Mirosul sufletului

 

Mirosurile sunt de două feluri:
– materiale, pe care le percep simţurile noastre trupești sau anumiţi senzori tehnici
– spirituale sau duhovnicești sau, mai clar, sufletești, care nu se pot perecepe decât cu simţuri spirituale, duhovnicești, sufletești.

Așa cum trupul miroase frumos sau urât, așa și sufletul.

Pentru ca trupul să fie curat, se folosesc apa, săpunurile, cremele, parfumurile…

Dar pentru suflet?

Singura spălătorie care garantează un suflet curat, plăcut mirositor, este Biserica lui Hristos. Procedura de curăţire începe cu nașterea de Sus, din apă și din duh, și se continuă toată viaţa, prin cumpătare, dreaptă chibzuinţă, post, spovedanie, spălatul cu lacrimile pocăinţei (dacă sunt), Împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

Deoarece nimic necurat nu poate intra în Împărăţia Cerească, cei/cele aflaţi/te pe Calea care duce la Adevăr și Viaţă, se străduiesc să se cureţe…Cu timpul, încep să simtă sufletește cu inima (care are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaște- Blaise Pascal) mirosul de bună mireasmă sufletească a celorlalţi pelerini…Un miros binefăcător și plin de pace.

Din păcate, tot mai mulţi creștini, și lumea în general, aleargă în sens opus, întorcând spatele lui Dumnezeu. Nu-i greu de înţeles ce mirosuri capătă sufletele. Dacă Dumnezeu ar materializa aceste mirosuri pentru nasurile noastre, duhoarea globală ar fi insuportabilă…Cred că mirul dumnezeiesc, frumos mirositor, care izvorăște din Moaște, din Icoane, este tocmai materializarea mirosului sufletetelor Sfinţilor.

Chiar dacă, nevrednic fiind, n-am reușit să pun piciorul decât pe prima treaptă a Scării Raiului, pot simţi adierea mirosului unor suflete.

Sunt persoane pe care le văd frecvent, persoane pe care le întâlnesc când și când, persoane pe care le-am întâlnit doar o singură dată, persoane pe care nu le-am văzut niciodată faţă către faţă, în carne și oase…Cele care emană  un miros de bună mireasmă sufletească sunt o binecuvântare și le spun pe această cale, fiecăreia în parte:

– Miroși frumos sufletește!

 Prin spovedanie omul devine conștient de sine, știe care îi sunt limitele și calitățile. La spovedanie, spune un Sfânt Părinte, omul se află față în față cu mama noastră, a tuturor, cu Maica Domnului și îi spune ce a făcut bine, ce a făcut rău și ea îl iartă sau îl ceartă părintește...! Iar un părinte, dacă recunoști tot, te iartă, te sprijină. Sufletul nespovedit miroase urât.

“Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.

  În 2022, moșii de toamnă sunt prăznuiți la data de 29 octombrie, ultima sâmbătă din această lună.

În Sâmbăta Morților, credincioșii merg la biserică să asculte Sfânta Liturghie. Tradiția Bisericii spune că e indicat să aduci o sticlă mică cu vin, o colivă și un colăcel, și, dacă vrei, câteva preparate pentru a fi sfințite și pentru a le împărți ulterior (de exemplu pachete cu plăcinte, sarmale, brânzeturi, carne, piftie). Pachetele se pregătesc de acasă și se împart împreună cu o lumânare. De asemenea, se face un pomelnic cu numele celor adormiți care va fi citit de către preot în timpul slujbei. Odată cu pomelnicul, preotului i se va da și un prosop, tămâie și cărbuni. 

Imediat după slujbă, se merge la cimitir unde se aprind câte două lumânări (cel puțin) la mormintele celor adormiți, ca să încălzească sufletul acestora.

În Muntenia există obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit. 

În zonele rurale, pe vremuri se obișnuia să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dădea de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt.

În această zi de pomenire, cu toții trebuie să avem sufletele liniștite, să nu ne certăm și să ne împăcăm cu toți oamenii, să ne purtăm civilizat. De asemenea, este important să avem o ținută decentă la slujbă, iar femeilor li se recomandă să aibă capul acoperit.

Totodată, femeile nu dau cu mătura să nu ridice praful în ochii răposaților, nu spală și nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morților. 

În această zi nu este bine să mergi la fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată. Se spune că pe acolo trec duhuri necurate și trebuie să te ferești de ele. 

 

"Mosii" inseamna neamul din care ne tragem, stramosii cei mai indepartati, toti cei dragi ai nostri, trecuti in "lumea de dincolo". Suntem datori sa ne rugam pentru cei adormiti in Domnul, dupa cum ne indeamna Sfantul Ioan Gura de Aur: "Sa ne rugam pentru cei morti, iar daca cel mort este pacatos, sa i se dezlege pacatele, iar daca este un drept, sa castige prinos de plata si sa mijloceasca la Dumnezeu pentru noi".

