duminică, 27 martie 2022

 ,,Mai ții minte povestea bătrânei care a primit o ladă cu pere coapte? În fiecare zi mânca para care se strica, lăsându-le pe cele bune pentru mâine. Iar următoarea zi se strica altă pară și ea din nou o mânca pe aceea. A continuat să facă așa zi de zi, până când s-au terminat perele. În cele din urmă, bătrâna nu a gustat nicio pară bună…O poveste plină de adevăr. Și tristă. Și moralizatoare. Credem că trebuie să mai răbdăm un pic, să mai adunăm puțini bani, să mai economisim ceva și să mai îndurăm niște limitări.

 Iar apoi…Dar, nu există niciun „Apoi”! Există aici și acum! De unde vine această convingere că fericirea trebuie câștigată sau meritată? Dobândită? Așteptată?

Ce să aștepți? Bătrânețea? Neputința? Lipsa completă de dorință? Sfârșitul?

Ieri am stat de vorbă cu o vecină . O întreb: „Ce ești atât de tristă?”Ea a oftat îngândurată, a zâmbit trist și mi-a răspuns: ”Nu am reușit să clipesc, că viața a trecut…” Desigur, am început să o liniștesc, la care ea a rostit o frază care, de fapt, m-a făcut să scriu această postare.„Mă tot gândeam – voi câștiga bani, voi construi o casă, vor crește copiii și voi începe să trăiesc pentru mine. Îmi voi face o tunsoare la modă și voi purta doar rochii. Mereu am umblat în pantaloni, dar visam la rochii. Dar pantalonii sunt comozi…”„Copiii au crescut, casa este construită, bani avem, dar… încă mai port blugi. Și am aceeași coafură – o coadă prostească în vârful capului.” 

Îmi doream să o înveselesc cumva: „Și care-i problema? Mergi la coafor! Cumpără-ți o rochie la modă!”

Ea a zâmbit obosită: „Nu vreau. Am obosit. Înțelegi, realitatea nu a fost pe măsura așteptărilor. În această agitație continuă, nici nu am observat cum am îmbătrânit.”...Odată am citit o zicală frumoasă: „Drumul numit „mai târziu” duce către o țară numită „niciodată”.  Trăiește aici și acum! Acționează! Nu va exista o a doua viață în acest corp! Mănâncă și bea din cele mai frumoase tacâmuri. Mananca mancarea preferată – lasă papilele gustative să te sufoce cu plăcere. Poartă rochii elegante, încalță pantofii preferați, mergi sub privirile pline de admirație la cumpărături. Citește cărți, călătorește.

Și cel mai important – nu lăsa pe mai târziu, nu economisi din tandrețe, bunătate, gingășie. Iubește la maxim!Îmbrățișează-ți, sărută-ți familia. Fă-le complimente. Fii generos cu dragostea. Toate acestea te vor face un om fericit! ,,


Ce înseamnă aceasta: să-ţi iei crucea?

 

