luni, 1 ianuarie 2024

Când ești păstor adevărat, ești în stare să-ți dai viața pentru oile tale.


 

Doar dragostea este aceea care le poate face pe toate! Fiindcă singură ea poate să acopere totul, să creadă totul, să nădăjduiască totul, să sufere totul. Ceea ce nu ai face pentru nici un preț din lume ești în stare să faci, fără să aștepți nimic în schimb, când ai o adevărată iubire.

Când ești părinte adevărat, ești în stare să veghezi zile și nopți în șir la un căpătâi preaiubit, chinuit de febră; să aștepți zile și nopți fără număr un chip plecat departe.

Când ești soț adevărat, ești în stare să-ți dai picătură cu picătură sângele și viața ta pentru a o salva pe a soției.

Când ești fiu adevărat, ești în stare de o ascultare desăvârșită, de o recunoștință nemărginită și de o iubire totdeauna îndatoritoare și respectuoasă.

Când ești frate adevărat, ești în stare să ierți și să uiți orice jignire, să depui orice osteneală, să arăți orice bunătate, să biruiești orice piedică, să asculți orice cuvânt, să dai orice jertfă.

Când ești păstor adevărat, ești în stare să-ți dai viața pentru oile tale.

Părintele Constantin Sârbu, Lacrimă și har, Editura Bonifaciu, 2010

Mulți ani mântuitori ! Sus inima la Iisus !

 Slavă Ție Hristoase , Dnezeul nostru , Slavă Ție !





   Hristoase, Lumina cea adevărată, Care luminezi și sfințesti pe tot omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina Feței Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată. Îndreptează pașii noștri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinților Tăi. Amin.

Apărătoare Doamnă pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție : Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.

   Pentru rugăciunile Sfinților Părintilor noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.


    Fiecare raza de soare care'ți mângâie obrazul,
    fiecare adiere de vant,

    fiecare parfum de floare,

    fiecare ciripit de pasare,

   fiecare colind de copil,

   fiecare zi de sarbatoare sau trecere prin timp,

   reprezinta șoapte ale Părintelui Ceresc ,
   Care vrea să iți amintească
   iară și iară :
   "Eu sunt cu voi si nimeni impotriva voastră ! "

    Mulți ani mântuitori !
    Sus inima la Iisus !

 Slavă Ție Hristoase , Dnezeul nostru , Slavă Ție !

   Hristoase, Lumina cea adevărată, Care luminezi și sfințesti pe tot omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina Feței Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată. Îndreptează pașii noștri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinților Tăi. Amin.

Apărătoare Doamnă pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție : Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.

   Pentru rugăciunile Sfinților Părintilor noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.


    Fiecare raza de soare care'ți mângâie obrazul,
    fiecare adiere de vant,

    fiecare parfum de floare,

    fiecare ciripit de pasare,

   fiecare colind de copil,

   fiecare zi de sarbatoare sau trecere prin timp,

   reprezinta șoapte ale Părintelui Ceresc ,
   Care vrea să iți amintească
   iară și iară :
   "Eu sunt cu voi si nimeni impotriva voastră ! "

    Mulți ani mântuitori !
    Sus inima la Iisus !Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu ţii în dreapta Ta toate cărările vieţii omeneşti cu puterea proniei Tale celei mântuitoare. Îţi mulţumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse, pentru viaţa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăţiei Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!

Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale cele îmbelşugate. Îţi mulţumesc şi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă,
Slavă Ţie, Celui ce mi-ai arătat frumuseţea lumii,
Slavă Ţie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte veşnică a înţelepciunii,
Slavă veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă Ţie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse,
Slavă Ţie, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă Ţie, pentru fiecare pas al vieţii, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă Ţie, Dumnezeule, în veci!



 "Sunt cuvinte și cuvinte. Sunt cuvinte curate, cuvinte fără păcat, care de aceea sunt puter­nice. Ele vin din Izvorul începător al veşnicei iubiri, înaintea lor se deschid toate porţile creaţiei. Lucruri, oameni, boli şi duhuri li se supun. Și sunt frânturi de cuvinte, cuvinte tocite, ucise de păcat, care n-au mai multă putere decât suflarea vântului prin trestii; oricât de multe astfel de cuvinte moarte s-ar rosti, rămân ca bătaia fumului în porţi de fier."
Sfântul Nicolae Velimirovici

Rugaciunea lui Emil Cioran, la trecerea dintre ani.

“Doamne Dumnezeule, Îți dăruiesc această seară dintre ani.

Te rog ia cu Tine problemele, grijile și neliniștile mele din anul care a trecut.

Îți încredințez Ție anul ce vine.

Ajută-mă să iert lucrurile care mi-au provocat durere și care m-ar ține legat. Ajută-mă să o iau de la capăt acolo unde este nevoie.

Te rog, binecuvântează-mi drumul și luminează-mi mintea.

Te rog binecuvântează fiecare persoană și situație pe care o voi întâlni.

Fă-mă omul care ai dori să fiu, ca să fac ceea ce ai dori Tu să fac.

Te rog intră în inima mea și îndepărtează toată disperarea, mânia, frica și durerea.

Înnoiește-mi sufletul și eliberează-mi spiritul.

Ție îți mulțumesc Doamne pentru iubire și lumină.
Amin!”

Rugaciunea lui Emil Cioran, la trecerea dintre ani.

 Traditii care iti vor aduce noroc, prosperitate si fericire in noul an
 

Da, ne plac traditiile 🙂 Si unii dintre noi sunt super superstitiosi.
 Eu, cel putin, recunosc sincer ca sunt superstitioasa si imi plac enorm traditiile de Craciun si de Revelion. Iți las pe cele mai interesante 12 traditii de Revelion. Eu incerc sa le tin pe toate 12 si vreau sa va spun ca sunt super amuzante si ma fac sa ma umplu de energie pozitiva doar fiindca le respecte 🙂 Si automat cred ca au efect!
Iata cele 12 traditii de Revelion care iti vor aduce noroc, prosperitate si fericire in noul an:

Mananca peste in seara de Revelion ca tot anul care vine sa treci ca pestele prin apa 🙂
Mananca 12 boabe de struguri pentru cele 12 luni care vor fi imbelsugate si prospere.
Mananca 12 boabe de mazare pentru cele 12 luni care vor fi pline de rabdare si calm.
Mentine casa curata, ca tot anul care vine sa fii harnic si sa ai ordine in lucruri si in viata.
Cumpara flori sau un ghiveci cu flori ca tot anul care vine sa ai parte de fericire si energie pozitiva.
Poarta un lucru nou, o bijuterie noua, o brosa noua, orice obiect nou si care iti place mult, pentru ca in noul an sa ai parte de surprize placute si de cadouri minunate.
Cumpara vasc proaspat si pune-l in casa pentru ca este o planta sfanta care aduce noroc si sanatate in noul an.
Poarta un obiect rosu ca sa nu te deoache nimeni in noul an. Poate fi inclusiv o panglica rosie legata la incheietura mainii.
Poarta la tine bani, inclusiv monede, dolari, euro, ce doresti. Poti sa tii inclusiv o moneda in buzunar si in noul an vei avea parte de bani.
Saruta-te sub vasc cu persoana iubita si in noul an va va merge de minune impreuna.
Deschide usa colindatorilor, macar o singura data si ofera dulciuri, fructe si bani, indiferent de suma.
Ciocneste un pahar de vin rosu, alb, sampanie, orice fel de bautura si nu uita sa iti pui o dorinta care iti va aduce multa bucurie, liniste si un an nou mai bun.
La punctul 10, va recomand sa va ganditi la cea mai scumpa dorinta pe care o aveti si care, daca s-ar indeplini, v-ar face anul care vine unul excelent, minunat, de nota 10 🙂

Va doresc un Revelion minunat, superb si un an nou excelent din toate punctele de vedere. Sa aveti un an plin de bucurie, belsug, prosperitate, sa va mearga super bine profesional, sa faceti bani, sa faceti economii, sa calatoriti, sa radeti mult, sa fiti sanatosi, sa aveti intelegere in casa, sa va iubiti mult si sa aveti alaturi oamenii care va fac bine, va aduc bucurie si va trag in sus, mereu spre mai bine!

