ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR -
Va invit sa citim acest acatist timp de 40 de zile pentru tara noastra, una din gradinile Maicii.
Hei, merci că ai citit până aici! 🤗
↓ Te-ar putea interesa și următorul articol...
Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:
Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Adevărul transcende înțelegerea umană, deoarece Adevărul este Dumnezeu, care nu poate fi cunoscut cu mintea, ci experimentat doar prin intermediul minții.
1. Partea superioară stângă: Monahul Isihast și anatomia spirituală
Această secțiune descrie conceptul ortodox de theosis (îndumnezeire) prin intermediul isihasmului, o practică ascetică centrată pe liniștirea minții și rugăciunea continuă.
Coborârea minții în inimă: Textul explică cum mintea rațională (dianoia) încetează, iar mintea spirituală (nous) coboară în inimă, unind întregul organism în rugăciune.
Lumina Necreată: Monahul este arătat ca devenind „teoforic” (purtător de Dumnezeu), corpul său fiind umplut de energiile necreate. Diagrama evidențiază creierul, inima și măduva spinării ca canale prin care această lumină și harul divin se manifestă fizic.
Viziunea divină: Ochii schimbați la față încep să perceapă rațiunile interioare ale lucrurilor, dincolo de formele lor exterioare.
2. Partea superioară dreaptă: Personajul de tip Wojak („Ortho-Barlaamite Team”)
În opoziție, un personaj de tip meme strigă: „Opriți-vă cu toate aceste prostii woo-woo! Ortodoxia este Calvinism cu un patriarh și Romano-Catolicism fără Papă!”
Context istoric: Aceasta face referire la Varlaam de Calabria, un teolog din secolul al XIV-lea care s-a opus Sfântului Grigorie Palama. Varlaam susținea o abordare pur rațională a teologiei și nega posibilitatea ca omul să experimenteze direct energiile necreate ale lui Dumnezeu sau ca trupul să participe la iluminarea spirituală, considerând astfel de afirmații drept misticism nefondat.
3. Partea inferioară: Confirmarea Patristică și Teologică
Partea de jos oferă mărturii din spiritualitatea ortodoxă contemporană care susțin legătura strânsă dintre corp și spirit în isihasm:
Mărturia din stânga: Imagini cu un bătrân îmbunătățit (arătând ca Sfântul Efrem Katunakiotul sau un avvă similar) și textul: „Din inimă, în piept, în măduva spinării. Astfel, inima se aprinde, și din inimă, umerii. Coloana se încinge, și tot trupul devine ca de foc.” Aceasta descrie experiența fizică reală a căldurii harului menționată adesea în Filocalia.
Citatul Sfântului Dumitru Stăniloae (dreapta):„Există o strânsă interconexiune între biologic și spiritual. Un tărâm îl influențează pe celălalt atât în declinul, cât și în restaurarea și vindecarea omului...” – extras din lucrarea sa de referință Spiritualitatea Ortodoxă. Acesta subliniază că trupul nu este doar o „carcasă”, ci participă activ la mântuire și transfigurare.
Meme-ul ironizează astfel curentele moderne sau convertiții care încearcă să reducă Ortodoxia la un simplu set de reguli dogmatice sau analize geopolitice și juridice (asemănătoare disputelor occidentale), ignorând complet dimensiunea mistică, ascetică și palamită a trăirii isihaste.
Pacea și sensul sufletului se nasc la intersecția dintre trăirea interioară profundă, conexiunea autentică cu divinitatea sau valorile tale supreme și acceptarea conștientă a vieții.
Smerenia și blândețea: Eliberarea de mândrie, de nevoia de a deține controlul absolut și de tendința de a-i judeca pe ceilalți aduc o tihnă profundă.
Liniștea și tăcerea: Reducerea zgomotului exterior și a agitației de zi cu zi permit minții să se odihnească și inimii să audă ce are cu adevărat nevoie.
Răbdarea în încercări: Acceptarea faptului că momentele grele fac parte din viață și că trecând prin ele devenim mai puternici.
Rugăciunea și reflecția: Conectarea cu Dumnezeu sau cu dimensiunea spirituală aduce siguranță, speranță și curaj în fața grijilor.
Ce aduce sens sufletului
Iubirea și dăruirea: Conexiunile autentice cu ceilalți, empatia și ajutorul oferit celor din jur oferă o direcție clară și împlinire.
Găsirea propriului Ikigai (motivul de a te trezi dimineața): Alinierea valorilor personale cu acțiunile zilnice, căutând armonia între ceea ce iubești, la ce ești bun și ce aduce valoare lumii.
Prezența în momentul prezent: Renunțarea la povara trecutului și la frica de viitor, trăind conștient fiecare clipă
De ce ne simțim epuizați spre sfârșitul anului? Deciziile sunt sabotate, fiecare acțiune simplă necesită efort, iar apoi vine iritarea față de propriul sine.
De ce se întâmplă acest lucru?
Spre sfârșitul toamnei, mulți oameni simt oboseală, lipsă de energie și anxietate cu privire la viitor. Se dorește să se facă o evaluare a anului, să se clarifice relațiile și să se găsească o bază interioară.
. Voința, separată de iubire și de înțelegerea legilor superioare, se transformă într-un încăpățânare oarbă a ego-ului. Pentru ca energia să revină, este necesar, în primul rând, să renunțați la pretențiile față de voi înșivă și față de destin, să găsiți un punct de echilibru și abia apoi să stabiliți repere corecte.
Epuizarea intensă de la sfârșitul anului — când deciziile par blocate, sarcinile simple devin muntoase, iar autocritica explodează — este o experiență comună provocată de o suprapunere de factori biologici, psihologici și spirituali.Senzația profundă de epuizare pe care o resimțim spre sfârșitul anului — când deciziile par blocate, sarcinile simple devin uriașe, iar autocritica se intensifică — este un fenomen complex. Acesta îmbină ritmul biologic natural al naturii cu presiunea psihologică a bilanțurilor sociale.
Textul menționat (care face referire la perspectiva lui Serghei Nicolaevici Lazarev) rezumă excelent miezul acestei probleme: oboseala cronică nu este doar o lipsă de odihnă fizică, ci un semnal de alarmă că sistemul nostru de valori și priorități este perturbat.
Iată o analiză clară a motivelor pentru care apare această stare și cum se poate recăpăta energia:
1. De ce apare epuizarea la sfârșit de toamnă și an?
Factorul biologic (Schimbarea de sezon): Scăderea orelor de lumină naturală la sfârșitul toamnei reduce nivelul de serotonină (hormonul fericirii) și crește melatonina (hormonul somnului). Corpul intră biologic într-un mod de „conservare”, însă ritmul societății ne cere să rămânăm la fel de productivi. Această discrepanță creează anxietate și apatie.
Presiunea bilanțului psihologic: Sfârșitul de an vine la pachet cu o evaluare automată, conștientă sau nu. Când realizările nu se potrivesc cu așteptările setate în ianuarie, apare dezamăgirea și sentimentul de eșec.
Capcana Ego-ului (Abordarea mentală): Așa cum explică S.N. Lazarev, când ne bazăm exclusiv pe voință și ambiție oarbă, ignorând legile subtile ale vieții (acceptarea, iubirea, curgerea firească), ne epuizăm rezervele energetice. Voința separată de iubire devine o luptă agresivă cu propriul destin și cu ceilalți.
2. Mecanismul auto-sabotajului și al iritării
Când energia vitală scade sub un anumit nivel critic:
Creierul prioritizează supraviețuirea, nu planurile de viitor. De aceea, deciziile mari sunt „sabotate” de subconștient, ca o măsură de protecție.
Apare iritarea față de propriul sine deoarece ego-ul refuză să accepte limitările corpului și ale momentului. Ne pedepsim mental pentru că „nu mai putem”, ceea ce consumă și puțina energie rămasă.
3. Pașii pentru redobândirea echilibrului și a energiei
Pentru ca energia să revină și să puteți construi o bază interioară solidă, procesul trebuie inversat, exact în ordinea indicată în filozofia propusă:
Pasul 1: Renunțarea la pretenții și judecată. Acceptați starea actuală exact așa cum este. Iertați-vă pentru oboseală, pentru planurile neîmplinite și pentru momentele de slăbiciune. Încetați să mai luptați cu destinul sau să emiteți pretenții agresive față de propria persoană. Acceptarea aduce o oprire instantanee a risipei de energie.
Pasul 2: Găsirea punctului de echilibru (Reconectarea la Iubire). Înainte de a face liste noi de obiective, reîntoarceți-vă la starea de liniște. Prioritizați odihna, detașarea temporară de probleme și recunoștința pentru ceea ce este deja bun în viața dumneavoastră. Energia revine doar într-un spațiu interior relaxat și împăcat.
Pasul 3: Reconfigurarea priorităților (Repere corecte). Abia după ce v-ați liniștit, clarificați relațiile și viitorul. Puneți pe primul loc valorile spirituale, conexiunea cu ceilalți și starea de bine, lăsând ambițiile materiale sau de statut pe un loc secundar. Când scopurile sunt aliniate cu sufletul, acțiunile nu mai necesită un efort chinuitor, ci curg de la sine.
1. De ce apare epuizarea la sfârșitul toamnei?
Ritmul biologic și lipsa luminii: Odată cu trecerea la sezonul rece, zilele devin mai scurte și lumina solară scade. Corpul nostru produce mai multă melatonină (hormonul somnului) și mai puțină serotonină (hormonul stării de bine). Din punct de vedere biologic, natura ne îndeamnă la conservarea energiei și încetinire, însă ritmul vieții moderne ne cere să rămânem la fel de productivi.
Presiunea „Bilanțului de sfârșit de an”: Societatea ne impune ideea că decembrie este momentul tragerii de linie. Apare dorința de a evalua anul, de a clarifica relațiile și de a finaliza tot ce am început. Această listă mentală uriașă generează anxietate cu privire la viitor și sentimentul că „timpul expiră”.
Oboseala cumulată: Corpul și mintea au acumulat stresul, deciziile și micro-traumele din ultimele 10-11 luni. Sistemul nervos este pur și simplu suprasolicitat.
2. Mecanismul psihologic: Sabotarea deciziilor și iritarea de sine
Când energia vitală scade, creierul intră într-un mod de supraviețuire.
Fiecare acțiune simplă necesită efort pentru că voința este un recurs limitat, iar rezervorul este gol.