Aceasta înseamnă primirea de bunăvoie a fiecărui mijloc de vindecare care ni se dă din mâna lui Dumnezeu, oricât de amar ar putea fi.
Cad nenorociri mari asupra ta? Fă ascultare faţă de Voia lui Dumnezeu, aşa cum a făcut Noe.
Ţi se cere jertfă? Aşează-te în mâinile lui Dumnezeu cu aceeaşi credinţă pe care a avut-o Avraam, atunci când a mers ca să-şi jertfească fiul.
Ţi s-a năruit gospodăria? Ţi-au murit copiii dintr-odată? Îndură toate cu răbdare, lipindu-te de Dumnezeu în inima ta, aşa cum a făcut Iov.
Te părăsesc prietenii şi te-au împresurat duşmanii? Rabdă toate fără cârteală şi cu credinţa că ajutorul lui Dumnezeu este aproape, aşa cum au făcut Apostolii.
Eşti trimis la moarte pentru Hristos? Mulţumeşte-I lui Dumnezeu pentru asemena cinste, ca miile de mucenici creştini.
Nu se va cere de la tine nimic ce nu a mai fost înainte, ci tu vei urma mai degrabă exemplul multora – apostoli, sfinţi, mărturisitori şi mucenici – care au făcut Voia lui Hristos. Mai mult decât atât, trebuie să ştim că umblând după răstignirea noastră, Domnul vrea răstignirea omului celui vechi, a omului alcătuit din obiceiurile cele rele şi din slujirea păcatului. Căci, prin această răstignire, omul cel vechi, deopotrivă cu animalul, este trimis la moarte, iar omul cel nou, alcătuit după asemănarea şi nemurirea lui Dumnezeu, se înalţă la viaţă.
După cum spune Apostolul: “Omul cel vechi a fost răstignit” şi lămureşte de îndată de ce: “pentru a nu mai fi robi ai păcatului” (Romani 6:6).
Crucea este grea pentru omul cel vechi, trupesc, grea pentru un trup „cu patimi şi cu pofte„ (Galateni 5:24), dar nu este grea pentru omul cel duhovnicesc.
Crucea „pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni 1:18). De aceea noi ne lăudăm în Crucea lui Hristos şi în crucea pe care o purtăm pentru El.
Domnul nu caută ca noi să luăm Crucea Lui, ci pe a noastră. Crucea Lui este cea mai grea. El nu a fost răstignit pentru păcatele Lui, ci pentru ale noastre şi, de aceea Crucea Lui este cea mai grea. Noi suntem răstigniţi pentru propriile noastre păcate: de aceea crucea noastră este mai uşoară.
Domnul spune: “Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.” Domnul nu-i împinge pe oameni spre Cruce, înaintea Lui, ci îi cheamă să-L urmeze pe El – fiindcă El a purtat Crucea. Înainte de a da glas acestei chemări, El a proorocit suferinţele Sale: “Fiul Omului trebuie să pătimească multe … şi să fie omorât, iar după trei zile să învieze” (Marcu 8:31). De aceea El este Calea. El a fost Cel dintâi întru suferinţă şi Cel dintâi întru slavă; El a venit să arate că tot ceea ce oamenii cred că este cu neputinţă, este cu putinţă, şi pentru ca să facă acest lucru cu putinţă.
El nu-i sileşte pe oameni, nici nu aduce strâmtorare asupra lor, ci propune şi oferă. “Oricine voieşte…”! Oamenii au căzut în boala păcatului prin propria lor voinţă, şi numai prin voinţa lor liberă, oamenii trebuie să se vindece de păcat. El nu ascunde faptul că leacul este amar, foarte amar, dar El l-a făcut pentru oameni mai uşor de luat, luându-l El Însuşi mai întâi, chiar dacă El era sănătos, şi ne-a arătat lucrarea lui minunată……trebuie să ne lepădăm de tot ceea ce credem că înseamnă “eu”, dar care în realitate nu ţine de noi, ci este diavolul şi păcatul, stricăciunea, înşelarea şi moartea. O, să ne lepădăm de obiceiurile cele rele, care au ajuns a doua fire pentru noi; să ne lepădăm de această “a doua fire”, căci nu este firea noastră, aşa cum a făcut-o Dumnezeu, ci o amăgire adunată şi învârtoşată, şi propria înşelare din noi înşine – o minciună făţarnică care merge împreună cu numele nostru şi noi împreună cu aceasta.