Un an excelent, cu sanatate, iubire si va doresc sa vi se deschida toate usile!

Slavă si mulțumire Treime Sfântă Tatălui, Fiului si Duhului Sfânt! 🙏🙏🙏🙏❤️❤️❤️😇😇😇 Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot, plin este Cerul si pământul de slava Ta!


 

Ce înseamnă rugăciunea „Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”?

    • Ce înseamnă rugăciunea „Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”?
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Din mărirea câtă i se cuvine lui Dumnezeu, noi îi oferim din partea noastră câtă putem, dar cu conștiința că lui Dumnezeu i se cuvine toată mărirea, cinstea și închinăciunea.

Este o rugăciune de preamărire a Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Tatăl, a lui Dumnezeu Fiul și a lui Dumnezeu Duhul Sfânt. Pentru acum și pentru veșnicie aducem lui Dumnezeu mărire deoarece lui Dumnezeu i se cuvine toată mărirea, cinstea și închinăciunea. Așa zicem noi la Sfânta Liturghie și la celelalte slujbe: „Pentru că Ție se cuvine toată mărirea, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor”, și din partea noastră aducem mărire când zicem „mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor”.

Din mărirea câtă i se cuvine lui Dumnezeu, noi îi oferim din partea noastră câtă putem, dar cu conștiința că lui Dumnezeu i se cuvine toată mărirea, cinstea și închinăciunea. Aceasta pentru că e Dumnezeu, pentru că e Sfânt, pentru că e sfințirea noastră, pentru că e bun și iubitor de oameni, pentru că e Dumnezeul milei și al îndurărilor, e cel care are ca lucrare să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi. Toate acestea le cuprindem pe scurt în cuvintele: „Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor”.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Pași pe calea duhovnicească – convorbiri realizate de Părintele Sabin Vodă, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2010, p. 74)

(✝) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului 1 Ianuarie

 Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trupul nostru, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, iar nu trupul, fiindcă grăiește Sfântul Efrem Sirul: „Dacă n-a fost trup, pe cine a tăiat Iosif împrejur? Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești”.

Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trupul nostru, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, iar nu trupul, fiindcă grăiește Sfântul Efrem Sirul: „Dacă n-a fost trup, pe cine a tăiat Iosif împrejur? Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești”.

Împlinindu-se opt zile de la Naștere, Domnul nostru Iisus Hristos a binevoit a primi tăierea împrejur, pe de o parte ca să împlinească legea, cum spune în Evanghelie: „N-am venit să stric legea, ci s-o împlinesc”, pentru că El se supunea legii, ca pe cei vinovați și robiți de dânsa să-i facă liberi, precum zice apostolul: „A trimis Dumnezeu pe Fiul Său, Care S-a născut sub lege, ca pe cei de sub lege să-i răscumpere”; iar pe de alta ca să se arate că a luat trup adevărat și să astupe gurile eretice, care ziceau că Hristos n-ar fi luat trup omenesc, ci cu nălucire S-ar fi născut.

Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trupul nostru, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, iar nu trupul, fiindcă grăiește Sfântul Efrem Sirul: „Dacă n-a fost trup, pe cine a tăiat Iosif împrejur? Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești”.

Pentru aceea S-a tăiat împrejur la trup, ca să ne aducă nouă duhovnicească tăiere împrejur; pentru că, sfârșindu-se legea cea veche, care era după trup, a început cea nouă, duhovnicească. Precum omul cel vechi, trupesc, tăia împrejur pe omul cel simțit, așa și cel duhovnicesc este dator a-și tăia împrejur patimile cele sufletești: iuțimea, mânia, zavistia, mândria, necurăția și alte păcate. Iar a opta zi S-a tăiat împrejur, scriidu-ne nouă cu sângele Său viața cea viitoare, care de învățători se socotește a fi a opta zi. Astfel, Ștefan, făcătorul canonului din această zi, în cântarea a patra, zice: „Închipuiește viața cea neîncetată a veacului al optulea ce va să fie, în care Stăpânul S-a tăiat împrejur”. Sfântul Grigorie de Nissa grăiește așa: „Cea de a opta zi s-a așezat prin lege, ca veacul al optulea, ce va să fie prin optime, să mi-l însemneze mie”.

Se cuvine a ști și aceasta: că tăierea împrejur în Așezământul cel vechi era rânduita în chipul Botezului și al curățirii păcatului strămoșesc, măcar că acela nu se curăța cu totul prin tăierea împrejur, până la sângele lui Hristos cel de voie vărsat pentru noi, pentru că tăierea împrejur era numai închipuire a înainte curățirii celei adevărate, iar nu adevărată curățire, pe care a săvârșit-o Domnul nostru, scoțând păcatul din mijlocul lumii și pironindu-l pe Cruce. Iar în loc de tăierea împrejur din legea cea veche, a legiuit Botezul darului celui nou, care este din apă și duh. Tăierea împrejur a fost atunci ca o pedeapsă pentru păcatul cel întâi făcut și spre semnul acesta, cum că pruncul ce se taie împrejur este zămislit întru fărădelegi, după cuvântul lui David: ...în păcate m-a născut maica mea; pentru care rana rămâne pe trupul pruncului.

Dar Domnul nostru era fără de păcat, deși în toate S-a asemănat nouă, în afară de păcat; precum șarpele de aramă făcut de Moise în pustie era șarpe numai cu asemănarea, dar fără veninul șarpelui, așa și Hristos era om adevărat, dar nepărtaș păcatului omenesc și S-a născut din Maică fără de prihană și fără de bărbat, mai presus de fire.

Nu se cădea Lui să rabde acea rană a păcatului, adică a tăierii împrejur, după lege, ca unul Care era fără de păcat și dătător de lege, dar de vreme ce a venit să ia asupra Sa păcatele a toată lumea, după cum grăiește Apostolul: Neștiind de păcat, pentru noi s-a făcut păcat; deci că și cum ar fi fost păcătos, a suferit tăierea împrejur, fiind fără de păcat. Apoi mai mare smerenie a arătat Stăpânul nostru în tăierea împrejur decât în nașterea Sa.

Pentru că prin naștere a luat asupra Sa numai chipul omenesc, după cum grăiește Apostolul: Întru asemănarea omenească făcându-Se și cu chipul S-a aflat că omul, iar prin tăierea împrejur a luat asupra Sa chipul păcătosului, suferind ca și un păcătos rana cea rânduita pentru păcat. Pentru ceea ce nu era vinovat a pătimit ca un vinovat, cum grăiește David: Cele ce n-am jefuit, atunci am plătit; de care păcat nu sunt părtaș, pentru acela am suferit durerea tăierii împrejur.

Deci, a voit ca să primească tăiere împrejur, începând înainte de a pătimi pentru noi, și gustând acel pahar, pe care voia să-l bea până în sfârșit, grăind pe Cruce: Săvârșitu-s-a. Vărsa picături de sânge dintr-o parte a trupului, până ce din tot trupul va curge sângele pâraie; în pruncie începe a răbda și la pătimire se deprindea; ca, atunci când va fi bărbat desăvârșit cu vârsta, să rabde cu înlesnire patimile cele mai cumplite: pentru că din tinerețe se cuvine omului a se deprinde la nevoințele cele bărbătești. Viața omenească este plină de osteneli, fiind că o zi, având nașterea dimineața, iar seara sfârșitul; că de dimineață, adică din scutece, Omul - Dumnezeu Hristos iese la lucrul Său prin osteneli, fiind în osteneli din tinerețe și spre lucrarea Sa până în seara aceea când soarele s-a întunecat și s-a făcut întuneric pe tot pământul până la al nouălea ceas; căci grăiește către iudei: Tatăl Meu până acum lucrează și Eu lucrez.

