PREMERGERI
Sărbătoare
a Libertății și a Azimilor, Sfintele Paști este precedat de Săptămâna
Patimilor, Thanatos și Înviere, dar și Passione - Suferință! Printre
care strecurăm, ca să fim pregătiți, o Taină! Cea a Floriilor!
Premergerea Intrării Domnului în Ierusalim! Adevărat Ritual, încetățenit
pe la casele satelor, acolo unde, săteni, dieci și prețioși preoți
parcurg ulițele satului, în brațe cu buchete de sălcuțe, spre a fi
sfințite.
Sărbătoare-mozaic, Sfintele Paști, cu o singură formă de
plural, a termenului Pessah, Pesachim, ebr. sau lat. Pascha, este
exprimarea multiplelor sensuri a Sărbătorii Trecerilor.
Azima, pâinea
nedospită, sfințită, simbol al curăției, se servește în Noaptea
Paștilor, corespunde, în Contextul Pascal, cu Pasca, anafura sub formă
de cozonac, obținută din aluat dospit, ornată cu brânză dulce și
stafide, la creștinii ortodocși. În conotații creștine Paștile sunt
eliberări, de robii sau păcate, și premergerea către Înviere.
BATE TOACA...
Bate
toaca, broașchile/Că mâne vin Paștile! Răsună și azi chemarea
prevestitoare, acest glas, nemaicântat de nicio pasăre călătoare, care,
în zile de primăvară își cată cuibul.
Copil fiind toaca răzbătea tot
satul, urmată de surzenie de clopot până în Noaptea Învierii, când
se-nconjura, cu Prapori, Biserica.Lumini aprinse , ca un Viu Sfeșnic,
luminau Întunerecul Nopții, iar coloana formată din înfățișări umane
semnifica Pelerinaj la Mormânt!
Pentru noi, Paștile însemna haine
noi, cusute la croitorii din sat, papuci de lac, cârpă pentru cap,
învelită, după vârstă, dar și ouă roșii. Acestea erau vopsite din coji
de ceapă strânse peste an în pod, în bășcuiețe de pânză, dar și din fire
de lână roșie care nu puteau fi folosite la războiul de țesut pentru
ponevi, țoale etc. Cojile de ceapă se fierbeau, la fel, se adăugau, după
caz, și fire de lânuță, după care se introduceau ouăle spre a fi
înroșite. Acestea, după ce s-au fiert, se lăsau puțin să se răcească și
se ungeau, ca să lucească, cu slănină sau unsoare, cât o nucă. De
asemenea, ouăle roșii, se ornau cu frunze de pătrunjel, sau alte plante
cu frunze decorative, prin introducerea acestora într-un ciorap de
nailon, se scăldau atent, și aspectul era unul natural, dat de stratul
de unsoare care le dădea luciul.
DAR, CE MAI ÎNSEMNA PAȘTILE?
Plimbare
prin... Centru, ieșitul pă uliță, păsusuori, care cu care și
păradia-paradarea ținutelor! Ca să nu deranjăm cetele de feciori sau
bărbați de toate vârstele, ne cumpăram Țucurnucă pă bâtă! De la Baba
Lenca! Bomboane caramelizate, obținute dn topirea zahărului la care se
adăuga miez de nucă mărunțit.
Dar cum era cu cei care se adunau pă
Locu Piațului? Ciocnirea ouălor era, este și acum, un ritual! P-a dus-a!
P-a luate-a! P-a mâncate-a! Și, cine credeți, dragi cititori, câștiga?
Acel care avea Ou cu ghioantă! Vă las să ghiciți! Nu e vorba de Ou
potcovit, de aceea cei are câștigau, aveau nevoie de coșeri de paie să
și le care, acasă! Alții își umpleau buzunarele iar noi, copiii, ne
făceam că ne împiedecam și le zdrobeam buzunarele...
Și totuși,
culoarea roșu, roșie însemna Viață, sacrificiu, sânge vărsat... nu însă
și exprimările și colportările, ce-i drept, mai nou, despre Formulele de
adresare în aceste zile de sărbătoare, de primenire.
ȘI, TOTUȘI, CE MAI ÎNSEMNA PAȘTILE?
-Ce
mai însemna Paștile? Tradiții, care astăzi s-au pierdut în negura
vremurilor! Dacă Toaca încă răsună prelung cu solemnitatea de
nezdruncinat, dacă Postul este o pregătire pentru suflet, alte cutume,
tinerii, și nu numai, nu le mai practică. Ne referim aici la Jocuri! Cu
rol de comunicare! Cum ar fi Jocul cu loptan-n lopițele! Lopta, mingea
din zdrențe, pe care, tinerii o pregăteau și o dădeau peste două
bucățele de scânduri, într-un loc anume din comună-La Pețu-n dâmbă! Sunt
toponime și cognomene recunoscute, totuși, de sătenii în vârstă.
IEȘI MOȘI DE SUB COȘ…
Și
ce se mai practica în Postul Paștilor? Ceea ce încântă un trecător,
dacă se află în preajmă este făcutul cocoșilor! Pop corn... local și, nu
oricum, ci sub descântec... cunoscut din veacuri.
Sătencele în vârstă mai păstrează ciurul-sita de azi. Și își pregătesc porumb de cocoși! Și foc cu jar potolit!
Se
adună la uliță sau în gospodăria uneia, și, ținând sacrul Post al
Paștilor, fac cocoși, descântând: „Ieși moși, ghi su coși, și pomnește
tri cocoși/Unu mie, unu ție/Unu la Bacea Ilie!” Cu acest ritual, de sub
jar, în ciur, cocoșii pocneau frumos, albi ca niște fluturi zburând a
desprimăvărare! Și erau mulți! Se puneau, sub dosoi, într-o coșeriță, să
se ajungă!
