Dragoste dezinteresată

       Un Stareț și-a trimis ucenicul în Egipt ca să aducă o cămilă și cu ea să-și ducă lucrul lor de mână de la Schit în Egipt. Când fratele aducea cămila, l-a întâlnit un alt bătrân și i-a spus:

–     Dacă aș fi știut că mergi în Egipt, ți-aș fi spus să aduci și pentru mine o cămilă.

Ucenicul a mers la Starețul său și i-a spus cele pe care i le-a spus acel bătrân. De îndată ce Starețul a auzit cuvintele ucenicului, i-a spus:

–     Ia cămila, mergi la bătrân și spune-i: „Noi ne-am aranjat lucrurile. Ia cămila și fă-ți și tu treaba ta”. Mergi după el în Egipt și după ce va sfârși treaba sa, ia cămila și adu-o din nou aici, ca să trimitem și noi lucrurile noastre în Egipt.

Ucenicul a făcut întocmai ceea ce i-a spus Starețul său. După ce a încărcat cămila cu lucrurile bătrânului, a mers împreună cu el în Egipt. Ajungând în Egipt și descărcând cămila, ucenicul îi spune bătrânului:

–     Roagă-te pentru mine, avva!

–     Dar unde mergi?, l-a întrebat bătrânul.

–     La Schit, ca să aduc și lucrurile noastre, a răspuns cu simplitate ucenicul.

Atunci bătrânul, auzind acestea, s-a umilit și cu lacrimi în ochi i-a făcut metanie ucenicului, spunându-i:

–     Dumnezeu să vă ierte, căci multa voastră dragoste mi-a luat rodul meu.

 “Când știi cine ești, alți oameni pot intra și ieși din viața ta fără  ca să -ți  zguduie lumea, deoarece  baza ta este  solidă  și  de nezdruncinat , pentru că  te ai pe tine însuți .

Când  știi  cine ești, opiniile și judecățile altora contează  mult mai puțin, și  oamenii pot spune cuvinte de critică sau răutăți despre tine, fără ca asta să  afecteze ceea ce ești și ce simți.

Când știi cine ești, alți oameni te pot respinge sau abandona fără să-ți schimbe identitatea, pentru că știi că destinul tău nu este legat de cei care au ales să te părăsească și te simți întreg și complet pe interior.

Când știi cine ești, apreciezi asta și nu-ți pui fericirea și simțul valorii de sine în mâinile altei persoane. 

Nici nu îi faci pe alții responsabili de ceea ce trăiești, așteptând din partea lor salvare, stând închis ca într-o temniță, dependent fiind de cheia lor.

A te elibera, înseamnă să îți asumi întreaga responsabilitate pentru emoțiile, identitatea și bunăstarea ta, fiind conștient că toate acestea depind doar de tine.

Tu ești cel care alege cum să trăiască și ce să simtă !

Și când știi cine ești, decât să dedici atât de mult timp și energie încercând să-i impresionezi pe alții, sau proiectând asupra lor îndeplinirea propriilor nevoi și dorințe nesatisfăcute, alegi să-ți prioritizezi propriile nevoi și bunăstarea, făcând din relația cu tine un scop, pentru că cea mai importantă relație este cea cu tine însuți!”

CEA MAI FRUMOASA -

 Omul, creatura cea mai frumoasa si cea mai de pret, cea mai aleasa dintre cele facute de mâna lui Dumnezeu; cea mai armonioasa si cea mai perfecta si cea care ar trebui sa fie cea mai curata, neatinsa de nici o întinaciune, ca si creatie a lui Dumnezeu, chip si templu al Sau. Sa nu ne lasam atinsi de nimic din ceea ce este necurat si viclean, sa alungam gândurile hulitoare si sceptice. Suntem poporul lui Dumnezeu, suntem sfinti, întru Hristos; sa ne pastram inimile în sfintenie, ca niste chivote vii ale lui Dumnezeu, sa nu ne lasam atinse gândurile si inimile de spurcatele si viclenele duhuri! Cel ce Te-ai facut om pentru noi, Cuvinte al lui Dumnezeu si Doamne, tine-ne în sfintenia Ta! Tu, Cel ce esti Preasfântul nostru Cap, nu lasa ca trupurile si sufletele noastre sa se dea spurcatului Veliar, sa ni le întineze acela cu gânduri ticaloase; ramâi mereu cu noi, tine-ne curati si neprihaniti. Fa, Doamne, sa pastram mereu cu Tine, Dumnezeiescul nostru Cap, o legatura vie, ca si madulare ale Tale, legatura gândurilor inimii, legatura de rugaciune si de fapta. De vor cadea inimile noastre de la fata Ta, Doamne, întunericul si moartea sa fie partea lor, întristarea si strâmtorarea, rusinea, nimicirea si ticalosirea. Cu Tine însa, ale noastre sunt lumina, viata, pacea, bucuria, largimea inimii, îndraznirea catre cele înalte, maretia si sfintenia.
 
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 229

Se poate si fara Halloween !