Ce este si care sunt beneficiile laptisorului de matca.

 

#laptisordematca #apicole #sanatate #sănătate #frumusete #frumusețe #health #healthy #beauty #imunitate #concentrare #memorie #invatare #healthtips #healthytips #beautytips #apiland #apiterapia #apicultura #natural #healthinfluencer #healthblogger #primavara #albina #regina #bees #honeybees #stup #acc #accmediachannel

@apiland.ro @accmediachannel

 https://www.instagram.com/reel/CphencNIeMm/?utm_source=ig_web_copy_link

O zi placuta sa aveti cu pace,liniste,caldura si multa iubire sufleteasca! 🤗

 

La mulți ani femeie

 La mulţi ani, femeie care dai viață vieţii pe pământ!
La mulți ani, femeie care vindeci, zideşti şi creşti generații de Oameni Mari!
La mulți ani, femeie care ştii să îți porţi sufletul prin viață fără să îl întristezi sau murdăreşti cu ceea ce e întuneric acolo unde nu e suflet!
La mulți ani, femeie care nu te uiţi la semenele lăsate de viață pe trupul tău, ci te bucuri de semnele pe care le-ai lăsat când ai trecut tu, prin alte suflete!
La mulţi ani, femeie care ai ucis iluzia perfecţiunii, ca să dai naştere adevărului din trăirea ta!
La mulți ani, femeie care te-ai eliberat de toṭi oamenii, poveştile, convingerile care te dureau, ca să poți primi darul vieţii, aşa cum ţi se dăruieşte el prin iubirea pe care tu o simţi!
La mulţi ani, femeie care ţi-ai descoperit în sfânta tăcere glasul inimii, cu care ai învățat să asculţi alte suflete!
La mulți ani femeie, care ai încercuit cu lumină toate rănile sângerânde din suflet, şi azi ele strălucesc în înţelepciune divină!
La mulți ani femeie, care ai ales să laşi în urmă ceea ce nu poți schimba, ca să o schimbi pe cea pe care o vezi mereu în oglindă!
La mulți ani, femeie care iubeşti, vindeci, creşti fără să aştepţi nimic înapoi... pentru că tu femeie ştii, viaţa te duce înainte atunci când pe urmele paşilor tăi se vindecă tălpile celor ce au călcat în neiubire... La mulţi ani, femeie!

Și atunci am înțeles

Când va judeca Domnul lumea, cred că mamelor le va zice așa:
 - Veniți la Mine, voi, cele care v-ați rugat neîncetat.
 Și ele vor spune:
- Doamne, când ne-am rugat noi neîncetat?
 Iar El le va răspunde:
- Adevărat vă spun, că de câte ori ați adus pe lume un copil, voi ați pornit izvorul unei rugăciuni. De câte ori ați suferit grețuri, neputințe, oboseli, ele au ajuns la Mine ca rugăciuni. De câte ori ați stat de veghe pentru copii, de câte ori ați legănat pe prunci, de câte ori i-ați purtat în brațe, de câte ori le-ați purtat de grijă, de câte ori i-ați ținut la sân, de câte ori frânte de oboseală, lor le-ați citit povești, Mie v-ați rugat.
    M-am întrebat adesea de ce nu a lăsat Dumnezeu să știm ziua în care murim. Și apoi mi-a venit în gând mama.
Parcă văd cum ar fi o discuție între Dumnezeu și o mamă.
- Haide femeie, a sosit vremea..
- Deja ? Imediat, Doamne. Dar, te rog, mai așteaptă -mă puțin. Nu durează mult... Doar să le fac repede o ciorbă și o mâncărică, să le las și lor să aibă măcar o zi- două după ce-oi pleca. Mai așteaptă-mă puțin, Doamne, să spăl vasele, să întind rufele astea din lighean, și uite că iar trebuie să dau o mătură prin bucătărie. Știu, Doamne, că trebuie să vin, dar mai e puțin și trebuie luați copiii de la școală, si-apoi să le pun masa , să spăl un vas , să dau cu o mătură, să le citesc o poveste, să le dau de mâncare, să spăl un vas, să dau cu o mătură.... Da, Doamne, e târziu, dar mai sunt atât de multe de făcut, și-acum am și nepoți, și lor trebuie sa le fac o ciorbă, să le citesc o poveste, apoi să spăl un vas , să dau cu o mătură....
    

