să fii fericit."

GINKGO BILOBA Arborele pagodelor

A rborele pagodelor (Ginkgo biloba) sau ginco, (în limba chineză și limba japoneză, pinyin romanizat ca: yín xìng, romanizare Hepburn: ichō ori ginnan), este o specie de arbore dioic unic în lume, fără părinți vii.

Ginco era răspândit, în toată emisfera nordică în Jurasic, dar în prezent arealul său natural este redus la o mică regiune din sud-estul Chinei. Este denumit popular „patru-bani”, „arborele templier japonez”, „caisa argintie”.

Aspectul general al plantei

După ce în Europa a fost introdus în 1730 în Olanda, acum se cultivă și în alte țări atât pentru aspectul său ornamental (în parcuri, pe alei, în grădini botanice) cât și în scop terapeutic. Deoarece această adevărată "fosilă vie" a devenit în ultimii ani una din cele mai importante plante medicinale, a început să fie introdusă în culturi extinse, pentru a-i fi recoltate frunzele.

Arborii, cu înălțimea de până la 30-40 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele având formă de evantai sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo biloba este un fel de sâmbure pietros, învelit într-o materie vegetală cărnoasă, semănând cu corcodușele dar având coada mai lungă. Pulpa fructelor degajă un miros dezagreabil datorat acidului butiric prezent în compoziția sa, asemănător untului râncezit.

Scop terapeutic

Ginkgo biloba este o plantă de referință în medicina tradițională chineză și japoneză. Pentru aplicații medicinale se utilizează învelișul sâmburelui, precum și frunzele.

Preparatele obținute din frunzele și fructul arborelui ginkgo biloba intră în compoziția a cel puțin 25 de produse medicamentoase. Ginkgo biloba are o serie întreagă de calități medicinale: este expectorant, sedativ, antifungic, antispasmodic, vasodilatator, antiinflamator, antibiotic, vermifug.

Ginkgolidele acționează ca inhibitor al factorului PAF (factorul de agregare a plachetelor sanguine, leucocitelor, macrofagelor, cu rol în agregarea plachetară, a reacțiilor inflamatorii. Flavonoidele au rol de captare a radicalilor liberi. Datorită acestor proprietăți se pot explica numeroasele efecte ale extractului de frunză. Extractul are acțiune asupra tulburărilor de circulație sanguină la nivelul creierului și extremităților, ameliorând astfel metabolismul energetic la nivel cerebral prin creșterea captării glucozei și a oxigenului la nivel molecular. La nivel ocular mărește acuitatea vizuală. Inhibă factorul de activare a trombocitelor, ceea ce reduce tendința de coagulare a sângelui.

De mai bine de 5000 ani chinezii au descoperit calitățile de afrodiziac ale acestui arbore, care previne impotența. Femeile, conform unei tradiții străvechi, culegeau Ginkgo biloba, care le permitea să amelioreze vigoarea soților lor.

Este de asemenea folosit și pentru îngrijirea corporală. Gingko este foarte bun pentru activarea microcirculației cutanate și pentru descongestionarea țesuturilor, în componeța cremelor sau gelurilor anticelulitice. Și nu în ultimul rând, extractul de Ginkgo biloba, este utilizat și în fabricarea săpunurilor, șampoanelor, cremelor.

Ginkgo biloba este considerat un leac redutabil în afecțiunile microcirculației arteriale și capilare, și o adevărată armă împotriva uzurii cerebrale și a îmbătrânirii în general.^{[necesită citare]}

Precauții: inhibarea de către extractul de Ginkgo biloba a factorului de activare a trombocitelor ar putea fi periculoasă pentru persoanele cu probleme de coagulare a sângelui. Pentru a evita sângerarea, pacienții care urmează să suporte intervenții chirurgicale sau stomatologice trebuie să întrerupă administrarea de Gingko Biloba cu 36 de ore in avans.

Ce poţi trata cu ceapă

 Cunoscută ca fiind ingredientul cel mai folosit în bucătărie, ceapa este una dintre cele mai sănătoase legume, având nu doar virtuţi culinare, ci şi terapeutice.

Ceapa este bogată în vitaminele B6, C, E şi în minerale cum sunt siliciul, potasiul, seleniul, iodul, fosforul, sulful, calciul, fierul şi sodiul. Un compus valoros din ceapă este quercitina, care s-a dovedit că ar putea să inhibe apariţia anumitor boli.

Combate simtomele răcelii

Ceapa conţine peste 20 de substanţe antivirale şi antibacteriene şi este de preferat să o consumi proaspătă pentru a profita din plin de calităţile ei.

Efectul benefic în susţinerea imunităţii este dat de seleniu. În perioadele de răceli sau gripe, îţi poţi prepara câteva remedii pe bază de ceapă.  

Pentru tuse - amestecă 5 ml de suc de ceapă cu 10 ml de miere pură şi ia acest remediu măcar de două ori pe zi. Vei scăpa de tuse şi îţi vei calma gâtul iritat.

Încearcă şi următorul remediu care te pune pe picioare dacă ai viroze. Tai 1 ceapă de dimensiune medie în 4 bucăţi. Le pui într-un recipient, apoi torni 1 litru de apă fierbinte peste ele.

Laşi recipientul acoperit aproximativ 20 de minute, le presezi şi după ce s-a răcit, adaugi 2 linguriţe de miere. Pentru a avea efecte pozitive în lupta împotriva răcelii, trebuie să consumi infuzia de mai multe ori în timpul zilei. Aceasta te va face să te simţi mult mai bine din prima zi.

Scade riscul de apariţie a cancerului

Studiile au arătat că oamenii care consumă frecvent ceapă au un risc mai scăzut de a face boli cardiovasculare şi anumite tipuri de cancer, comparativ cu alţi oameni care evită această legumă. Acţiunea benefică este conferită de quercitină, compus cu valoare antioxidantă.
Trimiteti va rog si prietenilor dv! 👆

TĂMÂIA, ULEIUL CARE TE AJUTĂ SĂ IERȚI ȘI SĂ SCAPI DE DEPRESIE!

 

Uleiul esențial de tămaie se extrage dintr-un copac (Boswellia serrata) care crește în mai multe regiuni din India. Încă din timpuri străvechi, aceasta a fost folosit în ritualuri religioase, în purificări ale caselor și spiritelor, în temple și biserici. Tămâia alături de aur și de smirnă a fost unul dintre darurile aduse de cei 3 Magi de la Răsărit la nașterea lui Iisus Hristos. Acesta este motivul pentru care din vechime și până în zilele noastre se păstrează o legătură între uleiul de tămâie și religie. Este bine totuși să știi că în zilele noastre, în biserică este folosit un amestec de substanțe aromatizante obținute în mod sintetic.

De puritatea uleiului esențial depind efectele pe care acesta le are asupra corpului tău. Astfel este foarte important de unde anume îți achiziționezi uleiurile esențiale. Ceea ce ar fi util să știi este că-ți recomand să folosești un ulei esențial 100% natural.

Tămâia este una dintre cele mai cunoscute și folosite esențe. Este nevoie de 100 de kilograme de rășină pentru a produce aproximativ 10 kilograme de ulei esențial, ceea ce face ca uleiul de tămâie sa fie un ulei scump, dar cu efecte dintre cele mai benefice asupra minții, a sufletului dar și a corpului.

Are un efect benefic asupra persoanelor care se tem de schimbare și ajută la combaterea blocajelor provocate de stres și câți dintre noi nu sunt stresați în această perioadă? Aroma uleiului de tămâie te liniștește și facilitează detensionarea fizică și nervoasă fiind recomandat pentru meditații. Ajută la dobândirea stării de bine, a conștiinței spirituale și te apropie de divinitate. Înțelegi diferit lucrurile și poți cu ușurință să îi accepți pe cei din jurul tău, ajungând astfel chiar în procese de iertare profundă.

Uleiul de tămâie conține o cantitate mare de compuși activi ce determină calitățile lui unice. El este utilizat cu mare succes în ameliorarea unora dintre cele mai grave afecțiuni precum:

    stările emoționale și de depresie;

    tulburările de memorie și de raționament; 

    anumite tipuri de cancer; 

    în afecțiuni ale aparatului respirator precum tuse cronică și astm;

    un antiinflamator, antimicrobian și analgezic eficient;

    foarte util în bolile articulare cronice precum osteoartrită și în special pentru osteoartrita de genunchi, cercetările arătând o scădere a durerii și o îmbunătățire a funcției;

    ajută în vindecarea plăgilor și în regenerarea țesuturilor optimizând funcțiile mai multor organe; 

   netezește excelent pielea, îmbunătățește culoarea tenului întunecat și ajută la tonifierea pielii îmbătrânite.

  Modalități de folosire a uleiului esențial de tămâie  

Pentru efecte de liniștire a psihicului, poți folosi uleiul esențial de tămâie. Pune-l seara în aromadifuzor iar el te va ajuta să te liniștești treptat, să dormim mai bine şi să te trezești într-o stare de pace și de calm. Efectele lui variază în timp de la persoană la persoană însă este un ulei de mare folos în astfel de situații. 

Cel mai eficient mod de folosire a uleiului de tămâie asupra psihicului este folosirea lui într-un aromadifuzor, împreună cu uleiul de portocal sau de mandarin. Dacă nu ai un aromadifuzor, poți pune 1-2 picaturi de ulei esențial de tămâie pe un șervețel, sau poți face o baie aromată.

Dacă dorești să-l folosesti pentru ameliorarea durerilor articulare, îl poți aplica împreună cu crema ta de masaj, la care adaugi 1-2 picături de ulei esențial de tâmaie și masezi ușor zona dureroasă. În plus poți folosi uleiul în băi generale sau chiar în bai locale (ex. băi de picoare, sau alte zone dureroase). 

Pentru aparatul respirator, utile sunt sesiunile de inhalare, folosind un aromadifuzor în camera în care stai, băile generale dar și masajul pe zona pieptului și pe spate. 

Dacă ți-a plăcut ceea ce ai citit, trimite și altor persoane dragi acest articol. S-ar putea să le ajute aceste informații și să-ți mulțumească.

RUGACIUNE CATRE SF. EFREM PENTRU CASATORIE

 

RUGACIUNE CATRE SF. EFREM PENTRU CASATORIE

„Sfinte Mare Mucenice Efrem, tinerei care se rugase tie sa poata intemeia o familie, i-ai spus in vis: Te voi ajuta sa fii alaturi de cel pe care il vrei”. Si cuvantul tau s-a adeverit, caci tanarul pe care il iubea, a cerut-o si a luat-o de sotie.

Stiind aceasta, si vazand grabnicul tau ajutor, avand si eu dorinta de a purta crucea casatoriei, te rog sa ma ajuti, sa gasesc perechea potrivita, alaturi de care sa infrunt marea vietii acesteia. Ajuta-ma, Sfinte Efrem, sa fac alegerea cea buna, pentru ca nunta mea sa fie binecuvantata de Dumnezeu. De multe ori ispita singuratatii mi-a ranit inima, de multe ori diavolul deznadejdii ori al desfranarii a lovit in poarta sufletului meu. Fereste-ma, Sfinte, de tot raul; fereste-ma de o alegere gresita; fereste-ma de minciuni, de rautate, de desfrau. Sa nu ma insele frumusetea cea degrab trecatoare, ci sa caut mai ales frumusetea sufleteasca. Sa nu ma orbeasca dragostea patimasa, nici sa nu ma biruie patimile si poftele.

Lumineaza-mi mintea sa nu alerg dupa averi pamantesti, ci sa caut mai ales bogatia duhovniceasca. Mintea mea este nepriceputa si slaba, izbaveste-ma, Sfinte, cu rugaciunile tale,de neputintele care ma apasa. Daruieste-mi intelepciune si rabdare. Lumineaza-mi mintea sa alerg la spovedanie ori de cate ori umbra pacatului va tulbura mintea mea, mai inainte ca gandul murdar sa devina fapta.