Dar ce lucrează Domnul nostru? Mântuirea noastră; căci mântuire a lucrat în mijlocul pământului. Iar ca s-o lucreze desăvârșit, se apucă de dimineață, adică din tinerețe de lucru, începând a răbda durere trupească și cu inima suferind pentru noi ca pentru fiii Săi, până ce se va închipui întru noi Hristos. De dimineață, cu sângele Său începe a semăna, ca spre seară să adune rodul cel frumos al răscumpărării noastre.

Apoi s-a pus numele fericitului prunc „Iisus”, nume care s-a dat din cer de Arhanghelul Gavriil în vremea când a binevestit Preacuratei Fecioare zămislirea Lui și mai înainte până a nu se zămisli în pântece, adică mai înainte până a nu se învoi Preasfânta Fecioară cu cuvintele binevestitorului, sau mai înainte până a nu zice: Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău. Pentru că la acele cuvinte ale ei, îndată Cuvântul lui Dumnezeu trup s-a făcut, sălășluindu-Se în preacuratul și preasfântul Ei pântece.

Deci, acest preasfânt nume, Iisus, care s-a spus de înger mai înainte de zămislire, I s-a dat la tăierea împrejur Domnului Hristos, ca o încredințare despre mântuirea noastră; pentru că „Iisus” înseamnă „Mântuitor”, precum mai înainte a tălmăcit același înger lui Iosif, în vis, arătându-se și zicându-i: Vei da numele Lui „Iisus”, pentru că Acela va mântui pe poporul Său din păcate. Încă și Sfântul Apostol Petru, mărturisind despre numele lui Iisus, zicea: Nu este întru nimeni altul mântuire, pentru că nu este nici un alt nume sub cer, dat între oameni, întru care se cade a ne mântui.

Acest mântuitor nume, Iisus, mai înainte de toți vecii era pregătit în sfatul Sfintei Treimi, și până acum păzit spre a noastră mântuire; iar acum ca un mărgăritar de mult preț s-a adus spre răscumpărarea neamului omenesc din vistieriile cele cerești și s-a dat prin Iosif, întru adeverirea tuturor; apoi cele neștiute și cele tăinuite ale înțelepciunii lui Dumnezeu, întru numele acesta s-au arătat. Acest nume ca un soare a strălucit lumii, după cum grăiește prorocul: Va răsări vouă, celor ce vă temeți de numele Meu, soarele dreptății.

Ca un mir bine mirositor a umplut lumea de bună mireasmă. Ca un mir este vărsat numele Său, nu ținut în vas, ci vărsat; căci până când mirul este în vas, până atunci mireasma lui este înăuntru; iar când se varsă, îndată bună lui mireasmă umple văzduhul. Puterea numelui lui Iisus era tăinuită în sfatul cel mai înainte de veci, acoperindu-se ca într-un vas; iar după ce din cer s-a vărsat pe pământ acest nume, îndată că niște mir plin de aromate, prin bună mirosire a darului, de la vărsarea pruncescului sânge la tăierea împrejur, a umplut lumea. Și toată lumea acum mărturisește că Domnul Iisus Hristos este întru slava lui Dumnezeu Tatăl.

Arătată s-a făcut puterea numelui lui Iisus, căci acest minunat nume a mirat pe îngeri, a bucurat pe oameni și a înfricoșat pe diavoli, pentru că și diavolii cred în El și se cutremură. Apoi de numele acesta tremură iadul, tremură cele dedesubt, se scutură puterea întunericului, cad cei ciopliți, se gonește întunericul idoleștii îndrăciri; iar lumina dreptei credințe răsare și luminează pe tot omul ce vine în lume.

La acest nume preamare al lui Iisus tot genunchiul se pleacă, al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt. Acest nume al lui Iisus este armă tare asupra potrivnicilor, precum zice Sfântul Ioan Scărarul: „Totdeauna cu numele lui Iisus să bați pe cei potrivnici, pentru că armă mai tare decât aceasta nu vei afla nici în cer, nici pe pământ”. Acest nume preascump, Iisus, o! cât de dulce este inimilor celor ce iubesc pe Iisus Hristos! O! cât este de dorit celui ce-L are pe El! Căci Iisus este iubire și dulceață. Acest preasfânt nume Iisus, o! cât este de iubit robului și legatului pentru Iisus, celui robit pentru dragostea Lui!

În minte să fie Iisus, pe limbă Iisus; Iisus se crede cu inima întru dreptate, Iisus se mărturisește cu gura spre mântuire. Ori umblând, ori șezând, ori ceva lucrând, Iisus să fie pururea înaintea ochilor. N-am crezut – zice Apostolul –, a ști ceva între voi, fără numai pe Iisus; căci Iisus, celui ce se plânge către Dânsul, îi este luminare a minții, frumusețe a sufletului, sănătate a trupului, veselie a inimii, ajutor întru necazuri, bucurie întru mâhnire, iar iubitorului Său, plată și răsplătire.

S-a scris cândva numele cel nespus al lui Dumnezeu - după cum povestește Ieronim - pe o tăbliță de aur, ce se purta pe capul arhiereului celui mare. Se scrie acum dumnezeiescul nume al lui Iisus cu sângele cel vărsat la a Lui tăiere împrejur, și se scrie nu în aur, materialnic, ci duhovnicesc, adică în inimile și în gurile robilor lui Iisus, precum s-a scris întru a Apostolului Pavel, despre care s-a zis: Vas ales Îmi este acesta, ca să poarte numele Meu. Apoi ca o preadulce băutură, preadulcele Iisus dorește să fie purtat numele Său în vas; căci cu adevărat dulce este celor ce-l gustă cu dragoste, despre care se grăiește în psalmi: Gustați și vedeți că bun este Domnul. Pe acela gustându-l prorocul, strigă: Iubi-Te-voi, Doamne, virtutea mea.

Pe Acesta gustându-l Apostolul Petru, zice: Iată, noi am lăsat toate și în urma Ta am mers, căci către cine altul să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice. Prin această dulceață li s-au îndulcit sfinților pătimitori chinurile cele amare, încât și de cea mai amară moarte nu s-au temut, ci strigau, zicând: Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Dumnezeu? Necazul, primejdia sau sabia? Nici moartea, nici viața, fiindcă dragostea este mai tare ca moartea.

Deci în care vas dorește să se poarte cu adevărat acea dulceață a numelui lui Iisus? În cel de aur, ca aurul lămurit în ulceaua primejdiilor și a necazurilor, care ca și cu niște pietre scumpe se împodobește cu rănile cele suferite pentru Iisus, strigând: Eu rănile Domnului Iisus pe corpul meu le port. Un vas ca acesta trebuie acelei dulceți.

În unul ca acesta numele lui Iisus dorește să fie purtat. Nu în zadar Iisus, la luarea numelui Său, varsă sânge în tăierea împrejur, voind aceasta, ca vasul, ce va purta numele Său, să se roșească cu sânge. Că după ce Domnul a câștigat vas ales numelui Său pe Apostolul Pavel, îndată a adăugat, zicând: Eu îi voi spune, câte i se cade lui să pătimească pentru numele Meu. Caută la vasul Meu, cel sângerat și rănit. Așa se scrie numele lui Iisus, cu roșeala sângelui, cu durerile și chinurile celor ce până la sânge suferă, nevoindu-se împotriva păcatului.