Iritarea față de propriul sine apare din conflictul dintre ceea ce credem că ar trebui să facem (așteptările ego-ului) și ceea ce putem face în realitate (resursele reale ale corpului și sufletului).
3. Perspectiva spirituală: De ce se blochează energia?
Textul menționat face trimitere la viziunea lui Serghei Nikolaevici (Lazarev), care explică această criză printr-o perturbare a sistemului de priorități. Atunci când rămânem fără energie, nu este vorba doar de o oboseală fizică, ci de o eroare în gestionarea resurselor noastre subtile:
Voința vs. Iubirea: Când ne încăpățânăm să atingem obiective doar din ambiție, mândrie sau frica de a nu eșua, activăm „încăpățânarea oarbă a ego-ului”. Separata de acceptare, iubire și legile naturale ale ritmului vieții, această voință forțată consumă enorm de multă energie și blochează intuiția. De aceea deciziile par sabotate.
Pretențiile blochează fluxul energetic: Atunci când avem pretenții agresive față de noi înșine („trebuia să fac mai mult”, „nu sunt destul de bun”) sau față de destin („de ce mi se întâmplă asta”), generăm un conflict interior masiv. Acest conflict consumă și ultimele picături de energie.
Calea spre refacere: Cum să regăsiți energia?
Pentru ca energia să revină și să puteți face o evaluare corectă a anului, pașii trebuie parcurși în ordinea corectă:
Renunțarea la pretenții (Acceptarea): Primul pas este să încetați lupta cu voi înșivă. Acceptați că sunteți obosiți. Iertați-vă pentru obiectivele neîndeplinite din acest an.
Găsirea punctului de echilibru (Smerenia și Pacea): Opriți alergarea exterioară pentru câteva zile. Oferiți-vă timp de liniște, somn și reconectare cu interiorul. Energia revine doar atunci când sufletul se simte în siguranță și acceptat.
Stabilirea reperelor corecte (Prioritizarea): Abia după ce v-ați liniștit și energia a început să revină, puteți privi spre viitor. Nu vă mai ghidați după „ce trebuie să demonstrez altora”, ci după „ce aduce pace și sens sufletului meu”.
# Acatist alcătuit, pe Muntele Athos, în greacă, de călugărul Nicolae Grecul
# Traducere din limba rusă
Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa:
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice:
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi! Doamne, curăţeşte păcatele noastre! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău!
Doamne miluieşte! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău! Vie Împărăţia Ta! Facă-se Voia Ta! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean! Amin!
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi!
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh!
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău; toţi lucrul Mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc!
Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin!
Doamne miluieşte! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru Credincioşia Ta, auzi-mă, întru Dreptatea Ta! Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta! Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate Lucrurile Tale, la faptele Mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu! Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt! Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea! Arată-mi Calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu!
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne! Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu! Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă! Întru Dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu! Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău!
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului! (de 3 ori)
Apoi, se zice Troparul Icoanei (Glasul al 4-lea):
Maicii Domnului ne rugăm, cu sârguință, noi, păcătoșii și smeriții și cădem la ea, cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Doamnă, ajută-ne cu milostivirea Ta căci pierim din mulțime de păcate, nu ne părăsi pe noi, cei care ne încredem în Tine, căci Tu ești ajutătoarea celor disperați!
Apoi, se zice Condacul Icoanei (Glasul al 6-lea) :
Tu ești singurul nostru ajutor, Tu ești singura noastră nădejde, Doamnă, Maică a Domnului, Tu ne ajuți pe noi cei disperați. Nădăjduim în Tine și ne lăudăm cu Tine, credem în Tine și în Dumnezeu. Nu ne rușina rugăciunile!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor!Amin!
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ?
Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea Îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru Cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată Adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale Înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce Faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine! Dă-mi mie bucuria Mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte! Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele! Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună Voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.
Icoana Maicii Domnului “Speranţa celor disperaţi”
Condacul 1
Ne rugăm Împărătesei Cerului și ajutorului nostru ceresc, Maicii Domnului, să ne ajute în lupta cu patimile, poftele și ispitele vieții de zi cu zi, căci noi suntem epuizați, căzuți în deznădejde și disperare, dar cădem la Tine să ne întărești, căci ești plină de milă, Maica Dumnezeului nostru Iisus Hristos și ne binecuvântezi cu roadele Harului Duhului Sfânt, iar noi plângem, cu bucurie: Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Icosul 1
Îngerii se minunează, Fecioară Maria, de ajutorul tău neobosit pe care îl dai oamenilor păcătoși, care tânjesc după mântuire, dar care sunt epuizați în lupta cu patimile, poftele și ispitele și, cu mare dragoste, te slăvesc pe Tine, cea Neprihănită:
Bucură-te, trimițând sfinţi Îngeri să slujească oamenilor păcătoși!
Bucură-te, căci Tu însuți îi întărești, de multe ori, pe copiii Tăi slabi!
Bucură-te, alungând descurajarea din inimile triste!
Bucură-te, îndemnându-i pe leneși și nepăsători să lupte pentru Împărăția Cerurilor!
Bucură-te, căci aceștia sunt chinuiți de conștiință!
Bucură-te, mântuindu-i pe cei disperați, care nu au încetat să-L iubească pe Dumnezeu!