……..La ce foloseşte să cucereşti lumea întreagă când lumea este sortită stricăciunii şi să-ţi pierzi sufletul când acesta este sortit nemuririi? Lumea se apropie de sfârşit şi la urmă va fi aruncată ca o haină veche. Sufletele adevărate, sufletele care Îl iubesc pe Hristos, se vor înălţa atunci spre împărăţia vieţii veşnice. Sfârşitul lumii este începutul vieţii celei noi pentru suflet. Atunci, la ce foloseşte omului întreaga lume, când îndată el trebuie să se despartă de ea şi când întreaga lume, într-un viitor nu prea îndepărtat, trebuie să se sfârşească şi să dispară ca un vis care aparţine trecutului? La ce-i va folosi un leş lipsit de ajutor? Şi ce îi va da el în schimb pentru sufletul său? Iată, dacă lumea întreagă ar fi a lui, Dumnezeu nu ar primi-o în locul sufletului său. Cu toate acestea, lumea nu este a omului, ci a lui Dumnezeu: Dumnezeu a făcut-o şi a dat-o omului ca să se folosească de ea, pentru un bun mai mare, mai mare şi de mai mare preţ decât lumea.
Cel mai mare dar pe care l-a dat Dumnezeu omului, a fost sufletul după asemănarea Lui. Şi, la vremea potrivită, Dumnezeu va căuta să ia înapoi acest dar foarte mare. Omul nu poate da lui Dumnezeu nimic în locul sufletului său. Sufletul este împăratul şi tot restul este rob. Dumnezeu nu va primi un rob în locul împăratului, nu va primi nimic vremelnic în locul a ceea ce este veşnic.
Binecuvântaţi sunt cei care, în viaţa aceasta, au ajuns să-L iubească pe Hristos şi au învăţat să-I cheme numele ziua şi noaptea, o dată cu respiraţia şi cu bătaia inimii. Deasupra prăpastiei, ei vor şti la cine să strige pentru ajutor. Ei vor şti ce nume să cheme. Ei vor şti de al cui veşmânt să se apuce. Cu adevărat, ei vor fi păziţi de primejdii sub aripa Domnului lor cel iubit.
….cercetaţi sfârşitul neobişnuit al pericopei Evanghelice de astăzi: “Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea până nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere.” S-ar zice la prima vedere că aceste cuvinte nu au nici o legătură cu cele dinainte. Totuşi legătura este limpede şi acesta este un sfârşit minunat.
Domnul nu-i va lăsa pe credincioşii Săi fără sprijin.
Chemându-i să-şi ia crucea, să se lepede de sine şi de sufletele lor, şi înştiinţându-i de pedepsele înfricoşătoare dacă se ruşinează de El şi de cuvintele Sale, Domnul le pune acum în privelişte un curcubeu pe cerurile după furtună.
El se grăbeşte să vorbească despre răsplată pentru cei care Îl ascultă şi Îl urmează purtându-şi crucea. Această răsplată li se va da unora înainte de sfârşitul lumii şi de Înfricoşătoarea Judecată, chiar înainte de sfârşitul vieţii lor aici pe pământ. Ei nu vor gusta moartea „până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere”.
Cât de înţelept este Domnul în propovăduirea Sa! El nu vorbeşte niciodată de pedeapsă fără să pomenească de răsplată, nici nu aduce osândire fără lăudare, nici nu duce omul pe calea spinoasă, fără să pomenească de bucuria de la sfârşitul călătoriei, nici nu rosteşte ameninţări fără să dea mângâiere. El nu lasă cerurile să rămână acoperite cu nori întunecaţi, fără să arate strălucirea luminoasă a soarelui şi frumuseţea curcubeului.
Cine sunt cei care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere? Vorbind ucenicilor Săi şi unei mari mulţimi de oameni, Domnul spune: “Sunt unii, din cei ce stau aici”.
Atunci, la cine Se gândeşte Domnul?
Mai întâi la cei care au împlinit poruncile Lui, lepădându-se de sine şi luându-şi crucea. Aflându-se încă în lumea aceasta, ei vor simţi în ei puterea Împărăţiei lui Dumnezeu.
Duhul lui Dumnezeu va pogorî peste ei, pentru a-i curăţi şi a-i sfinţi şi pentru a le deschide uşile tainelor cereşti, aşa cum s-a întâmplat mai târziu cu Apostolii şi cu Arhidiaconul Ştefan.
Dacă dorim cu adevărat, putem şi noi vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere şi slavă, înainte de a gusta moartea. Împrejurările în care aceasta ni se va descoperi, sunt arătate cu limpezime în Evanghelia de astăzi. Să ne ostenim să ne pierdem sufletul nostru cel vechi, viaţa noastră păcătoasă, şi să învăţăm că este mai mare preţ pentru om să-şi scape sufletul său, decât să câştige lumea întreagă.
Sursa:predica Sf.Nicolae Velimirovici(fragment)