Ce făceam, noi, copiii? Așteptam puicuțele! Boabele de
porumb neplesnite bine, și ne amuzam că ne rămânea și nouă ceva, iar
dacă nu le puteam zdrobi sau mesteca, fiind puțin dure, cel puțin le
împrăștiam prin grădină la puicuțele adevărate!
ȘI CE DACĂ te adresezi PAȘTE FERICIT! ești Cool, dar nu-i destul…
Glosată
între foarte multe paranteze, această adresare, cu păreri împărțite,
încearcă a elimina din sacralitatea ei și nici nu știm, ca mai demult,
bătrânii satelor să își fi scos pălăriile unul în fața celuilalt
invocând urarea drumeagului, care își scotea, la păscut, vitele, mă rog,
ovinele. Paște fericit! Știm doar atât! Că de Sfintele Paști se
primeneau curțile! Casele! Sufletele!
Am consultat, pentru acest material mai multe dicționare sau cărturari, spre a ne documenta cum este corect Paște! Paști!
Dosoftei,
1575, Coresi,1589, L. Șăineanu, 1896, Densușianu, Varlaam, Coșbuc,
Hasdeu, Delavrancea, Negruzzi ș.a folsesc forma de Paști, Păștiță, Pască
rezumativ. Acestea sunt Paștile, de bucurie și veselie. Mai nou
întâlnim și exprimarea Sărbătorile Pascale sau Paște, acceptate de
DOOM2. Nu putem emite opinii, este atât de încetățenită exprimarea
Sărbătoarea Pascală sau formula Paște Fericit, încât am încercat să
conjugăm verbul a paște conform normelor gramaticale uzuale: Eu pasc/Tu
paști, El, ea paște... astfel că, știut fiind faptul că oamenii nu pasc,
este de la sine înțles că o vită paște la câmp sau vitele pasc la
pășune.
Nu putem încheia aceste însemnări fără a ne referi la
subsantivul-sărbătoare folosit în Expresii polisemnatice sau conotative,
întâlnite în materiale de referință. Am ales, ca o concluzie doar
Dicționarul Limbii Române, Ed. Acad. Române, 1954, celelalte derivând
tot de aici.
TE ÎNTREB, DRAG CITITOR...
Paști fericit?... până la Paște?!!!!
Indiferent de plural sau singular, nu e în toate zilele, Paști!
Sau…
La Sfintele Paști, catolicii, în a doua zi, merg cu stropitu, cu
odicolon... sau ne referim la Paștile Blajinilor, blajinii - robmanii,
cei dintâi oameni de pe pământ trăiau fără femeile lor, de fapt, stau,
dar doar treizeci de zile! Blajinii, oameni pașnici, blânzi, din luma
lor, îndepărtată, își primesc Paștile din Apa Sâmbetei, unde, localnicii
le aruncă în apa curgătoare a Ostroavelor
Albe, coji de ouă roșii sparte din timpul înroșirii.
Ca
să ne pregătim sufletește pentr Pașile Morților, vom face referire și
la Paștile Cailor, două substantive, unul propriu, altul comun, în
nominativ și genitiv, zi în care caii nu sunt înhămați la căruță, dar
expresia ne conduce undeva spre un Niciodată! Este o expresie specific -
legendă specific românească, numită și Joia Iepelor, potrivit
Calendarului Ortodox corespunzând Ziua de Ispas. Postul Mare! Săptămâna
Patimilor! Sfintele Paști! Mai până la Paști!
Frământări metafizice,
catalogate, acceptate mai mult sau mai puțin de la Pasca-Paștile oferit
în Noaptea Învierii, nu ar trebui să stârnească controverse dar nici nu
ne putem abate de la anumite norme lingvistice (preferăm iar, Al. Graur,
1929-În uzul popular, e încetățenită Sărbătoarea de Paști). Cu una, cu
alta, cu Numele propriu, de familie Pascal, prenumele Pascu, poporul
român și românii plecați, de-acum, se vor saluta, în lungul lor drum,
Happy Easter, Joyeux Paques, iar iepurașul cu sau fără tricolor va
aduce, poate, nu ouă înroșite în coji de ceapă, ci multicolor spre
deliciul tuturor!
Dar… nu uitați să sărbătoriți Marele Praznic al Învierii într-un Paști Frumos!
ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR -Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos: Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor
-
Infectia cu virus hepatitic C (VHC) reprezinta o importanta problema de sanatate publica globala. Prevalenta viremica actuala estimata ...
-
Pielita de ou pentru prepararea acidului hialuronic natural Domnul Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel, ne-a trimis spre publicar...
-
Am primit reteta unui nou preparat natural din partea domnului Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel. Cu siguranta, vor fi multi di...
-
"1. FRICA micsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subali...
-
Cred ca nu mai trebuie sa va spun cat de gustoase si de sanatoase sunt aceste uleiuri. Le folosesc in bucatarie cu drag . Atat salate...
-
RO.aliment organizeaza , in premiera nationala, campania de informare, educare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent ...
-
Majoritatea oamenilor privesc boala fie ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, fie ca pe ceva ereditar, o moștenire genetică nemer...
-
In perioada 2-5 aprilie 2020, in cadrul Centrului Expozitional Romexpo , se desfasoara 5 manifestari cu tematica home & deco: Const...
-
Chiar daca nu ati vazut sau nu ati cultivat niciodata un rodiu ( Punica granatum ), cu siguranta ati gustat, macar o data, din fructul sau...
-
Marcel Iureș: „Părinții mei pupau mâna bunicilor mei, adică părinților lor. Așa am apucat, așa am făcut și eu o vreme și a trebuit să tr...