Bucură-te, împrăștiind pe loc hoardele de demoni care ne atacă!
Bucură-te, că, prin Tine și oamenii păcătoși sunt îndreptați!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 2
Văzând-o pe PreaCurata Fecioară, Maica Domnului, arătând o milă atât de mare față de păcătoși și întărindu-i pe toți cei care o iubesc, ducându-i pe calea cea dreaptă a mântuirii, să ne trezim, fraților și, cu durere imensă, să strigăm către Ea: Ajută-ne, Împărăteasa Cerului, împacă-ne cu Fiul Tău, întărește-ne voința să ducem o viață virtuoasă, plăcută lui Dumnezeu, alungând lenea și nepăsarea de la noi, ca să strigăm către Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Ce plini de păcate suntem, Maica Domnului! Întunericul păcătos ne-a înconjurat și mintea ne este întunecată, deoarece, prin lene și nepăsare, am căzut în uitare și împietrirea simțurilor, în timp ce demonii ne obligă să lucrăm pentru păcat. Prin propria noastră voință și de bunăvoie am devenit prieteni cu societatea satanică. Nu facem fapte bune, nu împlinim jurămintele date lui Dumnezeu, am căzut în dulceața păcatului, dar sperăm la mijlocirea Ta, PreaSfântă Născătoare de Dumnezeu, în ajutorul și bunăvoința Ta și strigăm către Tine:
Bucură-te, grabnică ajutătoare a tuturor celor care îl iubesc pe Dumnezeul Cel din Sfânta Treime!
Bucură-te, susținătoare puternică în lupta cu patimile!
Bucură-te, învățându-ne să ne temem de Dumnezeu și să stăm în tăcerea cea vindecătoare!
Bucură-te, ridicându-ne din somnolență pentru a putea priveghea în rugăciune!
Bucură-te, certându-i, prin întristarea inimii, pe cei ce se desfată în deșertăciuni și nepăsare!
Bucură-te, învățându-ne să Îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât orice lucru pământesc!
Bucură-te, că ne înveți să îl iubim pe aproapele nostru!
Bucură-te, conducându-ne de la iubirea pentru aproapele la iubirea de Dumnezeu!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 3
Păcatul ne-a robit și ne-a închis inimile în armura nepăsării, nu mai avem rușine, nici pocăință, nici lacrimi și nici frică de Dumnezeu. Ochii noștri duhovnicești sunt întunecați de păcat și nu știm ce facem: bine sau rău, înecându-ne în abisul păcătoșeniei. Dar, prin Tine, Maica Domnului, care asculți rugăciunile noastre, conștiința noastră agitată ne arată și ne învață să nu avem speranțe în forța noastră slabă, ci în puterea neîndoielnică a mijlocirii tale atotputernice înaintea lui Dumnezeu pentru a striga către El: Aliluia!
Icosul 3
Tu esti, Maica Domnului, mare mijlocitoare pentru familia creștină în fața iubitului tău Fiu și a Dumnezeului nostru, pe care roagă-L să nu îi distrugă pe cei care au căzut în robia demonilor pentru păcatele lor, ci întoarce-i pe cei însetați de mântuire la o viață virtuoasă, întărește-i în lupta lor împotriva patimilor, poftelor și ispitelor de zi cu zi, iar noi, păcătoșii, îndrăznim să ne ridicăm vocea către Tine:
Bucură-te, BineCuvântată, mijlocind, zi și noapte, la Fiul Tău pentru noi, păcătoșii!
Bucură-te, că ne înveți să ne rugăm!
Bucură-te, ajutându-ne să facem Voia lui Dumnezeu!
Bucură-te, îndemnându-ne să Îl laudăm pe Dumnezeu!
Bucură-te, ceea ce ne poruncești să îl slujim pe aproapelui nostru, ca fii ai lui Dumnezeu!
Bucură-te, căci prin iubirea pentru aproapele nostru ne înveți să-L iubim pe Dumnezeu!
Bucură-te, unind amintirea aproapelui nostru cu amintirea lui Dumnezeu din noi!
Bucură-te, păzitoare strașnică a călugărilor, ajutându-i în lupta împotriva patimilor și a poftelor!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 4
O furtună de gânduri și fapte deșarte ne întunecă mintea, nu mai vedem vina păcatelor noastre și dăm vina pe aproapele pentru durerile și ispitele ce ne încearcă; dar avem speranța la Tine, Maica Domnului, căci, deși suntem plini de patimi și pofte, înlănțuiți de obsesiile și fricile demonice, alergăm spre rugăciunea Ta și, dorindu-ne să facem fapte bune, nu ne vom opri a cere ajutorul tău, din tot sufletul nostru, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Auzind că Fiul Tău se pleacă față de toate rugăciunile Tale pentru noi, păcătoșii, ATotMilostivă Maică a Domnului, mânați de dorința de a ne mantua, ne rugăm către Tine: Domnul să ne întărească, prin rugăciunea Ta, să facem Voia lui Dumnezeu și nu voia demonică, să ne schimbe voința, să lucrăm sincer pentru Dumnezeul Cel din Sfânta Treime, iar noi Te chemăm, cu dragoste:
Bucură-te, adevărata noastră mijlocitoare!
Bucură-te, că Fiul Tău are milă de noi, de dragul Tău!
Bucură-te, că, fără Tine, nimeni nu poate fi mântuit!
Bucură-te, căci tu ești Singura Scară de la pământ la cer!
Bucură-te, că ești singurul nostru Ghid credincios și de încredere pentru Împărăția Cerurilor!
Bucură-te, căci, prin Tine, oamenii căzuți se întorc în Paradis!
Bucură-te, care L-ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre!
Bucură-te, întărindu-ne în necazurile ce vin de la vrăjmașii văzuți și nevăzuți!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 5
Cu fecioria și smerenia ei, PreaCurata Maică a Domnului a fost vrednică să-i dea naștere Fiului lui Dumnezeu, fiind slăvită de cetele îngerești și de oștirea Sfinților ca fiind Împărăteasa Cerului și a Pământului. Din slava ei cerească nu ne părăsește pe noi, păcătoșii și ne iubește, împreună cu Fiul Său, ca să fim și noi numărați cu Turma Sa aleasă, ajutându-i neobosit pe toți cei care cred, cu dreptate, în Hristos și Îi cântă: Aliluia!
Icosul 5
Prin marea Milă a lui Dumnezeu pentru cei care Îl slăvesc, El ni Te-a dat pe Tine, mijlocitoarea neamului creștin, ca nici un singur credincios adevărat în Hristos să nu piară dacă aleargă la Tine pentru ajutor și consolare, Maica Domnului, iar noi, cu mulțumire, dintr-o inimă tandră te lăudăm:
Bucură-te, singura noastră mângâiere în dureri!
Bucură-te, singura noastră prevestitoare tainică!
Bucură-te, iluminarea minții noastre!
Bucură-te, vindecarea sufletelor și trupurilor noastre!
Bucură-te, împăcarea noastră cu Dumnezeu!
Bucură-te, calea noastră în Împărăția Cerurilor!
Bucură-te, înțeleaptă înfrumusețătoare a sufletelor Sfinților!
Bucură-te, ajutor în faptele noastre bune!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Icoana Maicii Domnului “Speranţa celor disperaţi”
Condacul 6
S-a bucurat Sfântul Apostol auzind de la Tine, Maica Domnului: „Harul Fiului meu și al meu va fi cu această Icoană până la sfârșitul veacului!” Nu ne părăsi nici pe noi, căci, deși am fost luminați de învățătura Sfinților Apostoli, din cauza mulțimii păcatelor am căzut în deznădejde și disperare; ajută-ne pe noi, Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, să învingem ispitele, care ne îndepărtează de Dumnezeu, să părăsim obiceiurile păcătoase și, cu toată inima și cu toată voința noastră, să Îl slujim doar pe EL, căci nu putem înfrunta singuri durerea noastră duhovnicească și, copleșiți de lipsa de voință și deznădăjduire, ne rugăm, către Tine, pentru ajutor, ATotCântată Maică a Domnului, strigând, către Dumnezeu şi plângând: Aliluia!
Icosul 6
Ne-ai arătat adevărata Lumină – pe Hristos, Dumnezeul nostru, cea fără prihană, Născătoare de Dumnezeu, căci ai deschis porțile cerești și Fiul lui Dumnezeu S-a pogorât pe pământ, iar Tu ai rămas calea neamului creștin către Împărăția Cerurilor. Noi, sperând în ajutorul Tău, ne rugăm către Tine: nu ne părăsi pe noi, cei slăbiți și neajutorați, care am pierdut speranța mântuirii! Ajută-ne și învață-ne, Milostivă, să ne îndreptăm viața păcătoasă, pentru ca, plăcându-i lui Dumnezeu, să-ți cântăm:
Bucură-te, PreaSfântă care ne-ai născut Trupul Mântuitorului și Dumnezeu!
Bucură-te, Slăvită, căci, prin Tine, păcatele noastre sunt iertate de către Fiul Tău Hristos Dumnezeu!
Bucură-te, căci, prin mijlocirea Ta, oamenii sunt înviați, prin pocăință, în locul îngerilor căzuți!
Bucură-te, căci, prin dragostea Ta, noi, morți în duh, suntem înviați!
Bucură-te, căci ne trezim, din păcate, prin Tine!
Bucură-te, căci, prin Tine, se curăță conștiința noastră!
Bucură-te, căci, prin tine, se naște curajul duhovnicesc în noi!
Bucură-te, căci, prin tine, mintea noastră este luminată!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 7
Te vedem, Maica Domnului, așa cum ești, cu adevărat, Ajutătoare pentru toți cei care luptă împotriva împătimirilor, poftelor și ispitelor, suportând, în smerenie, toate durerile vieții, lipsurile și asuprirea oamenilor răi și a demonilor. Și noi, chiar dacă din cauza slăbiciunii omenești cădem în păcate, sperăm la mijlocirea și ajutorul Tău, Împărăteasă a Cerului, strigând, cu sinceritate, către Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Dumnezeu, Creatorul, ne-a arătat mare milă, prin Icoana Ta, Făcătoare-de-Minuni, numită „Speranța celor disperați”. Noi am pierdut Harul, prin păcat şi ajungem chiar și la deznădăjduire și disperare, dar, văzându-i pe cei care ţi se roagă, cu Credință, cum primesc ajutor și vindecare rapidă, Te lăudăm:
Bucură-te, Vindecătoarea bolilor psihice și fizice!
Bucură-te, aducându-ne bucurie în dureri!
Bucură-te, căci inimile împietrite și amărâte sunt înmuiate de Tine!
Bucură-te, căci cei ce ne urăsc sunt îmbogățiți cu dragostea de Tine!
Bucură-te, căci, prin tine, cei nerăbdători învață să îndure!
Bucură-te, căci invidioşii devin binevoitori prin Tine!
Bucură-te, căci, prin Tine, iubitorii de bani devi generoși și își vindecă dependent!
Bucură-te, căci, prin Tine, bețivii și fumătorii de tutun scapă de patimile ticăloase!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 8
O Minune mare ne-a fost dezvăluită de Dumnezeu, Maica Domnului, Care Ți-a dat puterea de a-i ajuta pe toți cei care și-au pierdut speranța de a-și îndrepta viața păcătoasă. Noi, după ce ne-am robit obiceiurilor rele, nu mai avem puterea de a-L sluji, cu sinceritate, pe Dumnezeu și de a ne sătura, duhovnicește, cu plinătatea Darurilor Sale sfinte și, ajungând la disperare, cădem în fața Ta, cu lacrimi, Neprihănită Fecioară, să Te rogi Fiului Tău pentru noi, strigând către Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Toate amăgirile din această viață vremelnică și ispitele acestei lumi ne prind și ne întunecă ochii duhovnicești, fiind noi fără povățuitor și ne simțim pierduți față de mântuire. Însă alergăm la Tine, Maica lui Dumnezeu, să ne ajuți să ne găsim părintele duhovnicesc rânduit de Dumnezeu, să ne tragi din vâltoarea lumii și a diavolului, ca să Îi facem pe plac lui Dumnezeu și ca răul să nu ne mai atingă, pentru că vrea să ne atace și să ne sfâșie înainte de timpul nostru; Tu ești adevărata noastră povățuitoare și punându-ne speranța în sfântul Tău ajutor, te chemăm:
Bucură-te, învățându-ne să ne amintim de vremelnicia acestei vieți!
Bucură-te, ajutându-i pe cei care îți cer ajutorul la purtarea crucii vieții!
Bucură-te, ceea ce ne faci să uităm de bogăția acestei lumi!
Bucură-te, ceea ce ne dăruiești comoara nepieritoare în ceruri!
Bucură-te, ceea ce dai Har sufletelor noastre!
Bucură-te, trezindu-ne din amorțirea conștiinței ca să păstrăm Amintirea lui Dumnezeu!
Bucură-te, învățându-ne să ne rugăm lui Dumnezeu!
Bucură-te, ridicând neîncetat rugăciuni lui Dumnezeu pentru noi!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 9
Toată firea îngerească se minunează de mila Ta pentru neamul omenesc păcătos, care piere în noroiul patimilor, poftelor și ispitelor, căci Tu, Maica Domnului, nu ai rămas in Cer, ci lucrezi, neobosit, pe pământ aducându-ne binecuvântarea ta, mântuindu-ne sufletele chiar dacă sunt ciuntite de păcat, iar noi, în speranța Milostivirii lui Dumnezeu, strigăm către El: Aliluia!
Icosul 9
Ritorii, cei mult grăitori, nu pot slăvi marele tău ajutor, dat tuturor celor care, epuizați în lupta cu trupul, cu ispitele lumii și ale duhurilor răului, vin, alergând, cu Credință, către Tine și Fiul Tău și, plini de speranță, în Tine, îți cântă:
Bucură-te, aprinzând Lumina Harului în oamenii aflați în întunericul păcatului!
Bucură-te, căci învățăm, de la tine, să ne înțelegem durerea prin ochii duhovnicești!
Bucură-te, Maica Milostivă a tuturor orfanilor!
Bucură-te, Păzitoarea văduvelor cinstite!
Bucură-te, îndrumătoarea locuitorilor pustiului, temători de Dumnezeu!
Bucură-te, mustrarea laicilor cuvioși!
Bucură-te, privind la omul, iubitor de Dumnezeu, cu dragoste!
Bucură-te, ceea ce ne ajuţi să adunăm avere nepieritoare în Ceruri!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Icoana Maicii Domnului “Speranţa celor disperaţi”
Condacul 10
Toți cei care vor să fie mântuiți sincer, dar și cei care L-au uitat pe Dumnezeu și au fost prinși de poftele trupului aleargă în boală și întristare la pocăință, iar Tu le dai vise și semne pentru a-i mustra și a-i trezi din păcate, ca să ajungă la pocăința cea cu multe lacrimi, iar ei Îl vor chema pe Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Tu ești zid, Fecioară Maria, pentru toți cei care doresc mântuirea. Tu ne ferești de săgețile dușmanilor văzuți și nevăzuți în orice loc și în orice moment al acestei scurte vieți a noastre, iar, cu dragoste, te slăvim şi, din tot sufletul nostru, Îți cântăm:
Bucură-te, dându-ne pace și liniște!
Bucură-te, că ne bucuri sufletele cu bucurie sfântă!
Bucură-te, învățându-ne răbdarea!