Sfinte Efrem, roaga-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, daca-mi este de folos spre mantuire sa port crucea casatoriei, sa se intample aceasta spre slava lui Dumnezeu. Iar daca imi este mai de folos sa duc mai departe crucea singuratatii, ajuta-ma sa rabd fara sa cartesc. Iar de va fi voia lui Dumnezeu sa ajung sa imi intemeiez o familie, ajuta-ma, Sfinte, aceasta sa fie prilej pentru a multumi lui Dumnezeu in fiecare zi. Si roaga-L pe Hristos Dumnezeu ca la vreme potrivita, sa-mi daruiasca, copii credinciosi si sanatosi, care sa duca o viata curata si sfanta.”

Rugăciune pentru căsătorie, către Dumnezeu-Tatăl:

 Atotbunule Doamne! Ştiu că fericirea mea cea mare stă în a Te iubi cu tot sufletul meu şi cu toată inima mea şi în a împlini întru totul sfântă voia Ta. Aşadar, Tu Însuţi îndrumă, Dumnezeule, sufletul meu şi umple inima mea: vreau să Îţi plac doar Ţie, fiindcă Tu eşti Ziditorul meu şi Dumnezeul meu. Păzeşte-mă de trufie şi de iubirea de sine: să mă împodobească priceperea, smerenia şi curăţia. Lenevirea îţi e urâtă şi naşte patimi: Tu dă-mi hărnicie şi binecuvântează ostenelile mele. Iar întrucât legea Ta porunceşte ca oamenii să trăiască în căsnicie cinstită, adu-mă, Părinte Sfinte, la această chemare sfinţită de către Tine, fiindcă Tu ai zis: „Nu este bine ca omul să fie singur” şi făcându-i lui femeia ca să-i fie ajutor le-ai dat binecuvântare să crească, să se înmulţească şi să umple pământul. Auzi smerita mea rugăciune, care se înalţă către Tine din adâncul inimii de fecioară: dă-mi soţ cinstit şi binecredincios, ca să Te preaslăvesc în dragoste şi înţelegere împreună cu el pe Tine, Dumnezeul Cel Milostiv, pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune pentru căsătorie

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce ai zis:
“Căutaţi mai întâi Împărătia lui Dumnezeu, şi toate celelalte se vor adăuga vouă”,
dăruieşte-mi toate cele de trebuinţă pentru a putea merge pe calea mântuirii.

În mâinile Tale este viaţa mea şi fără Tine nu pot cunoaşte nici împlinirea şi nici bucuria cea adevărată. Ştiind aceasta şi având dorinţa de a purta crucea căsătoriei, Te rog să mă ajuţi să găsesc făptura potrivită mie alături de care să înfrunt marea vieţii acesteia.

Ajută-mă, Doamne, ajută-mă, cum numai Tu mă poţi ajuta. De multe ori ispita singurătăţii mi-a rănit inima, de multe ori diavolul deznădejdii a lovit în poarta sufletului meu. De atâta durere, inima mea s-a strâns, şi nu este nimeni care să îmi aline durerea.

La Tine alerg, Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vieţii mele. Ajută-mă să am o familie bineplăcută Ţie, o familie peste care să se reverse mulţimea binecuvântărilor Tale.

Fereşte-mă, Doamne, de tot răul. Fereşte-mă şi de o alegere greşită. Fereşte-mă de minciuni, de răutate şi de desfrâu. Să nu mă înşele frumuseţea cea degrab trecătoare, ci să caut mai ales frumuseţea sufletească. Să nu mă orbească dragostea pătimaşă şi nici să nu mă biruie patimile şi poftele.

Tu ştii, Doamne, nepriceperea şi slăbiciunea minţii mele. Izbăveşte-mă prin harul Tău de neputinţele care mă apasă.

Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruieşte-mi înţelepciune şi răbdare. O, grea este crucea răbdării, şi greu îmi este să nu fiu covârşit de ea. Dar în Tine îmi pun nădejdea.

Ajută-mă, Doamne, să iubesc Biserica, să stărui în rugăciune şi să am râvnă pentru împlinirea poruncilor Tale.

Să mă spovedesc ori de câte ori umbra păcatului va tulbura mintea mea, mai înainte ca gândul murdar să devină faptă. Dăruieşte-mi ca primind dezlegare de păcate să-mi îndrept viaţa după cum Îţi este bineplăcut Ţie.

Fă să-mi fie mie familia cale de mântuire, cale de bucurie. Să nu caut împlinirea cea înşelătoare cu care mă ademeneşte această lume, ci să caut dragostea pe care ai binecuvântat-o la nunta din Cana Galileii.

Să îmi fie familia prilej pentru a-Ţi multumi în fiecare zi. Şi la vreme potrivită, dăruieşte-mi, Doamne, copii credincioşi şi sănătoşi, care să ducă o viaţă curată şi sfântă.

Rugători aduc pentru mine pe toţi sfinţii, pe mai marii cetelor îngereşti, pe Înaintemergătorul Tău, pe înţelepţii Apostoli, şi împreună cu aceştia pe Preacinstita şi Preacurata Maica Ta, ale căror rugăciuni primeşte-le, Milostive Hristoase al meu, pentru folosul meu şi pentru mântuirea mea.

Că Tu Însuţi eşti, Bunule, sfinţirea şi luminarea sufletelor noastre şi Ţie după cuviinţă, ca unui Dumnezeu şi Stăpân, toţi slavă Îţi înălţăm, în toate zilele. Amin!

De ce aprindem candela şi care este semnificaţia „jertfei de lumină“

 Când se arde candela în faţa icoanelor Îngerul Candelei, înger păzitor, care stă mereu în casă, atât timp cât arde candela, dincolo te va întâmpina atunci când sufletul pleacă din această lume materială... Îngerul stă atâtea zile cât ai ars candela nestinsă în casa în care o păzeşte şi o ocroteşte de orice rău, iar când sufletul tău va pleca dincolo tot atâtea zile te plimbi prin rai şi ai să te îndulceşti de acele bunătăţi, chiar dacă tu nu ai reuşit să te mântuieşti cât ai trăit pe pământ şi numai după ce s-au scurs zilele în care tu ai ţinut candela aprinsă la icoanele din casa ta pe pământ atunci te vei duce la locul rânduit de Dumnezeu după faptele tale în viaţă pe pământ.

Când ai aprins şi ai ars mereu candela la icoane, 24 de ore neîntrerupt, îngerul candelei iţi duce şi sădeşte în grădina ta din Rai, ca răsplată pentru mica ta jertfă pe care ai făcut-o cu atenţie şi cu credinţă, o floare din care s-a făcut uleiul sau un pom dacă era ulei de măslin şi astfel ai pregătit grădina ta în Ceruri. Încă tu fiind în viaţă pe pământ dacă ai aprins candela şi ai plecat de acasă şi aceasta se stinge, Îngerul care veghează ca ţie să nu ţi se intâmple nimic rău în casă, nu pleacă ci rămâne în continuare în casa ta până soseşti tu. Dacă văzând candela stinsă primul lucru pe care-l faci (spălându-te mai intâi pe mâini) este să aprinzi candela, Îngerul nu mai pleacă, iar dacă te iei cu alte treburi şi neglijezi aprinderea candelei Îngerul pleacă mâhnit şi revine numai după ce tu o reaprinzi...

Dacă tu ai aprins permanent candela şi ai plecat de acasă lăsând-o aprinsă , chiar dacă ţi s-a rânduit sfârşitul în alte împrejurări, adică se întâmplă voia Lui Dumnezeu să mori pe drumuri sau în altă parte decât în casa ta şi nu are cine să iţi aprindă lumânare, cu lumina candelei Îngerul te însoţeşte pe drumul de dincolo, se socoteşte deci că ai lumină şi nu mori în întuneric.

Când aprinzi candela sau pui uleiul şi observi că acesta a scăzut iţi pui o dorinţă, te rogi şi îţi faci mătanii şi să ştii că întotdeauna se împlineşte (a se aminti aici de candela pe care turcul o aprindea la icoana Sf Nicolae în fiecare zi, icoană pe care el o luase dintr-o biserică creştină şi pe care o furaseră semenii săi, după căderea Constantinopolului şi minunea ce i s-a făcut cu prinderea hoţului ce îi prădase casa în lipsa sa, precum şi alte întâmplări adevărate trăite de noi.

Dumnezeu să vă binecuvânteze şi Maica Domnului să vă aibă sub Sfântul Acoperămant.

Din sfaturile părintelui pustnic Gherasim de la Sfântul Munte Athos.

- Rugăciune la aprinderea candelei

Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea Ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin

Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeulului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin 

 “Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin! Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeulului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin! ”

Sfântul Mare Mucenic Mina (11 noiembrie)

 

Sfântul Mare Mucenic Mina este ocrotitorul celor năpăstuiți și păgubiți, fiind unul dintre Sfinții care au săvârșit cele mai multe minuni. Acatistul Sfântului Mina va fi rostit ori de câte ori credinciosul are nevoie de ajutor, iar acest acatist se va citi într-un anume fel, după cum veți afla mai jos în acest articol.

Cine a fost Sfântul Mare Mucenic Mina?

Sfântul Mina era de rang egiptean și de religie creștină, care a trăit în timpul împăratului roman Dioclețian (284-305), împarat ce a dezlănțuit sângeroase persecuții împotriva creștinilor.

Sfântul Mina era soldat când a hotărât să părăsească armata Împăratului și a devenit pustnic, trăind în singurătate, aproape de Dumnezeu și de Cuvântul Acestuia.

Mai târziu, Sfântul Mina s-a arătat între oameni pentru a-și striga credință, pentru a aduce oamenii mai aproape de Dumnezeu, pentru a face minuni și a-i ocroti pe cei năpăstuiți și păgubiți.

Pe Sfântul Mare Mucenic Mina îl sărbătorim în religia creștin-ortodoxă în dată de 11 noiembrie, sărbătoare când enoriașii se adună să sărute moaștele Sfântului, să ii ceară ajutor, să spună rugăciuni și să se bucure de toată protecția Sfântului Mina.

Odată început, Acatistul Sfântului Mina se va citi timp de 40 de zile. Fiecare enoriaș este îndrumat să ceară sfatul duhovnicului său, pentru a fi îndrumat și ajutat în călătoria sa spirituală.

Credincioșii spun că ajutorul oferit de Sfântul Mina este mare și imediat, atât Acatistul, cât și rugăciunea către Sfântul Mina fiind foarte puternice.

Acatist Sfântul Mina: Condacul 1

Folositor şi ajutător mare te-ai arătat lumii in primejdii, Mucenice, că pe mulţi ai izbăvit de pagube: pe furi urmărind, pierderile depărtăndu-le şi celor ce aleargă la tine cu credinţă implinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv şi nouă, care iţi căntăm: Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Citeste si:

Viaţa în care vom intra după moartea noastră trupească este o viaţă...

Acatist Sfântul Mina: Icosul 1

Intrupăndu-se cuvăntul lui Dumnezeu, s-a luminat făptura şi printr-Insul a izvorăt mulţimea mucenicilor, care au pătimit pănă la sănge, făcăndu-se apărători celor neputincioşi; pentru aceasta iţi căntăm:

Bucură-te, stea neapusă,

Bucură-te, rază de nematerialnic foc,

Bucură-te, lumina celor păgubiţi,

Bucură-te, căderea celor răpitori,

Bucură-te, taină care destăinuieşti nelegiuirea,

Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirea,

Bucură-te, stălp care impiedici necuviinţa,

Bucură-te, adănc care pierzi lăcomia,

Bucură-te, lare care intăreşti inimile celor suferinzi,

Bucură-te, mănă care descoperi prădăciunile,

Bucură-te, lanţ care fereci pe făptuitorul celor rele.

Bucură-te, negură care intuneci găndurile necurate.

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 2-lea

Biruitor grabnic te-ai făcut prigonitorilor celor care voiesc a răpi munca săracului amărăt de soartă şi a stănge fiinţa lui, ameninţăndu-se de intămplări; pentru aceasta strigăm: slavă, ţie, Mucenice, şi lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 2-lea

Să nu se invrednicească nelegiuiţii a ne supune sub picioarele lor, Sfinte, cănd se pornesc asupra noastră ca valurile mării ce vin spumegănd pe aripile vănturilor turbate; ci să cadă ca spicele ţarinii de faţa ta şi noi să te binecuvăntăm, zicănd:

Bucură-te, nădejdea noastră cea tare,

Bucură-te, căderea nelegiuiţilor vrăjmaşi.

Bucură-te, ingrădirea nesăţioaselor fiare.

Bucură-te, infrănarea măndrilor răpitori,

Bucură-te, că se cutremură cei ce calcă poruncile tale,

Bucură-te, că se chinuiesc cei ce nu cheamă intr-ajutor numele tău,

Bucură-te, că se ticăloşesc cei ce nu cinstesc minunile tale.

Bucură-te, că se tulbură cei ce te amărăsc,

Bucură-te, că se laudă cei ce iţi mulţumesc ţie,

Bucură-te, că de mila ta toată făptura se veseleşte,

Bucură-te, că de ingrozirea ta toţi cei ce au greşit se pocăiesc,

Bucură-te, al umilinţelor izbăvitorule,

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 3-lea

Dreptatea şi pacea avănd in cugetul tău, ai părăsit tabăra Frigiei, nemaiputănd suferi să vezi inchinăciunea idolească; pentru aceasta, suindu-te la munte, cu post şi rugăciuni i-ai curăţit sufletul de păcat şi te-ai intărit in credinţa Domnului nostru Iisus Hristos, căntănd: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 3-lea

Păgănii, nemairăbdănd urmările tale cele sfinte, prin care se defăima inşelăciunea lor cea idolească, pentru că propovăduiai credinţa lui Hristos poporului şi dovedeai că El este Dumnezeu, Care face minuni, iar nu pietrele şi arama te-au supus muncilor ce le-ai primit cu dragoste,

Bucură-te, cel ce ai fost frecat peste tot trupul cu tărsăne,

Bucură-te, cel ce ai fost ars pe urmă cu foc,

Bucură-te, cel ce ai răbdat usturimea ciulinilor,

Bucură-te, că ai fost străpuns peste tot cu suliţe,

Bucură-te, că ai suferit pe tămplele tale ciocane de fier.

Bucură-te, că şi alte munci ai suferit cu răbdare,

Bucură-te, că n-ai imputat voinţei lui Dumnezeu pentru pătimirea ta,

Bucură-te, mai ales, că te-ai luptat cu bucurie impotriva trupului şi a săngelui,

Bucură-te, că Alexandria s-a ingrozit de credinţa ta cea tare.

Bucură-te, că tiranii erau mustraţi de cutezarea ta,

Bucură-te, că nemaiavănd cu ce te mai spăimănta au poruncit de te-au tăiat cu săbia,

Bucură-te, că mulţi din privitori te binecuvăntau zicănd: Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 4-lea

Fericita credinţă a Răsăritului ridicănd in sfărşit crucea intre popoarele păgăne, după căderea tiranilor monarhi vrăjmaşi ai creştinătăţii, s-a zidit in Alexandria biserica ta, Sfinte, de către un iubitor de Hristos cetăţean, in vremea lui Constantin impăratul; şi acolo au fost aduse rămăşiţele moaştelor tale, cărora ne inchinăm căntănd: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 4-lea

Glas ridicănd către tine strigăm: Grăbeşte-te, Sfinte, a ne apăra; nu ne dezlipi nădejdile de către mila ta cea mare; că unde vom năzui afară de tine să ne liniştim, după noianul păcatelor noastre, decăt după Măntuitorul şi preacurata lui Maică, decăt la tine cel ce ai pătimit cu dragoste pentru Hristos şi pentru a noastră măntuire; tinde-ţi măna ta spre noi, Mucenice, ca să te binecuvăntăm căntănd:

Bucură-te, aflătorul lucrurilor pierdute,

Bucură-te, aducătorul lor in starea in care au fost.

Bucură-te, lauda cetăţenilor cinstiţi cu fapta.

Bucură-te, fericirea neguţătorilor cu bune măsuri.

Bucură-te, păzitorul nedormit al satelor şi al oraşelor certate de pagube,

Bucură-te, măntuirea ameninţărilor de văpaie şi de vifor,

Bucură-te, uşurarea popoarelor ce se amărăsc de năvălirile grozave şi de asuprelile nedrepte,

Bucură-te, povăţuitorul drumeţilor ce te cer in ajutor,

Bucură-te, izbăvirea oamenilor de moartea năprasnică,

Bucură-te, scăparea corăbiilor cuprinse de vijelie şi de furturi,

Bucură-te, măngăierea a tot sufletul asuprit şi amărăt,

Bucură-te, şi al nostru apărător grabnic in suferinţe,

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 5-lea

Hrană de măntuire vieţii noastre trimite-ne nouă, Sfinte, de la Dumnezeu, ca să nu pierim de mulţimea patimilor ce se indesesc in noi cu prisosinţă, că păcătoşi suntem; dar care păcat sau ce mulţime de greşeli poate covărşi vreodată nemărginita milostivire a lui Dumnezeu, avănd rugători cetele mucenicilor? Cu care dimpreună căntăm: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 5-lea

Inima infrăntă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice impăratul şi Proorocul David. Pentru aceasta, smerindu-ne pănă la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Mina, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, ca să ne liniştească durerile, biruind pe vrăjmaşii care se luptă impotriva legilor Lui. Apropie-te, dar, Sfinte, apropie-te de noi, cei ce pătimim ca să slăvim minunile tale, căntănd:

Bucură-te, mijlocitor fierbinte al celor suferinzi către Dumnezeu,

Bucură-te, stăruitor grabnic către Dănsul,

Bucură-te, ajutor puternic pentru cei ce păzesc poruncile Lui,

Bucură-te, nădejde neruşinată a creştinilor,

Bucură-te, tămăie bineprimită la cer in rugăciune,

Bucură-te, vas ales al Sfintei Treimi,

Bucură-te, care nu voieşti răutăţile oamenilor,

Bucură-te, cela cei jeleşti de nepriceperea lor,

Bucură-te, cel ce pururea ii indemni la fapte bune,

Bucură-te, că ii povăţuieşti a vieţui in unire şi dragoste,

Bucură-te, că pe mulţi i-ai adus la pocăinţă,

Bucură-te, că pentru toţi te rogi pururea,

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 6-lea

Evreul, care se asuprea de creştin, prin tăinuirea banilor ce ii lăsase spre păstrare la el pănă la intoarcerea sa, s-a botezat văzănd minunea, precum i-ai descoperit adevărul; iar creştinul, ingrozindu-se de fapta ce făcuse spre vătămarea sufletului pentru iubirea de argint, s-a pocăit, strigănd lui Dumnezeu: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 6-lea

Pe călcătorul de jurămănt creştin şi vicleanul prieten al iudeului, ieşind din biserica ta, unde mărturisise neadevărul, că nu are ştiinţă de acei bani, l-a răpit calul; şi pierzănd in cale inelul şi o cheiţă, cu acelea tu te-ai arătat femeii lui acasă, cerănd ca să trimită bărbatului ei aurul iudeului, precum a şi urmat, şi indată s-a descoperit vicleşugul.

Bucură-te, vădirea vicleşugului tăinuit,

Bucură-te, aflarea aurului răpit,

Bucură-te, ruşinarea faptelor rele,

Bucură-te, amărăciunea urmării lor,

Bucură-te, implinirea datoriilor credinţei,

Bucură-te, creştinătorul iudeului rătăcit,

Bucură-te, pocăinţa creştinului pierdut,

Bucură-te, lauda Bisericii Răsăritului,

Bucură-te, că prin a ta minune s-a arătat puterea darului,

Bucură-te, că prin a ei lucrare două suflete s-au izbăvit,

Bucură-te, al lui Hristos vrednic lăudătorule,

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 7-lea

Lanţurile fermecătoare ale diavolului cu care infăşura sufletele cele slabe spre a le trage la el cum s-ar putea sfărăma, de nu am avea cugetul lucrător spre măntuire? Acesta dar, intărindu-se de către puterile Sfinţilor Mucenici aleşi de Dumnezeu, rişipeşte negura inşelăciunii şi dezleagă legăturile vicleanului prin pocăinţa, căntănd: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 7-lea

Slavă Ţie, Impărate Sfinte, Dumnezeule atotputernice, Care dintre noi oamenii şi pentru noi ai ales pe Sfinţii Tăi Mucenici şi Apostoli ca să ne impărtăşească de bunătăţile Sale cele nemărginite; ca să se preaslăvească numele Tău cel intru tot Sfănt.

Bucură-te, Mina de Dumnezeu iubit,

Bucură-te, Mucenic preafericit,

Bucură-te, luptător neostenit,

Bucură-te, viteaz neobosit,

Bucură-te, cuget neprihănit,

Bucură-te, privighetor neadormit,

Bucură-te, doctor ispitit,

Bucură-te, judecător nemituit,

Bucură-te, sprijinitor nepărtinitor,

Bucură-te, dar nesfărşit,

Bucură-te, de daruri dătătorule,

Bucură-te, de multe minuni făcătorule,

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 8-lea

Numele tău, mai mult decăt oricare altul dintre sfinţi, s-a făcut creştinilor mai dorit, Mina, pentru aflarea grabnică şi indestulătoare a orice păgubiri suferite de dănşii. Pentru care şi astăzi pătimind cei ce stau in faţa icoanei Tale cu credinţă se roagă a te milostivi spre ei, măngăindu-i şi indeplinind cererea lor, ca să-ţi aducă laudă, căntănd: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 8-lea

Obosiţi de valurile intămplărilor ce vin asupra noastră, nu ne putem lupta şi nici nu suntem vrednici de milostivire, pentru că pocăinţă nu avem, adăncindu-ne in gănduri şi fapte urăte; pentru aceasta cădem inaintea ta, să ne izbăveşti de ispitele ce ne apasă şi să ne intăreşti in dragostea lui Dumnezeu, ca să scăpăm de vrăjmaşi şi să-ţi căntăm:

Bucură-te, turn de tărie.

Bucură-te, rază de bucurie.

Bucură-te, anghiră tare.

Bucură-te, zid de scăpare.

Bucură-te, gănd intăritor.

Bucură-te, liman izbăvitor.

Bucură-te, lumină sfăntă.

Bucură-te, armă nebiruită.

Bucură-te, inger ceresc.

Bucură-te, dar Dumnezeiesc.

Bucură-te, al creştinilor apărătorule.

Bucură-te, al săracilor miluitorule.

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 9-lea

Patimile cu care tu ai pătimit să ne fie in ajutorul patimilor noastre şi rănile trupului tău acoperămănt durerilor ce ne tulbură toată odihna. Dă-ne dar, in primejdii, răbdarea ta Sfinte, ca printr-insa să dobăndim măntuirea sufletului şi intărirea neputinţelor noastre spre a cănta: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 9-lea

Cu săngele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos spală intinăciunea păcatelor noastre, Preafericite, şi cu mulţimea minunilor schimbă cugetele celor ce ne prigonesc, spre a nu fi osăndiţi pe nedreptate nici să nu intunece adevărul pricinilor, ce avem după a lor plăcere, că tu eşti cel care descoperi toate nelegiuirile şi ţie se cuvine a cănta:

Bucură-te, măngăierea celor asupriţi in judecăţi,

Bucură-te, biruinţa ostaşilor ce se luptă pentru credinţă.

Bucură-te, pămănt roditor de fapte bune.

Bucură-te, floare frumoasă din părţile Siriei.

Bucură-te, mărgăritar ales de Dumnezeu.

Bucură-te, trandafir mirositor intre spinii idoleşti.

Bucură-te, piatră scumpă din comorile Egiptului.

Bucură-te, dar prin care s-a implinit menirea magilor de la Răsărit.

Bucură-te, cedru crescut intre cedrii Libanului.

Bucură-te, cămp adăpat de apele Iordanului.

Bucură-te, strajă neadormită a mănăstirilor din Muntele Sfănt.

Bucură-te, povăţuitor osărdnic celora ce merg la mormăntul Măntuitorului.

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 10-lea

Rămăşiţele călătorului omorăt de făcătorul de rău gazdă, spre a-i lua aurul cu care mergea la biserica ta, tăindu-l bucăţi şi ingropăndu-l in grădina sa, tu le-ai dezgropat a doua zi, intrupăndu-l precum a fost şi dăndu-i viaţa. De această minune ingrozindu-se ucigaşul, a căzut la picioarele tale cu lacrimi, rugăndu-se să nu-l pierzi. Iar călătorul, deşteptat ca din vis după moarte, a dat lui Dumnezeu laudă, căntănd: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 10-lea

Zadarnică a fost sărguinţa vinovatului de a ascunde uciderea acelui străin, care, innoptănd la dănsul, l-a găzduit; că tu urmăndu-i nevăzut, pentru dragostea ce avea către tine, te-ai arătat a doua zi ca un ostaş impărătesc, cerănd să-ţi dea pe călător; despre care, tăgăduind că ar avea ştiinţă, i-ai descoperit fapta şi l-ai mustrat cumplit.

Bucură-te, minune mai presus de toate minunile.

Bucură-te, care ţi s-a dat dar de a intrupa şi a da viaţă trupului tăiat in bucăţi.

Bucură-te, că vinovatul s-a ingrozit de puterea ta.

Bucură-te, că ucisul nu cunoştea de ce se mustra el spăimăntăndu-se.

Bucură-te, că fapta aceasta n-ai voit să o descoperi indată.

Bucură-te, că prin iconomia ta amăndoi se găseau uimiţi.

Bucură-te, cel prin care călătorul şi-a indeplinit voinţa, inchinăndu-se ţie.

Bucură-te, ca şi făgăduinţei lui a urmat, aducănd in biserica ta mari daruri.

Bucură-te, al tuturor celor ce aleargă la tine Măntuitorule.

Bucură-te, al celor ce te cinstesc slăvite Măntuitorule.

Bucură-te, al fetelor sărace inzestrătorule.

Bucură-te, al celor căzuţi in datorii grele uşurătorule.

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 11-lea

Taina aceasta a sfintei pronii, care prin tine s-a săvărşit, Mina, putăndu-se infiinţa trupul cel tăiat in bucăţi al călătorului ucis şi a se aduce iarăşi la viaţă, este nestrăbătută; pentru care, minunăndu-ne de darul ce ţi s-a dat ţie de la Dumnezeu, cu credinţă căntăm: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 11-lea

Iubitorul de sine Eutropie, făgăduind un vas de argint pentru biserica ta, şi făcănd două deopotrivă, acel cu numele tău i s-a părut mai frumos decăt acel pentru dănsul; drept care a hotărăt să-l oprească pentru sine. Tu insă, nesuferind asuprirea aceasta, ai luat vasul de la sluga lui cănd se spăla in corabie şi cu dănsul impreună l-ai ţinut in mare pănă cănd s-a mustrat Eutropie insuşi de lăcomia sa.

Bucură-te, că indată ai scos pe sluga cu vasul din mare.

Bucură-te, că sluga intreg şi nevătămat s-a infăţişat stăpănului său.

Bucură-te, că el, mulţumind lui Dumnezeu, a şi dus vasul la biserică.

Bucură-te, mustrătorul lui Eutropie pentru indrăzneala ce făcuse.

Bucură-te, indreptătorul purtării sale celei lacome.

Bucură-te, scăparea slugii de la moarte pentru nevinovăţia sa.

Bucură-te, că prin aceasta ai vrut să arăţi puterea adevăratei credinţe.

Bucură-te, că pentru faptă, iar nu pentru lucru ai infrănt voinţa cea rea.

Bucură-te, că lui Dumnezeu s-a adus prin această laudă.

Bucură-te, că numele Lui s-a preaslăvit prin facerea minunilor tale.

Bucură-te, că pentru dănsul ai pătimit ca să şi biruieşti cu Dănsul.

Bucură-te, Mucenice prea folositorule.

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 12-lea

Văzăndu-se Sofia, o femeie oarecare din părţile Fecozaliei, care venea la biserica ta să se inchine, ameninţată pre cale de către un oştean a fi batjocorită, a cerut de la tine ajutor cu glas, şi indată ai măntuit-o de năvălirea aceluia, vădindu-l cu ruşine către mai mulţi; după care femeia a dat lui Dumnezeu laudă, căntănd: Aliluia!

Acatist Sfântul Mina: Icosul al 12-lea

Şchiopul şi o femeie mută, care de mult timp stăteau lăngă biserica ta cu alţi bolnavi, aşteptănd vindecarea, te-au văzut la miezul nopţii, zicănd: Şchiopule, scoală pe femeia aceea şi mergi de aici; la care cuvinte, măhnindu-se şchiopul, pentru că s-a crezut depărtat de la tine, nu făcea nici o mişcare; tu insă mai adăugănd poruncă, a trebuit să asculte şi indată s-au văzut amăndoi vindecaţi.

Bucură-te, că şchiopul, spăimăntăndu-se, a fugit.

