Acatistul Sfântului Alexandru, Patriarhul Constantinopolului

 

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

 

 

Condacul 1:

Noi, turma ta, prin vitejia ta, ierarhe, izbăvindu-ne de mărirea idolească a celor necredincioşi, mulţumim ţie şi cântăm cântare pentru biruinţă. Celui ce a doborât pe Arie şi, cu totul, a legat limba filosofului, grăim:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Icosul 1:

Arătatu-te-ai din tinereţe cinstitor de Dumnezeu, că cuvântului Evan-gheliei urmând, ai părăsit părinţii şi rudele şi ai poftit viaţa cea mai bună, luând jugul Domnului; pentru unele ca acestea grăim ţie:

Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;

Bucură-te, fericite şi îngere pământesc;

Bucură-te, că în lume mărirea nu te-a amăgit;

Bucură-te, că acum în cer te-ai sălăşluit;

Bucură-te, că smerenia te-a adus la cele înalte;

Bucură-te, că ai supus cu totul pe eretici;

Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit trupul de patimi;

Bucură-te, că de tine demonii au fost biruiţi;

Bucura-te, viţa cea bună cu rod Dumnezeiesc;

Bucură-te, cel ce hrăneşti cu cuvânt duhovnicesc;

Bucură-te, că din obşte ai fost ales păstor;

Bucură-te, că prin tine noi neam păzit de erezie;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 2

Auzit-am, Alexandre, de învăţăturile tale şi m-am minunat, căci tu te arătai a fi om prea neînvăţat şi, mai pe urmă, pe mulţi ai ruşinat în sobor cu cuvintele tale, pe care i-ai şi învăţat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 2

Vrând a merge la întâiul Sobor din Niceea, după porunca Patriarhului, te-ai pregătit prin rugăciune către Dumnezeu, împodobindu-te cu fapte bune, şi – Duhul Sfânt fiind cu tine – te-ai înfăţişat. Pentru aceasta auzi de la noi:

Bucură-te, părinte, că eşti iubit de Mitrofan;

Bucură-te, Diadohe, la al său din urmă an;

Bucură-te, că în Niceea ai biruit la Sobor;

Bucură-te, sfinte, că ai fost de uimire tuturor;

Bucură-te, că ai fost cu duhul mai presus de om;

Bucură-te, că mulţime de oameni ai adus la credinţă;

Bucură-te, gură sfântă vorbitoare de adevăr;

Bucură-te, înţelepciune ce despici firul de păr;

Bucură-te, preaiubitul arhiereilor mari;

Bucură-te, următorul celor tari în credinţă;

Bucură-te, că acum petreci cu cei ce slăvesc pe Dumnezeu;

Bucură-te, că în veci cu dânşii te vei veseli;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 3

Te-ai arătat în lume păstor bun, Alexandre, spre mustrarea fărădelegi-lor, că tu ai ruşinat pe Arie cel orbit de erezie şi voieşti a curăţi de pe pământ toate învăţăturile lui cele nedrepte, că turma ta să o luminezi, părinte; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 3

Arătatu-te-ai tare mustrător ereziei nebunului Arie, şi îngrozindu-l pe el, i-ai zis să nu mai cârteasca împotriva Fiului lui Dumnezeu. Pentru aceea şi noi, ca unui viteaz nebiruit grăim către tine:

Bucură-te, isteţime de minte care toate le întreci;

Bucură-te, surpătorul capetelor cu minţi seci;

Bucură-te, ajutorul conducătorilor creştini;

Bucură-te, surpătorul celor plini de erezie;

Bucură-te, întărirea dogmei celor credincioşi;

Bucură-te, doborârea vorbei celor mincinoşi;

Bucură-te, că prin tine creştinii mult s-au întărit;

Bucură-te, că slăvirea idolilor ai surpat;

Bucură-te, cel ce ai smuls neghina dintre oameni;

Bucură-te, că prin tine toate relele s-au scurs;

Bucură-te, cel ce ai hrănit lumea cu cuvântul;

Bucură-te, că acum de noi toţi eşti preamărit;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 4

O, întru tot lăudate, Ierarhe Alexandre, toiagul cel tare al bătrâneţilor, întreaga înţelepciune a povăţuirii tinerilor, povăţuitorul pruncilor, laudă a tot poporul şi cununa Bisericii, pe tine te lăudăm cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 4

Ca să arăţi a ta mare şi fierbinte credinţă ce ai către Fiul lui Dumnezeu, nu te-ai împotrivit poruncii împăratului, când ţi sa poruncit să te întreci cu filosoful pentru dogmele cele propovăduite de apostoli; pentru aceea şi noi grăim ţie:

Bucură-te, slujitorul cel gata pentru Hristos;

Bucură-te, ascultătorul conducătorului credincios;

Bucură-te, cel ce urmezi dogmelor apostoleşti;

Bucură-te, surpătorul măririi celei idoleşti;

Bucură-te, luptătorul cu Arie cel stricat;

Bucură-te, că pe dânsul în Sobor l-ai ruşinat;

Bucură-te, păzitorule al legii celei creştineşti;

Bucură-te, că ai putut cu darul să legi gurile cele potrivnice;

Bucură-te, rugătorule fierbinte către Dumnezeu;

Bucură-te, fericite, de minuni făcător;

Bucură-te, că prin tine ne închinam Sfintei Treimi;

Bucură-te, totdeauna strigăm ţie, părinte;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 5

Către sobor mergând oarecând urâtul Arie, cu îngâmfare şi cu mândrie mare, a socotit a răzvrăti Biserica lui Hristos, iar tu, sfinte, l-ai făcut a rămâne ruşinat şi pe popor ai învăţat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 5

Mergând tu, Alexandre, de la Sobor, ai venit către Mitrofan, părintele tău şi, stând înaintea lui cu smerenie, ai zis: Duhul Domnului peste mine în ziua necazului meu, că am biruit pe Arie cel rău credincios, iar sfântul părinte a zis către tine unele ca acestea:

Bucură-te, preafericite, păstorule cuvios;

Bucură-te, minunate slujitor al lui Hristos;

Bucură-te, că pe tine din pruncie te-am iubit;

Bucură-te, totdeauna alesule preaiubit;

Bucură-te, că în lume eşti de credincioşi prealăudat;

Bucură-te, că al tău nume de toţi este preamărit;

Bucură-te, următorul şi ascultătorul meu;

Bucură-te, păzitorul credinţei lui Dumnezeu;

Bucură-te, că în Biserică povaţa ta în veci va sta;

Bucură-te, că dintr-însa toţi creştinii vor gusta;

Bucură-te, că prin tine mulţimea sa mântuit;

Bucură-te, totdeauna, că Duhul Sfânt te-a umbrit;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 6

Minunată sa arătat viaţa ta pe pământ, Alexandre, că din vremea tine-reţilor tale ai iubit pe Domnul mai mult decât orice pe lume, pentru aceea ai fost preamărit, încredinţându-ţi-se poporul creştinesc care grăia către Domnul: Aliluia!

 

Icosul 6

De împresurările diavoleşti ai izbăvit pe oameni, părinte, cu rugăciuni-le tale şi cu râurile sudorilor tale ai stins mulţimea zeilor păgâni, iar acum, dăruindu-ne vindecări neputinţelor noastre, ierarhe, grăim ca unui păstor bun:

Bucură-te, luminarea care pe toţi luminezi;

Bucură-te, cel ce lumea către Hristos îndreptezi;

Bucură-te, izgonirea patimilor de mulţi ani;

Bucură-te, tu, balsamul şi doctorul fără bani;

Bucură-te, stingătorul dogmelor păgâneşti;

Bucură-te, temeinicirea credinţei creştineşti;

Bucură-te, cel ce cu hrană preasfinţită ne-ai păscut;

Bucură-te, că prin tine pe Hristos am cunoscut;

Bucură-te, cel ce nouă ne-ai vestit Treimea Sfântă;

Bucură-te, că adevărul prin tine sa întărit;

Bucură-te, că pentru acestea ne auzi pe noi preamărindu-te;

Bucură-te, că în ceruri cu toţi drepţii locuieşti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 7

Având vicleană cunoştinţă Arie, a început a propovădui învăţături fără de Dumnezeu şi, intrând în turma ta ca un lup, a vrut să răpească, spur-cata fiară, că şi până la împăratul sa dus cu vicleşug, amăgindu-l, dar tu, cu rugăciunile tale, l-ai gonit şi ai învăţat pe toţi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 7

Şi mai înainte împotrivindu-te lui Arie, celui de trei ori blestemat, ai ruşinat învăţăturile lui fără de Dumnezeu; dar a doua oară la Sobor l-ai înfruntat şi, doborându-l de tot, l-ai ruşinat, şi l-ai surpat cu rugăciunile tale, pentru aceea, ca unui viteaz şi ierarh, grăim:

Bucură-te, ierarhe, înţeleptule păstor;

Bucură-te, preasfinţite, bunule învăţător;

Bucură-te, mare arhiereu al Bizanţului;

Bucură-te, învăţătorul dogmelor lui Dumnezeu;

Bucură-te, tâlcuire a celor cu greu de priceput;

Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă sa început;

Bucură-te, stricătorul ereziei păgâneşti;

Bucură-te, vestitorul adevărului ceresc;

Bucură-te, cel ce lesne pe Arie l-ai biruit;

Bucură-te, că prin tine de erezie neam izbăvit;

Bucură-te, întărirea Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, stâlpul legii poporului credincios;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 8

Minune dumnezeiască ai arătat, fericite, celui ce a alergat la tine cu căl-dură, de tot necazul şi năvălirea izbăvind pe cei ce cu neîndoită nădejde şi cu credinţă cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 8

 

Ca cel ce cu îndrăzneală păzeşti turma lui Hristos de vrăjmaşii cei vă-zuţi şi nevăzuţi, şi pe cei ce scapă sub adăpostirea ta îi aperi de năvălirea lor, Alexandre preafericite, şi pe noi, care suntem înviforaţi de gânduri şi de lucruri necuvioase, izbăveşte-ne ca să grăim ţie:

Bucură-te, ierarhe şi păstorule ales;

Bucură-te, învăţătorul cel cu cuvânt de înţeles;

Bucură-te, păzitorule al turmei celei creştineşti;

Bucură-te, gonitorul năvălirii vrăjmaşe;

Bucură-te, cârmuirea Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, ajutătorul poporului creştinesc;

Bucură-te, cel ce îndată alergi să ne fii de folos;

Bucură-te, cel ce stând în ceruri, pentru noi mijloceşti;

Bucură-te, mângâierea celor trişti şi necăjiţi;

Bucură-te, scutul celor deznădăjduiţi;

Bucură-te, preasfinţite, iubitul lui Dumnezeu;

Bucură-te, cuvioase, dulce părintele meu;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 9

Nu ne pricepem de unde să începem a-ţi aduce laudă ţie, părinte, şi ce cântare îţi vom cânta?! Sau cu ce cunună te vom încununa?! Că, aducân-du-ne aminte de smerenia şi de faptele tale cele minunate, ne spăimân-tăm! Şi, cu nedumerire preamărindu-te, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 9

Văzând Stăpânul a tot neamul omenesc pierzându-se cu erezia nebu-niei lui Arie, te-a trimis pe tine mustrător al învăţăturilor lui eretice, iar tu, părinte, ca pe un urât l-ai lepădat, stingându-l cu totul de pe faţa pământului, de aceea, pentru unele ca acestea, grăim ţie;

Bucură-te, Alexandre, luptătorule îndrăzneţ;

Bucură-te, pierzătorul lui Arie cel semeţ;

Bucură-te, că ai stins clevetirea filosofului;

Bucură-te, că ai învins cu totul pe eretici;

Bucură-te, îngrădirea gurilor care hulesc;

Bucură-te, ruşinarea tuturor care clevetesc;

Bucură-te, adevărat slăvitor al Preasfintei Treimi;

Bucură-te, îndreptător al credinţei celei sfinte;

Bucură-te, apărarea dogmelor apostoleşti;

Bucură-te, gonitorul închinării păgâneşti;

Bucură-te, bucuria poporului creştinesc;

Bucură-te, că toţi cei din obştea creştinilor se fălesc cu tine;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 10

Auzit-am pe înşişi ereticii grăind şi pe filosofi spunând tuturor minuni-le tale pe care le-ai făcut cu dânşii, părinte şi, în unire intrând, am prea-mărit puterea cea dată ţie de la Dumnezeu, că tu, ca un bun păstor, de-grab alergi către cei ce te roagă pe tine şi pentru toţi te rogi lui Dumnezeu Stăpânului, cântându-i: Aliluia!

 

Icosul 10

Izbăveşte-ne, părinte, cu rugăciunile tale, ca şi pe turma ta, de erezia lui Arie; auzi-ne, preacuvioase, precum ascultând pe împăratul, ai ruşinat pe filosoful cel mincinos; dă-ne mâna de ajutor, Sfinte Alexandre, precum ai dat şi părinţilor la sobor împotriva lui Arie, nouă celor ce grăim:

Bucură-te, ierarhe, bunul nostru sprijinitor;

Bucură-te, cel ce nouă eşti mare învăţător;

Bucură-te, preasfinţite, vasul cel ales şi sfânt;

Bucură-te, că îţi cântă laude toţi credincioşii;

Bucură-te, sprijinirea conducătorilor creştini;

Bucură-te, mângâierea celor plini de necazuri;

Bucură-te, rugătorul cel cald către Dumnezeu;

Bucură-te, mângâierea preaîntristatului nostru suflet;

Bucură-te, cuvioase părinte, mielul cel blând;

Bucură-te, luminarea relelor mele gânduri;

Bucură-te, bunul nostru apărător fierbinte;

Bucură-te, cel ce ajuţi tuturor creştinilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre;

 

Condacul 11

Tu eşti păstorul cel bun, Alexandre ierarhe, care turma ta ai povăţuit-o către păşune duhovnicească şi din izvorul raiului ai adăpat-o pe dânsa, învăţând-o să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 11

Pom al raiului fiind, fericite, cu stâlpări de rugăciune neîncetată către Dumnezeu, învredniceşte-ne şi pe noi a ne adăposti sub umbra aceluia, ca să grăim ţie aşa:

Bucură-te, cel ce ţi-ai pus sufletul tău pentru noi;

Bucură-te, cuvioase, cel ce ne umbreşti de rău;

Bucură-te, cel ce turma ta o păzeşti şi o adăposteşti;

Bucură-te, cel ce şi acum grabnic ne ajuţi pe noi;

Bucură-te, că acum te-ai învrednicit de cele înalte;

Bucură-te, că Stăpânul sufletul ţi-a îndulcit;

Bucură-te, bucuria cereştilor heruvimi;

Bucură-te, veselia îngerilor şi serafimilor;

Bucură-te, cel ce priveşti veşnic preasfinţitul rai;

Bucură-te, că într-însul luminat te preamăreşti;

Bucură-te, grăim ţie, ierarhe al lui Hristos;

Bucură-te, şi trimite credincioşilor folos;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 12

Mintea ta cea întru tot cinstită pe Arie cel stricat la minte l-a ruşinat şi, prin înţelepciune, ai surpat mulţimea zeilor păgâni; rugămu-te, surpă şi acum pe toţi vrăjmaşii şi împotrivitorii bunilor conducători, că bucurân-du-ne să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 12

Cu inima ne-am spăimântat, cu sufletul ne-am cutremurat de faptele tale cele minunate, Ierarhe Alexandre, de aceea, dezlegându-ne limba, pe cât ne pricepem, grăim către tine aşa:

Bucură-te, Ierarhe Alexandre, păstorul cel minunat;

Bucură-te, cel ce în lume lucruri preamărite ai lucrat;

Bucură-te, înţelepte, cel cu Duh dumnezeiesc;

Bucură-te, gură sfântă, cu cuvânt ritoricesc;

Bucură-te, că prin tine Arie a fost biruit;

Bucură-te, că ai nimicit erezia cea rea;

Bucură-te, că păgânii de tine s-au ruşinat;

Bucură-te, că în lume vei fi veşnic lăudat;

Bucură-te, că credinţa prin tine a înflorit;

Bucură-te, că prin trudă ai adus rod însutit;

Bucură-te, că acum te-a încununat Hristos;

Bucură-te, totdeauna îţi grăim ţie neîncetat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 13

O, păstorule prea bun, cu umilinţă dintru adâncul inimii ne rugăm: auzi-ne pe noi care, aducând această puţină rugăciune din învăpăierea sufletelor noastre, cădem către tine; fii mijlocitor către Prea-milostivul Dumnezeu ca să stingă cugetele viclene ale vrăjmaşilor noştri şi să ne izbăvească de toată nevoia şi necazul care tulbură odihna şi liniştea vieţii noastre, iar noi, lăudându-L pe Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia! (de 3 ori)

 

Apoi  se zice iarăşi

Icosul 1

Arătatu-te-ai din tinereţe cinstitor de Dumnezeu, că cuvântului Evan-gheliei urmând, ai părăsit părinţii şi rudele şi ai poftit viaţa cea mai bună, luând jugul Domnului; pentru unele ca acestea grăim ţie:

Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;

Bucură-te, fericite şi îngere pământesc;

Bucură-te, că în lume mărirea nu te-a amăgit;

Bucură-te, că acum în cer te-ai sălăşluit;

Bucură-te, că smerenia te-a adus la cele înalte;

Bucură-te, că ai supus cu totul pe eretici;

Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit trupul de patimi;

Bucură-te, că de tine demonii au fost biruiţi;

Bucura-te, viţa cea bună cu rod Dumnezeiesc;

Bucură-te, cel ce hrăneşti cu cuvânt duhovnicesc;

Bucură-te, că din obşte ai fost ales păstor;

Bucură-te, că prin tine noi neam păzit de erezie;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

 

Condacul 1:

Noi, turma ta, prin vitejia ta, ierarhe, izbăvindu-ne de mărirea idoleas-că a celor necredincioşi, mulţumim ţie şi cântăm cântare pentru biruinţă. Celui ce a doborât pe Arie şi, cu totul, a legat limba filosofului, grăim:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!

Acatistul Sfântului Ierarh Varlaam

 

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

 

Condacul 1

Vrednicului păstor al Bisericii Moldovei şi râvnitorului Ierarh Varlaam laudă de mulţumire îi aducem noi, nevrednicii, că acesta a strălucit cu înţelepciunea şi cu virtuţile între ierarhii Bisericii strămoşeşti, pentru care Hristos i-a dat cununa cea nevestejită a slavei Sale în ceruri, de unde I se  roagă pentru cei ce-i cântă:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Icosul 1

În tinereţe, Dumnezeu te-a hărăzit să fii vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinţi, de bun neam, ţi-au sădit în suflet iubirea de Hristos şi de învăţăturile Lui, încât ai ales să mergi pe calea virtuţilor şi a cunoaşterii de Dumnezeu, pentru care îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel ce ai fost zămislit ca rod al rugăciunii,

Bucură-te, floare rară odrăslită în ţinuturile Neamţului;

Bucură-te, că la Botez ai primit numele Marelui Vasile,

Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi,

Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Duhului Sfânt,

Bucură-te, că ai ascultat pe îngerul păzitor, care ţi-a călăuzit paşii copilăriei,

Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit chipul tău,

Bucură-te, minte trează şi înţelepţită de Duhul Sfânt;

Bucură-te, suflet luminat de Soarele Hristos,

Bucură-te, că far călăuzitor ţi-a fost dreapta credinţă,

Bucură-te, cel ce te-ai hrănit din dulceaţa Sfintelor Scripturi,

Bucură-te, cel ce nu ţi-ai lipit inima de deşertăciunile lumii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 2

Credinţa cea dreaptă având, ai făcut-o lucrătoare prin iubire in sufletul tău şi, luminat fiind de harul Duhului Sfânt, ai trăit pe pământ, încă din fragedă pruncie, asemenea îngerilor, cântând neîncetat lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat: Aliluia!

 

Icosul 2

Ascultând cuvântul Iui Hristos, care Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine şi să-Mi urmeze, prin voia Iui Dumnezeu, ai părăsit casa părintească şi, asemenea prorocului Ilie oarecând la pârâul Cherit, te-ai adăpostit Ia Schitul Zosim pe Valea Secului, pentru a te dărui vieţii sihăstreşti, plăcută Iui Dumnezeu. Minunându-ne de buna ta alegere, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, doritor de viaţă isihastă;

Bucură-te, că ai dorit primirea îngerescului chip;

Bucură-te, următor şi împlinitor al poruncilor lui Hristos

Bucură-te, vas ales în care s-a turnat apa Duhului Sfânt,

Bucură-te, candelă aprinsă în obştea Schitului Zosim;

Bucură-te, piatră zidită pe Piatra Hristos,

Bucură-te, tânăr iubitor de nevoinţă;

Bucură-te, suflet luminat de razele iubirii dumnezeieşti,

Bucură-te, pustnic vrednic şi înger întraripat,

Bucură-te, viaţă plăcută lui Dumnezeu şi oamenilor,

Bucură-te, minte plină de înţelepciune dumnezeiască,

Bucură-te, că ţi-ai împodobit viaţa cu sfintele osteneli;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 3

Înzestrat de Dumnezeu cu minte veghetoare şi înţeleaptă, fericite Pă-rinte, te-ai arătat sârguitor împletind ostenelile călugăreşti cu deprinderea limbilor în care s-au scris învăţăturile şi dogmele Sfinţilor Părinţi. Drept aceea, ai tâlcuit, în limba poporului tău, din şi înţelepciunea Sfântului Ioan Scărarul, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 3

Zis-a Domnul: Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca şi ei, văzând faptele voastre cele bune, să-l slăvească pe Dumnezeu, Care este în ceruri. Tu, Sfinte Varlaam, aprinzându-te din Iumina lui Hristos, te-ai făcut lumină pentru cei din vremea ta, încât numele tău a fost cunos-cut în toate ţinuturile Moldovei şi toţi se minunau de înţelepciunea dată ţie de Dumnezeu, pentru care noi te lăudăm, zicând:

Bucură-te, lumină aprinsă din lumina Iui Hristos

Bucură-te, întruchipare a virtuţilor creştineşti,

Bucură-te, râu de apa vie spre viaţa cea veşnică

Bucură-te, fântână din care se adapă cei însetaţi de învăţături;

Bucură-te, hrană duhovnicească pentru cei flămânzi de dreptate,

Bucură-te, tâlcuitor al învăţăturilor Sfinţilor Părinţi,

Bucură-te, dătător de linişte sufletească;

Bucură-te, aducător de pace din pacea lui Hristos;

Bucură-te, pildă monahilor şi credincioşilor evlavioşi;

Bucură-te, îndreptător credinţei şi chip blândeţilor,

Bucură-te, învăţător al înfrânării şi ajutător al neputincioşilor,

Bucură-te, cel ce aduci nădejde şi căldură sufletească,

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 4

Ajungând sfetnic de încredere al voievozilor timpului tău, aceştia ţi-au încredinţat soliri în alte ţări, pe care le-ai împlinit cum se cuvine, fără ca grijile lumii să-ţi răpească din minte smerita cugetare, şi rugăciunea cura-tă şi gândul la Dumnezeu, Căruia îi cântai neîncetat: Aliluia!

 

Icosul 4

Dumnezeu Cel negrăit şi necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns, puru-rea fiind şi acelaşi fiind, de la care vine toată darea cea bună şi tot adevă-rul, te-a adus pe tine să fii păstor al Bisericii Moldovei. Drept aceea, dom-nitorul ţării şi sfetnicii săi, următori făcându-se sfatului Celui Atotputer-nic, te-au rânduit păstor al turmei celei cuvântătoare, iubitoare de Hristos, încredinţându-ţi toiagul vlădicesc de la Iaşi. Minunându-ne de darul pe care ţi l-a dat de la Dumnezeu, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, vrednicule păstor al Bisericii Moldovei;

Bucură-te, arhierească slujire prin care ţi-ai împodobit haina sufletului;

Bucură-te, dreptar al slujirii arhiereşti,

Bucură-te, ales al lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat,

Bucură-te, învăţător, păstor şi sfinţitor al credincioşilor,

Bucură-te, propovăduitor al Evangheliei lui Hristos,

Bucură-te, slujitor al Adevărului şi om al dreptăţii,

Bucură-te, potir în care s-a turnat harul Duhului Sfânt,

Bucură-te, glasul Cuvântului auzit în Biserica Moldovei,

Bucură-te, rob al lui Hristos şi prieten al sfinţilor,

Bucură-te, preaînţelept semănător al cuvintelor mântuitoare,

Bucură-te, uns al lui Hristos şi urmaş al Apostolilor,

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 5

Încredinţându-ţi-se tronul vrednicilor mitropoliţi ai Moldovei Ierarhe Varlaam, plin de putere dumnezeiască ai rânduit cu bună chibzuinţă toată lucrarea Bisericii şi nu te-ai despărţit de ostenelile călugăreşti, ci cu multă dragoste ai împletit munca şi rugăciunea ca să dobândeşti harul lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

 

Icosul 5

Putere de la Dumnezeu ai primit, bunule păstor, nu numai pentru a chivernisi viaţa Bisericii Moldovei, ci şi pentru a mărturisi credinţa cea dreaptă a Mântuitorului Hristos; căci te-ai arătat limbă grăitoare a înaltei teologii, propovăduind lumii dreapta cinstire de Dumnezeu, apărând-o de învăţăturile ereticeşti. Pentru aceasta te cinstim şi Bucură-te, rază a teolo-giei care a luminat sufletul;

Bucură-te, risipitor al întunericului eresurilor,

Bucură-te, cuget împărtăşit cu înţelepciune dumnezeiască,

Bucură-te, oglindă fără pată a lucrării lui Dumnezeu,

Bucură-te, râu al lui Dumnezeu prin care curge harul,

Bucură-te, cel ce înmiresmezi Ortodoxia cu dumnezeieştile cuvinte;

Bucură-te, apărătorule fierbinte al dreptei credinţe;

Bucură-te, alăută a Duhului Sfânt;

Bucură-te, grai cu răsunet plăcut al tâlcuirilor Sfintei Scripturi,

Bucură-te, ierarh înţelept şi păstor milostiv,

Bucură-te, cel ce ai îndepărtat învăţăturile cele greşite;

Bucură-te, cel ce ai vestit minunile lui Dumnezeu,

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 6

Lucrarea învăţătorească din Biserica lui Hristos ai împlinit-o cu multă râvnă, Sfinte Ierarhe Varlaam, încât glasul tău înţeleptit de Dumnezeu s-a auzit în toată Ortodoxia, iar păstoriţii tăi s-au împărtăşit din înţelepciunea ta mulţumind lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

 

Icosul 6

Luminat fiind de Dumnezeu, ai tâlcuit, cuvintele vieţii veşnice ale Evangheliei lui Hristos. Cazania ta, prealuminate Ierarhe, a devenit izvor de învăţătură spre cunoaşterea lui Dumnezeu pentru întreg poporul din toate provinciile româneşti. Drept aceea, socotindu-te apostol şi dascăl al neamului nostru, te lăudăm, zicând:

Bucură-te, ctitorul cărţii româneşti de învăţătură,

Bucură-te, tâlcuitor inspirat al Evangheliei,

Bucură-te, cunoscător al tainelor Sfintei Scripturi,

Bucură-te, luminător al poporului român,

Bucură-te, apărător al dreptei credinţe,

Bucură-te, vrednic urmaş al Apostolilor,

Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt,

Bucură-te, trâmbiţă de aur a dumnezeieştilor glăsuiri,

Bucură-te, stâncă neclintită în calea furtunilor,

Bucură-te, ritor înţelept al Cuvântului,

Bucură-te, ostenitor împreună cu Sfântul Ierarh Petru Movilă,

Bucură-te, amvon al sfintei înţelepciuni,

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 7

Tulburată fiind Biserica dreptmăritoare de învăţături străine, la Sinodul de la Iaşi, ca oarecând la Sinoadele ecumenice, s-a lămurit dreapta credin-ţă. Tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, ai fost diriguitorul acestui sinod, dând slavă lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

 

Icosul 7

Înţelepţiţi de Dumnezeu, ierarhii Sinodului de la Iaşi s-au arătat apără-tori ai dreptei credinţe şi luptători pentru unitatea Bisericii Ortodoxe, iar cu luminarea Sfântului Duh au cercetat Mărturisirea de credinţă a Sfântu-lui Mitropolit Petru Movilă, care a fost apoi îndreptar pentru toată Orto-doxia. Ca unul ce ai fost înţelept diriguitor al Sinodului, Sfinte Ierarhe Varlaam, primeşte de la noi această cântare:

Bucură-te, lauda strălucită a ierarhilor,

Bucură-te, dumnezeiesc apărător al adevăratei credinţe,

Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii dreptmăritoare,

Bucură-te, diriguitor al Sinodului de la Iaşi,

Bucură-te, mărturisitor statornic al Sfintelor Taine;

Bucură-te, ochi veghetor al Bisericii;

Bucură-te, privighetoare a Ortodoxiei cea frumos glăsuitoare,

Bucură-te, vultur al teologiei celei înalte,

Bucură-te, dascăl iscusit al preoţimii,

Bucură-te, povăţuitor al monahilor,

Bucură-te, fulger care risipeşti norii întunecaţi ai eresurilor,

Bucură-te, păstor luminat al credincioşilor,

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 8

Împreună cu Vasile Voievod te-ai îngrijit, Sfinte Ierarhe, ca să aduci în biserica Sfinţilor Trei Ierarhi din Iaşi, pe care tu însuţi ai sfinţit-o, moaşte-le Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, cea mult folositoare. Aşe-zându-le în preafrumoasa ctitorie, împreună cu tot poporul, cu multă evlavie, ai cântat lui Dumnezeu, Cel minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

 

Icosul 8

Slujitor al Preasfintei Treimi, cinstitor neîndoielnic al Preasfintei Năs-cătoare de Dumnezeu şi prieten al sfinţilor, nu ai pregetat, Părinte, a înnoi locaşurile închinate lor, în care ai propovăduit, cu timp şi fără timp, Cuvântul Mântuitorului Hristos. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că ai fost pătruns de harul Sfintei Treimi,

Bucură-te, cel ce dai lumină oamenilor din lumina lui Hristos,

Bucură-te, cel ce împarţi daruri cereşti din darul Duhului Sfânt,

Bucură-te, prieten al ierarhilor, cuvioşilor şi mucenicilor,

Bucură-te, păstorule cel harnic al turmei lui Hristos;

Bucură-te, cel lăudat împreună cu Sfinţii Ierarhi Petru Movilă al Kievu-lui şi Dosoftei al Moldovei;

Bucură-te, cel împreună cinstit cu toţi sfinţii români,

Bucură-te, sfetnicul de taină al lui Vasile Voievod;

Bucură-te, bogăţie de sfântă înţelepciune,

Bucură-te, vedere pătrunzătoare a tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, albină căutătoare de nectar duhovnicesc,

Bucură-te, apărător şi sprijinitor al poporului obidit;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 9

Credinţa cea dreaptă păzind, călătoria săvârşind, bogat în fapte bune, Ierarhe Varlaam, după voia lui Dumnezeu, te-ai întors la Mănăstirea Secu, unde ţi-ai dat sufletul în mâinile Dreptului Judecător, şi primind cununa nevestejită a slavei Sale, ai mulţumit, cântându-I Aliluia!

 

Icosul 9

Mormântul tău din zidul bisericii Sfântului Ioan Botezătorul de la Mă-năstirea Secu izvorăşte lumină şi vindecări. Pentru aceea, de veacuri, mo-nahii iscusiţi şi râvnitori ţin aprinsă candela rugăciunilor în biserica odih-nei tale. Acelora şi nouă cere de la Dumnezeu ajutor şi ocrotire, ca să îţi cântăm:

Bucură-te, ocrotitorul şi ajutătorul vieţuitorilor Mănăstirii Secu;

Bucură-te, cel ce uneşti cele de jos cu cele de sus;

Bucură-te, cel numărat în soborul sfinţilor nemţeni;

Bucură-te, slugă bună şi credincioasă primită în bucuria Stăpânului Hristos,

Bucură-te, cel care neîncetat ai purtat grijă de păstoriţii tăi,

Bucură-te, cel ce petreci în lumina negrăită a slavei lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce trimiţi binecuvântare pe pământ,

Bucură-te, cel ce ţi-ai săvârşit viaţa slujind lui Hristos;

Bucură-te, cel ce ai fost îmbrăcat cu haină de lumină;

Bucură-te, că împreună cu Maica Domnului şi cu toţi sfinţii te odih-neşti în cămara lui Hristos;

Bucură-te, ierarhe iubitor de ţară şi de neam;

Bucură-te, că toţi credincioşii te cinstesc după cuviinţă;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 10

Pe Hristos pe care L-ai mărturisit ca Domn şi Dumnezeu şi Mântuitor al lumii, îl vezi acum faţă către faţă în împărăţia cerurilor şi te bucuri de slava cea negrăită a luminii celei întreit strălucitoare, pregătită din veci celor care au iubit, pe pământ, bunăcuviinţa Casei Sale. Îndulcindu-te, Sfinte, de darurile cereşti, împreună cu îngerii cânţi: Aliluia!

 

Icosul 10

Lăudăm nevoinţele tale, Preaînţelepte Varlaam, cinstim sfintele tale moaşte, urmăm sfaturile şi învăţăturile tale lăsate nouă moştenire, cântăm cu bucurie încununarea ta în ceruri şi, cu osârdie, te rugăm, Sfinte Părinte, să ne ajuţi în vremea necazurilor şi a ispitelor ce ne vin de la trup, de la lume şi de la diavol, ca să putem cânta:

Bucură-te, rugătorule pentru mântuirea sufletelor noastre,

Bucură-te, vindecătorule de boli al celor care se roagă cu credinţă;

Bucură-te, ocrotitor al monahilor şi al sihaştrilor,

Bucură-te, sprijinitor al săracilor şi al văduvelor,

Bucură-te, înţelept povăţuitor al tinerilor,

Bucură-te, ajutător al orfanilor şi străinilor,

Bucură-te, dezlegător al blestemelor şi jurămintelor,

Bucură-te, risipitor al întunericului minciunii,

Bucură-te, aducător de belşug duhovnicesc,

Bucură-te, liman al celor pierduţi în vâltoarea ispitelor,

Bucură-te, mângâiere a celor întristaţi şi deznădăjduiţi,

Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu,

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 11

Cum vom putea să te lăudăm, după cuviinţă, pentru virtuţile tale, Sfin-te Părinte, noi care nu ne-am sârguit îndeajuns să ne apropiem de dragos-tea lui Hristos, aşa cum tu ai făcut? De aceea, te rugăm să ceri de la Dumnezeu îndurare, milă şi har pentru noi, ca să putem cânta împreună cu tine: Aliluia!