Bucură-te, ceea ce ne împlinești inimile prin evlavia Harului!
Bucură-te, punând în noi mila!
Bucură-te, întărind Credința în noi!
Bucură-te, învățându-ne blândețea!
Bucură-te, întărind cumpătarea în noi!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 11
Toate cântările pământești nu te pot slăvi, după cuviință, Împărăteasa Cerurilor, căci Tu ai milă față de neamul creștin, fiind ajutătoare nu numai celor însetați de mântuire, ci și celor care și-au pierdut speranța în ea, nefiind în stare să biruiască obiceiurile lor păcătoase, ajungând la disperare, întunecarea minții și împietrirea inimii. Alergăm la Tine, Maica Domnului, căci Îl căutăm pe Hristos, prin Tine, credem că El ne este mare ajutor și, cu un strigăt din inimă, Te chemăm pe Tine și pe Fiul tău: Aliluia!
Icosul 11
Tu, Maica Domnului, ești Dătătoare de Lumină celor rătăciți în întunericul păcătos, căci îi ridici pe toți cei care doresc sincer să ajungă la lumină, ca prin iluminarea Ta să meargă neclintiți pe calea mântuirii, fiind vindecați de durerea duhovnicească și cântând, cu bucurie, așa:
Bucură-te, căci îi scoți din orbire duhovnicească pe cei pierduți în deșertăciune și mândri!
Bucură-te, Păzitoare credincioasă a celor orbiți vremelnic!
Bucură-te, căci acestora le luminezi vederea după ce le-ai încercat Credința!
Bucură-te, că-i izbăvești de deșertăciune, prin pocăință sinceră!
Bucură-te, lasându-i și pe cei smeriți să orbească, ca să nu se mândrească!
Bucură-te, ceea ce cauți la măsura smereniei și a faptelor lor înainte de a le da vindecare!
Bucură-te, stârnind dorința de mântuire!
Bucură-te, căci ne înveți să ne rugăm neîncetat!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 12
Prin puterea primită de la Dumnezeu dă-ne din nou Harul Fiului Tău, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, căci, deși am primit Har la Botez, l-am pierdut din cauza mulțimii păcatelor noastre, uitându-ne jurămintele date Lui. Îmbarcă-ne Tu în haina purității, Tu cea plină de milă, fii păzitoare neamului nostru, mijlocind tuturor celor care strigă către Dumnezeu, cu disperare: Aliluia!
Icosul 12
Cântând celei mai curate dintre toți pământenii, Maicii Domnului, ne închinăm smereniei și purității, care au făcut, din ea, vas demn al Duhului Sfânt, devenind Maica Fiului lui Dumnezeu, cel din Sfânta Treime. Aducem slavă Împărătesei Cerului și a pământului, noi, cei căzuți și împovărați de multe păcate și o lăudăm:
Bucură-te, blândețe infintă!
Bucură-te, depășindu-I, cu înțelepciunea, pe toți cei înțelepți!
Bucură-te, stareță a vieții noastre, îndreptându-ne pe toți spre mântuire!
Bucură-te, că îți ajuți turma ca un păstor devotat!
Bucură-te, dând mila ta copiilor prin rugăciunile părinților lor duhovnicești!
Bucură-te, ceea ce poruncești să ne purtăm, cu respect, cu părinții noștri duhovnicești!
Bucură-te, Adevărată Îndrumătoare spre părintele nostru duhovnicesc!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Condacul 13 (acest Condac se spune de 3 ori):
O, Milostivă Fecioară Maria! Fii-ne Mamă, plină de milă, nouă, celor care trăim în nesimțire, în lene, descurajare și nepăsare și tuturor celor care sunt disperați, dar care speră la îndreptarea vieții lor păcătoase! Dă-ne bucurie duhovnicească neașteptată și salvează-ne de distrugerea cea fără întoarcere, instruindu-ne pe calea mântuirii și punând, în noi, tăria Fiului Tău, ca noi, cu bucurie, să strigăm toate binecuvântările către Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Apoi, se zice, din nou, Icosul 1:
Îngerii se minunează, Fecioară Maria, de ajutorul tău neobosit pe care îl dai oamenilor păcătoși, care tânjesc după mântuire, dar care sunt epuizați în lupta cu patimile, poftele și ispitele și, cu mare dragoste, te slăvesc pe Tine, cea Neprihănită:
Bucură-te, trimițând sfinţi Îngeri să slujească oamenilor păcătoși!
Bucură-te, căci Tu însuți îi întărești, de multe ori, pe copiii Tăi slabi!
Bucură-te, alungând descurajarea din inimile triste!
Bucură-te, îndemnându-i pe leneși și nepăsători să lupte pentru Împărăția Cerurilor!
Bucură-te, căci aceștia sunt chinuiți de conștiință!
Bucură-te, mântuindu-i pe cei disperați, care nu au încetat să-L iubească pe Dumnezeu!
Bucură-te, împrăștiind pe loc hoardele de demoni care ne atacă!
Bucură-te, că, prin Tine și oamenii păcătoși sunt îndreptați!
Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Apoi, rostim aceste Rugăciuni:
O, cea mai pură Doamnă, Născătoare de Dumnezeu! Cădem la Tine epuizați de deznădăjduire și slăbiciunea adusă de păcat și te rugăm: nu te îndepărta de noi, cei mulți păcătoși, căzuți în nenumărate păcate și trezește-ne conștiința, căci am pierdut din noi Chipul Dumnezeului Cel din Sfânta Treime!
Izbăvește-ne, O, mijlocitoarea noastră, de obiceiurile păcătoase și de robia patimilor! Iată că dușmanii ne-au încarcerat voința, au legat-o în legături puternice, forțându-ne să lucrăm pentru păcat. Prin părtășia la păcat am încălcat Porunca Creatorului nostru și, pentru păcatele noastre, am pierdut Harul Fiului Tău, cu care Dumnezeu îi apără de lațurile celui rău pe cei care Îl iubesc. Nu mai avem putere, Maica Domnului, să ne luptăm cu demonii, voința noastră s-a epuizat fără Harul Fiului Tău și nu ne mai putem nici ruga, fiind lipsiți de glas și de izbândă în fața demonilor care ne-au facut de ocară.
Nu ne părăsi, ATotMilostivă, căci nu avem altă speranță decât în ajutorul Tău! Roagă-L pe Fiul Tău să aibă milă de noi, căci altfel cu toții vom pieri în păcatele noastre! Scoate-ne din această robie păcătoasă, trezește-ne din somnul cel bolnav al conştiinței și rupe legăturile pe care diavolul le-a pus asupra noastră, luminează-ne mintea, dar lasă-ne amintirea căderii noastre pentru a avea teamă de Judecata Fiului Tău, unde vom da răspuns pentru faptele, cuvintele și gandurile noastre! Înflăcărează sufletele noastre cu focul dragostei pentru Dumnezeu, ca, atunci când va veni Mirele Hristos, să fim ca cele cinci fecioare cu candelele pline în așteptarea Lui, ca să intrăm și noi cu El la Nunta Veșnică!
O, Maica Luminii, Împărăteasa Cerului, Speranța celor disperați și împovărați cu multe păcate, trimite-ne ajutor de la Fiul Tău și Dumnezeul nostru, roagă-te Domnului, Cel mai dulce, Iisus Hristos, să nu se supere pe noi, ci să ne ridice din robia păcatelor, să ne întărească voința cu Harul Lui, ca, izbăviți prin mijlocirea Ta din mrejele vrăjmașului, să slăvim în Sfânta Treime, pe Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh pentru totdeauna! Amin!
Altă Rugăciune:
Cui să plâng, Doamnă? La cine să strig în întristarea mea, dacă nu la Tine, Împărăteasa Cerului? Cine va primi plânsul și suspinul meu, dacă nu Tu, Prea Neprihănită, nădejdea creștinilor și adăpostul păcătoșilor? Cine mă va apăra în necazuri?
Ascultă plânsul meu și înclină urechea Ta spre mine, Doamnă, Născătoarea Dumnezeului meu și nu mă disprețui, căci cer ajutorul Tău și nu mă lepăda pe mine, păcătosul! Dă-mi rațiune și învață-mă, Împărăteasa Cerurilor, nu te depărta de mine, slujitorul Tău, Doamnă, ci trezește-mă, Maică și Mijlocitoare!
Îți cer ocrotirea Ta milostivă! Adu-mă pe mine păcătosul la o viață liniștită și senină ca să îmi plâng păcatele! Către cine voi alerga eu cel vinovat, dacă nu către Tine, nădejdea și refugiul păcătoșilor, nădejdea milei fără sfârșit? Tu ești Doamnă, Împărăteasa Raiului, speranța celor disperați! Tu ești speranța și refugiul meu, acoperire, mijlocire și ajutor!
Împărăteasa Mea, Mijlocitoare grabnică! Acoperă-mi păcatele, cu mijlocirea Ta, ferește-mă de dușmanii văzuți și nevăzuți, înmoaie inimile oamenilor răi care se ridică împotriva mea!
Maica Domnului, Creatorul meu! Tu ești rădăcina fecioriei și culoarea nestingherită a purității. Maica Domnului! Tu le dai ajutor celor care sunt slabi, trăind cu patimi trupești și cu inima bolnavă! Cu Mijlocirea Ta la Mila Fiului Tău și cu ajutorul Tău minunat scap de orice nenorocire! O, Neprihănită și PreaSlăvită Maică Maria, a lui Dumnezeu, cu nădejde strig către Tine: Bucură-te, Binecuvântată, Bucură-te, Bucură-te! Bucură-te, Binecuvântată, Domnul este cu tine! Amin!
Apoi, se cântă Condacul 1:
Ne rugăm Împărătesei Cerului și ajutorului nostru ceresc, Maicii Domnului, să ne ajute în lupta cu patimile, poftele și ispitele vieții de zi cu zi, căci noi suntem epuizați, căzuți în deznădejde și disperare, dar cădem la Tine să ne întărești, căci ești plină de milă, Maica Dumnezeului nostru Iisus Hristos și ne binecuvântezi cu roadele Harului Duhului Sfânt, iar noi plângem, cu bucurie: Bucură-te, Milostivă Fecioară Maria, Speranța celor disperați și obosiți în lupta cu patimile și cu cel rău!
Rostim, apoi, Rugăciunea:
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Şi apoi se face Otpustul:
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!
.jfif)
.jpg)