 Și atunci am înțeles....

Cel care amână mereu căsătoria sa, după trecerea anilor caută şi nu mai găseşte SFÂNTUL CUVIOS PAISIE AGHIORITUL

 Cel care amână mereu căsătoria sa, după trecerea anilor caută şi nu mai găseşte
SFÂNTUL CUVIOS PAISIE AGHIORITUL
 
Unii au multă mândrie, mult egoism, şi de aceea nu-i ajută Dumnezeu. Ani de-a rândul vin câţiva la Colibă şi mă întreabă: „Ce vrea Dumnezeu de la mine, Părinte?”. Întreabă de parcă Dumnezeu ar avea nevoie de ei, nu ei de Dumnezeu. Nici monahi nu s-au făcut, nici nu s-au căsătorit. Ca şi cum ar fi făcuţi din aur şi se tem să nu fie luaţi drept vergele de fier şi băgaţi în beton. Alţii iarăşi mă întreabă: „Părinte, ce să fac? Să mă fac monah sau să mă căsătoresc? Spune-mi pentru ce fel de viaţă sunt?”. „Tu ce vrei?” îl întreb. „Şi una şi alta”, îmi răspund. Le vor pe amândouă. Dacă le-aş spune gândul meu, că, de pildă, sunt pentru căsătorie şi să se căsătorească, se poate ca ei să nu-şi găsească odihnă, şi atunci vor veni la mine să-mi spună: „Sfinţia Ta mi-ai spus să urmez această viaţă şi, iată, acum mă chinuiesc”.
 
– Părinte, cum se poate întâmpla aceasta?
 
– Să presupunem că un tânăr are chemare pentru viaţa de căsătorie, dar se gândeşte şi la monahism. Însă, dacă nu ia aminte să facă o familie bună şi mai târziu vor apărea probleme pe care nu le va înfrunta duhovniceşte, atunci vicleanul îl va lupta cu gândurile, îi va spune mereu: „Tu erai pentru monahism, dar dacă te-ai căsătorit, aşa îți trebuie” şi nu-l va slăbi deloc zi şi noapte.
 Este dovedit faptul că cel care amână mereu căsătoria sa, după trecerea anilor caută şi nu mai găseşte. Atunci când este tânăr, alege el; apoi, însă, îl aleg alţii pe el. De aceea spun că în problema aceasta este trebuinţă uneori şi de puțină nebunie. Este bine să treacă cu vederea unele cusururi care nu sunt esenţiale, pentru că altfel niciodată nu-i vor veni toate aşa cum le aşteaptă el.
 
Odată a început să plouă, iar printr-o albie a început să curgă apă. Un nebun şi un raţionalist voiau să treacă de cealaltă parte. Atunci raţionalistul a spus: „Se va opri ploaia, se va împuţina apa şi după aceea voi trece”, nebunul, însă, nu a aşteptat, ci rupând-o la fugă prin apă, a trecut dincolo. I s-au udat puţin hainele, dar a mers acolo unde voia. Între timp ploaia în loc să se oprească, s-a înteţit şi mai mult. Apa a crescut şi, în cele din urmă, raţionalistul nu a mai putut trece de cealaltă parte, pentru că de acum era deja primejdios.
 
Din Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 24-25

Bolile îi ajută pe oameni să-şi “ispăşească” păcatele SFÂNTUL CUVIOS PAISIE AGHIORITUL

 Bolile îi ajută pe oameni să-şi “ispăşească” păcatele   
SFÂNTUL CUVIOS PAISIE AGHIORITUL  
 
-Părinte, ce înseamnă “Rai bun”?  
 
-Adică să mergi cu bine în Rai.  
 
-Dar oare nu se poate înţelege: “Să mergi în Raiul cel bun”?  
 
– Ai auzit tu vreodată vorbindu-se de raiul cel rău? Oricum, pentru a merge cineva în Raiul cel dulce, trebuie să mănânce aici multe amărăciuni, ca să primească în mână paşaportul încercărilor. Dacă ai şti ce se întâmplă la spitale! Ce drame! Ce durere are lumea! Câte mame, sărmanele, nu fac operaţii, se gândesc la copilaşii lor şi sunt cuprinse de nelinişte pentru întreaga lor familie! Câţi familişti nu au cancer, fac radioterapie şi se chinuiesc! Să nu poată lucra şi să aibă de plătit chirie şi o mulţime de alte datorii! Unii sunt sănătoşi şi nu o pot scoate la capăt, cu cât mai mult atunci când cineva este bolnav şi se sileşte să lucreze pentru a putea face faţă cât de cât la îndatoririle lui! Cu adevărat, m-au copleşit problemele oamenilor. Câte nu aud în fiecare zi! Mereu suferinţe, mereu greutăţi! Toată ziua îmi este gura amară, iar seara cad de oboseală şi, flămând fiind, mă întind puţin ca să mă odihnesc. Simt multă oboseală trupească, dar şi o pace lăuntrică.  
 
– Părinte, boala ajută întotdeauna?  
 
– Da, întotdeauna ajută. Bolile îi ajută pe oameni să-şi “ispăşească” păcatele, atunci când nu au virtuţi. Sănătatea este un lucru mare, dar binele pe care îl pricinuieşte boala nu-l poate dărui sănătatea. Un bine duhovnicesc. Boala este o binefacere foarte mare, într-adevăr foarte mare! Îl curăţă pe om de păcat şi de multe ori îi asigură chiar şi răsplată. Sufletul omului este ca aurul, iar boala este ca focul care-l curăţă. Vezi că şi Hristos i-a spus Apostolului Pavel: “Puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune”. Cu cât mai mult se chinuieşte omul de vreo boală, cu atât mai mult se curăţă şi se sfinţeşte, ajunge numai să facă răbdare şi s-o primească cu bucurie.  
 
În unele boli este nevoie numai de puţină răbdare. Şi pe acestea le îngăduie Dumnezeu ca să-i îndrepteze omului unele cusururi şi să-i dăruiască puţină răsplată. Pentru că boala trupească ajută la vindecarea bolii duhovniceşti. O neutralizează cu smerenia pe care o aduce. Dumnezeu pe toate le pune în valoare spre binele nostru. Tot ceea ce el îngăduie este pentru folosul nostru duhovnicesc. Ştie de ce anume are nevoie fiecare din noi şi ne dă vreo boală, fie ca să ne răsplătească, fie ca să plătim păcatele.  
 
Din Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 157

Slavă Ție, Dumnezeul meu, pentru necazul pe care l-ai trimis asupra mea; cele vrednice de faptele mele primesc; pomenește-mă întru împărăția Ta

 Rețeta duhovnicească a Sfântului Ierarh Ignatie (Briancianinov)
  
”Vă trimit o rețetă duhovnicească. Și vă sfătuiesc să folosiți doctoria propusă de câteva ori pe zi, mai ales în clipele de mare suferință, atât a sufletului, cât și a trupului.
 Nu vor întârzia să se arate puterea și vindecarea ascunse în doctorie, care la arătare e cât se poate de smerită. Însingurându-vă rostiți fără grabă, în așa fel încât să vă auziți glasul, închizându-vă mintea în cuvinte (așa sfătuiește Sfântul Ioan Scărarul), următoarele:
   
«Slavă Ție, Dumnezeul meu, pentru necazul pe care l-ai trimis asupra mea; cele vrednice de faptele mele primesc; pomenește-mă întru împărăția Ta».
   
Rugăciunea trebuie rostită cât se poate de rar. După ce ați spus-o o dată, odihniți-vă puțin. Apoi spuneți-o din nou și iarăși odihniți-vă. Continuați să vă rugați cinci sau zece minute până ce vă veți simți sufletul liniștit și mângâiat.
   
Pricina liniștirii și mângâierii e limpede: harul și puterea lui Dumnezeu se cuprind în slavoslovirea lui Dumnezeu, nu în grăirea împodobită și multă. Iar slavoslovirea și mulțumirea sunt lucrări predanisite nouă de Însuși Dumnezeu, nicidecum născocire omenească. Apostolul poruncește din partea lui Dumnezeu să facem această lucrare ( v. 1 Tes. 5, 18).”
  
Sfântul Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască,traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2000, p. 24)