Deci, te sărutăm, cu dragoste, o, preadulce nume al lui Iisus, ne închinăm cu osârdie preasfântului Tău nume, o! preadulce și întru tot îndurate Iisuse, lăudăm numele Tău cel preamare, Mântuitorule Iisuse, umilindu-ne față de sângele cel vărsat în tăierea împrejur! Pruncule cel fără de răutate și Doamne cel desăvârșit! Și ne rugăm bunătății Tale celei mari, pentru preasfânt numele Tău, pentru preascump sângele Tău ce s-a vărsat, și pentru Maica Ta cea fără de prihană, care fără stricăciune Te-a născut, să reverși asupra noastră mila Ta cea bogată, să îndulcești inimile noastre prin Tine însuți Iisuse, să aperi și să ne îngrădești de pretutindeni cu numele Tău!

Însemnează-ne și ne pecetluiește pe noi robii Tăi cu acest nume, Iisuse, ca și în veacul ce are să fie, ai Tăi să fim și cu îngerii să slăvim preacinstitul și de mare cuviință numele Tău, Iisuse, și să-l cântăm în veci. Amin.

Canon de rugăciune la Praznicul Tăierii împrejur cea după Trup a Domnului

Tropar la Praznicul Tăierii împrejur cea după Trup a Domnului, glasul 1:

Cel Ce şezi pe Scaunul cel în chipul focului, întru cele de sus, împreună cu Părintele Cel fără de început şi cu Dumnezeiescul Duh, ai binevoit a Te naşte pe pământ din Fecioară, Maica Ta, care nu ştie de bărbat, Mântuitorule Iisuse. Pentru aceasta ai şi fost tăiat împrejur a opta zi ca un Om. Slavă Sfatului Tău Celui Preabun; Slavă rânduielii Tale; Slavă smereniei Tale, Unule Iubitorule de oameni.

 

Cântarea 1, glasul al 2-lea.

Irmosul:

Veniţi popoare să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a despărţit marea şi a povăţuit pe poporul pe care l-a scos din robia egiptenilor, că S-a preaslăvit.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Ziua a opta, care poartă chipul veacului ce va să fie, se luminează şi se sfinţeşte cu sărăcia Ta cea de bunăvoie, Hristoase; că întru aceasta Te-ai tăiat la Trup împrejur, după Lege.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Hristos tăiere împrejur primeşte a opta zi de la naştere şi cu aceasta astăzi umbra se împuţinează, răsărind Lumina Noului Har.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Întăreşte-ne pe noi întru Tine, Doamne, Care ai omorât cu Lemn păcatul; şi sădeşte frica Ta în inimile noastre, ale celor ce Te lăudăm pe Tine.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Cuvântul Cel mai presus de fiinţă Întrupându-Se, S-a tăiat împrejur, spre încetarea Legii; şi ne-a dat nouă începăturile Dumnezeiescului har şi ale Vieţii celei Nestricăcioase.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Hristos Întrupându-Se, S-a arătat Împlinitor al Legii, iar nu ca un potrivnic lui Dumnezeu; şi de bunăvoie a îngăduit a se tăia împrejur, a opta zi.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Auzit-am, Doamne, glasul iconomiei Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule Iubitorule de oameni.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Tăierea împrejur a încetat, de când S-a tăiat împrejur Hristos de bunăvoie, mântuind mulţimile neamurilor cu harul.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Ziua a opta, în care Stăpânul Hristos S-a tăiat împrejur, o închipuieşte viaţa cea nesfârşită a veacului ce va să fie.

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Dătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor, Doamne, îndreptează-ne pe noi întru lumina poruncilor Tale; că afară de Tine, pe alt Dumnezeu nu ştim.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Tu, Doamne, din Fecioara Maică în chip de negrăit Te-ai născut şi nu ai socotit lucru nevrednic a îmbrăca chipul omenesc ca un Prunc, după Lege, însăşi Legea împlinind.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Nopţii s-a asemănat cea care a născut pe Israel, ca una ce a iubit umbra Legii; din care S-a arătat Hristos, Lumina ce Străluceşte lumii.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Adâncul cel mai din urmă al păcatului m-a înconjurat; ci, Doamne, Doamne, precum pe proorocul Iona l-ai scos, scoate şi viaţa mea din stricăciune.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Luat-a sfârşit Legea, de când Hristos, Prunc făcându-Se şi Împlinitor al Legii arătându-Se, a primit tăiere împrejur şi a dezlegat blestemul Legii.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Sâmbăta, tăierea împrejur şi înfumurarea evreilor au încetat, cu bunăvoinţa lui Hristos, Cel Ce S-a Arătat şi a strălucit Primăvara Harului.

 

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...

Domnul tuturor rabdă tăiere împrejur şi taie ca un Bun greşelile celor muritori. Dă lumii, astăzi, mântuire, iar ierarhul Ziditorului, purtătorul de lumină şi Dumnezeiescul preot al lui Hristos, Sfântul Vasile, se bucură întru cei de sus.

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Cei trei tineri au defăimat porunca cea fără de Dumnezeu de a cinsti chipul cel de aur în câmpul Deiera; şi în mijlocul focului fiind aruncaţi, răcorindu-se, au cântat: bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Luminată şi strălucitoare este sărbătoarea Naşterii lui Hristos, care preînchipuie astăzi Taina înnoirii ce va să fie. Că Mântuitorul Se taie împrejur după rânduiala Legii, nu ca un Dumnezeu, ci ca un muritor şi ca o împlinire a Legii.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Legea plinind Făcătorul Legii, cu Trupul, astăzi, de bunăvoie Se taie împrejur, tăiere făcând iernii păcatului şi dăruindu-ne a striga: bine eşti cuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri.

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Dumnezeu Cuvântul, Care cu negrăită înţelep­ciune toate le-a alcătuit şi dintru nefiinţă le-a adus, binecu­vântaţi-L lucrurile Domnului, ca pe Domnul.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

În ziua a opta S-a tăiat împrejur, ca un Prunc, Stăpânul şi a primit numele Iisus; că El este Mântuitorul lumii şi Domnul.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Pe Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce a ieşit din Tatăl mai înainte de veci şi fără de început şi după Lege S-a tăiat împrejur cu Trupul, lăudaţi-L lucrurile Domnului, ca pe Domnul.

 

La Cântarea a 9-a, glasul al 2-lea:

Stih: Măreşte, suflete al meu, pe cea mai Cinstită şi mai Slăvită decât Oştile cele de sus, pe Fecioara Preacurată, de Dumnezeu Născătoarea.

Stih: Măreşte, suflete al meu, pe Cel Ce după Lege cu Trupul S-a tăiat împrejur.

Stih: Măreşte, suflete al meu, pe Cel Ce în ziua a opta a primit a fi tăiat împrejur.

Stih: Astăzi Se taie împrejur cu Trupul Stăpânul, împlinind Legea, ca un Prunc.

Stih: Stăpânul astăzi Se taie împrejur cu Trupul şi Iisus este numit.

Irmosul:

Pe tine, Ceea ce pe Luminătorul Dumnezeu, Cel Ce a Răsărit mai înainte de soare, trupeşte la noi venind, din coapse Fecioreşti în chip de negrăit L-ai Întrupat, Binecuvântată, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Hristos, întrecând hotarele întregii firi omeneşti, S-a născut mai presus de fire din Fecioară. Şi precum porunceşte Cartea Legii, Se taie împrejur la Trup şi Împlinitor Legii se arată.

Stih: Slavă Ţie, Doamne, Slavă Ţie!

Veniţi să prăznuim cu sfinţenie Ziua cea Mărită a numelui Stăpânului Hristos. Că astăzi, cu Dumnezeiască cuviinţă, este numit Iisus; cu Acela împreună şi pomenirea ierarhului să o mărim.

 

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Cu Dumnezeiască credinţă...

Cu învăţăturile tale, Sfinte Vasile, ai udat toată lumea ca şi cu o apă şi ai semănat dogmele dreptei cinstiri de Dumnezeu; că Hristos, Izvorul vieţii, S-a odihnit întradevăr întru tine. Pe Acela roagă-L, ca cel ce ai dobândit îndrăzneală la Dumnezeu, să ne dăruiască nouă mare milă.

Pluguşor mânat de Îngeri

 


Plugușor desprins din stele,
semn al izbăvirii mele,
plugușor mânat de Îngeri 
plugari-alor noastre plângeri!

Luceafăru-ți luminează 
calea spre a lumii oază,
să tragi brazde-n veșnicie,
sufletelor să le fie
rodul bun îmbelșugat, 
iubirea făr’ de păcat. 

Plugușor pornit din Rai,
cu-al tău îngeresc alai
să te-oprești din casă-n casă,
să lași brazdă luminoasă,
semn între Cer și pământ 
a-nceputului Cuvânt!

Binele, de poți, sporește-l,
răul, de poți, ocolește-l,
în suflete să răsară 
Pace și Iubire iară!

Lutul, ni-l însuflețește, 
gheața inimii, topește,
la bogați și la sărmani,
La anul și la mulți ani!


Vasilopita anul nou


 „Vasilopita” sau „plăcinta Sfântului Vasilie” este un preparat gastronomic de nelipsit de pe mesele de Anul Nou ale elenilor.

Plăcinta, care este un fel de chec aromat, amintește de un episod din trecutul zbuciumat, când cotropitorii obișnuiau să invadeze satele și să le ia oamenilor bunurile de preț, animalele de pe lângă casă, uneori chiar și viețile.

Speriați de vestea unei noi invazii, locuitorii Cezareei, acolo unde slujea Sfântul Vasilie cel Mare, au venit la el ca să-i ceară sfatul.

Pretențiile dușmanilor erau destul de mari: oamenii trebuiau să plătească o sumă importantă de bani pentru a-și răscumpăra libertatea.

Sfătuiți de Sfântul Vasilie, care le era arhiepiscop, au adunat bani și bijuterii pentru a colecta suma necesară.

Legenda mai spune că invadatorii, rușinați de fapta lor, au renunțat la pradă, lăsând Cezareea în pace pentru o perioadă.



O tradiție grecească: Vasilopita, prăjitura Sfântului Vasile cel Mare


În apropierea sărbătorii Sfinților Trei Ierarhi, printre care se numără și Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți sfinți ai Bisericii, vă prezentăm tradiția pregătirii unei prăjituri speciale, vasilopita.

Aceasta se pregătește îndeosebi pentru data de 1 ianuarie, sărbătoarea Sfântului Vasile și începutul Anului Nou civil, dar poate fi făcută pe tot parcursul lunii ianuarie.

Sfântul Vasile cel Mare, episcop și filantrop din secolul al IV-lea, a construit primele așezăminte sociale, orfelinate și spitale, reunite sub numele de „vasiliada”.

Cum a apărut vasilopita?

Tradiția vasilopitei este legată de momentul în care poporului păstorit de Sfântul Vasile i s-a impus plătirea unei taxe împovărătoare, în timpul unei foamete. Familiile au fost nevoite să renunțe la bijuterii, monede și obiecte de valoare.

Sfântul Vasile a mers la împărat, apărând cauza poporului. La rugămintea sa, împăratul a anulat taxa și i-a returnat episcopului averea oamenilor.

Neștiind cui i se cuvenea fiecare obiect în parte, Sfântul Vasile a decis să fie pregătită o mare plăcintă în care să fie puse toate obiectele.

După Sfânta Liturghie a binecuvântat și a tăiat plăcinta, dând fiecărui om câte o felie. În mod miraculos, fiecare și-a primit lucrurile la care fusese nevoit să renunțe.

Binecuvântarea Sfântului Vasile „într-o felie”

Această tradiție, a tăierii vasilopitei, este întâlnită cu precădere în Grecia de Anul Nou. Prăjitura, în care este ascunsă înainte de coacere o monedă, este tăiată și distribuită membrilor familiei.

Cel căruia îi revine felia cu moneda va avea parte de binecuvântarea Sfântului Vasile tot anul.

Rețetele și obiceiurile variază în funcție de regiune și de familie. În mare, există două feluri de vasilopita, una asemănătoare unei prăjituri și una asemănătoare unui cozonac grecesc (tsoureki).

Se poate folosi o monedă obișnuită învelită în folie de aluminiu, dar există și monede speciale care îl înfățisează pe Sfântul Vasile. Noi am ales prima variantă.
Ingredientele necesare pentru prepararea vasilopitei adaptate după rețeta de pe blogul culinar Mia Kouppa.
Vasilopita poate fi împărțită săracilor, amintind de faptul că Sfântul Vasile și-a dat averea pentru ajutorarea semenilor.
Primele felii tăiate sunt pentru Mântuitorul, Maica Domnului sau sfântul ocrotitor al casei.



 











Timp preparare: 15 minute

Timp de gatit: 45 minute

Durata totala: 15 minute

Portii: 10

 


Ingrediente:
  • 300 g faina
  • 1 lingurita praf de copt
  • 130 gr margarina
  • 250 g zahar
  • 250 g iaurt din soia
  • 250 g vin alb dulce
  • 120 g migdale macinate fin
  • 50 g migdale macinate gros
  • zahar pudra pentru ornare
  •  

    Pregătire:

  • Preîncălziți cuptorul la 180°C.
  • Ungeți cu unt o tavă de copt rotundă și așezați hârtie de copt pe fundul ei.
  • Cerneți făina într-un bol.
  • Adăugați sarea și praful de copt.
  • Într-un alt bol, bați albușurile și o jumătate din cantitatea de zahăr până când amestecul se deschide la culoare și e pufos.
  • Separat, amestecați gălbenușurile cu cealaltă jumătate din cantitatea de zahăr și cu untul. Încorporați-l bine.
  • Fără a opri mixerul din funcționare, turnați peste amestec laptele bătut, sucul și coaja de portocală și fisticul.
  • Cu o spatulă, amestecați albușurile bătute în acest amestec.
  • Adăugați ingredientele uscate puțin câte puțin, până la încorporare.
  • Turnați aluatul în forma de copt, ascundeți moneda în aluat și bateți ușor tava de blat pentru a nivela suprafața aluatului.
  • Coaceți aluatul timp de 40-45 minute în cuptorul preîncălzit.
  • Scoateți prăjitura din cuptor și lăsați-o la răcit.
  • Scoateți prăjitura din forma de copt, transferați-o pe un platou și decorați-o cu zahărul praf.

 

Instructiuni:

Pentru inceput, amestecam intr-un bol faina, praful de copt si migdalele macinate gros. Intr-un alt vas mixam margarina cu zaharul pana se omogenizeaza dupa care adaugam iaurtul de soia amestecand usor cu o spatula. Peste aceasta compozitie se adauga treptat faina alternand cu vinul. Compozitia se toarna intr-o tava rotunda unsa si presarata in prealabil cu faina. Se tine la cuptor timp de 45 de minute. Dupa ce prajitura este scoasa din cuptor, se lasa la racit si apoi este presarata cu zahar pudra.

Tot de la Sfantul Vasile provine si obiceiul « banului norocos » de Anul Nou si sa va povestesc de ce. Imparatul Iulian, cand Bizantul a declarat razboi Persiei, a trecut cu armata in drum spre Persia prin provincia Kesaria unde traia Sfantul Vasile si a ordonat sa se adune impozite de la toti oamenii, bani si bijuterii, urmand sa le ia cand s-ar fi intors de la razboi. Dar iata ca in lupte a murit si atunci Sfantul Vasile a dat ordin ca jumatate din impozite sa se imparta la saraci si restul sa se imparta locuitorilor intr-un mod deosebit si original: sa se faca paini si in fiecare paine sa fie puse bani sau bijuterii, astfel incat fiecare sa gaseasca in paine cate ceva cand o taie.  Dupa mica incursiune istorica, sa revenim insa la prezent. De ziua Sfantului Vasile se fac placintele Sfantului Vasile sau « Vasilopita ». Acestea sunt sau cozonaci rotunzi sau placinte cu diferite umpluturi (de obicei de carne sau de branza) in care se pun banii norocosi. Taierea placintelor se face dupa un intreg ritual. Se aduna toata familia in jurul mesei iar capul familiei taie placinta in modul urmator:   invarteste tava de trei ori spre dreapta, formeaza semnul crucii pe deasupra cu cutitul si o taie apoi in cruce in patru bucati. In continuare mai taie bucatile astfel incat sa rezulte opt sau saisprezece bucati, in functie de numarul membrilor familiei. Prima bucata este destinata lui Hristos, iar restul se imparte la restul familiei in ordinea varstei, chiar daca nu sunt prezenti la masa. Daca mai raman bucati sunt dedicate belsugului, casei, prosperitatii. In continuare toti cauta banul norocos si persoana care il gaseste este considerata norocoasa de-a lungul intregului an care urmeaza.

Inainte de toate va urez La Multi Ani, sa aveti parte numai de lucruri bune, sa fiti cei mai fericiti, sa vi se indeplineasca toate dorintele si sa aveti parte de mult noroc si succes in 2014! Cu ambitie, perseverenta, credinta si oameni buni alaturi de voi nu aveti cum sa dati gres.
As vrea totodata sa multumesc foarte mult familiei mele extinse, prietenilor mei buni, colegilor, bloggerilor culinari si tuturor celor care mi-au fost aproape si in acest an si care au contribuit la realizarile mele. Din fericire sunt foarte norocoasa pentru ca am alaturi de mine oameni frumosi iar asta ma ajuta sa merg mai departe, ceea ce va doresc si voua!
Va mai doresc multa intelepciune, putere sa treceti peste orice obstacol si sa vedeti mereu partea pozitiva a fiecarui lucru, cu optimism si incredere!

Pentru azi v-am pregatit Vasilopita, o prajitura traditionala greceasca ce are la baza o frumoasa  legenda, se serveste in noaptea de Anul Nou si este dedicata sarbatorii Sfantului Vasile cel Mare.
In traditia populara, Vasilopita este asociata cu legenda Sfantului Vasile. Pe scurt, potrivit acestei legende, Sfantul Vasile a solicitat cetatenilor din Cezareea  strangerea  unei recompense  pentru a opri asediul orasului. Fiecare membru al orasului a cedat tot aurul si bijuteriile pe care le avea. Cand rascumpararea a fost stransa, inamicul a fost atat de jenat de actul colectiv incat a declarat asediul fara insa a mai colecta si plata. Sfantul Vasile a avut apoi sarcina de a returna rascumpararea neplatita, dar fara a sti ce produs a apartinut fiecarei familii. Astfel, el a copt paini in care a introdus aurul si bijuteriile si a distribuit painile in oras. Printr-un miracol, fiecare cetatean a primit exact ceea ce adusese.
Taierea si impartirea Vasilopitei este un ritual in familiile grecesti iar prajitura se taie mai intai in 3 felii pentru casa, Biserica si Hristos. Restul este impartita intre membrii familiei si celor ce iau parte la aceasta traditie.
Conform traditiei, Vasilopita poate lua forma unei paini dulci sau a unei prajituri / placinte sau chiar tort. Dulcele simbolizeaza bucuria vietii vesnice, speranta, libertate, sanatate si fericire pentru toti cei care participa la acest ritual. Inainte de coacerea aluatului, o moneda este introdusa.
Se spune ca cel care primeste felia cu moneda este binecuvantat.

Pentru ingredientele masurate cu cana am folosit o cana mare de ceai.

Ingrediente tava 26/ 30 cm:
250 g margarina
2 cani zahar
6 oua, separate albusurile de galbenusuri
1 cana lapte
500 g faina
1 praf de sare
1 lingurita praf de copt
1 pahar coniac
coaja rasa de la 1 portocala
esenta de vanilie
100 g migdale tocate/ fulgi
zahar pudra pentru decor
1 moneda invelita in folie de aluminiu

Modalitate de preparare:
  • Se cerne faina impreuna cu un praf de sare si praful de copt si se amesteca.
  • Separat, se mixeaza margarina impreuna cu zaharul pana ce compozitia se deschide la culoare si devine cremoasa.
  • Se adauga pe rand galbenusurile, laptele, coniacul, coaja de portocala si esenta de vanilie.
  • Se inglobeaza apoi faina.
  • Albusurile se bat spuma cu un praf de sare si se adauga compozitiei de mai sus, amestecand incet cu o spatula apoi se adauga si migdalele.
  • Se toarna compozitia in tava rotunda tapetata cu hartie de copt, se introduce moneda si se da tava la cuptorul preincalzit la 180 g C pentru aproximativ 1 ora si 20 de minute sau pana ce o scobitoare introdusa in mijlocul prajiturii iese curata.
  • Dupa ce prajitura s-a racit complet si a fost scoasa din tava, se pudreaza cu zahar.
Eu am decupat un fulg si cifrele anului care tocmai bate la usa, le-am pus pe prajitura apoi am pudrat cu zahar. 

La Multi Ani , La Multi Ani celor ce poarta numele Vasile si sa ne revedem cu bine!





An Nou cu Dumnezeu!

 An Nou cu iubire divina in suflet!
An Nou cu iertare!
An Nou cu iubire de sine!
An Nou cu multe binecuvantari pe care le las sa vina in viata mea!
An Nou cu prietenii sincere!
An Nou cu bunatate!
An Nou cu rabdare!
An Nou cu veselie si bucurie!
An Nou cu intelepciune!
An Nou cu multa curiozitate pentru a descoperi si invata!
An Nou cu pace in suflet, dar si in lume..pana la cea mai mica, dar cu suflet fiinta din fiecare Univers!
An Nou cu speranta pozitiva!
An Nou unde ma conectez in fiecare zi la sinele meu superior, las ego ul si imbratisez divinul din mine..ma dezbrac de vechi..tot ce i uzat si nu mi mai apartine..accesez o noua eu..cea reala..fara masti, frici..fara ce nu simt ca i bun pentru mine. Te iubesc, Suflet, promit sa te ascult, iubesc si accesez in fiecare secunda divina... te iau in brate, ma iei in brate..ne luam in brate..suntem acasa acum... Sunt acasa la mine in suflet si se simte atat de bine...
An Nou cu Dumnezeu!
An Nou bun, tuturor!!!!!!

În fiecare zi suntem binecuvântați cu daruri pe care deseori le ignorăm sau uităm că le avem, care sunt gratis dar sunt neprețuite.În fiecare zi să ne bucurăm:
-că putem merge,
-că putem vedea,
-că putem auzi,
-că putem simți,
-că putem râde,
-că putem iubi.

Molitfele Sfantului Vasile cel Mare


Molitfele Sfantului Vasile cel Mare

(pentru cei care patimesc de la diavol
si pentru toata neputinta, care se citesc
si in ziua Sfantului Vasile cel Mare)

Dumnezeul dumnezeilor si Domnul domnilor, facatorul cetelor celor de foc si lucratorul puterilor celor fara de trup, mesterul celor ceresti si al celor pamantesti, pe Care nimeni dintre oameni nu L-a vazut, nici poate sa-L vada; de Care se teme si se cutremura toata faptura; Cel ce a aruncat din cer pe capetenia ingerilor, care din trufie si-a incordat grumazul oarecand si s-a lepadat de slujba sa prin neascultare, si pe ingerii cei impreuna cu dansul potrivnici, care s-au facut diavoli, i-a aruncat in intunericul cel adanc al iadului, fa ca blestemul acesta, ce se face in numele Tau cel infricosator, sa fie spre ingrozirea acestui povatuitor al vicleniei si a tuturor taberelor lui, care au cazut impreuna cu el din lumina cea de sus, si pune-l pe fuga; si-i porunceste lui si; diavolilor lui sa se departeze cu totul, ca sa nu faca nici o vatamare acestui suflet pecetluit; ci acesti pecetluiti sa ia taria puterii ca sa calce peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului. Ca se lauda si se cinsteste si de toata suflarea cu frica se slaveste preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii  vecilor. Amin.

    

Domnului sa ne rugam.

Te blestem pe tine, incepatorul rautatilor si al hulei, capetenia impotrivirii si urzitorul vicleniei. Te blestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mandrie in intunericul adancului. Te blestem pe tine si pe toata puterea cea cazuta ce a urmat vointa ta. Te blestem pe tine, duh necurat, cu Dumnezeu Savaot si cu toata oastea ingerilor lui Dumnezeu, Adonai, Eloi, Dumnezeul cel atotputernic; iesi si te departeaza de la robul lui Dumnezeu (N). Te blestem pe tine cu Dumnezeu, Care prin cuvant toate le-a zidit si cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui cel Unul-Nascut, Care, mai inainte de veci, in chip de negrait si fara patima, S-a nascut dintr-insul; cu Cel ce a facut faptura vazuta si nevazuta si a zidit pe om dupa chipul Sau si, mai inainte, prin legea firii l-a invatat acestea si cu priveghere ingereasca 1-a pazit; cu Cel ce a inecat pacatul cu apa de sus si a desfacut adancurile de sub cer si a pierdut pe uriasii cei necucernici si turnul faradelegilor l-a sfaramat si pamantul Sodomei si al Gomorei cu foc si cu pucioasa l-a ars si spre marturie fumega fum nestins; cu Cel ce marea cu toiagul a despartit si pe popor l-a trecut cu picioarele neudate, iar pe tiranul faraon si oastea cea impotrivitoare lui Dumnezeu, tabara paganatatii, sub valuri de veci a inecat-o. Te blestem cu Cel care, la plinirea vremii, din Fecioara in chip de negrait S-a intrupat si pecetile curatiei intregi le-a pazit; Care a binevoit sa spele prin botez intinaciunea noastra cea veche, cu  care noi prin neascultare ne spurcasem.  Te blestem pe tine cu Cel ce S-a botezat in Iordan si ne-a dat noua in apa, prin har, chipul nestricaciunii; de Care ingerii si toate puterile ceresti s-au mirat, vazand pe Dumnezeu  cel intrupat smerindu-Se, cand Tatal cel fara de inceput a descoperit nasterea cea fara de inceput a Fiului si cand pogorarea Sfantului Duh a marturisit unimea Treimii. Te blestem pe tine cu Cel ce a certat vantul si a linistit viforul marii; Care a izgonit cetele diavolilor; Cel ce prin tina a dat vedere ochilor lipsiti de lumina ai celui orb din nastere si a innoit zidirea cea veche a neamului nostru si celor muti le-a dat grai; Cel ce a curatit ranile leprosilor si pe morti din groapa i-a inviat; Cel ce pana la ingropare cu oamenii a vorbit si iadul prin inviere l-a pradat si toata omenirea a intocmit-o sa nu mai fie cucerita de moarte. Te blestem pe tine cu Dumnezeu atottiitorul, Care a insufletit pe oameni si cu grai de Dumnezeu insuflat dimpreuna cu Apostolii a lucrat si toata lumea a umplut-o de dreapta credinta. Teme-te, fugi, pleaca, departeaza-te, diavole necurate si spurcate, cel de sub pamant, din adanc, inselatorule, cel fara de chip, cel vazut pentru nerusinare, nevazut pentru fatarie, oriunde esti sau unde mergi, de esti insusi Beelzebul, sau de te arati ca cel ce scutura, ca sarpele, sau ca fiara, sau ca aburul, sau ca fumul, ori ca barbat, ori ca femeie, ori ca jiganie, ori ca pasare, sau vorbitor noaptea, sau surd, sau mut, sau care infricosezi cu navalirea, sau sfasii, sau uneltesti rele, in somn greu, sau in boala, sau in neputinta, sau pornesti spre ras, sau aduci lacrimi de dezmierdari; ori esti desfranat, ori rau mirositor, ori poftitor, ori facator de desfatare, ori fermecator, ori indemnator spre dragoste necurata, ori ghicitor in stele, ori sezi in casa, ori esti fara de rusine, ori iubitor de vrajba, ori fara astampar; sau te schimbi cu luna, sau te intorci dupa un oarecare timp, sau vii dimineata, sau la amiaza, sau la miezul noptii, sau in orice vreme, sau la revarsatul zorilor, sau din intamplare te-ai intalnit, sau de cineva esti trimis, sau ai navalit fara de veste; sau esti din mare, sau din rau, sau din pamant, sau din fantana, sau din daramaturi, sau din groapa; sau din balta, sau din trestie, sau din noroaie, sau de pe uscat, sau din necuratie; sau din lunca, sau din padure, sau din copaci, sau din pasare, sau din tunet, sau din acoperamantul baii, sau din scaldatoare de ape, sau din mormant idolesc; sau de unde stim, sau de unde nu stim, cunoscut ori necunoscut, sau din vreun loc nebanuit, pieri si te departeaza, rusineaza-te de chipul cel zidit si infrumusetat de mana lui Dumnezeu. Teme-te de asemanarea lui Dumnezeu celui intrupat si sa nu te ascunzi in robul lui Dumnezeu (N), ca toiag de fier si cuptor de foc si iadul si scrasnirea dintilor te asteapta, ca rasplatire pentru neascultare. Teme-te, taci, fugi, sa nu te intorci, nici sa te ascunzi cu vreo alta viclenie de duhuri necurate, ci du-te in pamant fara de apa, pustiu, nelucrat, unde om nu locuieste, ci este cercetat numai de Dumnezeu, Cel ce leaga pe toti care vatama si uneltesc aupra chipului Sau; Cel ce in lanturi te-a aruncat in intunericul iadului, pentru noaptea si ziua cea lunga, pe tine diavole, ispititorul si aflatorul tuturor rautatilor. Ca mare este frica de Dumnezeu si mare este slava Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Domnului sa ne rugam.

Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor, Dumnezeul ingerilor celor de sub taria Ta, Dumnezeul arhanghelilor celor de sub stapanirea Ta, Dumnezeul maritelor domnii, Dumnezeul sfintilor, Tatal Domnului nostru Iisus Hristos; Cel ce ai dezlegat sufletele cele legate cu moartea si, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai luminat pe omul cel patruns de intuneric; Cel ce ai slabit durerile noastre si toata greutatea ai usurat-o si toata nalucirea vrajmasului de la noi ai departat-o; si Tu, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Care, cu moartea Ta, ne-ai facut pe noi nemuritori si ne-ai marit cu slava Ta; Cel ce, cu invierea Ta, ne-ai daruit noua sa ne ridicam de la oameni la Dumnezeu, si ai purtat pe crucea Ta toata sarcina pacatelor noastre; Cel ce ai luat asupra-Ti sfaramarea noastra si ai tamaduit-o, Doamne; Care ne-ai facut noua cale la ceruri si stricaciunea in nestricaciune ai prefacut-o, auzi-ma pe mine, care cu dragoste si cu frica strig catre Tine, Cel de a Carui frica se topesc muntii impreuna cu taria de sub cer; de a Carui putere duhurile necuvantatoare ale stihiilor se cutremura, pazind hotarele lor; de a Carui porunca focul rasplatirii nu va trece hotarele ce i s-au pus, ci, suspinand, asteapta porunca Ta; de a Carui frica toata faptura se chinuieste oftand cu suspinuri negraite si avand porunca sa astepte vremea sa; de Care toata firea cea potrivnica a fugit si oastea vrajmasului s-a domolit, diavolul a cazut, sarpele s-a calcat si balaurul s-a strivit; prin Care neamurile ce Te-au marturisit s-au luminat si s-au intarit in Tine, Doamne; prin Care viata s-a aratat, nadejdea s-a intemeiat, credinta s-a intarit, Evanghelia s-a propovaduit; prin Care omul cel pamantesc s-a innoit crezand in Tine, ca cine este ca Tine Dumnezeu atotputernic? Pentru aceasta, Te rugam pe Tine, Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel ce esti mai inainte de veci si mai presus de fire, primeste pe acesta care a venit la Tine pentru numele Tau cel sfant si al iubitului Tau Fiu, Iisus Hristos, si al Sfantului si preaputernicului si de viata facatorului Tau Duh; izgoneste din sufletul lui toata neputinta, toata necredinta, tot duhul necurat, scuturator, de sub pamant, din foc, nesuferit, poftitor, iubitor de aur, iubitor de argint, turbat, desfranat, tot diavolul necurat, intunecat, fara chip si fara rusine. Asa, Dumnezeule, departeaza de la robul Tau (N) toata lucrarea diavolului, toata vraja, toata fermecatura, slujirea idoleasca, cautarea in stele, vraja cu mort, vraja cu pasare, patima desfatarii, iubirea trupeasca, iubirea de argint, betia, desfranarea, nerusinarea, mania, iubirea de cearta, neastampararea si tot cugetul viclean. Asa, Doamne, Dumnezeul nostru, insufla intr-insul Duhul Tau cel pasnic, ca, fiind pazit de El, sa faca roade de credinta, de fapte bune, de intelepciune, de curatie, de infranare, de dragoste, de bunatate, de nadejde, de blandete, de indelunga-rabdare, de ingaduinta, de smerenie, de pricepere, caci este rob al Tau, in numele lui Iisus Hristos, crezand in Treimea cea de o fiinta si marturisind-O impreuna cu ingerii, arhanghelii, domniile cele marite si cu toata oastea cereasca. Pazeste impreuna cu dansul si inima noastra, ca puternic esti, Doamne, si Tie slava inaltam, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Se citesc Molitfele Sfantului Vasile de ziua sfantului ?

Sfantul Vasile cel Mare nu a alcatuit molitfele care ii poarta numele (exorcisme) ca sa fie citite de ziua lui, ci ca sa ajute mult celor demonizati, biruiti de diavol. Traditia de a citi Molitfele Sfantului Vasile cel Mare in ziua de 1 ianuarie nu este una generala in Biserica Ortodoxa, ci numai una locala, fara justificare istorica si liturgica.

In privinta citirii Molitfelor Sfantului Vasile cel Mare in noaptea dintre ani sau imediat dupa Sfanta Liturghie din prima zi a anului, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, in urma unei dezbateri sinodale din data de 17 februarie 2011, a hotarat: "Episcopii chiriarhi vor adresa clerului indrumarea pastorala si duhovniceasca de a respecta randuiala citirii Molitfelor Sfantului Vasile cel Mare in zile de post, in cazuri individuale si, dupa caz, in legatura cu Taina Sfantului Maslu, atunci cand bolnavul solicita, aceasta randuiala trebuind sa fie insotita de post si spovedanie, atat din partea clericilor, cat si a credinciosilor. Citirea Molitfelor Sfantului Vasile cel Mare in noaptea trecerii dintre ani este o practica regionala, intalnita mai ales in sudul tarii, neaprobata de Sfantul Sinod, inexistenta in alte zone ale tarii si, mai ales, in practica altor Biserici Ortodoxe surori."

Precum bine se stie, aceste rugaciuni intocmite de Sfantul Vasile cel Mare sunt o serie de blesteme adresate diavolului care poseda un suflet si il chinuie in mod vizibil. Pentru aceasta, aceaste rugaciuni se cade a fi rostite de preot numai persoanelor demonizate, cel mult in prezenta rudelor si a prietenilor impreuna-rugatori.

Mai mult, pregatirea pentru aceste rugaciuni trebuie sa fie una serioasa, atat din partea preotului rugator, precum si din partea celor de fata (demonizatul, daca este cu putinta, si insotitorii acestuia). Astfel, pentru a lua parte la aceste molitfe, fiecare este dator sa posteasca aspru macar o zi (post negru, daca este cu putinta), sa se spovedeasca si sa se impartaseasca.

In aceasta zi a anului, cand calendarul Bisericii Ortodoxe ne spune ca nu se posteste, este oarecum greu ca toti participantii la aceste rugaciuni sa se pregateasca dupa cuviinta. Deoarece intre 25 decembrie si 5 ianuarie nu se posteste si nu se fac metanii, fiind o perioada de mare bucurie, aceste zile nu sunt potrivite pentru savarsirea molitfelor. Desi se poate posti, cu binecuvantarea duhovnicului, se cade insa a nu iesi de sub ascultarea ierarhului zonei, care este cel mai in masura sa se pronunte in asemenea cazuri speciale.

Pentru ca multi preoti citesc fara de randuiala aceste molitfe, adica fara pregatirea necesara si fara binecuvantare din partea duhovnicului lor, asupra lor si a familiilor lor se rasfrang multe efecte negative ale acestei practici, fara a intelege de multe ori cauza.

Daca luam aminte la continutul rugaciunilor Sfantului Vasile cel Mare, precum si la ale Sfantului Ioan Gura de Aur (molitfele), vom observa cu usurinta atacarea directa a diavolului, prin blesteme si juraminte. In aceste rugaciuni nu se fac cereri de izbavire de patimi precum mandria, desfranarea, mania si altele asemenea.

A citi aceste rugaciuni credinciosilor de rand, care nu sunt demonizati, pare a fi un lucru de neinteles. Trebuie stiut faptul ca, a fi stapanit de o patima, nu este totuna cu a fi demonizat (indracit), drept pentru care, a porunci diavolului sa iasa din niste oameni in care el nu este salasluit, nu este mai de folos decat rugaciunea, postirea si spovedirea deasa a celor in cauza. Astfel, oricate patimi ar avea cei ce alearga dupa aceste molitfe, ei trebuie sa stie ca nu sunt demonizati, atata timp cat au mintea intreaga si nu simt in ei prezenta fizica a diavolului.

Pentru cele de mai sus, consider ca Molitfele Sfantului Vasile cel Mare trebuie citite numai in cazuri individuale de indracire, iar nu pentru tot poporul. Pregatirea speciala a preotului si a celor ce participa la aceste rugaciuni este marturisita de multi dintre marii parinti ai Bisericii Ortodoxe, iar rostirea lor fara aceasta pregatire o vad a fi periculoasa, atat pentru preot, cat si pentru cei prezenti.Este de mare trebuinta pentru credinciosi sa inteleaga faptul ca postul, rugaciunea, Spovedania deasa, participarea activa la Sfanta Liturghie si impartasirea cu Sfintele Taine sunt cele mai puternice arme impotriva diavolului, iar nu citirea nepotrivita a Molitfelor Sfantului Vasile cel Mare. Astfel, aceste molitfe trebuie citite numai persoanelor demonizate, ele nefiind nici atunci formule magice, eficiente fara o autentica traire crestineasca din partea celui demonizat sau a rudelor sale.https://www.crestinortodox.ro/liturgica/viata-liturgica/se-citesc-molitfele-sfantului-vasile-ziua-sfantului-128036.html

 

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor