ACEST BLOG ARE ZERO VENIT FINANCIAR -Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos: Daca vrei sa primesti in continuare cele mai frumoase articole, apreciaza, comenteaza si distribuie acest articol si astfel vei primi si articolele viitoare! Multumim!
luni, 25 martie 2024
DE CE TE INGRASI...?
Rugăciune la icoana Maicii Domnului Sporirea Minţii
ntr-o vreme era si poate inca mai este carticica in romana cu acatistul acestei icoane la manastirea Mihai Voda din Bucuresti, aflata in zona podului Izvor, in apropierea Dambovitei. Acatistul se poate gasi si pe internet.
Icoana „Sporirea Minţii” („Sporirea Înţelepciunii”) este o Icoană rusă mai rară, printr-o reprezentarea deosebită a Maicii Domnului, cu Pruncul Sfânt, înfăşuraţi până la umeri într-o îmbrăcăminte în formă de clopot.
Întotdeauna Dumnezeu, prin rugăciunile mijlocitoare ale Maicii
Domnului şi ale tuturor Sfinţilor Săi, întăreşte pe cele slabe şi
plineşte pe cele neputincioase. Cunoaştem cuvântul Scripturii, care
zice: “Ceea ce la om este cu neputinţă, la Dumnezeu este cu putinţă.”
Icoana Maicii Domnului Sporirea Mintii a fost descoperită în Rusia, în
Catedrala Schimbarea la Faţă – Spaso Preobrajensk – din oraşul Ribinsk,
gubernia Iaroslavului.
După predanie originea icoanei ţine de un eveniment aparţinând secolului al XVII-lea, legat de un iconograf. Acesta era un om foarte evlavios, dar când s-a petrecut revizuirea cărţilor de cult şi a practicilor religioase din Rusia, în timpul patriarhului Nikon (între 1652-1658), el s-a tulburat, neştiind cum este bine să creadă mai departe. Este vorba de tulburarea care s-a produs în întreaga Rusie, datorată apariţiei rascolnicilor, ce s-au opus oricărei asemenea revizuiri, deşi aceasta se făcea în concordanţă cu practicile Bisericilor din Constantinopol, Ierusalim şi Alexandria, fiind deci în spiritul unei Tradiţii dinamice a Bisericii.
Acest iconograf a ajuns aproape de a-şi pierde minţile, moment în care s-a rugat cu putere Maicii Domnului, să-l ajute. Aceasta i s-a arătat şi i-a indicat să picteze Icoana sa, „Sporirea înţelepciunii”, după ce l-a vindecat şi l-a luminat în privinţa adevărului. Zugravul de Icoane a înfăţişat-o aşa cum i se arătase, rezultând Icoana făcătoare de minuni „Sporirea minţii”, cea care dăruieşte înţelepciune.
Icoana este considerată ajutătoare a copiilor, dătătoare a harului înţelepciunii, vindecătoare a slăbiciunii minţii, dătătoare de dreaptă socotinţă spirituală, de binefaceri duhovniceşti şi trupeşti, printre care luminarea minţii şi a inimii.
Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, în Icoana “Sporirea Mintii” (Sporirea Înţelepciunii) este înconjurată de sfinţi îngeri, în spatele său aflându-se poarta Raiului, iar în partea de jos a Icoanei, imaginea Ierusalimului ceresc. Îngerii ţin în mâini lumânări aprinse, simbolul Luminii Adevărului, al lui Hristos. În acest fel, Icoana înfăţişează faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, născut din Fecioară, este Calea spre Rai.
Maica Domnului şi Pruncul Iisus sunt zugrăviţi în picioare, având trupurile în întregime înfăşurate sub aceeaşi mantie, pe fundalul unui cer de noapte înstelat. Capetele lor, acoperite cu coroane de aur, ies din partea de sus a mantiei. Pruncul Iisus face gestul binecuvântării cu mâna dreaptă.
Deasupra capetelor Maicii Domnului şi a Pruncului Iisus sunt zugrăviţi trei heruvimi, iar sub picioarele lor, adică sub partea de jos a mantiei, un heruvim cu aripile larg deschise.
Rugăciune la icoana Maicii Domnului Sporirea Minţii
Preacurată Născătoare de Dumnezeu, casa pe care Înţelepciunea lui Dumnezeu Sieşi Şi-a zidit-O, dătătoarea darurilor duhovniceşti, ceea ce de la cele lumeşti la cele dinainte de lume mintea noastră o înalţi şi pe toţi la cunoştinţa înţelepciunii îi ridici!
Primeşte această cântare de rugăciune de la noi, nevrednicii robii Tăi, care cu credinţă şi cu smerenie ne închinăm în faţa Preacinstitei Tale icoane! Înduplecă-L pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru să le dea mai marilor noştri înţelepciune şi putere, judecătorilor dreptate şi necăutare la faţa omului, păstorilor înţelepciune duhovnicească, râvnă şi buna pază a sufletelor noastre, învăţătorilor smerită înţelepciune, fiilor ascultare şi nouă tuturor duhul chibzuinţei şi al evlaviei, duhul smereniei şi al blândeţii, duhul curăţiei şi al adevărului. Şi acum, maică prealăudată, dă-ne bună sporire a minţii, pe cei aflaţi în vrajbă şi în dezbinare împacă-i, uneşte-i şi pune între ei o legatură de iubire nedespărţită, pe cei rătăciţi din nesocotinţă întoarce-i spre lumina adevărului lui Hristos, povăţuieşte-i frica de Dumnezeu, înfrânarea şi hărnicia, dă-le cuvântul înţelepciunii şi cunoştinţe folositoare de suflet celor ce le cer, luminează-ne cu bucuria cea nepieritoare, Ceea ce esti mai cinstită decat Heruvimii şi mai slăvită decât Serafimii. Iar noi, văzând faptele minunate şi preachibzuita înţelepciune a lui Dumnezeu în lume şi în viaţa noastră, să ne înstrăinăm de deşertăciunea pământească şi de prisositoarele griji lumeşti şi să ne ridicăm minţile şi inimile noastre spre cer, pentru ca, prin ocrotirea şi ajutorul Tău, laudă, mulţumire şi închinare pentru toate să-i aducem Întreit Slăvitului Dumnezeu şi Ziditorul tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Una din invataturile Sfantului Dimitrie al Rostovului,caruia Domnul i.a spus care a fost nr patimirilor Sale : 100146!!!
Una din invataturile Sfantului Dimitrie al Rostovului,caruia Domnul i.a spus care a fost nr patimirilor Sale : 100146!!!
o aflam Citind in cartea despre viata Sfantului ca ne invată asa:
" Daca cu adevarata cugetare si cu desavarsire sfaramare a inimii vei cugeta la patimile lui Hristos ,mai mult folos vei avea decat atunci cand cineva ar tine post tot anul numai cu paine si cu apa
sau si.ar omorî zilnic trupul său pana la varsare de sange chinuindu.se
sau de.ar citi psaltirea in fiecare zi.
☦️ Patimile Domnului se cinstesc cu 15 Tatal nostru sau 15 metanii timp de 1 an de zile ,rugandu.ne dupa fiecare Tatal nostru sau metanie :
1. Tatal nostru
Inchinandu.ma indelungirii rabdarii Tale ,eu ,nevrednicul pacatos ,robul Tau( numele)
2. Tatal nostru
Inchinandu.ma cinstitelor Tale Patimi .
3. Tatal nostru
Inchinandu.ma milostivirii si iubirii Tale de oameni.
4. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfantului Tau Rang !
5. Tatal nostru
Inchinandu.ma pironirii Tale pe Cruce!
6. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfantului Tau Sange !
7.Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfintelor Tale Coaste care au fost strapunse cu sulita din care au iesit Sange si Apă si ma rog eu,nevrednicul pacatos( numele)Domnului meu: sterge ,spala cu Preasfantul Sangele Tau multimea gresalelor noastre!
8. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfantului Tau Spate batut,ranit si insangerat.
9. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfintilor Tai Umeri batuti,raniti si insangerati de greutatea care au trebuit sa duca Crucea pana pe muntele Golgota.
10. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfantului Tau Cap plini de rani si de sange.
11. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfintei Tale Fețe care in timpul Patimilor n.ai avut nivi chip ,nici frumusete!
12. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfantului Tau Cap incoronat cu spini.
13. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfintelor Tale Fețe plină de rani si de Sange.
14. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfintilor Tai Genunchi plini de rani si de Sange.
15. Tatal nostru
Inchinandu.ma Preasfantului Tau si ingerescului Tau Trup care in intregime a suferit multimea faradelegilor noastre.
„Povestire dureroasă despre toată multă mulţimea patimilor Domnului Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos”
Pentru ca să înţeleagă tot creştinul cât a suferit Mântuitorul pentru noi şi cum că noi Îl răstignim iarăşi şi pe Maica Domnului o întristăm până la plângere cu fiecare păcat pe care îl facem.
[…]
În anul de la zidirea lumii 5504, Martie în 23, deci după ce a săvârşit Pilat hotărârea morţii lui Iisus şi L-a dat ostaşilor ca să-L răstignească, le-a zis şi aceasta: “Iată, vi- L dau ca să-L munciţi cum ştiţi, numai aceasta să ştiţi, că El este dator ca pe Cruce să moară, iar nu în alt loc, căci apoi veţi fi foarte rău pedepsiţi”.
Cu aceasta a mai îmblânzit cruzimea ostaşilor; că de nu le-ar fi zis aceasta, nici nu ar fi mai prins ei pe Simon Chirineul ca să ducă Crucea cea foarte grea; ci ar fi bătut pe Domnul până la moarte, când nu mai putea să-Şi ducă Crucea, slăbit fiind cu totul şi însângerat de multele şi cumplitele bătăi.
Iar pentru toată mulţimea Sfintelor Lui Patimi să se scrie că numai suspinuri umilite din inimă, mai înainte de moartea pe Cruce, a scos, 109; asemenea, picături de lacrimi în toată vremea pătimirii Sale a vărsat din ochi 67200, iar picături sângerate din ochi şi din tot trupul au fost de 10 ori câte 108 mii şi 225, care fac 1188225, adică un milion una sută optzeci şi opt de mii douăsute douăzeci şi cinci.
De părul capului şi de barbă, tras şi târât a fost de 78 de ori, poticnindu-se şi căzând la pământ, începând de la grădina unde L-au prins, până la Anna Arhiereul, de 7 ori.
Când Îl împingeau până la poticnire, I s-au dat lovituri la picioare şi la fluiere 173; ridicat fiind de la pământ de păr şi de funia cu care era legat de gât, de 23 ori.
Tifle peste obraz şi peste gură, şi între ochi, a primit 28.
Peste gât a fost lovit de 25 ori.
Peste cap şi peste piept a primit lovituri 28.
De stâlpi a fost izbit o dată de moarte, iar de pământ, de 3 ori.
La stâlp a fost bătut cu toiege de spini clenciuroşi, cu biciuri noduroase înveninate şi cu lanţuri cu fier în muchii.
A primit lovituri 6666; iar deosebite răni au fost 5000, şi încă peste acelea I s-au mai adăugat altele mai cumplite, încât de multe ori după fire ar fi urmat să moară precum s-a mai zis, Însă Dumnezeirea I-a întărit omenirea, ca după aceea prea multe şi grele pătimiri, pe Cruce să aibă.
Deosebite răni şi vânătăi au fost, pe Trupul Domnului, 1199, pe cap au fost împunsături de spini 1000, fiindcă cununa s-a pus şi s-a luat de pe cap de peste 50 de ori.
Lovit a fost peste cap şi peste cununa de spini, cu trestia şi cu toiegile din toată puterea, de 40 de ori, un număr de ghimpi au intrat mai adânc decât alţii în capul Domnului, 5 ajungând până la creier. Şi după învierea Domnului au rămas în cap trei ghimpi.
Scuipări în Sfânta faţă a primit 100, tras fiind încoace şi încolo cu batjocură de nas de 20 ori, de urechi, de asemenea, a fost scuturat de 30 de ori.
A mai căzut foarte rău când îşi ducea Crucea la deal la Golgota, de 5 ori, şi a primit lovituri de moarte de 19 ori.
[…]
A pătimit Izbăvitorul nostru cu tot sufletul Său şi cu tot Trupul Său, izbăvind pe om din moartea cea sufletească şi trupească; cu sufletul a pătimit: scârbă, tânguire şi temere de moarte peste toate puterile sufleteşti, adică peste minte, peste înţelegere şi peste voie.
Iar cu Trupul gol a pătimit bătăi, răni şi dureri peste toate mădularele şi simţirile trupeşti.
Peste cap îmboldiri, pe mâini şi pe picioare pironire, pe coastă şi pe inimă împungere, peste obraz şi tâmple lovituri şi scuipături.
Cu pipăirea a pătimit baterea întregului Trup, cu gustarea, adăpare
cu oţet şi cu fiere. Ca simţul mirosului, a suferit puturoasa duhoare a
temniţei.