Bucură-te, că muta, spăimăntăndu-se, a vorbit.

Bucură-te, că şi alţi bolnavi ai tămăduit.

Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai smerit.

Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit.

Bucură-te, că pe străini i-ai adăpostit.

Bucură-te, că pe flămănzi i-ai hrănit.

Bucură-te, că pe văduve le-ai miluit.

Bucură-te, al celor din primejdii apărătorule.

Bucură-te, al Sofiei izbăvitorule.

Bucură-te, al asupriţilor măngăietorule.

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Acatist Sfântul Mina: Condacul al 13-lea

(acest condac se zice de trei ori)

O, preafericite Mucenice Mina, ascultă rugăciunea noastră ce-ţi aducem din toată inima, ca să ne izbăveşti pre noi de boale şi de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta şi a mărturisi minunile, pe care cu puterea darului Sfăntului Duh le faci nouă, celor ce cu credinţă căntăm: Aliluia!

O, preafericite Mucenice Mina, ascultă rugăciunea noastră ce-ţi aducem din toată inima, ca să ne izbăveşti pre noi de boale şi de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta şi a mărturisi minunile, pe care cu puterea darului Sfăntului Duh le faci nouă celor ce cu credinţă căntăm: Aliluia!

O, preafericite Mucenice Mina, ascultă rugăciunea noastră ce-ţi aducem din toată inima, ca să ne izbăveşti pre noi de boale şi de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta şi a mărturisi minunile, pe care cu puterea darului Sfăntului Duh le faci nouă, celor ce cu credinţă căntăm: Aliluia!

Apoi iarăşi se zice Icosul intăi:

Intrupăndu-se cuvăntul lui Dumnezeu, s-a luminat făptura şi printr-insul a izvorăt mulţimea mucenicilor, care au pătimit pănă la sănge, făcăndu-se apărători celor neputincioşi; pentru aceasta iţi căntăm:

Bucură-te, stea neapusă.

Bucură-te, rază de nematerialnic foc.

Bucură-te, lumina celor păgubiţi.

Bucură-te, căderea celor răpitori.

Bucură-te, taină care destăinuieşti nelegiuirea.

Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirea.

Bucură-te, stălp care impiedici necuviinţa.

Bucură-te, adănc care pierzi lăcomia.

Bucură-te, suflare care intăreşti inimile celor suferinzi.

Bucură-te, mănă care descoperi prădăciunile.

Bucură-te, lanţ care fereci pe făptuitorul celor rele.

Bucură-te, negură care intuneci găndurile necurate.

Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

şi Condacul intâi:

Folositor şi ajutător mare te-ai arătat lumii in primejdii, Mucenice, că pe mulţi ai izbăvit de pagube: pe furi urmărind, pierderile depărtăndu-le şi celor ce aleargă la tine cu credinţă implinind cererea lor; pentru aceasta te rugăm, fii milostiv şi nouă care iţi căntăm: Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!

Rugăciune către Sfântul Mare Muceni Mina

Iată Rugăciunea către Sfântul Mina:

„O, preasfinte și întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina, și de minuni făcătorule; primește această rugăciune de la mine nevrednicul robul tău, căci către tine ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scap eu ticălosul și către sfânt chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinți mă rog ție; vezi, sfinte, paguba mea, vezi sărăcia și ticăloșia mea; vezi bubele și rănile trupului și sufletului meu. De aceea mă rog ție, fericite și sfinte Mina, grăbește de mă ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și mă sprijinește pe mine robul tău. Ia aminte la suspinele mele și nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul și scârbitul, că știu, sfinte al lui Dumnezeu, că de ai și pătimit suferințe grele și chinuri înfricoșătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferințe astăzi viețuiești luminat și ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredințat că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare, cine a năzuit la sfântă biserica ta și cu credință ți s-a rugat, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat pe tine întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, și tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine în pagube fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai descoperit paguba lui?

Minunile și ajutorul tău m-au făcut și pe mine ticălosul și scârbitul, ca să alerg la ajutorul tău. Am auzit de neguțătorul acela din pământul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugăciuni, nu numai că ai vădit pe ucigașul său și l-ai scos din paguba lui dându-i îndărăt punga cu galbeni; dar, o! minune, că și din mort și tăiat în bucăți, tu l-ai vindecat și l-ai făcut sănătos.

Asemenea și lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur ținut în mâini, fiindcă îl făgăduise bisericii tale. Tot așa și femeia Sofia, care venea spre închinare în sfânt locașul tău, nu numai că a fost izbăvită de ostașul acela ce o silea spre păcat, dar și pe ostaș, după cuviință l-ai certat. La fel și șchiopul care venea la sfântă biserica ta spre închinare, cu rugăciune îndată l-ai tămăduit. Asemenea și femeii celei mute, i-ai deschis graiul și vorbea curat. De asemenea, atunci când evreul dăduse prietenului său creștin o pungă cu galbeni pe care creștinul tăgăduia că a primit-o, jurând pentru aceasta chiar în biserica ta, tu nu numai că ai izbăvit pe creștin de jurământ, dar și evreul, văzând minunea ta, a crezut întru tine și a venit la credința creștină. Aceste minuni ale tale, sfinte, m-au făcut și pe mine a crede că la orice facere de bine ești gata ajutător și grabnic folositor și minunat. De aceea, încredințat sunt că tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credință ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta și eu cred că tu același ești, sfinte, ca atunci și astăzi, că oricine a alergat la tine nu s-a întors neajutat. Pentru aceeea și eu acum, fiind scârbit și în pagubă, alerg la tine cu credință și cu lacrimi, îngenunchind, și mă rog ție, Sfinte și Mare Mucenice Mina, ca să te rogi pentru mine păgubașul și scârbitul, lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea mucenicească, ci te-a ascultat și te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri. Către Acela roagă-te ca să fiu și eu ajutat și miluit, pentru rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăvit, ca să laud și bine să cuvântez și să slăvesc întrutotlăudatul și preaputernicul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”