 

Icosul 11

Te rugăm, Sfinte Ierarhe, să ne ajuţi a păstra neatinsă de rătăciri cre-dinţa strămoşească şi toate predaniile ei, te rugăm, Părinte, să trimiţi de la Dumnezeu păstorilor noştri înţelepciune şi multă stăruinţă în lucrarea încredinţată lor de Hristos, cere, prealuminate, de la Dumnezeu să apere ţara noastră de primejdii şi necazuri, iar nouă să ne dăruiască evlavie pen-tru a-ţi cânta:

Bucură-te, podoabă nepreţuită a Bisericii strămoşeşti,

Bucură-te, mărturisitor al lui Hristos,

Bucură-te, laudă a monahilor nemţeni şi bucurie a credincioşilor,

Bucură-te, rugător pentru mântuirea sufletelor noastre,

Bucură-te, floare răsădită în grădina Maicii Domnului,

Bucură-te, săvârşitor al faptelor bune,

Bucură-te, făclie care luminezi calea spre Hristos,

Bucură-te, chip plin de har dumnezeiesc,

Bucură-te, suflet scăldat în lumina cerească,

Bucură-te, sfânt între ierarhii Moldovei,

Bucură-te, întărire a credincioşilor şi mângâiere a celor păcătoşi;

Bucură-te, cel ce eşti în ceruri rugător către Domnul;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 12

“Minunat este Dumnezeu între sfinţii Săi”, dar cu adevărat minunat eşti şi tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, între sfinţii neamului nostru românesc, binecuvântat de Dumnezeu pentru rugăciunile sfinţilor lui, ştim, Sfinte Părinte, că moaştele tale ocrotesc glia ţării noastre, iar învăţătura ta spo-reşte credinţa fiilor neamului care, luând pildă de la tine, cântă lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamărit: Aliluia!

 

Icosul 12

Soborul ierarhilor, cetele preoţilor şi ale monahilor şi obştea binecre-dincioşilor nu vor înceta a vesti faptele tale, săvârşite pentru poporul din care ai răsărit şi pentru Biserica lui Hristos pe care ai slujit-o cu dragoste. Nădăjduim, Ierarhe Sfinte, că nu vei înceta să fii rugător fierbinte la Bunul Dumnezeu ca să ocrotească de toată primejdia pe cei care săvârşesc cu dragoste sfântă pomenirea ta şi-ţi cântă:

Bucură-te, arhipăstor iubit de toată suflarea românească,

Bucur-te, străjer care veghezi la hotarele ţării noastre,

Bucurăa-te, împreună-vorbitorule cu îngerii şi în ceruri;

Bucură-te, fierbinte ajutător celor ce poartă numele tău,

Bucură-te, povăţuitor al voievozilor şi al conducătorilor evlavioşi;

Bucură-te, propovăduitor binecuvântat de Dumnezeu,

Bucură-te, cel cinstit de întreg neamul românesc;

Bucură-te, cel ce ai adunat nectar din florile Sfintei Scripturi;

Bucură-te, cel ce te hrăneşti din bunătăţile raiului,

Bucură-te, cel ce străluceşti în ceata ierarhilor,

Bucură-te, prieten şi casnic al lui Dumnezeu,

Bucură-te, cel ce ne ajuţi în zilele sfârşitului nostru,

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

Condacul 13

O, întru tot lăudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfânt mitropolit al Ortodoxiei româneşti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de strâmtorare să fii mărturisitor şi apărător al credinţei strămoşeşti, nouă, celor ce săvâr-şim cu dragoste sfântă pomenirea ta, roagă-te lui Dumnezeu să ne dăru-iască izbăvire din nevoi şi din necazuri, iar la vremea sfârşitului, să ne primească la limanul mântuirii şi, împreună cu tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

 

Apoi se zic iarăşi

Icosul 1

În tinereţe, Dumnezeu te-a hărăzit să fii vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinţi, de bun neam, ţi-au sădit în suflet iubirea de Hristos şi de învăţăturile Lui, încât ai ales să mergi pe calea virtuţilor şi a cunoaşterii de Dumnezeu, pentru care îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel ce ai fost zămislit ca rod al rugăciunii,

Bucură-te, floare rară odrăslită în ţinuturile Neamţului;

Bucură-te, că la Botez ai primit numele Marelui Vasile,

Bucură-te, mângâiere pentru bunii tăi părinţi,

Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Duhului Sfânt,

Bucură-te, că ai ascultat pe îngerul păzitor, care ţi-a călăuzit paşii copilăriei,

Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit chipul tău,

Bucură-te, minte trează şi înţelepţită de Duhul Sfânt;

Bucură-te, suflet luminat de Soarele Hristos,

Bucură-te, că far călăuzitor ţi-a fost dreapta credinţă,

Bucură-te, cel ce te-ai hrănit din dulceaţa Sfintelor Scripturi,

Bucură-te, cel ce nu ţi-ai lipit inima de deşertăciunile lumii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

 

Condacul 1

Vrednicului păstor al Bisericii Moldovei şi râvnitorului Ierarh Varlaam laudă de mulţumire îi aducem noi, nevrednicii, că acesta a strălucit cu înţelepciunea şi cu virtuţile între ierarhii Bisericii strămoşeşti, pentru care Hristos i-a dat cununa cea nevestejită a slavei Sale în ceruri, de unde I se  roagă pentru cei ce-i cântă:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, tâlcuitor al Evangheliei lui Hristos!

 

RUGĂCIUNE

Sfinte Ierarhe Varlaam, înţelept arhipăstor şi învăţător al nostru, pri-meşte rugăciunea noastră cea smerită, grăbeşte şi ne ajută, celor ce ne închinăm sfintei icoanei tale cu credinţă şi cu dragoste. Întăreşte-ne în dreapta credinţă, stinge răzvrătirile eresurilor şi depărtează de la noi certurile şi dezbinările, ura şi defăimarea. Ocroteşte ţara în care se pom-eneşte numele tău, păzeşte mănăstirile, oraşele şi satele şi pe fiii neamului nostru românesc, de foamete, de cutremur, de potop, de secetă, de bolile cele aducătoare de moarte, de necazuri şi de toată reaua întâmplare. Roa-gă pe Hristos-Domnul să dăruiască tuturor pace şi bucurie sfântă, bună-stare poporului, ploaie aducătoare de roade, binecuvântare în familii, iu-bire unul faţă de altul, încredere şi dragoste între fraţi, răbdare, spor du-hovnicesc credincioşilor, ascultare şi smerită cugetare călugărilor, dreaptă chibzuinţă preoţilor, înţelepciune şi râvnă ierarhilor, ca să păstorească cu sfinţenie poporul credincios, urmând pilda ta. Ajută-ne, Sfinte, în vremea sfârşitului nostru să aflăm milă şi har la Dumnezeu, iar la dreapta judeca-tă, să ne ierte şi să ne aşeze în ceata celor mântuiţi ca să ne bucurăm îm-preună cu îngerii, slăvind pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită în vecii vecilor. Amin

Ceaiul care detoxifiază şi vindecă ficatul în timp record

CEAIUL MIRACULOS - DETOXIFICĂ ŞI VINDECĂ FICATUL

Pentru o detoxifere rapidă a ficatului şi pentru vindecarea lui în timp rapid avem o reţetă de ceai incredibil de eficient în regenerarea şi însănătoşirea ficatului afectat.

IATĂ CUM SE FACE :Luăm 3 pahare de boabe de ovăz, le spălăm în apă caldă şi le punem într-un vas de 5 litri unde vom mai adăuga 2 linguri de merişor şi 2 linguri de frunze şi muguri de mesteacăn proaspete sau uscate (se pot găsi la plafar) peste care vom turna 4 litri de apă de preferat plată şi lăsăm vasul într-un loc răcoros timp de 24 de ore.

Într-un alt vas punem un pahar de fructe de măceşe pisate, turnăm 1 pahar de apă plată şi îl punem la fiert preţ de 10 minute după care îl vom lăsa să se odihnească 24 de ore.

După 24 de ore punem la fiert primul vas cel cu ovăzul iar când va da în clocot adăugăm 2 linguri de mătase de porumb şi 2 linguri de troscot pe care îl vom lăsa să fiarbă cca.15 minute după care oprim focul. 

După 45 de minute când acesta se va fi răcit îl strecurăm şi adăugăm ceaiul de măceşe pisate şi vom turna lichidul într-o sticlă de culoare închisă păstrându-l la frigider.


Se va consuma cald înainte de masă :

- prima zi -50 ml.

- a doua zi - 100 ml.

- în următoarele 10 zile câte 150 ml

Se va face o pauză de 2 săptămâni după care se va relua cura cu menţiunea ca pe timpul curei să nu consumăm carne şi mezeluri.

Pentru procurarea ingredientelor nu trebuie să vă faceți griji deoarece toate ingredientele acestui remediu naturist le puteţi găsi în magazinele de specialitate în tot timpul anului.

                    VĂ DORESC SĂNĂTATE, CĂ-I MAI BUNĂ DECÂT TOATE !

Ceaiul de rostopască și sănătatea ficatului

CEAIUL DE ROSTOPASCĂ ȘI SĂNĂTATEA FICATULUI

Când vine vorba despre ficat și sănătatea acestuia ne  vin în minte plante și ceaiuri  ele fiind folosite de către oameni, încă din cele mai vechi timpuri.  Este adevărat că sunt nenumărate plante care ajută la refacerea și sănătatea ficatului. 

Practic este greu să fie stabilită o ierarhie a celui mai bun ceai, însă rostopasca se află printre  plantele care sunt în topul acestui clasament.

Rostopasca este folosită pentru bolnavii care suferă de hepatită acută și chiar cronică. 

Având în compoziția sa chelidonină, aceasta ajută la detoxifierea ficatului, având efecte tonice și regeneratoare, stimulând secreția biliară și ajută la eliminarea bilei. 

Infuzia de rostopască o preparăm din o linguriță de plantă uscată la o cană de apă clocotită. 

Se lasă la infuzat până la răcire, apoi se consumă câte o gură la fiecare 3 ore. Este recomandat și în afecțiunea ficatului gras sau a hepatitei generate de alcool.

Ceaiul de rostopască menține nivelul colesterolului, contribuie la menținerea sănătății pielii, ne ajută în afecțiuni :coleciste acute și cronice, colici hepato-biliare, tumori ale esofagului, spasme ale tractului gastrointestinal, tuse spastică.

Trebuie păstrată proporția, deoarece rostopasca poate face și rău dacă nu este folosită corespunzător, deci nu depășim consumul de mai mult de o cană zilnic și nici doza de plantă.

Nu este recomandat consumul de rostopască copiilor, femeilor însărcinate și a celor care alăptează.

                 VĂ DORESC SĂNĂTATE, CĂ-I MAI BUNĂ DECÂT TOATE !

Liberrrrrrr...👍

 Liberrrrrrr...👍
🔥

⚡️
„Secretul fericirii este libertatea. Secretul libertății este curajul...” 👍
🙂

Semnele si simptomele unui nivel crescut de cortizol

 

Stresul a devenit, din pacate, un element aproape de nelipsit in viata de zi cu zi. Iar atunci cand te expui la un stres intens, pe perioade lungi de timp, aceasta stare incepe sa se cronicizeze.

Specialistii atrag atentia ca stresul cronic poate avea un impact puternic asupra starii de sanatate, pe termen lung. Stii oare cat de intens este cu adevarat stresul la care te supui si ce efecte are asupra sanatatii tale? O simpla analiza de cortizol, principalul hormon de stres, iti poate da acest raspuns. Iata mai jos tot ce trebuie sa stii despre cortizol.

Ce se intampla in organismul tau atunci cand esti stresat

Organismul tau poate reactiona la factorii de stres in moduri diferite. Aceste reactii nu sunt decat raspunsuri de aparare la anumite “amenintari”, asa cum sunt percepute de catre organism diferitele stari de stres. Modul de a gestiona si de a face fata stresului depinde foarte mult de genetica, de experienta de viata, de varsta pe care o ai, dupa cum sustin multi dintre specialisti.

Atunci cand te simti stresat, hipotalamusul (o regiune minuscula de la baza creierului) declanseaza un sistem de alarma in corpul tau. Ca urmare a unei combinatii de semnale nervoase si hormonale, glandele suprarenale elibereaza un val de hormoni, inclusiv adrenalina si cortizol.

Adrenalina este raspunzatoare de cresterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si de cresterea cantitatii de energie. La randul sau, cortizolul creste nivelul de zaharuri (glucoza) in sange, imbunatateste utilizarea glucozei de catre creier și creste disponibilitatea substantelor care repara tesuturile. Totodata insa, cortizolul reduce functiile neesentiale intr-o situatie speciala, cand sistemul de aparare este declansat la cotele cele mai inalte. De asemenea, altereaza raspunsurile sistemului imunitar si afecteaza sistemul digestiv, sistemul reproducator si procesele de crestere.

Ce este cortizolul si care este rolul sau in organism?

Cortizolul este un hormon glucocorticoid produs si eliberat de glandele suprarenale. Glucocorticoizii sunt un tip de hormoni steroizi care reduc inflamatia in toate tesuturile organismului si controleaza metabolismul.

Cortizolul are multe functii in corpul uman, cum ar fi:

• Medierea raspunsului la stres
• Reglarea metabolismului
• Raspunsul inflamator
• Functia imunitara

Corpul tau monitorizeaza continuu cortizolul, pentru a mentine niveluri constante, printr-un proces numit homeostazie. Nivelurile de cortizol mai mari sau mai scazute decat in ​​mod normal pot fi daunatoare sanatatii tale.

Cand devine periculos un anumit nivel de cortizol?

Raspunsul la stres al organismului tau este, de obicei, autolimitat. Imediat ce factorul de stres a disparut, nivelurile hormonale revin la normal. Insa, daca stresul persista in mod constant, atunci sistemul de raspuns la stres ramane activat iar supraexpunerea la cortizol si alti hormoni de stres poate perturba aproape toate procesele organismului.

Cortizolul poate afecta:

• Sistemul nervos
• Sistemul imun
• Sistemul cardiovascular
• Sistemul respirator
• Sistemul reproductiv
• Sistemul musculo-scheletic
• Sistemul tegumentar

Ce probleme de sanatate pot aparea ca urmare a unei afectari a nivelului de cortizol

Nivelurile ridicate, persistente, constante de cortizol pot genera probleme de sanatate, precum:

• Anxietate
• Depresie
• Probleme digestive (ulcer)
• Osteoporoza
• Dureri de cap
• Tensiune musculara si durere
• Afectiuni cardiovasculare (boli de inima, atac de cord, hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral)
• Tulburari ale somnului
• Crestere in greutate
• Tulburari de memorie si de concentrare

De asemenea, nivelurile de cortizol anormal de ridicate, pentru o perioada lunga de timp (hipercorticism), pot indica sindromul Cushing. Este o boala rara cauzata de administrarea unor cantitati mari de corticosteroizi, de tumori care produc hormon adrenocorticotrop (ACTH). Niveluri ridicate de cortizol pot fi cauzate si de tumorile neuroendocrine din alte parti ale corpului, cum ar fi plamanii, insa astfel de cazuri sunt mai rare. De asemenea, productia in exces de cortizol poate fi generata si de tumorile glandelor suprarenale sau cresterea excesiva a tesutului suprarenal (hiperplazie).

Pot exista, totodata, si niveluri mai mici de cortizol decat cele normale (hipocorticism). In acest caz, specialistii vorbesc de insuficienta suprarenala (primara si secundara). Niveluri scazute de cortizol poti avea si dupa oprirea tratamentului cu corticosteroizi.

Semnele si simptomele unui nivel crescut de cortizol

Cele mai frecvente semne si simptome ale nivelurilor mai mari de cortizol decat cele normale includ:

• Cresterea in greutate
• Depuneri de grasime intre omoplati
• Vergeturi largi, violete, pe abdomen (burta)
• Slabiciune musculara in partea superioara a bratelor si a coapselor
• Nivel ridicat de zahar din sange, care se transforma adesea in diabet de tip 2
• Hipertensiune arteriala
• Cresterea excesiva a parului (hirsutism) la sexul feminine
• Osteoporoza si fracturi

Semnele si simptomele unui nivel scazut de cortizol

Semnele si simptomele comune ale unui nivel scazut de cortizol includ:

• Oboseala
• Pierdere in greutate neintentionata
• Pofta de mancare scazuta
• Greata, varsaturi
• Tensiune arteriala scazuta (hipotensiune arteriala)

Teste necesare pentru aflarea nivelului de cortizol din organism

Pentru a vedea care este nivelul de cortizol din organism, medicul iti poate recomanda sa faci o analiza din sange numita cortizol. Ti se va recolta o proba de sange dintr-o vena a bratului si va fi analizata in laborator.

De asemenea, nivelul de cortizol poate fi determinat si cu ajutorul unei probe de urina.

Uneori, poate fi necesara si o proba de saliva. Aceasta se coreleaza cu proba de sange. Masurarea cortizolului salivar in timpul noptii este folosita ca test de diagnostic initial pentru sindromul Cushing, un sindrom al excesului de glucocorticoizi. Deoarece nivelurile de cortizol ar trebui sa fie ridicate dimineata, unul dintre testele initiale de diagnosticare pentru boala Addison este verificarea nivelurilor de cortizol seric dimineata devreme.

Intervale de referinta pentru cortizol

Nivelul de cortizol din sange, urina si saliva atinge varful in mod normal dimineata devreme si scade pe parcursul zilei, atingand cel mai scazut nivel in jurul miezului noptii. Insa, acest model nu va fi la fel daca lucrezi de noapte si dormi in diferite momente ale zilei.

Pentru cortizolul din sange, intervalele de referinta normale sunt:

• Intervalul orar 6.00-8.00: 10 – 20 mcg/dL
• In jurul orei 16:00: 3 – 10 mcg/dL

Intervalele normale pot varia de la laborator la laborator, iar uneori si de la persoana la persoana. In acest context, medicul iti poate interpreta cel mai bine rezultatele si, eventual, iti poate recomanda teste suplimentare (daca sunt necesare).

Evitarea pe cat posibil a stresului, metoda prin care poti mentine un nivel de cortizol in limite normale

Pentru a mentine un nivel al principalului hormon de stres in limite care sa nu iti afecteze sanatatea, de preferat este sa eviti pe cat posibil expunerea la factorii de stres. In cazul in care acest lucru nu este foarte usor de realizat, atunci specialistii recomanda sa incerci sa reactionezi la stres intr-un mod sanatos. Mai exact:

• Sa adopti o dieta si un stil de viata sanatos
• Sa ii oferi organismului odihna de care are nevoie
• Sa practici tehnici de relaxare, precum: yoga, respiratie profunda, masaj sau meditatie
• Sa iti faci timp pentru activitatile care iti fac placere si te relaxeaza
• Sa iti organizezi si prioritizezi activitatile de acasa si de la serviciu si sa elimini sarcinile care nu sunt necesare
• Sa nu eziti sa ceri un sfat specializat daca simti ca este nevoie
• Nu te refugia in alcool, tutun, droguri, mancat excesiv

 

Gelozia vine dintr-o lipsă de iubire suferită într-un moment când aveam cel mai mult nevoie de ea, şi nu se vindecă decât cu multă iubire, față de sine şi celălalt.

 Oamenii cred că gelozia este ceva normal, şi parțial au dreptate: vrei să îți marchezi teritoriul, să aperi ce este al tău. Ba chiar, oamenii au mers mai departe: au inventat căsnicia, inelele, jurămintele, casele, datoriile comune. La final, sufletul a avut ultimul cuvânt: aparținem cui vrem noi, cum şi cât simțim, când suntem iubiţi în libertatea ființei noastre, nu în prizonieratul proprietății emoţionale decise de celălalt.
Când decizi tu că cineva îți aparține, dar decizia ta nu este şi a persoanei respective, deja ții cu forța lângă tine pe cineva care a plecat deja.
Este un exerciţiu suprem de răbdare, inteligență emoțională, muncă perseverentă cu emoțiile distructive, să iubeşti fără să pui presiune, fără să îl controlezi pe celălalt, să primeşti fiecare clipă a prezenței persoanei iubite ca pe un dar divin, pentru simplul fapt că ați apucat să păşiți pe acelaşi pământ, sub acelaşi cer, într-o viață de om.
Totuşi, natura umană are în ea multă cârcoteală, egoism şi traumă generațională purtată precum un ecuson, mereu în fața relaţiei în sine.
De aceea, gelozia poate fi controlată, ajustată, şi mai apoi vindecată, prin alegerea persoanelor care ne cunosc, ne simt şi ne cred, prin stabilirea unor conexiuni profunde şi sănătoase.
Gelozia vine dintr-o lipsă de iubire suferită într-un moment când aveam cel mai mult nevoie de ea, şi nu se vindecă decât cu multă iubire, față de sine şi celălalt.
Suntem geloşi când nu mai ştim cum să iubim, nu mai ştim cum să iubim când am uitat cine suntem. Uităm cine suntem când trăim fără iubire, oferită şi primită, deopotrivă.
În iubirea autentică, nu există gelozie pentru că tot ce este limitare, piedică, orgoliu, a fost integrat şi vindecat în marea temă de viață a reîntregirii emoționale perpetuate de comportamente emoționale sănătoase, comunicare, stabilitate.
Suntem geloşi pe neiubire, necuvinte, absență, a noastră din propria viață şi a celuilalt din relație.
Starea de dincolo de gelozie, este o apartenență eliberată de orice condiționare, în iubirea care se întâmplă firesc, constant şi copleşitor, ca eveniment distinct al ființei tale, punct de referință pentru viața în sine.

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina diferite neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă.

 Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente   etc. se întorc la noi producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic.De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea oricând aveţi gânduri negative despre o  persoană să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice  gând rău reprezintă un atac  energetic care aduce un prejudiciu omului  respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru .  

Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.

 

Neintelegerile într-o relatie de cuplu vin din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Când controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel  devii vampir energetic. Ori de cate ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri  abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună..

 

Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică  dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.  Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor

 

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre  problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri.

IMPORTANT:  Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimentele acestea acasă. Ieşiţi în stradă cu deosebire în locurile înverzite şi plimbaţi-vă.  Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi a-ţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă (de ce nu ?).

 

Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plângeţi agresiunea apărută se distruge.

 

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii. Încercati sa identificati cat mai corect care este munca care v-ar aduce satisfactii prin insasi existenta ei in viata dvs. Nu cautati neaparat satifactii materiale. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica acest tip de pretentii cu atât  va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.

 

Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiască prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime.  
Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.
Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune v-a iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.
Cum dăruieşti aşa primeşti! Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior. Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Ar trebui să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând  oferim libertate. Să alegi calea iertării,  pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.

 

 În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el..    
Dependenţa de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul.

 

Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate  gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei (Principiul al III-lea al mecanicii cunoscut si sub numele de Principiul actiunii si reactiunii) conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine.
De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.   

 

Asadar suntem ceea ce suntem ca rezultat a tot ceea ce am gandit!”

 

Este unul dintre cele mai minunate lucruri pe care le-am citit vreodată. Tuturor femeilor care vor citi: vă mulţumesc că sunteţi voi înşivă!

 Dumnezeu nu vă dă oamenii pe care îi vreţi; El vă dă oamenii de care aveţi NEVOIE...ca să vă ajute, să vă rănească, să vă părăsească, să vă iubească şi să vă transforme în persoana care aţi fost destinaţi să fiţi.

Femeile au puteri care îi uimesc pe bărbaţi..... 
Îndură greutăţi şi cară poveri, 
Dar îşi păstrează fericirea, dragostea şi bucuria. 
Zâmbesc atunci când ar vrea să ţipe.
Cântă atunci când ar vrea să plângă. 
Plâng atunci când sunt fericite
şi râd când sunt nervoase. 
Se luptă pentru lucrurile în care cred. 
Se ridică împotriva nedreptăţii. 
Nu acceptă "nu" drept răspuns
atunci când cred că există o soluţie mai bună. 
Suportă lipsuri pentru ca familia lor să aibă de toate. 
Merg la doctor cu un prieten speriat. 
Iubesc necondiţionat.
Plâng atunci când copiii lor au succes
şi se bucură atunci când prietenii primesc premii.
Sunt fericite când aud despre o naştere sau o nuntă. 
Li se frânge inima când le moare un prieten.
Jelesc la pierderea unui membru al familiei,
totuşi sunt puternice atunci când cred că nu le-a mai rămas deloc putere.
Ele ştiu că o îmbrăţişare şi un sărut
pot vindeca o inimă rănită. 

Femeile sunt de toate mărimile, formele şi culorile.
Conduc, zboară, merg pe jos, aleargă sau îţi trimit e-mailuri
ca să-ţi arate cât de mult le pasă de tine.
Inima unei femei este ceea ce ţine lumea în mişcare. 
Ele aduc bucurie, speranţă şi dragoste.
Ele au milă şi idei.
Ele oferă sprijin moral familiei şi prietenilor.
Femeile au lucruri vitale de spus 
şi totul de oferit. 

TOTUŞI, DACĂ EXISTĂ UN DEFECT AL FEMEILOR, 

ACESTA ESTE CĂ ELE ÎŞI UITĂ VALOAREA.

RUGACIUNE

 

Pentru ca nici n-am lacrimi cu pocainta; nu am marturisire curata si adevarata; nu am suspin din adancul inimii; nu am suflet curat; nu am dragoste fierbinte, dupa Dumnezeu; nu am saracie duhovniceasca; nu am rugaciune neincetata; nu am infranare de patimi in trup; nu am curatenie a gandurilor; nu am vointa placuta lui Dumnezeu.

 

Deci, cu care fata sau cu ce indrazneala voi cere iertare?

 

De multe ori am fagaduit sa ma pocaiesc.

De multe ori in biserica umilindu-ma, cad la Tine, dar afara iesind, indata ma potihnesc in pacat.

De cate ori m-ai umilit, iara eu Te-am maniat.

De cate ori indelung ai rabdat, iara eu nu m-am intors.

De cate ori m-ai ridicat, iar eu iarasi, alunecand, am cazut!

De cate ori pe mine m-ai ascultat, iara eu pe Tine nu Te-am ascultat.

De cate ori m-ai dorit, iara eu nicidecum nu Ti-am slujit Tie.

De cate ori m-ai cinstit iara eu nu Ti-am multumit.

De cate ori, ca un Bun Parinte, pe mine, cel ce pacatuiam, m-ai rugat si ca pe un fiu m-ai sarutat si bratele deschizandu-mi-le mie, ai strigat:

 

”Scoala-te, nu te teme, stai, iarasi vino, nu te infruntez, nu ma scarbesc, nu te lepad, nu ingaduiesc sa fie impietrita zidirea Mea, fiul Meu, chipul Meu, omul pe care l-am zidit cu mainile Mele si M-am imbracat intru el; pentru care Mi-am varsat sangele.

 

Nu ma-ntorc dinspre oaia cea cuvantatoare ce s-a pierdut, cand vine catre Mine; nu pot sa-i iau cinstirea cea dintai; nu pot sa n-o numar cu cele 99 de oi. Ca numai ptr aceasta M-am pogarat pe pamant si am aprin faclia, adica trupul Meu, si am maturat casa si am chemat prietenii, pe puterile ceresti sa ne veselim ptr aflarea ei.”

 

Milostive, Doamne, mai ingaduieste-ma inca. Nu te grabi a ma taia ca pe smochinul cel neroditor, nici a porunci sa ma secere inainte de vreme din viata aceasta; ci da-mi soroc al vietii si ma povatuieste la pocainta, Doamne.

 

Ca de vei inchide Tu, cine-mi va deschide?

De nu ma vei milui Tu, cine-mi va ajuta?

Nimeni altul, nimeni, fara numai Tu, cel din fire milostiv si indurat.

 

Si Tu, Doamne, pana cand?

 

Iata vezi, Doamne, toate cele ale mele sunt nedumerite si ticaloase.

 

Pana cand, Doamne! Pana cand?

Pana cand nu Te milostivesti; pana cand nu izbandesti; pana cand nu grabesti; pana cand nu cauti; pana cand treci cu vederea?

 

Intoarce-te Doamne, izbaveste sufletul meu si ma mantuieste ptr mila Ta.

 

Ca un indurat, miluieste-ma.

Ca un Milostiv, indura-Te.

Ca un iubitor de oameni, mantuieste-ma.

 

Milostenie cer, sa nu-mi ceri pretul ei. Aceata numai cer si ma rog si ma smeresc, caci nimenea nu este curat de intinaciune si de vei lua aminte la faradelegile noastre, nimeni nu va putea suferi, Doamne. Ca de vei milui pe cel vrednic, nu este nici un lucru minunat; de vei mantui pe cel drept, nu este nici un lucru strain.

 

Mantuieste-ma pe mine pentru mila Ta, peste mine fa minunata mila Ta, la mine arata milostivirea Ta, spre mine mareste mila Ta pentru mila Ta iar nu pentru lucrarile mele cele rele. Ca de vei voi sa te judeci cu mine, se va astupa gura mea, neavand ce sa graiasca, sau ce sa raspunda.

 

Sa-mi urmeze mie mila Ta, Doamne, mie, celui rau care m-am abatut de la Tine cela ce de-a pururea fug de la Tine si catre pacat de-a pururea alerg. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Si ma mantuieste pentru mila Ta, Doamne! Amin.

SCRISA DE PARINTELE ARSENIE BOCA (1910-1989)

 

SLAVA TATALUI SI FIULUI SI SFANTULUI DUH, PRECUM ERA LA INCEPUT , ACUM

SI PURUREA SI IN VECII VECILOR, AMIN

 

SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE DUHULE SFINTE

 

1.  DUHULE SFINTE -COBOARA DE PE TRONUL MARIRII TALE SI RIDICA-TI UN

CORT IN INIMA SLUJITORULUI TAU, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE,

SLAVA TIE

 

2.  DUHULE SFINTE- CARE PURCEZI DE LA TATAL , SI DE LA FIUL , INVATA-MA

SA TRAIESC PERMANENT IN PREZENTA LUI D-ZEU, SLAVA TIE DUMNEZEULE,

DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

3.  DUHULE SFINTE- CARE PURCEZI DE LA TATAL SI DE LA FIUL , INVATA-MA

SA TRAIESC DUPA VOIA CELUI PREA INALT, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE

SFINTE, SLAVA TIE

 

4.   DUHULE SFINTE- CARE LOCUIESTI IN INIMA FIULUI, INVATA-MA SA TE

CUNOSC SI SA TE IUBESC, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

5.   DUHULE SFINTE -CARE TE INGRIJESTI DE SLAVA TATALUI, INVATA-MA SA

TRAIESC IN DARUIRE FATA DE D-ZEU. SI IN DEPLINA INCREDERE IN EL, SLAVA

TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

6.   DUHULE SFINTE- SIMBOLIZAT PRIN LIMBILE DE FOC, APRINDE SI IN

INIMA MEA FOCUL IUBIRII TALE, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE,

SLAVA TIE

 

7.   DUHULE SFINTE- PORUMBEL TAINIC, INVATA-MA SA INTELEG SFANTA

SCRIPTURA, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

8.   DUHULE SFINTE-

CARE NU AI NICIO INFATISARE SI NICI NUME,

INVATA-MA SA MA ROG BINE SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

9.   DUHULE SFINTE- CARE VORBESTI PRIN GURA PROFETILOR, INVATA-MA SA

TRAIESC IN PACEA SUFLETULUI SI ECHILIBRUL SPIRITULUI, SLAVA TIE

DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

10.  DUHULE SFINTE- FOC ARZATOR DE IUBIRE, INVATA-MA SA TRAIESC

INTELEPT SI RABDATOR, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

11.  DUHULE SFINTE- DATATORUL TUTUROR DARURILOR, INVATA-MA SA TRAIESC

IN SMERENIE SI MODESTIE, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA

TIE

 

12.  DUHULE SFINTE- VISTIERIE ABUNDENTA DE HAR, INVATA-MA SA INTELEG

VALOAREA SUFERINTELOR, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

13.  DUHULE SFINTE- VISTIERNIC NEMARGINIT DE HAR, INVATA-MA SA

FOLOSESC CORECT TIMPUL PRETIOS, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE,

SLAVA TIE

 

14.  DUHULE SFINTE- VISTIERNIC DE HAR INEPUIZABIL, FERESTE-MA DE LIPSA

DE IUBIRE SI DE MANDRIE, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA

TIE

 

15.  DUHULE SFINTE- A CARUI BOGATIE NU O POATE APRECIA NIMENI,

INVATA-MA SA ALUNG IMAGINILE SI GANDURILE INUTILE, SLAVA TIE

DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

16.  DUHULE SFINTE -DATATORUL MULTOR DARURI, INVATA-MA SA EVIT

ACTIVITATILE SI VORBELE INUTILE, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE,

SLAVA TIE

 

17.  DUHULE SFINTE- DIN A CARUI PLINATATE AM LUAT NOI TOTI, INVATA-MA

SA POT SA TAC SI SA VORBESC LA TIMPUL POTRIVIT , SLAVA TIE DUMNEZEULE,

DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

18.  DUHULE SFINTE- IUBIRE VESNICA, INVATA-MA SA DAU CELORLALTI UN

EXEMPLU BUN, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE,

SLAVA TIE

 

19.  DUHULE SFINTE- BUNATATE VESNICA, DA-MI PERSEVERENTA IN BINE PANA

LA SFARSIT SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

20.  DUHULE SFINTE- DASCAL BUN, INVATA-MA SA MA PORT CORECT CU

OAMENII, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

21.  DUHULE SFINTE- PRIETEN DRAG AL SUFLETELOR, INVATA-MA SA NU JUDEC

PE NIMENI SI SA NU-MI AMINTESC RAUL FACUT MIE, SLAVA TIE DUMNEZEULE,

DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

22.  DUHULE SFINTE- LUMINA CARE FERICESTI SUFLETELE, INVATA-MA SA VAD

NEVOILE ALTORA SI SA NU OMIT FAPTELE BUNE, SLAVA TIE DUMNEZEULE,

DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

23.  DUHULE SFINTE- LUMINA VESNICA, AJUTA-MA SA-MI VAD GRESELILE SLAVA

TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

24.  DUHULE SFINTE- CARE INFAPTUIESTI MINUNI IN SUFLETE, CONDU-MA PRIN

VIGILENTA LA PERFECTIUNE , SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

25.  DUHULE SFINTE- IN

FATA CARUIA NIMIC NU ESTE ASCUNS, INVATA-MA SA

SCAP DE URMARI DIABOLICE, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

26.  DUHULE SFINTE- CARE CUNOSTI VIITORUL UNIVERSULUI, TE ROG AJUTA-MA

SA SCAP DE SUPUNEREA FATA DE TRUP SI DE DIAVOL, SLAVA TIE DUMNEZEULE,

DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

27.  DUHULE SFINTE- CARE CUNOSTI VIITORUL MEU, INCREDINTEZ OCROTIRII

TALE FAMILIA MEA, PRIETENII SI PE TOTI OAMENII, SLAVA TIE DUMNEZEULE,

DUHULE SFINTE, SLAVA TIE

 

28.  DUHULE SFINTE- CU AJUTORUL TAU DUMNEZEIESC, INVATA-MA SA TRAIESC

SPRE SLAVA SI LAUDA LUI DZEU, SPRE BINELE SUFLETELOR SI BUCURIA MAICII

DOMNULUI, CA SA POT MURI CA SLUGA ALEASA, SLAVA TIE DUMNEZEULE, DUHULE

SFINTE, SLAVA TIE

 

PROMISIUNILE TATALUI NOSTRU CERESC PENTRU TOTI CEI CARE VOR SPUNE

ACEASTA SFANTA LITANIE, MACAR DE 3 ORI PE SAPTAMANA:

 

TE VOI SMULGE DIN MANA DUSMANILOR TAI

 

VOI INDEPARTA OBSTACOLELE CARE TE IMPIEDICA IN

DRUMUL TAU SPRE PERFECTIUNE

 

ITI VOI MAI DA UN INGER, CARE PRIN INSPIRATII TE VA FERI DE

ADEMENIRILE PACATULUI

 

VEI PERSISTA PE DRUMUL VIRTUTII, ITI VOI INTARI CREDINTA, SPERANTA SI IUBIREA

 

TE VOI ELIBERA DE GRIJILE MATERIALE, FAMILIA TA VA TRAI IN PACE SI

IUBIRE RECIPROCA

 

CINE DORESTE SA-SI AJUTE APROAPELE, VA TREBUI SA RECITE ACEASTA

LITANIE SFANTA, MACAR 6 LUNI ZILNIC. ITI VEI RECUNOASTE SLABICIUNILE

 

PROMISIUNILE DUHULUI NOSTRU CEL SFANT

 

ACEASTA SFANTA LITANIE SE VA RASPANDI.

 

CINE O VA OFERI DIN MILOSTENIE MAI DEPARTE , VA AVEA PARTE DE

RUGACIUNEA CELORLALTI. HARURILE OBTINUTE SE POT TRANSMITE ALTORA, DAR

ACEST LUCRU TREBUIE SPUS DUHULUI SFANT. AMIN

Cuvinte încurajatoare - Părintele Porfirie

 

„Să fiți stânci!” – cuvinte de întărire în necazuri ale Sfântului Porfirie Kavsokalivitul

La vremuri de necaz și încercare, Sfântului Porfirie ne învață să le înfruntăm pe toate cu răbdare și nădejde în ajutorul și răsplata lui Dumnezeu. Să le privim pe toate, fie bune, fie rele, cu un surâs duhovnicesc, iar față de cele dureroase, apăsătoare și îndelungate să arătăm tăria stâncii în fața valurilor vieții.

Viața prezentă este o permanentă luptă împotriva răului și a multiplelor forme pe care acesta le îmbracă, în păcate și patimi, suferințe și încercări, boli și dureri. Unii gustă din cupa amară a necazurilor din fragedă copilărie, clipe în care nu doar că nu ar fi trebuit să cunoască apăsarea sau gravitatea lor, ci nici măcar de faptul că ele există n-ar fi fost nevoie să afle. Alții dau față în față cu ea mai târziu dar, cu toate acestea, suferința face parte din viața omului căzut.

Istoria neamului omenesc și a ființei umane, în particular, este – dintr-o astfel de perspectivă – o istorie a suferinței și a luptei împotriva ei. Un gânditor contemporan spunea că există atâta durere în lume, încât toate cărțile care se scriu ar trebuie să fie despre ea, dar mai ales despre modul în care trebuie să o înfruntăm și să o depășim, cu demnitate și noblețe sufletească, spre ușurare și alinare. Ar trebui să fie cărți despre felul în care putem să transformăm chiar și cele mai grele și îndelungate dureri în prilejuri de răsplată și căi spre mântuire, așa cum ne învață credința noastră ortodoxă. Dar, la fel de adevărat este că „sufletele nobile, caracterele înalte rabdă în tăcere” și că valoarea unui om se demonstrează prin cantitatea de suferință pe care o poate îndura – nu cu revoltă, ci în smerenie și blândețe, în bunătate și cu mulțumire.

Credința creștină ne învață că suferința nu este doar o pedeapsă pentru faptele noastre, o decontare a păcatelor și fărădelegilor pe care le-am săvârșit în cunoștință de cauză ori fără voie, în răstimpul acestei scurte vieți trecătoare, ci o dovadă a iubirii infinite a lui Dumnezeu față de fiecare dintre noi. Pentru că El, ca un Părinte iubitor, încearcă, până în ultimele clipe ale existenței noastre, să ne întoarcă la adevăratul mod de viețuire, cel virtuos și mântuitor. Iar uneori, atunci când nu descifrăm apelul său prin evenimentele frumoase și bune cu care ne binecuvântează viața, vom fi nevoiți să o facem printre lacrimi de suferință și pe patul durerii fizice. Sau, după cum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, suferă trupul, ca să înțeleagă sufletul.

Unul dintre sfinții al cărui cuvânt are „putere multă” este și Sfântul Porfirie Kafsokalivitul (1906-1991) din Grecia contemporană. A trăit în vremuri apropiate de noi, încât sfaturile și îndemnurile sale sunt atât de practice și de actuale. Cuvintele sale, de Dumnezeu inspirate, primite cu sensibilitate și spre împlinire, pot aduce lumii și omului contemporan lumină în viață, liniște și pace, în suflet.

Referindu-se la încercările din viața prezentă, Sfântul Porfirie învăța că „Dumnezeu nu pedepsește, ci omul se autopedepsește când se îndepărtează de Dumnezeu”[1]. La rădăcina tuturor bolilor se află, potrivit lui, păcatele și mâhnirea sau supărarea pe care acestea le produc în sufletul nostru, uneori chiar fără să realizăm cauza ei.

La întrebarea: de ce ne îmbolnăvim?, Sfântul Porfirie răspunde: „Pentru că ne mâhnim. Și de ce ne mâhnim? Pentru că păcătuim. Dacă Îl lăsăm pe Hristos să locuiască în sufletul nostru, atunci vor dispărea și păcatul, și mâhnirea, și boala; atunci vom azvârli și medicamentele”[2].

Slujindu-și semenii aflați în suferință timp de treizeci și trei de ani în capela Spitalului din centrul Atenei, Părintele Porfirie avea o deosebită considerație față de personalul medical cu care conlucra. Pentru el, medicii și asistentele medicale erau „îngeri înveșmântați în halate albe”, iar surorile medicale, erau numite „surori ale iubirii”, „surori ale milei”. Din acest motiv spunea că, atunci „când ne îmbolnăvim, ca să nu greșim, trebuie să urmăm povețele medicinii și ale rațiunii. Mai presus de toate, însă, trebuie să urmăm voia lui Dumnezeu și să ne încredem în iubirea Lui”[3].

Chiar și atunci când vin bolile, ne întărește Cuviosul Părinte, ele „slujesc multor și feluritor scopuri ale iubirii lui Dumnezeu”[4], iar durerea resimțită în suferință „este o putere sufletească pe care Dumnezeu a pus-o înlăuntrul nostru, cu menirea de a lucra binele, iubirea, bucuria, rugăciunea”[5].

Boala este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu Care ne cheamă să pătrundem în taina iubirii Lui și, prin harul Lui, să ne schimbăm viața[6]. Sau, cum spunea Bătrânul, „bolile ne duc la limanul binelui când răbdăm fără cârtire, rugându-L pe Dumnezeu să ne ierte păcatele și lăudând Numele Său”[7].

Referitor la comportamentul pe care trebuie să îl avem atunci când suferința și-a făcut sălaș în viața noastră, Sfântul Porfirie ne recomanda să facem apel atât la știința medicală, cât și la iubirea și mila lui Dumnezeu. Alături de urmarea medicației prescrise, trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre. În acest fel, Dumnezeu tămăduiește mai întâi rădăcina – boala sufletului, iar mai apoi ramurile – boala trupului[8].

Prin urmare, atunci când suntem încercați cu boli și suferințe, „problema nu este să nu luăm medicamente sau să mergem să ne rugăm la Sfântul Nectarie. Trebuie să cunoaștem și celălalt secret: să ne luptăm pentru a dobândi harul lui Dumnezeu. Acesta este secretul”[9].  Sau, cum spunea Sfântul Părinte: „Pentru aceasta nu mă rog ca să mă facă Dumnezeu bine. Mă rog să mă facă bun”[10].

La vremuri de necaz și încercare, Sfântului Porfirie ne învață să le înfruntăm pe toate cu răbdare și nădejde în ajutorul și răsplata lui Dumnezeu. Să le privim pe toate, fie bune, fie rele, cu un surâs duhovnicesc, iar față de cele dureroase, apăsătoare și îndelungate să arătăm tăria stâncii în fața valurilor vieții: „Pe toate să le înfruntați, ne îndeamnă Cuviosul Părinte, cu iubire, cu bunătate, cu răbdare și cu smerenie. Să fiți stânci! Toate să se spargă deasupra voastră și să se întoarcă înapoi precum valurile, iar voi să rămâneți netulburați. Dar veți zice: Ei, se poate asta? Da, se poate întotdeauna prin harul lui Dumnezeu. Dacă le judecăm omenește, nu se poate. În loc să vă înrâurească spre rău, toate pot să vă facă bine, să vă întărească în răbdare, în credință. Căci pentru noi sunt exerciții de încercare toate împotrivirile mediului și greutățile dimprejurul nostru. Ne exersăm pe noi înșine în răbdare, în stăruință”[11].

Descoperind și descifrând în toate evenimentele vieții, fie bune și plăcute, fie triste și dureroase, sensul lor profund, atât unele, cât și celelalte se vor așterne înaintea noastră ca niște trepte la edificiul devenirii noastre spirituale, devenind căi de apropiere de Dumnezeu și de dobândire a sănătății fizice și sufletești, spre fericirea cea deplină – mântuirea. 

[1] Părintele Porfirie, Antologie de sfaturi și îndrumări, traducere din limba greacă de Prof. Drd. Sorina Munteanu, Editura Bunavestire, Bacău, f.a., p. 45

"Sa nu te indignezi, nici macar in tine, pentru nici o acuzatie nedreapta ce ti s-ar aduce. Este un lucru rau. Si raul incepe prin ganduri rele. Cand te amarasti si te indignezi, fie doar cu gandul, iti strici atmosfera duhovniceasca. Impiedici Sfantul Duh sa lucreze si ingadui diavolului sa mareasca raul. Tu trebuie sa te rogi totdeauna, sa iubesti si sa ierti, alungand de la tine orice gand rau."

 

"Nu trebuie sa-ti duci lupta crestineasca cu predici si contestatii, ci cu o adevarata iubire ascunsa. Cand contestam, ceilalti reactioneaza. Cand ii iubim sunt miscati si-i castigam. Cand iubim, credem ca noi le oferim ceva celorlalti pe cand, in realitate, intai ne oferim noua insine. Iubirea cere sacrificii. Sa sacrificam cu umilinta ceva de-al nostru, care in realitate este al lui Dumnezeu."

 

"Cand te trezesti noaptea, sa nu te intorci pe partea cealalta pentru a adormi la loc. Sa te ridici, sa ingenunchezi in fata Celui Rastignit si a Sfintilor si sa te rogi smerit si cu iubire. O jumatate de ora, un sfert, zece minute, cinci, cat poti."

 

"Sa te rogi fara neliniste, in pace, cu incredere in grija si iubirea lui Dumnezeu. Nu te osteni cand te rogi.[...] Sa-l rogi pe Dumnezeu sa te faca vrednic de iubirea Sa[...] Sa faceti cate metanii puteti in rugaciune, chiar daca asta va oboseste. Cand rugaciunea este insotita de sacrificiul nesilit, se face mai placuta si mai roditoare in fata lui Dumnezeu."

 

"Omul lui Hristos trebuie sa-L iubeasca pe Hristos, si cand Il iubeste pe Hristos, scapa de diavol, iad si moarte."

 

"Sa fim smeriti, insa sa nu vorbim de smerenie. Vorbirea despre smerenie este o capcana a diavolului, care aduce cu sine deznadejdea si delasarea, in vreme ce adevarata smerenie aduce cu sine nadejdea si lucrarea poruncilor lui Hristos.[...] Roaga-L pe Dumnezeu sa-ti trimita sfanta smerenie. Nu pe aceea care spune 'sunt cel din urma, sunt nimic.' Aceasta e smerenie diavoleasca. Smerenia cea sfanta e dar de la Dumnezeu. Dar. Harisma Nu provine din stradaniile noastre. Pregateste-te si cere-I lui Dumnezeu acest dar sfant."

 

"Deschide-ti inima cu simplitate, nesilit, spontan, inaintea Domnului nostru.[...] Sa fii placut. Sa iubesti tacerea, pentru ca doar astfel inima ta va vorbi lui Hristos Spune vorbe putine, dar cu miez. Sa iubesti osteneala trupului si oboseala, fiindca acestea intaresc trupul si sufletul deopotriva.[...] Tacerea sa-ti fie tainica, adanc in inima. Nu-ti vadi tacerea sa o priceapa toti. Spune doua-trei cuvinte, dar launtric nu conteni a te ruga Domnului pentru toti."

 

"Sa spui mereu adevarul. Sa faci totul cu calm. Sa te rogi pentru a deveni mai bun."

 

"Sa faceti mereu binele, fiindca altminteri e vai de voi!"

 

"Si desi de mic copil faceam multe pacate, cand m-am reintors in lume am continuat a face pacate, care pana astazi s-au inmultit foarte mult. Lumea insa m-a luat de bun si toti striga ca sunt sfant. Eu insa simt ca sunt cel mai pacatos om din lume."

 

"Astazi oamenii cauta sa fie iubiti si de aceea esueaza. Corect e sa te intereseze nu daca ei te iubesc, ci daca tu Il iubesti pe Hristos si pe oameni. Doar astfel sufletul iti este implinit."

 

"Sa-L rogi pe Dumnezeu sa te faca vrednic de iubirea Sa.[...] In rugaciunea ta sa-I ceri lui Dumnezeu sa se faca voia Sa pentru tine. Acest lucru iti este cel mai de folos."

 

"Cand te inhata satana si te apasa, sa nu ramai nemiscat, asa cum raman unii ce devin melancolici si cad pe ganduri ore intregi, ca si cand i-ar preocupa probleme importante, desi nu e vorba despre asa ceva, ci pur si simplu sunt robiti de satana. Sa fii pregatit sa reactionezi, sa te opui, sa respingi asediul satanei, asa cum pe un om pe care il prind raufacatorii si-l blocheaza, face o miscare brusca si, dand din maini il impinge, scapa din strangerea lor si se indreapta spre alta directie, spre Hristos, care il elibereaza."

 

"Zadarnicie e tot ce iei din egoism. Vesnicie este tot ce dai din iubire. Iar cea mai generoasa vesnicie este sa primesti cu iubire, pentru a darui bucuria reciprocitatii aceluia ce ti se ofera cu iubire."

 

"Cand te rogi pentru un om pe care il muncesc patimi pacatoase, sa nu i-o spui, fiindca diavolul va afla si va ridica indarjire in sufletul tau si astfel rugaciunea ta nu va da rod. Sa te rogi pentru acel om in taina, si astfel rugaciunea ta il va ajuta."

 

"Sa nu te necajesti, mai, niciodata. Hristos a inviat ca sa ne dea multa iubire si bucurie, inca de pe acum. Asadar, de acum sa incepem sa participam tot mai intens la ziua luminata a Imparatiei iubirii lui Hristos, unde nu se insereaza niciodata."

 

"In taina imbratiseaza-ti in inima-ti intreaga obste si intreaga Biserica. Nu te lupta cu ceilalti, nici nu incerca sa faci sa dispara sau sa corectezi cusururile celuilalt. Iubeste-l asa cum e, cu defectele sale. Domnul se va ingriji de acestea. Sa-ti sfintesti tacerea, sa nu fie neroditoare."

 

"Nu mi-e frica de iad si nu ma gandesc la rai. Ii cer numai Domnului sa fie milostiv cu toata lumea si cu mine."

 

- Cuvioase, spuneti ceva despre viata duhovniceasca.

- Oricine nu se pocaieste, va fi pierdut.

- Acesta e un cuvant greu, cuvioase.

- Ti-l voi spune inca o data: oricine nu se pocaieste va fi pierdut." 

 

"Mai intai iarta-i pe aceia care te intristeaza.""Fii atent, caci trebuie sa ne luptam pana cand ne vom da ultima suflare. Fii cu bagare de seama."

 

"Sa nu stai in spatii inchise, ci sa iesi in mijlocul naturii."

 

"Sa nu va preocupati de cele de pe urma, nici de antihrist, nici de semnele sale, fiindca sa stiti ca atata timp cat Il avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vatama cu nimic."

 

"Iubiti-l pe Hristos . Hristos este totul, este izvorul vietii. Toate cele frumoase salasluiesc în Hristos. Iar departe de Hristos, tristetea, melancolia, mânia, supararea, amintirea ranilor ce le-am primit în viata, a greutatilor si a ceasurilor de agonie. Iubiti-L pe Hristos si sa nu vreti nimic în locul iubirii Lui".

 

"De nu va veti reveni si nu veti fi precum copiii, nu veti intra în împaratia cerurilor".

 

"Manastire poate fi si casa ta, numai sa vrei. Nu e cu nimic diferita de o manastire. Este de-ajuns sa faci ce-ti spun. Nu locul face manastirea, ci felul in care vietuiesti. Du-te acum, roaga-te si fii rabdator in toate".

 

"Sa nu incerci sa arunci relele din tine in exterior ci, mai bine, deschide-ti poarta sufletului spre a primi Lumina care este Hristos, si-atunci se vor risipi si negurile ce s-au instapanit in tine".

 

"Fii atent cum te nevoiesti. Nevoieste-te cu smerenie si nu asa cum faci tu, cu incrancenare. Incet-incet fiule, si cu smerenie. Altminteri pacatuiesti", imi spunea Bunicutul.

 

"Fiule, de Hristos trebuie sa ne apropiem nu de teama ca nu stim ce va fi dupa ce vom muri. Lui Hristos trebuie sa-I deschidem inimile noastre si, asa cum tragem perdeaua, lasand soarele sa intre in casa, trebuie sa-L lasam si pe Hristos sa vina la noi si sa-L iubim cu iubire adevarata. In felul acesta ne putem apropia cel mai bine de El".

 

"Ascultarea aduce smerenia; smerenia discernamantul; discernamantul aduce vederea cu duhul, iar aceasta din urma aduce inaintevederea".

 

"Trebuie sa-ti spui mereu acestea: "Doamne, cei ce se indeparteaza de Tine se pierd." Noteaza-ti aceste cuvinte, ca sa le tii minte, caci sunt pline de inteles."

 

"Sa fii bun si ascultator. Sa ai rabdare cu ceilalti, sa nu te necajesti, sa nu fii prea sensibil, sa fii destoinic in munca ta. Sa nu vorbesti la serviciu prea mult despre lucruri religioase, daca nu esti intrebat. Sa fii un exemplu demn de urmat, in drumul spre Hristos."

 

"Sa mergi la biserica in mod regulat, sa te spovedesti si sa te impartasesti des si-atunci vei scapa de toata frica si ti se vor tamadui toate ranile sufletesti."

 

"Te povatuiesc sa ai mereu dragoste pentru toti. In primul rand dragoste apoi toate celelalte."

 

"Trebuie sa iubim cu inima curata si tot astfel trebuie sa ne rugam."

 

"Nu vreau sa te apropii de Dumnezeu din pricina ca te temi de moarte. Vreau sa te apropii de El cu multa dragoste. Acesta este lucrul cel mai de seama, fiule."

 

"Cand uneori incepe sa-ti fie frica, asa cum spui, aceasta se intampla din pricina ca nu Il iubesti indeajuns pe Hristos. Asta e totul."

 

"Sa te rogi si sa iubesti. Sa-L iubesti pe Dumnezeu si sa-i iubesti si pe semenii tai. Nu vezi cate poate face dragostea lui Hristos? Sa nu te intrebi in sinea ta daca te iubesc ceilalti. Daca-i iubesti tu primul, sa stii ca atunci si ei te vor iubi deopotriva."

 

"Ca sa fii iubit de ceilalti, mai intai trebuie sa-i iubesti tu."

 

"Cand se revarsa asupra noastra Harul cel dumnezeiesc, rugaciunea noastra devine cu totul curata. Sa te rogi neincetat, zi si noapte, chiar si cand dormi in pat."

 

"Nu trebuie sa-i silim pe altii sa mearga la Biserica. Hristos a spus: Cine voieste, sa-Mi urmeze Mie."

 

"Oricat ai fi de obosit sa nu uiti niciodata, seara inainte de culcare, sa faci rugaciunile de seara."

 

"Sa nu te rogi lui Hristos sa-ti ia bolile, ci sa dobandesti pacea, lucrand rugaciunea mintii si fiind rabdator. Astfel vei avea mare folos".

 

"Roaga-te si nu te supara. Roaga-te si fii rabdator."

 

"Cand citesti Sfanta Scriptura, caci trebuie sa o citesti necontenit spre a te lumina, Vietile Sfintilor sau alte carti bisericesti, de gasesti o propozitie sau un cuvant ce te-a impresionat, zaboveste mai mult in acel loc si vei vedea ca mult te vei folosi."

 

Cand i-am spus ca nu tin minte tot ce citesc, Par. Porfirie mi-a spus acestea: "Sa stii, fiule, ca toate ni se depoziteaza in memorie, iar cand Hristos socoteste ca a venit ceasul potrivit, le dezvaluie."

 

"Cand citesti sa incerci sa citesti limpede, astfel incat sa se auda si ultima litera a fiecarui cuvant. La fel sa procedezi si cand canti la biserica sau cand te rogi, fiindca astfel te obisnuiesti sa fii corect si smerit in toate, in cuget, in cuvinte si in fapte."

 

"Cand canti, sa canti smerit, fara sa faci grimase, fara sa faci miscari dezordonate si fara sa tot salti psaltirea. Sa privesti mereu spre analog si sa nu discuti cu cel de langa tine. Sa traiesti ceea ce canti, fiindca doar astfel cele cantate se transmit celor adunati in biserica la slujba."

 

"Cu cat se afla omul mai departe de Dumnezeu, cu atat mai mult este necajit si chinuit de felurite lucruri. Trebuie sa mergem la duhovnic de fiecare data cand ne chinuie ceva."

 

"Sa te spovedesti periodic si temeinic, fiindca, chiar de-ai fi Patriarh, daca nu te spovedesti, nu te mantuiesti."

 

"Sa nu va preocupati de cele de pe urma, nici de antihrist, nici de semnele sale, fiindca sa stiti ca, atata timp cat Il avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vatama cu nimic."

 

"Fii atent la mine. Si iadul si satana si Raiul, toate sunt adevarate. Eu insa nu vreau sa te temi de ele, sau sa te gandesti la ele asa cum faci tu. Vreau sa-L iubesti pe Hristos, Care este Totul. Atunci, oriunde te vei afla, nu te vei mai teme de nimic din toate acestea. Vei avea toate lucrurile bune, fie ca te afli aici, fie ca te afli altundeva. Da, Hristos ne asteapta si, indata ce ne vom deschide inima cat de putin, El va patrunde in ea de indata si vom avea parte de toate cele bune. Este intocmai ca soarele. Cand tragi fie si putin perdeaua, lumina patrunde imediat in odaie, iar razele sale ne incalzesc."