Noi, ca oameni, ne ataşăm prea repede de orice lucru.

"Noi, ca oameni, ne ataşăm prea repede de orice lucru. Viaţa este flux, nimic nu rămâne la fel, dar sperăm şi dorim ca nimic să nu se schimbe. Există prea multă frustrare în lume pentru că toate aşteptările noastre rămân neîmplinite. Fiecare aşteptare aduce nefericire.Ataşamentul înseamnă a te agăţa de un lucru, şi nu doreşti ca acesta să se schimbe vreodată. Acest lucru înseamnă a dori imposibilul. Tânărul doreşte să fie mereu tânăr, iar acest lucru este imposibil, mai devreme sau mai târziu acesta va îmbătrâni.Dar bătrâneţea nu aduce fericire, ci suferinţă. Dacă lucrurile nu ar sta aşa, atunci am crede că viaţa devine cu adevărat împlinită la bătrâneţe. Ea ar trebui să reprezinte culmea cea mai înaltă acoperită de omăt, dar nu este decât o gaură neagră. Este o gaură neagră pentru că ne agăţăm de tinereţe.Ne agăţăm de trup, dar trupul va ceda într-o zi. Trăieşte, iubeşte, respectă, ai grijă, dar nu te ataşa. Aminteşte-ţi că este numai un caravanserai, doar înnoptezi acolo. Iar dimineaţa va trebui să pleci.Aşa stau lucrurile. Te îndrăgosteşti de o persoană, te ataşezi, iar apoi eşti nefericit. Apoi eşti posesiv, apoi te temi ca persoana respectivă să nu se îndrăgostească de altcineva. Începi să o îngrădeşti, să-i răpeşti libertatea, să o reduci la stadiul de obiect. Dragostea şi respectul dispar. Totul se transformă într-o luptă continuă între cele două egouri. Tu vrei să-l stăpâneşti, la fel se întâmplă cu cealaltă persoană. Cum să reziste dragostea în acest conflict? Ataşamentul distruge dragostea. El este otrava dragostei.Iubeşte profund, dar nu aduce gelozia şi posesivitatea într-o relaţie. Ele vor apărea dacă tu te vei ataşa de o persoană. Cea mai mare artă de a învăţa este să te laşi purtat de viaţă fără a te ataşa.Lucrurile vin şi pleacă, dar tu rămâi concentrat asupra fiinţei tale, nu te laşi distras şi nici perturbat." Sursa: Osho.

Pacea fie cu tine!

 Ajută-i pe alții atunci când poți, fii un om bun, tratează-i pe ceilalți cu compasiune și trăiește într-o stare de pace interioară. De ce credeți că se spune „Pacea fie cu tine!” ? Pentru că starea de pace interioară este foarte importantă. Oamenii încearcă în diverse moduri să evalueze cât de avansați sunt din punct de vedere spiritual. În opinia mea, cel mai clar semn că ești evoluat din punct de vedere spiritual nu este faptul că ți se întâmplă numai lucruri „bune”, ci faptul că ești capabil să te echilibrezi rapid atunci când ți se întâmplă lucruri „rele” și să te manifești la modul echilibrat chiar și în aceste situații. Când conștientizezi că te-ai dezechilibrat, când ai reacționat la modul agitat/ agresiv, când ai devenit isteric, oprește-te și fă ce este necesar pentru a reveni la starea de echilibru, cere-ți iertare și repară ceea ce poți repara. Și iartă-te pe tine însuți pentru că ai reacționat dezechilibrat. Nu contează de câte ori se va întâmpla asta, iartă-te, învață din ceea ce s-a întâmplat și data viitoare comportă-te mai bine. Și iartă-i și pe alții când îți greșesc. Evident, asta nu înseamnă să tolerezi comportamente lipsite de respect/ abuzive/ toxice. Poți să constați că un om are comportamente lipsite de respect la adresa ta/ abuzive, să rămâi într-o stare de echilibru, să-i spun ferm „Eu nu tolerez așa ceva”, să-l ierți și să-l scoți din viața ta. Când ajungi la un nivel de Conștiință 5D ești capabil să-i spui unui om „Nu” și să-l îndepărtezi din viața ta fără să-l urăști, fără să ai resentimente față de el. -„Eu nu permit așa ceva. Rămas bun!”

10 REGULI PE CARE SĂ LE RESPECȚI ÎN IUBIRE

 

1. Nu spune cuiva "te iubesc" dacă nu simți asta. Nu o spune pentru că celălalt o spune, sau pentru că crezi că se așteaptă de la tine să o spui. "Te iubesc" e o declarație sacră a sufletului tău. Respectă-ti sufletul și respectă-i sacralitatea.
2. Nu încurca viețile oamenilor. Dacă simți că un om nu e pentru tine, nu intra în viață lui, nu îi încurca viața, nu îl ține ocupat degeaba. Poate va avea o experiență împlinitoare cu altcineva.
3. Dacă ai greșit, cere iertare. Dacă ai fost iertat, fii recunoscător.
4. Nu te minți. "Mâine" nu va fi mai bine, cel mai probabil va fi mai rău, dacă lași doar timpul să rezolve probleme. Rezolvă "azi".
5. Fii generos. Cu iubirea ta, cu tandrețea ta, cu grija ta, cu complimentele tale, cu atenția ta, cu emoția ta. Dăruiește-i celuilalt totul și nu aștepta nimic, dar acceptă tot ceea ce primești, cu bucurie și recunoștință.
6. Nu răni inutil. Cuvintele nu mai pot fi luate înapoi, odată ce au fost spuse, iar simplul fapt că spui "retrag ce am spus" nu schimbă în mod magic răul sufletesc făcut. Nu reacționa, nu vorbi la mânie, nu căuta să câștigi cearta. Protejează omul iubit și de tine, și de el însuși. Nu îl lăsa să spună lucruri pe care o să le regrete mai târziu.
7. Ai răbdare. Cu tine, cu omul pe care îl iubești. Unele lucruri cresc totuși în timp. Problemele nu scad, dar sentimentele cresc, dacă sunt "udate" cu apa răbdării. Nu te forta și nu îl forța. Nu da ultimatum-uri.
8. Nu te grăbi să pleci de lângă omul iubit, după ce ați făcut dragoste. Preludiul e supraestimat, postludiul e subestimat. Acel om și-a deschis întreaga ființă într-o fuziune cu tine. Dă-i timp și tihnă și tandrețe să o închidă. Nu o face ca și cum sunteți în gară. Orice altceva mai poate să aștepte câteva minute. Nu plonja din paradis în prozaic în secunda doi.
9. Respectă iubirea celuilalt. Loialitatea lui. Fidelitatea lui. Onorează-le și te vei onora pe tine.
10. Luptă până la capăt pentru iubirea ta. Dar dacă s-a terminat, s-a terminat. Închide cu demnitate, mulțumește și mergi mai departe în viața ta. Păstrează în sufletul tău doar ce a fost frumos."

GÂNDUL RĂU - Starețul Paisie de la Athos-


 Fratele care are frământătură bună, gânduri bune, nu poate să pună gândul cel rău. Gândurile rele vădesc un suflet slab, care are multă împătimire. Este nevoie să-și recunoască căderea, să se pocăiască și într-o săptămână vor pleca toate.

Rugăciunea educă, întărește și vindecă.

 

O femeie a fost întrebată odată:
Ce „câștigi” din a te ruga la Dumnezeu în mod regulat?
Ea a răspuns:
De obicei „nu câștig nimic”, ci mai degrabă „pierd lucruri”.
Și a citat tot ce a pierdut rugându-se regulat la Dumnezeu:
Mi-am pierdut mândria.
Mi-am pierdut aroganța.
Am pierdut lăcomia.
Mi-am pierdut impulsul.
Mi-am pierdut furia.
Mi-am pierdut pofta.
Mi-am pierdut plăcerea de a minți.
Am pierdut gustul păcatului.
Mi-am pierdut nerăbdarea, disperarea și
descurajare.
Uneori ne rugăm, nu pentru a câștiga ceva, ci pentru a pierde lucruri care nu ne permit să creștem spiritual.
Rugăciunea educă, întărește și vindecă.
Rugăciunea este canalul care ne conectează direct la Dumnezeu."
  

BRUTALE aceste cuvinte ale actorului Anthony Hopkins:

 

Renunță la oamenii care nu sunt pregătiți să te iubească.
Acesta este cel mai greu lucru pe care va trebui să-l faci vreodată în viața ta și va fi și cel mai important lucru.
Nu mai purta conversații dificile cu oameni care nu vor să se schimbe.
Încetează să te mai afișezi pentru oameni care nu au niciun interes în prezența ta.
Știu că instinctul tău este să faci tot ce poți pentru a câștiga aprecierea celor din jur, dar este un impuls care îți fură timpul, energia, sănătatea mentală și fizică.
Când începi să lupți pentru o viață cu bucurie, interes și angajament, nu toată lumea va fi gata să te urmeze în acel loc.
Asta nu înseamnă că trebuie să schimbi cine ești, înseamnă că trebuie să renunți la oamenii care nu sunt pregătiți să fie cu tine.
Dacă ești exclus, insultat, uitat sau ignorat de oamenii cărora le acorzi timpul tău, nu îți faci o favoare continuând să le oferi energia ta și viața ta.
Adevărul este că nu ești pentru toată lumea și nu toată lumea este pentru tine.
Iată ce face să fie atât de special când găsești oameni cu care ai prietenia sau dragostea pe măsură.
Vei ști cât de prețios este pentru că ai experimentat ceea ce nu este.
Există miliarde de oameni pe această planetă și mulți dintre ei îi vei găsi la nivelul tău de interes și angajament.
Poate dacă nu mai apari, nu te vor căuta.
Poate dacă încetezi să încerci, relația se termină.
Poate dacă nu mai trimiți mesaje, telefonul tău va rămâne întunecat săptămâni întregi.
Asta nu înseamnă că ai stricat relația, înseamnă că singurul lucru care o ținea era energia pe care doar tu ai dat-o ca să o păstrezi.
Asta nu e iubire, e atașament.
Este oferirea unei șanse celor care nu merită!
Meriți mult mai mult.
Cel mai valoros lucru pe care îl ai în viața ta este timpul și energia ta, deoarece ambele sunt limitate.
Oamenii și lucrurile cărora le oferi timpul și energia ta, îți vor defini existența.
Când realizezi asta începi să înțelegi de ce ești atât de nerăbdător când petreci timp cu oameni, activități sau spații care nu ți se potrivesc și nu ar trebui să fie lângă tine.
Vei începe să realizezi că cel mai important lucru pe care îl poți face pentru tine și pentru toți cei din jurul tău, este să îți protejezi energia mai înverșunată decât orice altceva.
Fă din viața ta un paradis sigur, în care doar oamenii "compatibili" cu tine au voie.
Nu ești responsabil pentru salvarea nimănui.
Nu e responsabilitatea ta să-i convingi să se îmbunătățească.
Nu e treaba ta să exiști pentru oameni și să le dai viața ta!
Meriți prietenii adevărate, angajamente adevărate, și dragoste deplină cu oameni sănătoși, prosperi.
Decizând să te distanțezi de oamenii dăunători, îți va oferi dragostea, stima, fericirea și protecția pe care o meriți.

RUGĂCIUNEA CELOR TREI BUCURII

 

"La cine să mă plâng, Stăpână?!
La cine să alerg în durerea mea, dacă nu la tine, Împărăteasă Cerească?!
Cine va primi plânsul meu şi oftarea mea, dacă nu tu, Preacurată, nădejdea creştinilor şi scăpare pentru noi păcătoşii?
Cine, dacă nu Tu, ne va apăra mai bine în nevoi?
Ascultă oftarea mea şi apleacă urechea Ta la rugăciunea mea!
Stăpână, Maica Dumnezeului meu, nu mă trece cu vederea pe mine, care cer ajutorul Tău, şi nu mă respinge pe mine, păcătosul/a!
Luminează-mi mintea şi învaţă-mă, Împărăteasă Cerească!
Nu mă lepăda, Stăpână, pe mine, robul tău/roaba ta (numele…..) pentru nemulţumirea mea.
Fii pentru mine Maică şi Protectoare!
Mă încredinţez acoperământului Tău milostiv, dacă nu o să vrei să mă mai ajuţi, du-mă pe mine păcătosul/a (numele…..) la o viaţă liniştită şi fără de necazuri, ca să plâng de păcatele mele!
Vai, mie! La cine să alerg eu, vinovatul/a, (numele…..) dacă nu la Tine, la care toţi păcătoşii caută nădejdea şi scăparea, aşteptând mila Ta cea nespusă şi darurile Tale! Ce cuvânt, pentru păcatul meu, voi putea spune la slava Ta cea prea mare?
O, Stăpână, Împărăteasă Cerească, Tu îmi eşti Maica şi nădejdea, Tu îmi eşti speranţa şi scăparea mea, acoperământul, apărarea şi ajutorul meu!
Împărăteasa mea cea prea bună şi grabnic apărătoare, acoperă-mă cu rugăciunea Ta pe mine care am călcat poruncile Fiului şi Dumnezeului Tău!
Apără-mă de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, îmblănzeşte inimile oamenilor răi, care se ridică asupra mea.
O, Maica Domnului şi a Făcătorului meu! Tu eşti rădăcina Fecioriei şi floarea care nu se vestejeşte a curăţeniei.
O, Născătoare de Dumnezeu! Ajută-mă pe mine, (numele…..) care sunt stăpânit/ă de patimile trupeşti şi de durerile inimii! Numai de la Tine şi împreună cu Tine, a Fiului Tău şi a Dumnezeului nostru, voi avea apărarea şi, prin apărarea Ta cea prea mare, voi fi ajutat/ă şi voi scăpa de orice nenorociri şi necazuri, cu rugăciunile Tale cele mai puternice, Prea Curată, fără de păcat şi Prea Slăvită Maria, Maica lui Dumnezeu.
Bucură-te, Cea plină de dar!
Bucură-te, Cea îmbucurată!
Bucură-te, Prea Blagoslovită
Domnul este cu Tine!
Această rugăciune se numeşte “Rugăciunea celor TREI BUCURII” şi este deosebit de puternică mai ales pentru cei care o citesc de mai multe ori. Se pune ca aceia care o citesc de mai multe ori vor primi trei bucurii de la Maica Domnului.
Amin, Amin, Amin



Persoana care ți se pare cel mai greu de iertat este și cea care te poate învăța cea mai valoroasă lecție.


 Persoana care ți se pare cel mai greu de iertat este și cea care te poate învăța cea mai valoroasă lecție.

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor