Emotile si boala == bucurie, tristeţe, furie, supărare, melancolie, frică şi spaimă.

 

Să luăm pe rând fiecare din cele şapte emoţii şi să observăm ce efect au asupra organismului.

Bucurie

În cadrul celor şapte emoţii, bucuria se caracterizează prin excitabilitate mărita. Această condiţie afectează inima şi poate duce la insomnie, anxietate, gândire confuză, accese de râs sau plâns, convulsii, isterie şi nebunie.

Furie

Resentimentele, frustrarea, iritabilitatea, furia, indignarea, amărăciunea, animozitatea şi mânia afectează ficatul şi produce dureri de cap, tinitus, ameţeli, vedere înceţoşată, confuzie mentală, vomă, hipertensiune arterială, sindroame premenstruale, depresie, umflarea sânilor înainte de menstruaţie, menstre neregulate sau dureroase şi dereglări digestive.

Tristeţe

Tristeţea afectează atât plămânii cât şi inima şi provoacă dispnee, depresie sau accese de plâns, oboseală, amenoree, dificultăţi de respiraţie, rezistenţă redusă la răceli şi gripă, palpitaţii, ameţeli, insomnie şi anxietate.

Melancolie

Melancolia este, de asemenea, cunoscută sub numele de caracter meditativ sau obsesie. Ea perturbă funcţiile splinei şi provoacă lipsa poftei de mâncare, oboseală, umezeală, digestia slabă, distensie abdominală, scaune moi, anemie şi imunitate scăzută.

Durere

Durerea afectează plămânii şi duce la dificultăţi de respiraţie, expectoraţie de mucus, transpiraţie, oboseală, tuse, alergii, astm, pneumonie, bronşită şi alte boli pulmonare, anxietate şi sensibilitate la răceli şi gripă.

Frică

Nesiguranţa, paranoia şi frica afectează rinichii şi glandele suprarenale şi poate cauza enurezis nocturn, urinare frecventă, incontinenţă urinară, dureri de spate şi genunchi, infecţii ale urechii, infertilitate, un libidou redus, semne de îmbătrânire prematură şi imunitate scăzută.

Spaimă

Spaima afectează atât rinichii cât şi inima şi provoacă palpitaţii, dispnee, insomnie, ameţeli, tinitus, transpiraţii nocturne şi oboseală cronică.

În medicina tradiţională chineză, tratamentul emoţiilor exprimate excesiv sau reprimate (viciile) se face punând accentul pe viciile corespunzătoare virtuţilor emoţionale. În antichitate, medicii încurajau pacienţii să-şi schimbe viciile în virtuţii. Acest proces a fost numit "cultivarea virtuţii." Acei medici au folosit o emoţie pentru a suprima/ trata alta.

Mai jos este indicată relaţia dintre anumite organe şi emoţiile lor specifice:

Ficat

Viciu: furie, frustrare
Virtute: bunăvoinţă, iertare, stimă, respect

Inima

Viciu: supraexcitare; supra-realizare
Virtute: compasiune, grijă de sine

Plămâni

Viciu: durere, tristeţe
Virtute: conştiinciozitate, împăcare de sine

Splina

Viciu: obsesie, analiză peste măsură
Virtute: empatie, egocentrism

Rinichi

Viciu: Frică, paranoia, griji
Virtute: curaj, înţelepciune

Reciproc, organele pot fi de asemenea tratate prin compensarea emoţiilor sau cerinţelor lor esenţiale.

Mai jos sunt enumerate câteva cerinţe fiziologice şi psihologice corelate cu un organ specific:

Ficat: relaxare, pace, plante medicinale

Inima: iubire, bucuri, frumuseţe

Plămâni: încredere, timp şi spaţiu

Splina: ocrotire, nutriţie

Rinichi: linişte, meditaţie, odihnă, somn, consumul de apă

1. Frica – o îngrijorare simțită în legătură cu un pericol real sau imaginar

“Persoanele care simt frică sunt tensionate, lipsite de curaj, deoarece simt vulnerabilitate interioară, sunt focalizate mai degrabă pe așteptările celorlalți decât pe ale lor, simt că nu se pot baza aproape pe nimeni și nimic. Frica neprelucrată se manifestă la nivelul stomacului și al rinichilor, zona lombară, uneori și la nivelul gâtului dacă are legătură cu ceva ce vrem să spunem pentru că este important”, consideră psihologul Cojocaru.

2. Neiertarea  – apare ca o incapacitate de a merge mai departe, de a înțelege că oamenii sunt supuși ”greșelii”

“Persoanele care nu iartă pe cei care le-au făcut rău, au în minte faptul că, dacă îi iartă, este ca și cum le-ar accepta și încuraja comportamentul defectuos sau că răul produs nu se mai poate repara. Nu este vorba nici de acceptarea comportamentului, nici de încurajarea lui, ci de liniștea interioară personală, care decurge din eliberarea minții de imaginea ”răufăcătorului”, de atenția acordată propriei sănătăți și de direcționarea minții către căutarea de soluții. Uneori da, un rău produs nu se mai poate repara concret pentru că nu putem da timpul înapoi, dar putem învăța să ne bucurăm de viață în continuare făcând lucruri noi. Neiertarea slăbeşte sistemul imunitar şi aduce boala în general în întregul organism și în mod particular, partea afectată este inima”, afirmă specialistul.

3. Furia – o încărcare emoțională spontană izvorâtă adesea dintr-un sentiment de neputință de a mai schimba ceva sau de a accepta o situație de viață

„Persoana furioasă se simte invadată de ceva sau cineva, se opune la anumite constrângeri venite de la o persoană sau situație, uneori se agață cu disperare de propriile convingeri, gândurile se amestecă, devin confuze. Atunci când descărcarea emoțională este reprimată sau exagerată, furia se manifestă adesea în planul fizic la nivelul ficatului, în special dacă are legătură cu critica celorlalți, deoarece acest organ are rolul de a neutraliza. Se mai poate manifesta la nivelul capului, cefei și picioarelor dacă are legătură cu neacceptarea, la nivelul stomacului dacă are legătură cu neputința, la nivelul mijlocului (spate) dacă are legătură cu lipsa de flexibilitate sau poate declanșa chiar infecții în corp”,

4. Nesiguranța – apare atunci când ne lipsesc certitudinile (real sau imaginar) sau când ne pierdem încrederea în capacitățiile noastre

“Persoanele nesigure (cu încredere scăzută în sine), pun totul sub semnul întrebării, rămân în tipare vechi de comportament și gândire, pentru că au fost ”testate” de alții, au o capacitate scăzută de discernământ și caută confirmări de la ceilalți pentru fiecare pas pe care-l fac. Nesiguranța se manifestă în planul fizic la nivelul stomacului, genunchilor, gleznelor, coloanei vertebrale, umerilor, gâtului (daca este legată de credința că ar putea spune ”prostii”)”, consideră specialistul.

5. Rușinea – declanșată de credința legată că părerea celorlalți este decisivă pentru a fi validat ca om în toate aspectele vieții

“Cei care trăiesc sentimente de rușine simt că ceilalți îi judecă, că nu sunt suficient de buni, puternici, inteligenți, informați, etc. Prin această atitudine ei pun pur si simplu puterea lor interioară în mâinile celorlalți. Rușinea afectează pielea, stomacul, picioarele sau coloana vertebrală