Cu simţul auzului, a suferit furtuna batjocurilor, hulelor, ocărilor şi
huiduielilor grosolane. Cu simţul văzului, a pătimit la vederea
dezgolirii Trupului Său, PreaCurata Sa Maică acoperindu-i coapsele cu
mahrama Sa, și a pătimit și văzând cum cei ce stăteau şi plângeau sub
Crucea Lui vărsau lacrimi pentru El.
Însă trei mari dureri a simțit Domnul la Sfintele Sale Patimi: mai întâi, când Domnul nu multe suflete a văzut pocăindu-se cu mulţumire pentru pătimirea Sa, pentru care în zadar Sângele Lui a fost vărsat.
Al doilea, când Domnul a văzut sufletul Maicii Sale sub Cruce pătruns de durere.
Al treilea, când Trupul Lui pe Cruce L-au pironit, atât de tare întinzându-l de mâini şi de picioare, încât s-au desfăcut toate alcătuirile Lui, în ceasul acela împlinindu-se proorocirea psalmistului: “Numărau toate oasele Mele”.
Toate pătimirile Domnului au fost 100146.
Dacă cineva, suferind din inimă pentru atâtea răni ale Domnului Iisus Hristos şi în fiecare zi va face rugăciunea Dumnezeiască: “Tatăl nostru” de 15 ori, acela într-un an de zile câte o rugăciune în cinstea fiecărei răni Îi va aduce Domnului, sau câte 15 mătănii într-un an, în fiecare zi, în cinstea Patimilor Domnului făcând, acela va aduce câte o metanie la fiecare rană a Domnului.
Iar despre cât de folositoare îi sunt omului cugetările la Patimile Domnului Iisus Hristos, unul din dascăli a scris: “Dacă cu adevărată cugetare şi cu desăvârşită sfărâmare a inimii vei cugeta la patimile lui Hristos, mai mult folos vei avea decât atunci când cineva ar ține post tot anul numai cu pâine şi cu apă, sau și-ar omorî zilnic trupul său până la vărsare de sânge, chinuindu-se, sau de-ar citi Psaltirea în fiecare zi“.
———————————-
,, Să înflorim așa cum înfloresc florile, fără să știe pentru cine înfloresc."
“Când iubeşti pe cineva, adaugi ceea ce-i lipseşte şi înlături ceea ce e rău adăugat la fiinţa lui. În general părinţii sunt iubitori faţă de copii aşa cum sunt copii şi caută să apară copiii în lumina cea mai bună posibilă, chiar şi atunci când au pete, chiar şi atunci când au răutăţi. Asta o face iubirea, aşa-i rostul iubirii.” (cartea Gânduri bune pentru gânduri bune)
“Prin gânduri ne înălțăm și tot prin gânduri ne coborâm. Dacă ocrotim în mintea noastră gândurile rele – scădem, iar dacă înmulțim gândurile cele bune – ne ridicăm.”
“Aceia care aveţi copii trebuie să vă lăsaţi după copii, nu copiii după voi, la măsura voastră. Se zice că niciodată nu poţi să ceri unui copil să meargă la acelaşi pas cu un om mare. Un copil are pas de copil. Dacă vrei să mergi cu el, trebuie să-i înţelegi neputinţa lui; nu-i ceri nişte lucruri pe care nici tu nu le-ai facut când erai copil şi nici nu le-ai putut face.” (cartea Cuvinte către tineri)
“A iubi pe cineva ca pe tine însuţi înseamnă nu numai a-l sprijini, a-i da ceva, ci însemnă şi a căuta promovarea lui, a căuta înaintarea lui, a căuta odihna lui; să fie odihnit prin existenţa ta. În jurul tău să poţi să-i fericeşti pe toţi.
Iubeşti atunci când primeşti pe cineva în suflet, când ţi-l împropriezi, când îi faci loc în inima ta. Aceasta înseamnă să-l iubeşti. Câtă vreme îl ţii în afară de tine, câtă vreme îl ţii departe de tine, câtă vreme îl respingi sau îl împingi, câtă vreme îl marginalizezi, câtă vreme îl ocoleşti, nu-l iubeşti. Când îl iubeşti, îl primeşti, îl faci al tău. Face parte din lumea ta de gând, face parte din inima ta, intră în cuprinsul fiinţei tale, intră în componenţa ta, face parte din tine însuţi. Atunci îl iubeşti.”
“Cartea vieţii noastre suntem noi înşine. Faptele noastre intră în componenţa noastră. Ce faci, te face.”
“De câte ori eşti nemulţumit, de câte ori eşti neliniştit, de câte ori ai pretenţii, de câte ori îl judeci pe altul, de câte ori osândeşti pe altul, de câte ori îl jigneşti pe altul, de câte ori vrei să-l pui la punct, de câte ori te sileşti să-l asupreşti şi să-l faci mai mic, de-atâtea ori să ştii că n-ai smerenie.
Trebuie să ne cercetăm pe noi înşine dacă am împlinit această cerinţă: dacă am ajuns să fim cu sufletul eliberat de orice ură, de orice nemulţumire, de orice răutate, de orice gând de răzbunare, de orice împotrivire, de orice chip al mâniei şi al răutăţii.” (Părintele Teofil Părăian, cartea "Darurile Învierii")
“Prietenia e ceva din realitatea raiului.”
“E, o mare greşeală să socoteşti că nu trebuie să ai în vedere urmărirea binelui personal; important este să urmăreşti binele personal, fără să stinghereşti pe cineva din apropierea ta, adică nu cauţi mai mult binele tău decât binele altuia, dar, în orice caz, să urmezi şi binele tău.” (Lumini de gând)
“Dacă vrei să-ţi faci rânduială în viaţă, trebuie să-ţi faci mai întâi rânduială în minte.”
“Roagă-te cum poţi, ca să ajungi să te rogi cum trebuie!” (Prescuri pentru cuminecături)
“Dacă iubeşti pe cineva, în ciuda păcatelor sale (ca minciuna, nestatornicia, făţărnicia), dar după multe încercări nu reuşeşti să-l schimbi, e bine să renunţi la iubirea aceasta?
– Dragă, eu nu ştiu ce iubire e aia care poate să renunţe…Adică, ori îl iubeşti, şi-l iubeşti cu defecte cu tot, ori nu-l iubeşti, şi nu-l iubeşti cu calităţi cu tot. Când iubeşti pe cineva, nu-ţi mai faci probleme; îl iubeşti şi-l duci în iubire.
(…) Aşa şi-n chestia aceasta: dacă vrei să-l iubeşti, nu-l judeci, ci îl primeşti aşa cum e. Aşa cum un părinte îşi iubeşte copilul şi dacă-i prăpădit; e tot copilul lui şi tot îi vrea binele şi tot vrea să fie altfel."
~ Extras din Teofil Paraian, arhim. “Din ospatul credintei”, 2007
“Ce putem face atunci când nu mai putem face diferenţa dintre un lucru rău sau bun? Să întrebăm pe cei care au conştiinţă superioară nouă.” (Ne vorbeşte Părintele Teofil)
Beneficiile medicale ale condimentelor si mirodeniilor
Cum să înţelegem icoana Buna VestireBuna Vestire
Cum să înţelegem icoana
Buna VestireBuna Vestire
▪ ▪
Cuvânt catehetic„ ”
Buna Vestire (Ziua Salutării sau Blagoveștenia) este cea mai veche sărbătoarea creștină
ȋnchinată Maicii Domnului, în amintirea momentului în care Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea că va
naște pe Mesia. Icoana sărbătorii, inspirată din episodul scripturistic descris în Evanghelia după
Luca, este una dintre cele mai vechi reprezentări cunoscute, o adevărată „Evanghelie în culori”,
pătrunsă de emoția și de bucuria împlinirii promisiunii de Întrupare a Mântuitorului lumii.
■ Din partea de sus a icoanei izvorăște o
rază de lumină, îndreptată spre Maica Dom-
nului, care simbolizează pogorârea Duhului
Sfânt și umbrirea puterii Celui Preaînalt. În
alte versiuni, Duhul Sfânt este reprezentat
prin intermediul unui porumbel.
■ În partea stângă se află AR-
HANGHELUL GAVRIIL, aflat în
mișcare, într-o mâna ținând un
toiag, simbol al autorității lui
Dumnezeu. Uneori apare ți-
nând în mână un crin alb, sim-
bol al pururea-fecioriei.
■ Arhanghelul Gavriil este în-
fățișat ca și cum ar alerga, cu
un picior inainte, cu genunchi-
ul îndoit sub veșminte - pentru
a ne descoperi că exprimarea
veștii are loc înainte de opri-
rea sa.
■ Mâna dreaptă se întinde că-
tre Fecioară, binecuvântând-o.
Îi comunică vestea plină de
bucurie de la Stăpânul lui,
taina iconomiei dumnezeieşti.
■ În partea dreaptă, MAICA
DOMNULUI, cu veșminte lungi,
cu chipul exprimând modestie
și prudență, înclinată spre Ar-
hanghel, face un gest de con-
simțire.
■ Pe umeri și pe cap, Maica
Domnului este reprezentată
având trei stele, ca semn al
pururea-fecioriei: înainte, în
timpul și după naștere.
■ În icoanele din vechime, Mai-
ca Domnului este înfățișată șe-
zând pe tron, într-o atitudine
maiestuoasă, la picioarele ei
aflându-se un coș plin cu lână,
din care a țesut perdeaua tem-
plului.
■ Veşmântul de culoare roşie
al Maicii Domnului simboliz-
ează firea omenească, iar man-
tia albastră devine simbolul
naturii divine, pentru că ea a
purtat în sine pe Fiul lui
Dumnezeu.
■ Gestul de retragere al Maicii
Domnului în faţa îngerului,
arată atitudinea de aparent
refuz, de teamă să nu fie
amăgită, asa cum a fost amă-
gită Eva de către şarpe. Este şi
un act de uimire: Cum va fi
aceasta, de vreme ce eu nu ştiu
de bărbat? (Luca 1, 34).
■ PRIMA REPREZENTARE A BUNEI VESTIRI datează
din secolul al II-lea d. Hr. și a fost descoperită în fres-
cele din catacombele din împrejurimile Romei, în
cimitirul Priscilla, numit ulterior și cimitirul sau cat-
acomba Mariei. În mozaicurile basilicii „Santa Maria
Maggiore” din Roma (sec. V), pe iconostasul bisericii
de la Ustyug, lângă Novgorod (sec. XII), din mâna lui
Botticelli, Leonardo da Vinci sau Salvador Dali, icoana
Bunei Vestiri a constituit o temă fundamentală în arta
creștină.
■ În fundal se găsesc structuri
arhitecturale simple, sobre și
statice, care au rolul de a con-
duce gândul la structura tem-
plului, simbol al Fecioarei.
■ ICOANA BUNEI VESTIRI, începutul mântuirii noastre
și arătarea tainei celei din veac înfățișează evenimen-
tul care a adus speranță și bucurie în lume, împlinin-
du-se astfel promisiunea de a dărui oamenilor un
Mântuitor.
■ În bisericile ortodoxe, BUNA VESTIRE este pictată
pe iconostas, în registrul praznicelor împărăteşti, fi-
indcă este, de fapt, icoana zămislirii Fiului lui
Dumnezeu în pântecele FecioareI. Scena apare şi pe
uşile Sfântului Altar.
Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor
-
Infectia cu virus hepatitic C (VHC) reprezinta o importanta problema de sanatate publica globala. Prevalenta viremica actuala estimata ...
-
Pielita de ou pentru prepararea acidului hialuronic natural Domnul Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel, ne-a trimis spre publicar...
-
Am primit reteta unui nou preparat natural din partea domnului Ioan Marcus din Aiud, cititorul nostru fidel. Cu siguranta, vor fi multi di...
-
"1. FRICA micsoreaza diametrul vaselor de sange, ca urmare a unei varsari excesive de adrenalina in sange. Acest fapt duce la o subali...
-
Cred ca nu mai trebuie sa va spun cat de gustoase si de sanatoase sunt aceste uleiuri. Le folosesc in bucatarie cu drag . Atat salate...
-
RO.aliment organizeaza , in premiera nationala, campania de informare, educare si constientizare a beneficiilor consumului inteligent ...
-
Majoritatea oamenilor privesc boala fie ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, fie ca pe ceva ereditar, o moștenire genetică nemer...
-
In perioada 2-5 aprilie 2020, in cadrul Centrului Expozitional Romexpo , se desfasoara 5 manifestari cu tematica home & deco: Const...
-
Chiar daca nu ati vazut sau nu ati cultivat niciodata un rodiu ( Punica granatum ), cu siguranta ati gustat, macar o data, din fructul sau...
-
Marcel Iureș: „Părinții mei pupau mâna bunicilor mei, adică părinților lor. Așa am apucat, așa am făcut și eu o vreme și a trebuit să tr...