Biserica mijloceste pentru odihna si pentru iertarea pacatelor celor adormiti, exprimand prin aceasta dragostea pe care o are fata de ei. Slujbele de pomenire poarta numele de "parastas", cuvant din limba greaca, care inseamna "infatisare inaintea cuiva", "mijlocire". Astfel, prin aceasta slujba se mijloceste inaintea lui Dumnezeu pentru cei trecuti la cele vesnice.

Biserica a consacrat ziua sambetei, ca zi de pomenire a celor adormiti, pentru ca aceasta este ziua in care Hristos a stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad ca sa-i elibereze pe dreptii adormiti. Pe de alta parte, sambata e deschisa spre duminica, ziua Invierii lui Hristos.

Cel mai important lucru pentru cei adormiti este sa-i pomenim la dumnezeiasca Liturghie. Amintim ca sambata, 30 octombrie, este ziua in care in biserici se savarseste Sfanta Liturghie. La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morti si le asaza sub Sfantul Agnet, rostind numele celor adormiti de pe pomelnicele care i-au fost aduse. In cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului, iar miridele (particelele din prescura care ii reprezinta pe cei pomeniti) participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul lui Hristos de pe Sfantul Disc. Dupa Sfanta Liturghie, se va oficia si parastasul pentru cei trecuti la Domnul.

RUGACIUNE

 

In numele Tatălui și Fiului și al Sfântului Duh! Amin

Doamne Dumnezeul meu, în dorința mea de primenire sufletească, pleacă-te cu bunătatea și iubire și-mi înțelege neputințele și puțina-mi credință. Coboară Tu, cu Duhul Tău cel Sfânt peste inima mea și o încălzește cu dragostea Ta, cu pace și cu limpezime.

Doamne, învaţă-mă să-Ţi cunosc mărirea şi bunătatea. Dă-mi inimă curată şi lesne iertătoare şi căinţă pentru supărările ce am făcut altora. Fă să am dragoste creştinească şi să pot răbda cu pace toate necazurile ce-mi vin din partea lor, făcând porunca Ta.

Mă făgăduiesc să nu mai fac rău celor ce-mi fac rău; pe cel ce mă blestemă îl voi binecuvânta. De va flămânzi vrăjmaşul, îi voi da pâine, iar de va înseta îl voi adăpa. De va cădea îl voi ridica şi de se va rătăci îl voi povăţui.

Doamne, eu nu sunt decât un om neputincios. De aceea, ajută-mă cu darul Tău să fiu statornic în poruncile Tale. Trimite binecuvântările Tale peste vrăjmaşii mei şiîntoarce inima lor cu dragoste asupra mea.

Alungă suferinţele şi neodihna ce-mi vin de la ei şi ne împacă pe noi. Dă-mi pacea Ta, Doamne, ca să putem să vieţuim pe pământ cu pace, cu bucurie şi să-Ţi zicem în unire, cu faţă senină şi cu inimă curată: ”Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”.

Că Ţie se cuvine cinstea şi închinăciunea în veci! Amin

O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău și cu credință și cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiți de Dânsul și pentru aceasta năzuim la tine, că ești acoperitoarea noastră și grabnică ajutătoare.

Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriților noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății. Așa, Doamnă preasfântă, milostivește-te asupra noastră și asupra neputinciosului tău popor. Pe cei rătăciți povățuiește-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijinește, pe prunci îi păzește și pe noi, pe toți, ne apără și ne ocrotește cu milostivirea ta. Pe toți, scoate-ne din adâncul păcatului și ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viață, iar la înfricoșătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău și Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, ești slava celor cerești și nădejdea pământenilor. Tu ești, după Dumnezeu, nădejdea și apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ție cu credință. Deci ne rugăm ție, Atotputernică ajutătoarea noastră, și ție ne predăm pe noi înșine, unul pe altul și toată viața noastră, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor.

Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poți face tot binele, primește aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ție, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce ești aleasă din toate neamurile și te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cerești și pământești. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor și prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu și ne-am învrednicit de Sfântul Trup și de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită ești în neamurile neamurilor, ceea ce ești de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii. Și acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înșelător și de toată primejdia, și să fim păziți nevătămați cu atotputernicul tău Acoperământ de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârșit cu rugăciunile tale păzește-ne pe noi neosândiți. Ca prin paza și cu ajutorul tău fiind mântuiți, slavă, laudă, mulțumită și închinăciune, pentru toate să înălțăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin