A iubi pe cel ce nu poate iubi, este înălțător!!

 

Ne dorim unii altora urări de bine, sănătate, fericire, prosperitate, bucurii...si totuși nu se împlinesc, câteodată, că toate acestea nu vin din urări, ci din ceea ce lucrăm, din fapte, din însuși viața noastră, asa cum o trăim. 

Faptele prezentului decid viitorul...atât cât trăim! 

Deseori, auzim, "Ce să facem, cum Vrea Dumnezeu!!!"

Putem spune asa, când facem Voia Lui, dar când trăim împotriva poruncilor Sale, la ce sa ne așteptăm?! 

Cum vrea Dumnezeu... dar nu știm care e Voia Lui? Știm, majoritatea...si  mai trebuie sa stim ca va ingadui să cădem în propriile greșeli, dacă nu ne îndreptam! 

Dumnezeu are multă răbdare cu noi, ne lasă, dar nu vrea sa ne piardă...astfel cădem, dacă nu avem puterea sa ne rupem de rău, singuri!  Am avut bunici de poveste, buni ca pâinea caldă. Bunica era ca o sfântă. 

Nu au avut copii, dar l-au înfiat pe tatăl meu, și erau iubiți și căutați de toată lumea. 

Păi când o vedeam pe bunica, cu părul nins, strâns într-o coadă împletită, stransa într- un coc, întotdeauna de-o eleganta decentă, că ingenunchea în fața icoanei și se ruga, căpătam o stabilitate și o stare de siguranță, că știam că sunt ocrotită și păzită, și mai stiam că nici un rău nu mă poate ajunge. Si asa am crescut, fără teamă, că stiam și stiu că bunica se roagă pentru mine și acum, din ceruri!! 

De uitam de rugă, seara la culcare, ea doar se uita și mă invita, în fața icoanei, ca să îmi iau binecuvântarea! 

Chiar de am rătăcit, când am crescut, drumul iarăși l-am găsit, că ruga bunicii  niciodată nu s-a oprit.

Azi, bieții copii, intră în depresii la orice greu, că au mămici, bunici, "moderne",care nu au timp de rugăciune pentru copiii, nepoțeii lor,  și de unde să le vină binele, din unghii ca de uliu, din păr roșu, sau verde, sau albastru, sau din alte nebunii?? 

Ce lume tristă, agățată și preocupată de toate urăciunile pământului....si ne mai mirăm de vremurile ce le trăim...

Bieții copiii!!

Unii cad, promit...si când scapă, uită...

Of, vai si amar când uităm, că vin căderi mai mari...si puțini se mai pot ridica...că vine depresia, boală a necredinței, a singurătăți, a tristeții.

Doamne, ai milă de toți, avem neputințe, dă-ne străduințe și putere să fim pe calea Ta, să Te iubim, să-ti mulțumim, să dăruim, ca lângă Tine să fim! 

A dărui, cu dragoste din ce ne dă Dumnezeu, ne aduce cu siguranță bucuria și pacea! 

A iubi pe cel ce nu poate iubi, este înălțător!!

A ierta ce nu se poate ierta, sufletul zboară!!

A nu judeca, ne aduce cu siguranță mântuirea!!

E greu, dar Hristos stă răstignit în fața noastră, în suferință pentru noi, și asta este îndeajuns să luptăm pentru salvarea sufletului !  

Dumnezeu ajută, dar nu intervine în liber arbitru al fiecăruia! Vom avea după cum alegem!! 

Asta este dragostea nemărginită a Lui!!! Ma duc cu ani în urmă, când simplitatea vietii era o bucurie, dar omul nu o voia, că tindea la modernizarea lui, și a tot.

Nu aveam apă curentă, canalizare, gaze, telefon mobil, dar aveam bucurie și satisfacția zilei, că pentru toate munceam.

Scoteam apă cu găleata, iarna, că pompa îngheța, căram laturile în fundul curții, într-o groapa, mergeam la wc-ul din curte.

Iarna spălăm cu mâna, că îmi era greu sa pun mașina manuală, ore întregi îmi lua, stand aplecata, si mainile făceau basici,  iar rufele de pe sobă nu se terminau, că se uscau greu. Era un greu al vieții, dar eram fericiți. Aveam o albie mare, făcută de tata, în care ne îmbăiam...o am și acum în magazie, amintire. 

Încet, a început schimbarea, canalizare, apă curentă, gaze, baie, toaleta în casa...

Nu știu de ce, dar aveam o vehemență la schimbarea în bine. 

Când a apărut telefonul mobil, nu voiam, eram înverșunata că nu îmi trebuie...dar de ziua mea am primit un telefon, și gata, m-a prins, apoi, îmi amintesc de mașina de spălat automata, ziceam ca nu vreau. Toti se uitau la mine uimiți, dar mi se părea ca mi se fura un drept al meu, de a munci. Le spuneam, "vrem toate mura în gură... și noi ce mai facem?" Parcă simțeam pericolul și capcanele ce ni se ofereau...toate ducând la o dependenta de alții. 

Asta era viclenia, să ne supună, să nu mai putem trăi altfel! 

Abia acum am înțeles, când suntem dependenti de toate.😪

Mașina proprie, iar o dependenta, noi zicem necesitate. Bieții oameni au uitat mersul pe jos, si zece metri dacă au de mers, se urca în mașina, inconștienți de răul pe care si-l fac singuri! 

Pentru confortul propriu, părinții, unii, au fost în stare sa își părăsească copiii, care au suferit enorm, unii s-au sinucis, că voiau iubirea și mângâierea mamei, nu case cu piscină! Și asa au trecut anii...

Am rude în America, plecate inainte de 89, mătușii, două, cu copiii și nepoții, veneau an de an în țară, că mureau de dor, stăteau la noi o lună. Sunt surori ale soacrei mele, Dumnezeu să o odihnească, dar le-am considerat mătușile mele, atât de dragi îmi sunt, și ele țin mult la mine, mulțumesc Lui Dumnezeu, si ma băteau la cap sa merg în America, Cleveland, Ohio, dar nu mi-am dorit niciodată, nu am simțit.. La un moment dat, una din ele îmi spune,  "cred ca nu ești sănătoasă la cap, te invităm pe gratis sa stai cât dorești la noi și nu vrei, cand altii ar da orice sa ajungă?!" Iar acum, aceiași mătușa, care are 82 de ani, îmi spune că nu moare până nu vin în America...Dumnezeu să îi țină sănătoși, dar nu cred că voi ajunge vreodată!!!

Tihna din tara mea imi este mai mult decât îmi doresc! 

Dumnezeu să aibă milă de noi!

Sper să nu te superi

Sper să nu te superi

  🧡🧡🧡                         

Spune te rog această frumoasă rugăciune vindecătoare şi încearcă să nu întrerupi firul distribuirii ei.

Dacă nu o poți trimite, anunţă-mă, chiar dacă cred că mi-am ales bine cele 7 persoane dragi.

Trimite oricui crezi că are nevoie:

"Tatăl nostru, intră în casa mea şi Ia-mi toate grijile, bolile, temerile şi te rog Să-mi protejezi copiii, fraţii, părinții pe toată familia mea și prietenii" ! Mulţumesc       Doamne ! Amin!    

Oprește ,te rog, ceea ce faci şi distribuie-o, nu opri lanţul !

     Te rog din toată inima

RUGĂCİUNE LA SFÂRȘİT DE AN!

  RUGĂCİUNE LA   
            SFÂRȘİT DE AN!

    La sfârșit de an, Doamne vin in Faţa Ta
Să îți mulțumesc Părinte , c-ai păzit ființa mea;
İar în anul care iată, că aproape a trecut,
Mi-ai fost Doamne călăuza, mi-ai fost Pavăza și  Scut!

     Mulțumesc că-n orice clipă am simţit iubirea Ta,
Că ai fost în  barca vieții  când  furtuna era grea.
İar când  însetam pe cale și credeam că sunt înfrânt;  
Tu mi-ai dat din apa vie, care curge din Cuvânt!

      Mulțumesc  de pacea sfântă ce mă-nvăluie mereu ,
De când Te-am primit în viață ca Stăpân și Dumnezeu;
Și de Sfânta Părtășie, Doamne vreau să-ți mulțumesc ,
Când m-aplec în rugăciune  și îți spun cât Te iubesc.

      Mulțumesc  pentru îndurarea revărsată zi de zi, Peste lume, peste țară și peste ai Tăi copii;
Pentru apă, pentru pâine, pentru tot ce ai creat,
Mulțumesc  că ești İUBİRE și ești  Doamne minunat!

     Și Te-aș mai ruga Părinte pentru anul care vine ,
Fă ca lumea-ntreagă Doamne să se-ntoarcă către Tine ;
Sa răsune-ntreg pämântul de cântări si bucurie,
Rugăciuni și osanale
Închinate Doamne Ţie!

 

Iată că a mai trecut un an. Cu bune, cu rele, am ajuns la final de 2022 și ne pregătim pentru 2023. Veseli sau triști, mai mult sau mai puțin optimiști, îmi place să cred că speranța nu piere și că puterea rugăciunii ne va ajuta în continuare să reușim în ceea ce ne propunem.

Să ne rugăm cu toții să fim sănătoși, puternici și înțelepți, răbdători și încrezători, generoși și afectuoși. Să ne deschidem sufletele pentru iubire și bunătate și să alungăm gândurile rele. Să primim cu bucurie și să dăruim cu căldură. Să muncim cu spor și să petrecem cu cumpătare. 

Să ne gândim la cei pe care nu îi mai avem alături de noi, care au trecut la cele veșnice și care acum ne privesc. Ne rugăm pentru iertarea păcatelor acestora și le comemorăm amintirea prin pomenirea lor ori de câte ori se poate.

Iată ce rugăciune putem rosti în seara de Revelion, care ne va apropia de Dumnezeu și ne va ghida mai departe.

„Doamne Dumnezeul nostru, Preasfântă Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt,

Ţie, Doamne, ne plecăm genunchii sufletului şi ai trupului nostru. Ţie singurului Bun şi fără de păcat, Ţie adevăratului Dumnezeu, care ai făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele, toate cele văzute şi nevăzute. Ţie, Dumnezeule, ne închinăm, Te lăudăm, îţi mulţumim şi Te rugăm. Caută cu milostivire spre smerita noastră rugăciune şi primeşte mulţumirile, laudele şi cererile noastre.

Te rugăm, Dumnezeule, să ne dai răbdare, înţelepciune, dragoste desăvârşită, nădejde nezdruncinată şi toate virtuţile care ne trebuie ca să ne mântuim. Apără-ne de oameni gâlcevitori, de oameni rătăciţi, de patimi şi păcate. Ajută-ne, Doamne, să nu ne lepădăm de Tine în nici un fel. Te rugăm acum, Dumnezeul nostru, să cauţi cu milostivire. Și să faci ca să fie primite la Tine toate cele lucrate de noi, nevrednicii în numele Tău, în anii trecuţi până în clipa de faţă: rugăciunile, cântările, milosteniile la săraci şi toate ostenelile noastre. Căci ştim că noi nu avem nimic al nostru, ci am luat totul dintru ale Tale.

Învrednicește-ne, Doamne, cu harul Tău!

Deschide Doamne urechile sufletelor noastre, ca să audă glasul trâmbiţei Tale celei de mântuire şi să înviem pentru viaţa veşnică. Trimite tuturor creştinilor din toată lumea har şi putere, ca să biruiască pe satana. Și vino în ajutor la tot creştinul cel necăjit şi întristat, care are trebuinţă de ajutorul Tău. Doamne, noi, oile păşunii Tale, nu avem nici o altă apărare, ci numai Tu eşti apărătorul nostru cel puternic şi numai în Tine ne încredem, de aceea te rugăm să ne ajuţi şi să nu ne lepezi de la faţa Ta.

Adu-Ţi aminte Doamne şi de cei adormiţi din neamurile noastre, de părinţii noştri, de toţi fraţii şi surorile care au plecat dintre noi, de toţi cei ce s-au pomenit la Sfintele Liturghii şi sărindare şi pomeneşte-i întru împărăţia Ta. Auzi-ne şi pe noi, Doamne Dumnezeul nostru, cum ai auzit pe Ucenicii Tăi când Te rugau, cum ai auzit pe Prooroci, pe Mucenici, pe Ierarhi, cum ai auzit pe Sfinţii Părinţi şi nu ne lepăda pe noi de la Faţa Ta, că zidirea Ta suntem şi pe alt Dumnezeu nu ştim, ci numai Tu eşti Dumnezeul nostru în care credem şi căruia ne închinăm Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.”

 

O altă rugăciune pe care o putem adresa Domnului Nostru pentru a îi mulțumi acum la sfârși de an este următoarea:

“Dumnezeule nemărginit, îngenunchez cu umilinţă înaintea ta, în cea din urmă zi a anului acestuia. 

Cât de mare a fost bunătatea ta şi cât de multe au fost binefacerile cu care m-ai copleşit în anul acesta! De la tine am primit viaţa şi sănătatea; tu ai dat rod câmpiilor, mi-ai dăruit cele trebuincioase, şi de câte nenorociri m-ai păzit! Şi dacă ai îngăduit să mi se întâmple ceva rău, tot spre binele meu ai rânduit aceasta, pentru ca, dacă nu te iubesc când îmi faci bine, să-mi aduc aminte de tine măcar când mă pedepseşti. Şi totuşi cât de nerecunoscător ţi-am fost, câte păcate am săvârşit,........ cât de puţin m-am gândit la tine! 

Pătruns acum de gânduri mai bune, iată-mă îngenuncheat înaintea Tronului tău. 

Îţi mulţumesc, Doamne, pentru binele pe care mi l-ai făcut; îţi mulţumesc pentru toate harurile primite de la tine şi chem toată curtea cerească a îngerilor ca să-ţi mulţumească, deoarece mare a fost bunătatea ta faţă de mine! 

Îţi cer iertare, Doamne, pentru toată nerecunoştinţa mea, îţi cer iertare pentru că nu am împlinit legea ta, îţi cer iertare pentru că de atâtea ori am păcătuit şi astfel am răsplătit cu răutate şi nerecunoştinţă milostivirea ta! 

Hotărârea mea bună din aceste clipe, de a nu te mai supăra pe viitor şi de a-ţi arăta mai multă recunoştinţă, să îmblânzească, Doamne, mânia ta, de care m-am învrednicit, şi dă-mi ca, înainte de a ieşi din acest sfânt lăcaş, să aud din gura ta cuvântul de iertare! 

Tată ceresc, te rog, împacă-te cu un fiu care îţi cere iertare pentru greşeli; întoarce faţa ta către un păcătos care se căieşte şi întăreşte-i făgăduinţa de a te iubi cu statornicie aici pe pământ, ca să se bucure pe veci de vederea strălucirii tale dumnezeieşti. Amin.”

Pe vremuri, la cumpăna dintre ani, în cadrul bisericilor și mănăstirilor, se făcea priveghi, “revelion” însemnând (latina) veghe, deșteptare. Astăzi, lumea modernă a înlocuit acest priveghi cu petrecerea de revelion, în care unii oameni petrec mai mult decât se cuvine și într-un mod nu tocmai respectuos. Cu mult timp în urmă, Sfântul Ioan Gură de Aur a glăsuit: „Anul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte”.

Înainte de a păși în noul an, acordă puțin timp pentru o rugăciune de mulțumire și detașează-te o clipă de treburile pe care le ai de făcut. Ne pregătim să deschidem o pagină nouă în viața noastră, iar gândul la Dumnezeu ne face să privim cu nădejde la răsăritul noului an. 

Eminescu a surprins ca nimeni altul aceste prefaceri și gânduri care ne încearcă pe toți la cumpăna dintre ani:

„Cu mâine zile-ți adaogi

Cu ieri viața ta o scazi

Și ai cu toate astea-n față

De-a pururi ziua cea de azi”

 În freamătul specific sărbătorilor de iarnă, ne pregătim să deschidem o pagină nouă din viața noastră, pășind în prima zi a Noului An, pe care ni-l dorim a fi dătător de nădejdi și propășire pentru întreg neamul românesc, pentru familiile noastre, pentru fiecare dintre noi.

Parcă mai ieri am pășit în anul calendaristic ce se apropie de epilog și iată, prin bunăvrerea Cerescului Tată, ne pregătim să deslușim tainele noului an. Peste tot se vorbește în aceste zile de clipe de bilanț; cu ce ne-am îmbogățit în veleatul ce tocmai îl petrecem, ce fapte bune, ce împliniri am izbutit să înscriem în cartea vieții și ce a mai rămas de împlinit în anul ale cărui zori mijesc la orizontul timpului. Cugetând adânc la sensurile vieții, la faptul că timpul tace și se scurge, este firesc să fim cuprinși de simțăminte contradictorii în prag de an nou.

Ne bucurăm că se sfârșește cel vechi, dar deopotrivă suntem cuprinși și de tristețe, căci ni s-a mai scurs un an din viață. La fel, ne bucurăm că îl întâmpinăm pe cel nou, dar suntem cuprinși de neliniști legate de problemele, greutățile presărate pe parcursul lui. Numai gândul la Creatorul cerului și al pământului ne face să privim cu bune nădejdi la răsăritul noului an. Eminescu a surprins ca nimeni altul aceste prefaceri și gânduri care ne încearcă pe toți la cumpăna dintre ani: „Cu mâine zile-ți adaogi/ Cu ieri viața ta o scazi/ Și ai cu toate astea-n față/ De-a pururi ziua cea de azi”. Primele versuri arată tristețea neîndurătoarei treceri, dar ultimele două ne aduc un sentiment de împăcare, de speranță căci ne pune-n față prezentul, un prezent continuu, care ne duce cu gândul la spusele unui părinte bisericesc: „Anii, Tăi, Doamne, nici nu merg, nici nu vin, ci stau toți împreună. Anii Tăi, o singură zi și ziua Ta nu este în fiecare zi, ci astăzi, fiindcă astăzi al Tău nu cedează zilei de mâine, căci nu urmează zilei de ieri. Astăzi al Tău: eternitatea” (Fericitul Augustin, Confessiones). Vasăzică, doar gândul la Dumnezeu, Cel veșnic de zile, ne motivează să ne facem planuri, să privim cu încredere şi speranță, dar şi cu responsabilitate, fiecare clipă a prezentului preţuind-o ca fiind timp favorabil iertării păcatelor, timp al restaurării, timp al sfințirii existenței noastre, timp al înmulțirii darurilor primite de la Părintele Ceresc, timp al pregătirii pentru a dobândi starea fericită a sfinților, adică părtășia la viața de iubire a Preasfintei Treimi.

Îndeobște lumea modernă nu mai are timp la astfel de cugete la cumpăna dintre ani, înlocuind priveghiul ce se făcea odinioară în sfintele noastre așezăminte, biserici și mănăstiri, ori chiar în casele bunilor creștini, cu mult trâmbițatele revelioane. Însăși etimologia cuvântului din latină ne arată că la origini „revelionul” însemna veghe, deșteptare. Ca în cazul multor sărbători, societatea consumistă, care pare a pune stăpânire tot mai mult pe viețile noastre, a transformat veghea, rugăciunea din noaptea Anului Nou într-o petrecere care „ajută” oamenii prin euforia momentului și aburii bahici să uite că timpul este dar de la Dumnezeu și că fiecare clipă a existenței noastre trebuie pusă în slujba dobândirii timpului veșnic în comuniune cu Dumnezeu și sfinții Lui. Cu mult timp în urmă, Sfântul Ioan Gură de Aur a glăsuit: „Anul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte”. Cât de actuale sunt cuvintele dumnezeiescului părinte!

Având în vedere toate acestea, unde ar fi, credeți, mai potrivit să ne aflăm în noaptea dintre ani? „Petrecând în restaurante, pensiuni, cabane ori pe la casele fiecăruia”, vor răspunde unii. Alții vor fi de părere că alăturându-se mulțimilor citadine la petrecerile organizate în aer liber cu muzică devenită zgomot asurzitor și multă șampanie risipită, ar fi mai potrivit. De câțiva ani încoace, Sfânta noastră Biserică face apel să petrecem un autentic revelion; să priveghem, să ne rugăm aflându-ne în compania lui Dumnezeu, cel ce a pus vremile și stăpânește veacurile. De e în Biserică? „Ne-am putea ruga și acasă”, vor răspunde cei mai comozi. Lor și nu numai le răspundem că doar în Biserică înțelegem cel mai bine cum timpul se întâlnește cu veșnicia, fapt împlinit mai întâi în persoana divino-umană a Mântuitorului Hristos. El, Cuvântul lui Dumnezeu, Cel veșnic de zile, a coborât printre noi, nu din curiozitatea de a fi om, ci ca să ne arate nouă calea la ceruri; El, Mântuitorul lumii ne-a învățat să împlinim fiecare în parte această simbioză dintre eternitate și timpul creat căci în măsura în care petrecem cu și în Dumnezeu deja pregustăm din veșnicie, ne obișnuim cum e să fii în compania lui Dumnezeu și a sfinților Lui. Așa înțelegem slova Sfintei Evanghelii: „Împărăția Cerurilor este în voi”. Veșnicia începe din această lume în măsura în care ne facem timp în efemera noastră existență pământească să ne întâlnim cu Nemurirea. Ce petrecere lumească îți poate oferi o astfel de experiență unică? Nici cele mai exclusiviste restaurante și hoteluri, nici grandioasele concerte organizate în noaptea dintre ani nu pot dărui oamenilor această șansă.

De aceea, să ne îndreptăm pașii către sfintele locașuri, unde Hristos ne așteaptă să ne binecuvânteze noul an cu sănătate și cu belșug de har, care să rodească în noi spor în credință și în năzuința de mai bine, umplându-ne casele cu grâu, vin și untdelemn. Noi, mulțumindu-I cu nesfârșită recunoștință și, neuitând că timpul este „intervalul în care Dumnezeu așteaptă răspunsul nostru la oferta iubirii Sale”, să avem bune nădejdi că în Noul An vom reuși fiecare în parte să dăm mărturia și răspunsul iubirii noastre la iubirea nemărginită pe care ne-o arată Dumnezeu, Cel în Treime închinat.

Rugaciune de multumire

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeule a toată milostivirea și îndurarea, Care ai nemăsurată milă, nespusă și neajunsă iubire de oameni, căzând acum către a Ta slavă, cu frică și cu cutremur, aduc Ție mulțumire pentru binefacerile de care m-ai învrednicit pe mine nevrednicul robul Tău. Te slăvesc, Te laud și Te cânt ca pe un Domn, Stăpân și făcător de bine. Și iarăși căzând înaintea Ta, îți mulțumesc și cu smerenie mă rog nemăsuratei și negrăitei Tale milostiviri, ca și de acum înainte să-mi dăruiești faceri de bine, ca să sporesc în dragostea de Tine și de aproapele meu. Izbăvește-mă de tot răul și necazul. Dăruiește-mi liniște.

Și mă învrednicește ca în toate zilele vieții mele totdeauna mulțumire să-Ți aduc și să grăiesc și să cânt cele preabune Ta-tălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
 

Arena Invingatorilor – Leonard Radutz, antreprenor si fondator VIVANATURA

 

Arena Învingătorilor – Leonard Rădutz, antreprenor și fondator VIVANATURA
Invitat: Leonard Rădutz, fondator VIVANATURA (www.vivanatura.ro, 0751.078.171)
Realizator: Cecilia Caragea

Cecilia Caragea: Suntem în Arena Învingătorilor și stăm de vorbă cu domnul Leonard Rădutz, creatorul brandului VIVANATURA. Înainte de toate, cum v-ați gândit să creați un asemenea brand din domeniul sănătății și frumuseții?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Am lucrat și la stat, și în privat… Și mi se părea că locul de muncă e ceva tensionat. Îmi plăcea să muncesc, dar mi se părea că locul de muncă este ceva care îți afectează viața. Și m-am gândit… bun, atunci, o să-l fac eu! Am căutat să creez un loc de muncă, și pentru mine, și pentru alții, în care să-ți placă să muncești. Și, dacă era vorba să-mi placă, m-am gândit la ceva care face bine oamenilor. Să fac ceva în care, zi de zi, să nu mă gândesc neapărat cum să fac bani, să mă gândesc, zi de zi, cum să fac ceva care ajută. Să schimb direcția preocupării, să am o viață în care să mă ocup să ajut. Și-atunci, prima zonă în care m-am orientat a fost zona înțelepciunii populare, care ne aduce sănătate. Mi s-a părut un filon de aur. Și, pe vremea aceea, domnul Ovidiu Bojor era un reper, dânsul era un reper. Am căutat multe soluții, am fost chiar și la Facultatea de Farmaceutică, să vorbesc cu profesorii de acolo, am fost și la Agenția Națională a Medicamentului, să văd cum aș putea să aduc naturalul în mijlocul preocupărilor consumatorului român. Era foarte greu… Până la urmă, am început cu cosmeticele.

Cecilia Caragea: Și în ce an ați fondat compania?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: În 1996. Deci nu chiar la Revoluție, dar, oricum, compania aceasta, VIVANATURA, este de mult. Și și-a onorat toate obligațiile și… a muncit până acum, pentru a face bine!

Cecilia Caragea: Și ați început cu partea de cosmetice, de cosmetice cu ingrediente naturale.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da!

Cecilia Caragea: Ce fel de cosmetice, concret?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Am găsit soluții pentru creme care susțin tenul, care produc regenerare. Am găsit soluții pentru paste de dinți cu argilă. Asta a fost! Și am căutat în România și am găsit zăcăminte românești, valoroase… Aici ne-a ajutat Agenția Națională de Resurse Minerale, pentru că ne-a oferit multe date. Nu știam… am simțit că m-a ajutat aici… Am căutat în zăcămintele din România și am găsit zăcăminte cu o variantă de argilă foarte valoroasă.

Cecilia Caragea: Spuneați că pastele de dinți au fost printre primele produse care v-au făcut cunoscut, să spunem așa. Pastele de dinți, pe lângă faptul că au acest ingredient, argila, ce alte ingrediente au?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Principalele alte ingrediente decât argilă sunt plantele. Asta conțin ele, argilă și plante. Multe extracte din plante. Iar pentru asta am căutat… noi ne-am făcut multe din utilajele noastre, la început, ni le-am făcut singuri sau măcar le-am conceput singuri. Am găsit o tehnologie specială pentru a face extracte din plante mai ușor. E un lucru de care cu toții avem nevoie, cum să facem să extragem din plante, să extragem repede, să extragem bine, să extragem și ceea ce este greu de extras… Pentru că sunt ingrediente care ies greu din plantă, ca să le putem pune noi într-un extract.

Cecilia Caragea: Foarte interesant! Și spuneați că ați conceput aceste utilaje și apoi presupun că le-ați produs… cu ajutorul cui?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Am găsit un „Minitehnicus”, o firmă românească care, înainte, făcea service pentru companii farmaceutice românești și care am văzut că are foarte mult curaj. Uneori mai și greșesc, dar, oricum, le iese, până la urmă. Și fac utilaje bune. Se numește Degrize. Mi-e foarte drag de oamenii aceștia. Sunt niște români deștepți, care pot să înțeleagă ce le spui, din punct de vedere tehnic, și să și pună în practică. Chiar le doresc mult succes… și cred că, oricum, au, pentru că… această disponibilitate este rară, nici în străinătate nu găsești așa o disponibilitate a cuiva care să poată ataca orice domeniu tehnic, orice nevoie tehnică și să o împlinească. Sunt foarte buni!

Cecilia Caragea: Da, trebuie să stea de vorbă, ca să afle ce au de făcut. Și adevărul este că este mult mai simplu să faci ceva pe bandă rulantă, să reproduci ceva decât să creezi ceva. Dar înțeleg că ați avut norocul, să spunem, să dați de niște oameni care v-au ascultat… lucrurile de care aveați nevoie, toate explicațiile de rigoare și au produs utilajele de care aveați nevoie. Dar materia primă, plantele… de unde le luați?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Luăm plante chiar și din flora spontană a României. Și asta a contat. Arnica, de exemplu, este o plantă endemică, este o plantă care crește în puține zone și una dintre aceste puține zone este România. Am constatat că… noi doream să cumpărăm arnică de la culegătorii spontani și nu mai găseam, pentru că anumiți cumpărători italieni au cumpărat toată arnica românească, deoarece nu se găsește în altă parte! Și a trebuit să intervenim, să vedem cum ne descurcăm, ca să avem și noi parte de darurile țării noastre. Și să putem să facem un lucru bun. Pentru că arnica are un efect foarte bun pentru articulații, pentru reumatism și o folosim în crema noastră de masaj încălzitor pentru articulații, crema Lyber.

Cecilia Caragea: Asta este una din problemele României, că noi exportăm, în mare parte, materie primă, plante medicinale, miere și așa mai departe, pe când ar fi bine ca măcar o parte din această materie primă să o păstrăm în țară și să o prelucrăm noi, să venim noi cu rețete. Pentru că avem rețete de calitate!

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, avem rețete de calitate!

Cecilia Caragea: Ce vă face pe dumneavoastră personal să continuați pe acest drum al antreprenoriatului?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Aș putea să spun… cine știe… poate curajul! Am fost contactați de un fond de investiții străin, ca să ne cumpere brandul și firma. Am aflat că și alți colegi de-ai noștri, alte firme care au același obiectiv au fost și ele contactate. Unii au răspuns cu „Da” și au zis: „Da! Noi preferăm banii și mergem cu ei!”

Cecilia Caragea: Au obosit, poate.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Pot să vă spun nume mari românești, care au ajuns mari și care au fost vândute. Recunosc că m-am gândit… sper să nu ajung la concluzia că am greșit. Am spus… păi, dacă ei cumpără și le trebuie, înseamnă că este bun. Dacă este bun, de ce să vând? Să caut să-i dau eu valoare! De ce românul să nu facă și să facă străinul? Nu că ar avea vreun defect străinul, dar de ce să nu facă românul? Așa că, deocamdată, continuăm. Asta nu înseamnă că este ușor. Legislația este tot mai dificilă… Vedeți, noi, în România, am beneficiat de forța de muncă… cândva, foarte ieftină, apoi ceva mai ieftină decât în restul comunității europene.  Cu vremea, acest avantaj tinde către zero. Sigur că eu vreau ca oamenii să câștige, eu vreau ca lucrătorii mei să câștige, cu adevărat… nu e o luptă de clasă între mine și angajații mei, ci o legătură de prietenie, eu așa o doresc… Sigur, există o evoluție a salariilor, ceea ce este bine. Și noi trebuie, în același timp, să muncim foarte mult ca să ne îmbunătățim productivitatea, deci să avem o productivitate comparabilă cu a celor din Vest. Plus marketingul. Vă dați seama că, în domeniul marketingului, colegii noștri din Vest au o experiență gigantică. Ei se pricep foarte bine. Și mai ales au prioritate în canalele de distribuție. Ca să reușești să vinzi ceva într-un hypermarket, trebuie să faci față unor condiții draconice. Și, după ce faci față, nu este suficient…

Cecilia Caragea: Da, este destul de greu pentru un producător român să ajungă în supermarketuri, pentru că sunt diferite costuri. Dar online-ul poate să reprezinte o direcție de dezvoltare bună pentru antreprenorii români.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Pentru a răspunde necesităților, cumva firești, pe care le cere distribuția într-un hypermarket, trebuie să ai stocuri mari. Pentru că, dacă nu livrezi întotdeauna la timp, ai penalități, care sunt usturătoare. Și asta e încă o condiție. Accesul la capital, accesul la finanțare este posibil, dar este mult mai greu pentru firmele românești, cu costuri mult mai mari. Costuri care fac diferența, care fac o discriminare. Adică firmele străine vin cu taxe foarte mici și cu dobânzi foarte mici de la băncile lor, din Austria, Germania, Franța, iar firmele românești au cele mai mari dobânzi din Europa. Acest lucru se simte. După o vreme, se simte.

Cecilia Caragea: Dar, știți cum e, supermarketurile au o politică… care se ghidează și după solicitările consumatorilor. Credeți, cumva, că publicul de la noi este dispus să cumpere un produs românesc mai scump sau publicul de la noi este dispus să dea mai mulți bani pentru un produs franțuzesc, italienesc… Pentru că s-ar putea ca și publicul nostru să fie dispus să de mai mulți bani pe produsele străine.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Desigur! Întotdeauna, lucrul acesta a existat, produsul străin să aibă o aură în plus, pentru că este străin. Dar există și oameni care apreciază produsele românești.

Cecilia Caragea: Să sperăm că din ce în ce mai mulți vor fi dispuși să plătească pentru produse românești de calitate!

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, să sperăm!

Cecilia Caragea: E loc de mult mai bine aici, nu?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Sunt oameni care își doresc să plătească… calitatea românească!

Cecilia Caragea: Apropo de produsele românești, spuneați că ați încercat să valorificați rețetele noastre tradiționale și să produceți cosmetice terapeutice, pentru durerile de spate, pentru durerile musculare… Care sunt cele mai vândute produse din această gamă de cosmetică terapeutică și cum sunt ele primite de publicul actual, modern?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: La început, produsele noastre nu aveau prețul pe care îl meritau. Noi ceream mai puțini bani, pentru că aveam o îndoială, așa, că oamenii ar aprecia produsele românești. Între timp, am schimbat perspectiva, am spus: punem în produse tot ce știm că este bun, natural și bun, și, în final, ne uităm cât ne-a costat ce am pus acolo și cerem prețul necesar. Uite, atât costă ceea ce am făcut! Pentru reumatism, pentru dureri, pentru articulații… E o cerere foarte mare, în România e o cerere foarte mare. Mulți oameni au probleme în acest sens. Mi-am adus aminte cum bunica folosea gazul, petrolul lampant, atunci când o durea glezna sau genunchiul. Și se masa chiar cu petrol, cu gazul de la sobă, pe care-l foloseam pentru foc. Între timp, am găsit fracții mai rafinate din petrol, fracții speciale, care sunt și permise pentru a fi folosite în cosmetică și care ne-au ajutat să facem produse uluitoare, pentru mine, uluitoare. Una este crema aceasta pentru masaj încălzitor, pe care o folosim pentru spate, pentru articulații. Și crema împotriva căderii părului, cu petrol. Aceste două creme… începând de aici, de la înțelepciunea bunicii, au ajuns la o eficiență deosebită. De exemplu, pentru, spuneam, masaj pentru spate și articulații, am găsit în înțelepciunea populară, în multe direcții, de exemplu, uleiul de muștar. Uleiul de muștar, extras printr-o metodă specială… Un producător român, aici am găsit un producător român, un „Minitehnicus” și el, care și-a făcut utilajele singur și care e un om atât de modest și atât de bun și caută să facă lucrurile bine. La el am găsit ulei de muștar foarte, foarte bun. Uleiul de cătină, tot de la el. Iarăși, cătina este o bogăție a României, o mare bogăție a României. În crema aceasta pentru masaj încălzitor avem extracte din 44 de plante. Gândiți-vă, câtă muncă numai să le aduni, numai să ai documente pentru 44 de plante, că de adunat le aduni, dar trebuie să fie și oficial… Și apoi să faci extract din 44 de plante, într-un mod în care să aibă sens, nu să te prefaci că ai pus acolo și că a ieșit. Adică a trebuit să extragem principiile active și să avem eficiență. Și ne-a ieșit! Nu știam cât de bun este produsul, până când foarte mulți oameni au fost entuziasmați și au zis: „Ați făcut ceva nemaipomenit! Unde e? Dă-o încoace! Eu am nevoie și pentru bunica, și pentru străbunica..”

Cecilia Caragea: La un moment dat, majoritatea dintre noi ajungem să avem dureri de spate, de genunchi…

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Dar o chestie foarte tare a fost și descoperirea aceasta cu crema împotriva căderii părului. Și ce am descoperit? Un produs făcut după o rețetă veche, și a bunicii, și a petroliștilor. Am completat apoi cu experiența… chiar a petroliștilor, care lucrau în petrol. A ajuns să fie atât de eficientă, încât efectele se văd de la prima utilizare. Deci nu… știți cum se zice: „Lasă, n-ai luat destul produsul, mai folosește tu 6 luni și după aceea… Plus că n-ai zâmbit la cer suficient de mult ca să aibă efect…” Nu, aici, într-o săptămână vezi efectul! Rețeta petroliștilor mai conținea și ulei de măsline, conținea și ulei de ricin. Și petrolul acesta, care era și binecuvântare, și blestem pentru ei, uite, aici a fost o binecuvântare!

Cecilia Caragea: Deci ați apelat la anumite ingrediente cunoscute, recunoscute pentru efectele lor și le-ați combinat astfel încât să ieșiți cu niște produse care nici nu miros a petrol. Pentru că, mai demult, îmi amintesc și eu că, pe vremuri, atunci când te dădeai pe cap cu petrol, cum făcea bunica, mirosea.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, e adevărat. Totuși, puțin miros de petrol există, dacă folosim produsul, crema împotriva căderii părului. Dar eu zic că merită acest mic neajuns, pentru că se petrece nu numai faptul că, în majoritatea cazurilor, viteza de cădere a părului scade… sau viteza anormală de cădere a părului, pentru că, în cazul oricărui om, niște fire de păr cad, e chiar necesar… am văzut că se petrece chiar și situația în care apar sau reapar fire noi.

Cecilia Caragea: Și-apoi, plecând de la succesul acestei creme împotriva căderii părului, ați dezvoltat o întreagă gamă pentru îngrijirea părului: șampoane, balsamuri…

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Eu n-aș spune succes. În afaceri, succesul înseamnă că se vinde foarte mult, nu că e un lucru bun, ci că se vinde foarte mult. Am văzut multe lucruri care conțineau mai nimic ca activ și care aveau preț mare și care se vindeau bine! Aveau succes, ele aveau succes. Această cremă are succes din perspectiva faptului că e, într-adevăr, bună. Dar poate vom reuși să o facem cunoscută.

Cecilia Caragea: Deci credeți că există mult loc de creștere în privința acestui produs, să se vândă mult mai bine.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, există mult loc de creștere. Deși obiectivul meu, poate părea straniu, obiectivul meu este să ajut oamenii, adică există mult loc de a face bine. Odată, facerea binelui… poate mai puțin decât în cazul oamenilor care sunt preocupați doar de bani… o să apară și banii, așa gândesc eu.

Cecilia Caragea: Dar să revenim la produsele create de dumneavoastră. Știu că ați elaborat mai multe șampoane, mai multe balsamuri de păr…

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, odată ce am pornit pe acest drum, a fost suficient să insistăm. Vorbeam cu furnizorii și spuneam: „Noi vrem natural. Noi vrem ingrediente naturale.” O provocare a fost să găsim soluții pentru șampoane și pentru balsamuri de păr. Și am căutat, la început, cu extracte directe din plante. Aveau o anumită eficiență, dar nu suficientă. Între timp, am reușit, am găsit extracte și substanțe de origine naturală suficient de bune. Da, am găsit extracte naturale care ajută la sănătatea părului, care fac părul mai gros, mai sănătos, mai rezistent, să nu i se rupă vârfurile, să nu fie afectate. Și sunt încântat, în unele situații, chiar sunt încântat de ce produc aceste balsamuri și șampoane și mai ales de ce produce crema de păr asupra firului de păr.

Cecilia Caragea: Și știu că în continuare vă dezvoltați cu noi și noi produse în gamele deja existente.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, am căutat o aplicație bună pentru proprietățile de regenerare ale argilei. Și am găsit. Facem pastă de dinți cu argilă.

Cecilia Caragea: Și are un gust mai aparte, mai ciudat această pastă de dinți cu argilă?

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, are un gust mai aparte, mai ciudat, dar acest gust corespunde curățeniei. Argila este chiar un antiseptic natural, un ușor antiseptic natural. Această proprietate este foarte specială și ne ajută în multe cazuri. Absoarbe mirosurile. Iarăși, un avantaj pentru igiena bucală. Dar cel mai mare avantaj este faptul că argila regenerează țesutul cu care vine în contact. În plus, am folosit, pe lângă multe extracte din plante, și propolis. Propolisul este o comoară în direcția asta. Și sunt convins că nu numai argila, ci și propolisul ajută la eficiența pastei de dinți Parodontik.

Cecilia Caragea: Da, propolisul este, într-adevăr, o minunăție a naturii. Și chiar există studii despre acest ingredient. Așadar, vreți în continuare să duceți mai departe acest business, să creați produse de calitate și să încercați, ținând cont de toate dificultățile, să ajungeți cu ele în piață la publicul românesc.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da. Formația mea este o formație inginerească. Am lucrat în industrie și am crezut că acesta este atuul meu, faptul că am cunoștințe tehnice din mai multe domenii, că pot să atac perspectiva tehnică și de ingeniozitate, dar am constatat că este nevoie mai ales de foarte abilități de marketing și comerciale. Și am făcut foarte multe greșeli. Am învățat din greșeli, sper, îmi doresc din tot sufletul să fi învățat din greșeli. Și apoi am și studiat, am studiat… M-a costat timp și bani… pierduți, nu pe învățătură, ci pe greșeli.

Cecilia Caragea: Până la urmă, învățăm din greșelile noastre.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da. Nu aș putea spune că acum sunt, într-adevăr, bun, pentru că… cei din Vest, concurenții noștri, vin cu specialiști formați în mult timp, cu o știință care deja este clară pentru ei. Și aplică… metode pe care le-au aplicat în altă parte le aplică și în România. Noi trebuie să ne adaptăm, există mult know-how în direcția asta. Și, până la urmă, ce înseamnă, de fapt, un brand? Un brand este, în primul rând, marketingul asociat. Din păcate. Aș fi sperat ca un brand să însemne, în primul rând, calitatea produsului sau serviciului pe care îl oferă.

Cecilia Caragea: Bine, până la urmă, brandul este ceea ce crede consumatorul, ceea ce știe consumatorul despre lucrurile respective, despre produsele sau serviciile respective. Pentru că brandul este în inima și în mintea consumatorului. Tu trebuie să te faci cunoscut. Există foarte multe firme care produc, știu să producă, dar trebuie să și vândă și să comunice.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Da, trebuie să te faci cunoscut, dar nu e suficient. Trebuie să te faci cunoscut într-un anumit fel.

Cecilia Caragea: Corect!

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Dacă greșești felul, degeaba te faci cunoscut. Adică pierzi banii, îi arunci pe fereastră. Pentru că nu vor produce efectul. Aici este o știință foarte profundă și delicată. Ei, încă luptăm în direcția asta. Am făcut și cursuri, desigur. Nu se poate fără să înveți. Cine crede că merge fără să învețe sigur o să aibă erori. E nevoie de intuiție, e nevoie de o inspirație și de o înclinație către asta… Îmi aduc aminte de Lumânăraru din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, care era un foarte bun om de afaceri, deși nu știa să scrie și să citească. Dar nu mai e suficient! Ai nevoie de ce știa Lumânăraru, dar trebuie să înveți foarte mult.

Cecilia Caragea: Într-adevăr, poți să evoluezi, poți să mergi înainte, însă doar cu o bază foarte solidă de cunoștințe. Știți cum se spune, că soarta îi ajută pe cei care sunt, totuși, pregătiți. Și că marile descoperiri se fac uneori întâmplător. Da, dar tu trebuie să ai capacitatea să vezi acea întâmplare, să vezi acele conexiuni!

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Un miracol poate să apară prin vocea multor oameni din jurul tău. Și, dacă ești orgolios sau dacă ignori, poți să pierzi comori care sunt lângă tine… Asta e o altă provocare pentru oricine, nu doar pentru un om care se străduiește să crească un brand din nimic. Să ne aducem aminte cum Nokia, cu oameni deștepți și bine plătiți… au luat decizii groaznice, care i-au adus în situația de a ajunge de pe primul loc în telefonie… la niciun loc!

Cecilia Caragea: Au mizat greșit, la un moment dat.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Deși erau cu biletul câștigător în mână, l-au pierdut!

Cecilia Caragea: Într-adevăr, trebuie să fii întotdeauna pe fază, să ții pasul cu tot ce se întâmplă și să ai inspirație.

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Doamna Cecilia, vă mulțumesc pentru această mână întinsă, că m-ați întrebat de aceste lucruri și ați făcut emisiunea. Eu vă spun că m-a pus și pe gânduri, adică m-a pus să reflectez mai mult. Chiar dacă pare că vă spuneam lucruri pe care le știam de dinainte, faptul că am vorbit cu dumneavoastră m-a făcut să mă gândesc mai mult la anumite lucruri. Și poate și de aici vor ieși niște idei mai bune.

Cecilia Caragea: Vă mulțumesc tare mult și… mult succes!

Leonard Rădutz, fondator Vivanatura: Și dumneavoastră!

Cecilia Caragea: Mulțumesc!

Share 

0

0

Tags: remedii naturalesanatatefitoterapieproduse cosmeticefrumuseteapifitoterapiebranduri romanesticosmeticeproduse romanesticosmetice naturaleantreprenoricosmetice romanestiantreprenori romaniafaceri romanestiremediiingrediente naturaleslider_homepageLeonard RadutzVivanatura

Tu de cand n-ai mai vorbit cu ingerul tau pazitor?

 Semne ale prezentei entitatilor de lumina

Ingerii sunt fiinte de lumina intalnite la frecvente mult mai inalte decat cele ale oamenilor. Devenind din ce in ce mai constient de prezenta Ingerilor in viata ta vei incepe sa simti ghidarea lor plina de iubire, in special daca cunosti semnele prin care ei cauta sa iti atraga atentia.

Ghidarea Angelica poate ajunge la tine prin diferite cai precum mesajele preluate prin channeling, prin intermediul viselor sau chiar prin mesaje provenite din interiorul tau…Poti avea momente de inspiratie, poti afla ceea ce ingerii tai vor sa iti transmita in timpul meditatiilor, sau sa experimentezi prezenta ingerilor cu ajutorul simturilor psihice.

Ghidarea Angelica poate de asemenea sa ajunga la tine prin semne mult mai subtile. Ingerii ne atrag intotdeauna atentia la semne si ne lasa mereu indicii pentru a ne indrepta in directia corecta. Desi la inceput aceste semne pot parea mici, odata ce sunt recunoscute si apreciate ele pot creste in intensitate si frecventa.

Indiciile de la ingeri sunt peste tot si pot ajunge la noi prin numeroase cai, in functie de provocarile noastre, de urmatorii pasi pe care trebuie sa ii facem sau de intrebarile pe care le punem. Ingerii tai te cunosc de aceea vor sti ce semne iti vor capta atentia.
Ingerii ne sunt mereu aproape, de aceea, orice semn pe care ni-l dau, oricat de mic, este minunat si are o simbolistica speciala intrucat ne aminteste de iubirea si suportul lor.
Atunci cand observi un semn care ar putea fi de la ingerii tai respira adanc, fii constient de momentul prezent si multumeste-le ingerilor pentru ghidarea lor plina de iubire. Pe masura ce devii tot mai constient de prezenta acestor semne si constientizezi momentul prezent vei fi din ce in ce mai sincronizat cu ingerii tai si cu indrumarea pe care acestia ti-o ofera.
Semne care iti arata ca ingerii sunt alaturi de tine

Penele
Gasirea penelor in calea ta este unul dintre cele mai comune semne ale prezentei Ingerilor alaturi de tine. Penele de orice culoare sunt un memento minunat care iti arata ca Ingerii tai sunt aproape, te iubesc si te sprijina.Gasirea penelor intr-un loc neasteptat reprezinta un semn foarte puternic al prezentei ingerilor. Atunci cand gasesti pene albe, chiar intr-un loc unde sunt prezente pasari albe, sa fii sigur ca acestea sunt de la ingerii tai.

Norii
Unul dintre cele mai evidente semne de la ingeri care pot fi vazute pe cer sunt norii care arata ca un inger. De asemenea ingerii tai iti pot atrage atentia prin intermediul norilor in forma de inima, sau in forma oricarui obiect sau simbol care are insemnatate pentru tine.

Parfumul
Ai simtit vreodata un miros foarte placut a carui sursa nu ai putut sa o identifici? Acesta de asemenea ar putea fi un semn de la Ingerii tai, intrucat de multe ori acestia isi fac simtita prezenta prin intermediul parfumului. Poti observa prezenta Ingerilor tai Pazitori prin intermediul unui miros puternic si dulce de ciocolata, in timp ce prezenta Arhanghelilor poate fi simtita prin intermediul unui parfum subtil de flori.
Mirosul este de asemenea o cale prin care oamenii dragi tie trecuti in nefiinta iti transmit ca iti sunt alaturi. Ai simtit vreodata parfumul bunicii si ai simtit-o aproape?Inseamna ca cel mai probabil in acel moment spiritul ei era langa tine.
Este important de precizat ca atunci cand simti un miros neplacut, trebuie sa stii ca acesta nu provine de la ingeri. Intotdeauna mirosurile provenite de la ingeri sunt minunate.

Bebelusii si animalele
Copii mici si animalele au abilitatea de a vedea ingerii. Ai vazut vreodata un bebelus zambind in timp ce se uita la tavan, sau privind cu incantare in aer sau la un punct fix pe perete? Sau poate ai observat un animalut care pare sa fie captivat de ceva ce tu nu poti vedea? Cel mai probabil ei se uita la un inger. In prezenta ingerilor bebelusii, copii mici si animalele se simt in largul lor, se simt mangaiati si emotionati.

Muzica
Exista numerosi oameni care au experimentat pentru prima data prezenta ingerilor prin intermediul muzicii. Ei au auzit sunete angelice ce pareau sa provina din afara lumii fizice.
Ingerii iti pot transmite de asemenea mesaje prin intermediul cantecelor pe care le asculti la radio. Trebuie sa fii foarte atent daca ai impresia ca o melodie se repeta de foarte multe ori. De asemenea ti se poate intampla sa auzi in diferite circumstante o serie de cantece care contin acelasi mesaj.
Ingerii transmit adesea mesaje pe calea muzicii, fie ca este vorba despre un cantec care iti vine in minte, fie ca auzi un o melodie linistita in timpul unei meditatii, fie ca auzi un anumit cantec de mai multe ori la radio.
Fii atent la muzica pe care o auzi, intrucat ea poate reprezenta un semn clar de la ingerii tai.

Monedele
Gasirea monezilor sau a banilor in general, este un semn des intalnit al ghidarii si al sustinerii din lumea spiritelor. Daca in drumul tau gasesti un banut, sau cineva iti ofera o moneda, fii foarte atent. Data inscriptionata pe banut are vreo semnificatie pentru tine? Le-ai cerut ingerilor tai ajutor finanaciar? La ce te gandeai exact inainte de a gasi banutul? Acesta ar putea fi un semn de la ingerii tai sau de la o persoana iubita.
Atunci cand gasesti un banut care pare sa fie deliberat lasat in calea ta, este un simbol al faptului ca esti iubit, sustinut si sprijinit.

Sclipiri de lumina
Ingerii sunt fiinte de lumina si iubire. Vederea corpurilor ceresti, a razelor de lumina sau a flash-urilor de culoare sunt semne ca Ingerii tai sunt aproape. O stea foarte luminoasa care iti atrage atentia ori un flash de lumina care apare fara a avea o sursa vizibila, lumina care straluceste pe un anumit obiect in mod neobisnuit, toate acestea sunt semne de la ingeri. In astfel de momente incearca sa inchizi ochii, iar daca vei continua sa vezi lumina, este foarte probabil ca un Inger sa fie chiar in acel moment langa tine. Relaxeaza-te, respira adanc si daca esti pregatit Ingerul tau va mari acea lumina in fata ta sau te va invalui intr-o stralucire angelica care iti va aduce vindecarea.

Curcubee
Curcubeul este un simbol comun al iubirii Divine. Atunci cand la scurt timp dupa ce le-ai cerut ingerilor ajutorul vezi un curcubeu, sa stii ca ruga ta a fost ascultata si a primit raspuns.
Daca te-ai gandit la Ingerii tai, sau ai cerut un semn, vederea unui curcubeu este confirmarea ca acestia sunt alaturi de tine.
O sfera in culorile curcubeului observata in jurul lunii, un curcubeu dublu sau un curcubeu care apare atunci cand nici macar nu a plouat sunt semne spectaculoase de la ingeri care ne asigura ca sunt alaturi de noi din cer si ne incurajeaza.

Schimbari ale temperaturii
Atunci cand ingerii se afla langa tine poti experimenta o schimbare a temperaturii, ceea ce reprezinta inca o confirmare minunata a faptului ca ingerii tai iti sunt alaturi. Poti fie sa simti ca esti inconjurat de o lumina calda si stralucitoare, fie sa incepi sa ai frisoane si sa ai senzatia de furnicaturi sau de presiune in varful capului sau la nivelul cefei.

Senzatii
Daca ai sentimentul ca un inger este prezent langa tine, cel mai probabil acesta chiar este! Poti avea senzatia ca cineva tocmai a trecut pe langa tine atunci cand nu este nimeni in apropierea ta, sau poti avea impresia ca cineva este cu tine in camera, atunci cand camera este goala.
Ingerii te pot atinge foarte subtil, te pot infasura in aripile lor de iubire, te pot mangaia pe brate sau pe gat, sau chiar sa isi puna usor mana pe spatele sau gatul tau.
Uneori ingerii isi pot face simtita prezenta intr-un mod foarte evident, oferindu-ti o senzatie coplesitoare de iubire neconditionata.
Daca ti se intampla sa fii intr-o librarie si la un moment dat ai frisoane pentru ca apoi o carte anume sa apara subit in fata ta, sa fii foarte atent la toate detaliile, intrucat Ingerul tau iti este alaturi.

Semne sau panouri publicitare
Uneori ingerii iti pot transmite mesaje prin intermediul semnelor fizice sau a panourilor publicitare. Atunci cand ceri ghidare de la ingerii tai fii foarte atent la tot ceea ce este in jurul tau si vei putea observa ca un anumit cuvant (sau fraza) va aparea pe un numar mare de panouri publicitare, va aparea la numele strazilor sau la semnele din dreptul magazinelor.

Voci
Atunci cand primesti un mesaj in mintea ta, sau auzi o voce soptita care pare ca a aparut din neant, este posibil sa experimentezi ghidarea de la Ingerii tai. Sa nu crezi ca este o iluzie creata de mintea ta. Daca nu reusesti sa auzi clar mesajul, roaga-l pe Ingerul tau sa vorbeasca un pic mai tare, astfel incat tu sa poti intelege ce vrea sa iti transmita.

7 lucruri de știut despre îngerii păzitori

1. Nu se identifică cu nicio religie. Nu contează care este religia ta, deoarece îngerii nu țin cont de astfel de “granițe”. De asemenea, nici ei nu corespund vreunui cult anume. Fiecare persoană spirituală primește la naștere un înger păzitor care pe parcursul vieții se va ghida după religia aleasă de cel/cea pe care îl/o protejează, atât timp cât credințele sale nu sunt dăunătoare în niciun fel.
2. Au suflet. Da, exact ca noi, oamenii, și îngerii au suflet. Ei sunt creaturi extrem de sensibile și emoționale, fiind foarte receptivi la sentimentele oamenilor pe care îi protejează. De exemplu, dacă tu te afli într-o perioadă foarte dificilă a vieții, dacă suferi teribil, îngerul tău plânge în egală măsură cu tine. Scopul îngerilor păzitori este de a învăța oamenii ce este iubirea necondiționată, compasiunea, mila.
3. Sunt dispuși să facă absolut orice pentru a ajuta. Îngerul tău păzitor, la fel care oricare altul, încearcă constant să-ți facă călătoria prin viață mai interesantă, mai distractivă, mai dinamică. Chiar dacă nu ești una dintre acele persoane care citesc rugăciuni seara și care merg zi de zi la biserică, asta nu înseamnă că îngerul tău te va lăsa la greu. Nu, el este acolo lângă tine, întotdeauna; și va face absolut orice pentru a te ajuta să-ți duci la bun sfârșit misiunea. El îți va respecta mereu alegerile, atâta timp cât ele nu îți dăunează ție sau altcuiva.
4. Nu tu ți-ai ales îngerul păzitor, ci el pe tine. Unul dintre principalele motive pentru care îngerii păzitori sunt atât de loiali oamenilor este faptul că ei și-au decis protejații, ci nu invers. Asta înseamnă că a fost alegerea îngerului tău să fie mereu cu tine, să te protejeze, să te îndrume prin viață. Îngerii nu văd acest lucru ca pe o obligație, ci devotamentul lor se bazează pe dragoste adevărată și pură. Capacitatea lor de a iubi o persoană este absolut surprinzătoare deoarece o fac în mod necondiționat, pentru simplul fapt că ne respectă ca entități.
5. Nimeni nu te cunoaște mai bine decât îngerul tău păzitor. Nici măcar tu! Gândește-te doar că îngerul tău păzitor a fost lângă tine chiar înainte de a te naște, pe când erai doar un suflet mic care plutea prin ceruri. El te-a văzut dintotdeauna ca fiind “real”, fără învelișul fizic pe care îl ai acum, fără religia cu care te identifici, indiferent de vremurile în care trăiești. De asemenea, fiind într-o strânsă legătură cu spiritul tău, acesta știa de la bun început ce experiențe de viață îți sunt menite, ce relații interumane vei experimenta și care este scopul tău principal al existenței.
6. Îți este aproape și la bine, dar și la rău. Îngerul tău păzitor nu te va lăsa niciodată la greu. El te urmărește peste tot, la fiecare pas. Chiar și atunci când ești în dificultate, în cele mai grele și disperate momente, el este lângă tine, te veghează și te protejează cu toată puterea lui. Nu te condamnă niciodată pentru greșelile pe care le faci deoarece el nu pot percepe faptele tale drept bune sau rele. Atât timp cât intențiile tale sunt pure, cât timp nu faci rău în mod voit și conștient, îngerul tău te va susține.
7. Ai mai mulți îngeri păzitori deodată. Poți avea mai mulți îngeri păzitori deodată în funcție de caracteristicile vieții tale și de dificultatea misiunii pe care o are sufletul tău de îndeplinit. Adesea, o persoană poate avea deodată trei sau patru îngeri păzitori, care își unesc forțele pentru a-și ajuta protejatul să ducă la bun sfârșit sarcinile sale. În general, îngerii au și personalitate, la fel ca oamenii obișnuiți. De asemenea, ei își doresc să comunice cu oamenii pe care îi păzesc și încearcă să facă asta în diverse moduri
8.  

   Cum poti sti ca un inger iti transmite un mesaj?

   1. Te simti calma si linistita cand te trezesti

   Pentru a sti daca ingerul tau pazitor te-a contactat in mod subconstient, noteaza cum te simti a doua zi. Multi oameni simt o pace si o bucurie coplesitoare dupa ce un inger sau un ghid spiritual ajunge la ei. Ei se pot simti chiar mai aproape de Dumnezeu sau de constiinta universala daca un inger le-a aparut in vis.

   Asadar, daca te trezesti simtind o dragoste intensa si unitate cu universul, este posibil ca un inger sa te fi vizitat. Incearca sa notezi intr-un jurnal tot ce iti amintesti despre visul tau, astfel incat sa te poti intoarce la el mai tarziu, pentru a-i descifra semnificatia.

   2. Daca ai experimentat proiectia astrala, este posibil ca ingerul tau pazitor sa te fi vizitat

   Proiectia astrala sau calatoria astrala are loc atunci cand spiritul tau paraseste corpul in timpul unui vis. Iti poti controla pe deplin visul si poti calatori pe taramuri indepartate in aceasta stare. In timp ce experientele extracorporale au fost legate de unele tulburari psihiatrice si neurologice, ele pot aparea si din motive spirituale. De exemplu, persoanele cu experiente in apropierea mortii raporteaza adesea ca isi parasesc corpul fizic si acceseaza taramuri superioare.

   Acest lucru poate avea loc si in subconstient, daca un inger pazitor doreste sa comunice cu tine.

   3. Visul tau pare intens si realist

   Daca un inger pazitor te viziteaza in visele tale, probabil ca iti vei aminti mici detalii despre ceea ce s-a intamplat, pe care altfel nu ti le-ai fi amintit. Poate ca nu iti poti aminti niciodata visele, dar, dintr-o data, toate imaginile iti inunda mintea cu detalii vii. Acest lucru se poate intampla daca un spirit ghid te contacteaza si vrea sa-ti transmita un mesaj crucial.

   
   

   4. Iti amintesti anumite simboluri din visele tale

   Daca iti amintesti ca ai vazut in visele tale numere, forme sau alte simboluri care se repeta, este posibil ca ingerul tau sa te fi contactat. Ingerilor le place sa comunice prin simboluri, deoarece creierul uman poate descifra cu usurinta semnificatia acestora. De asemenea, in starea de subconstient, mintea poate face conexiuni mai rapid, fara distragerile din timpul constiintei obisnuite.

   Asadar, un inger iti poate arata versuri de cantece, numere sau alte simboluri care au legatura cu viata ta intr-un anumit fel. Cand te trezesti, este recomandat sa te rogi sau sa meditezi asupra semnificatiei visului tau, astfel incat sa poti intelege intentiile ingerului.

   5. Faptul ca te simti vindecata sau revigorata poate indica prezenta unui inger pazitor

   Ingerii pazitori nu ne viziteaza intotdeauna pentru a transmite un mesaj specific. Uneori, ei doresc sa ne incurajeze si sa ne sprijine in timpul calatoriilor noastre complexe pe pamant. Ei pot aparea in visele noastre pentru a ne oferi dragoste, indrumare si compasiune si pentru a ne reaminti sa nu ne pierdem niciodata speranta. Atunci cand devenim obositi si nemultumiti de viata, spiritele noastre calauze incearca sa ne reinnoiasca cumva fortele. Daca te simti vindecata la trezire, este posibil ca ingerul tau sa te fi binecuvantat cu lumina divina in visele tale.

   
   

   Universul iti trimite semne prin cele mai diverse si neobisnuite moduri. In momentul in care traiesti o viata calma si constienta, poti experimenta si tu aceste stari profunde, prin care primesti mesaje din lumea spirituala.

Praznic împărătesc

 

Praznic împărătesc sau sărbătoare domnească desemnează, în creștinismul de rit bizantin, o sărbătoare care este închinată în mod direct lui Dumnezeu sau, mai precis, uneia din cele trei persoane ale Sfintei Treimi.

În calendar sunt mai multe praznice împărătești, dintre care unele cu dată fixă, iar altele cu dată variabilă de la an la an. Aceste sărbători, ordonate după data calendaristică (în ritul bizantin anul bisericesc începe la 1 septembrie), care reamintesc prezența istorică a Mântuitorului, sunt următoarele:^[1][2]

1. Nașterea Domnului (dată fixă, 25 decembrie)
2. Tăierea împrejur cea după trup a Domnului (dată fixă, 1 ianuarie)
3. Botezul Domnului (dată fixă, 6 ianuarie)
4. Întâmpinarea Domnului (dată fixă, 2 februarie)
5. Intrarea Domnului în Ierusalim (dată variabilă, cu o săptămână înainte de Paști)
6. Învierea Domnului (dată variabilă)
7. Înălțarea Domnului (dată variabilă, la 40 de zile după Paști)
8. Pogorârea Duhului Sfânt (dată variabilă, la 50 de zile după Paști)
9. Sfânta Treime (dată variabilă, a doua zi după Rusalii)
10. Schimbarea la Față a lui Iisus Hristos (dată fixă, 6 august)

Tot printre praznice împărătești este considerată de obicei și Înălțarea Sfintei Cruci (dată fixă, 14 septembrie).

De asemenea, sunt considerate „împărătești” și cele patru sărbători care reamintesc prezența istorică a Maicii Domnului:^[1]

1. Nașterea Maicii Domnului (dată fixă, 8 septembrie)
2. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (dată fixă, 21 noiembrie)
3. Buna Vestire (dată fixă, 25 martie)
4. Adormirea Maicii Domnului (dată fixă, 15 august)
5.  https://ro.wikipedia.org/wiki/Praznic_%C3%AEmp%C4%83r%C4%83tesc

 https://www.crestinortodox.ro/

 

Crăciunul pe tot parcursul secolului al XXI-lea

Crăciun (calendarul gregorian)

duminică	luni	marți	miercuri	joi	vineri	sâmbătă
2005, 2011, 2016, 2022, 2033, 2039, 2044, 2050, 2061, 2067, 2072, 2078, 2089, 2095	2006, 2017, 2023, 2028, 2034, 2045, 2051, 2056, 2062, 2073, 2079, 2084, 2090	2001, 2007, 2012, 2018, 2029, 2035, 2040, 2046, 2057, 2063, 2068, 2074, 2085, 2091, 2096	2002, 2013, 2019, 2024, 2030, 2041, 2047, 2052, 2058, 2069, 2075, 2080, 2086, 2097	2003, 2008, 2014, 2025, 2031, 2036, 2042, 2053, 2059, 2064, 2070, 2081, 2087, 2092, 2098	2009, 2015, 2020, 2026, 2037, 2043, 2048, 2054, 2065, 2071, 2076, 2082, 2093, 2099	2004, 2010, 2021, 2027, 2032, 2038, 2049, 2055, 2060, 2066, 2077, 2083, 2088, 2094, 2100

 

Crăciunul pe tot parcursul secolului al XXI-lea

Crăciun (calendarul gregorian)

duminică	luni	marți	miercuri	joi	vineri	sâmbătă
2005, 2011, 2016, 2022, 2033, 2039, 2044, 2050, 2061, 2067, 2072, 2078, 2089, 2095	2006, 2017, 2023, 2028, 2034, 2045, 2051, 2056, 2062, 2073, 2079, 2084, 2090	2001, 2007, 2012, 2018, 2029, 2035, 2040, 2046, 2057, 2063, 2068, 2074, 2085, 2091, 2096	2002, 2013, 2019, 2024, 2030, 2041, 2047, 2052, 2058, 2069, 2075, 2080, 2086, 2097	2003, 2008, 2014, 2025, 2031, 2036, 2042, 2053, 2059, 2064, 2070, 2081, 2087, 2092, 2098	2009, 2015, 2020, 2026, 2037, 2043, 2048, 2054, 2065, 2071, 2076, 2082, 2093, 2099	2004, 2010, 2021, 2027, 2032, 2038, 2049, 2055, 2060, 2066, 2077, 2083, 2088, 2094, 2100

Imi doresc mai multa rabdare si iubire

 

Sunt recunoscatoare pentru tot ce am,  ce am invatat .........

Aleg să fiu fericit, pentru că merit să fiu fericit. Aleg să fiu liniştit, pentru că sufletul meu merită linişte. Aleg să mă iubesc pentru că inima mea merită iubirea adevărată.

 Aleg in 2022 sa  învăț să comunic mai eficient cu cei din jur pentru că mi-am dat seama că uneori gândurile tale nu ajung în mod corect la ei. Trebuie să îți dai seama care este problema, dacă tu greșești în exprimare sau dacă ceilalți interpretează greșit cuvintele tale. Gândește-te cum ai vrea să perceapă ei mesajul tău și cum ar trebui să faci să îl transmiți exact sub acea formă.

ALEG  să devin un om mai bun, cu mai multe calități și cu mai mulți prieteni aproape.

E vremea urărilor.

 E vremea urărilor.
A gândurilor bune către ceilalţi.
A regăsirii cu noi.
E vreme de bilanţ şi de dorinţă.
În cuvinte pe care ne silim să le alegem cât mai potrivite, facem celorlalţi urări de bine, doriri de bucurie, pace, lumină.
Le-am şi putea dărui aievea, cu uşurinţă, dacă ar fi parte din noi, dacă le-am trăi cu-adevărat, dacă n-ar rămâne doar alcătuiri frumoase, emoţionante, pe felicitările de sfârşit de an.
Frământ în minte câteva gânduri care se joacă de-a cuvintele şi de-a-ntrebările...
Mă gândesc că binele în Hristos înseamnă suferinţă:
"Fericiţi cei săraci cu duhul... fericiţi cei ce plâng... fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate... fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează.... fericiţi veţi fi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră... "
Oare aş putea să primesc un astfel de bine?
Dar Dumnezeu este dragoste...
Şi iarăşi zic: "Bucuraţi-vă!"
E uşor să fii credincios în vreme de pace.
De pace sufletească.
E uşor să fii bucuros, să simţi liniştea, să priveşti Lumina.
În lume e vreme de frământare.
Dacă Domnul va pune vreodată la-ncercare pacea mea, atunci cum va fi statul meu în picioare?
Dar mărturisirea mea?
Dar urarea mea cum va fi?
Copleşită mereu de purtarea de grijă a Domnului, de dragostea Lui, de neostenita Lui căutare spre mine, nu mă pot gândi la mâine, la poimâine, la 2023, decât ca la un timp întreg al Domnului, în care am fost chemată, preţ de-o clipă, de-o respiraţie a Duhului.
Închei cu o rostire a Sfântului Ioan de Kronstadt pe care aş vrea să v-o dăruiesc cu drag, ca pe un început de gând călăuzitor în noul an: gând de mulţumire lui Dumnezeu!
"Doamne, nesfârşit, nemăsurat Îţi sunt dator pentru fiece adiere de văzduh de tine revărsată pentru suflarea noastră, pentru fiecare înghiţitură de băutură şi pentru fiecare fărâmitură de pâine, pentru fiecare fruct şi pentru toate celelalte nenumărate roade ale pământului, pentru fiecare gând bun, curat, sfânt care se înalţă de pe pământ la cer, pentru fiecare simţământ, pentru fiecare năzuinţă bună a voii mele, pentru fiece faptă bună - şi pentru toate, pentru toate Îţi mulţumesc!"
Sa avem parte de un sfarsit de an binecuvantat de Dumnezeu cu inţelegere intre oameni, in pace, armonie si iubire!
Bucurie sfanta!
Sarbatori fericite!
La multi, buni si frumosi ani, lume draga!

Final de an

Bilanţ îmi fac – ca un contabil! –
În acest nou sfârşit de an…
Cu mine-ncerc să fiu amabil,
Să nu mă judec aspru-n van:
Sub ochi am strâns bogate riduri,
Nişte speranţe mi-au murit;
Iar capul meu, de alte ziduri
Ivite-n cale, s-a izbit.
Sunt mai bogat în sărăcie –
În nostalgii sunt mai bogat…
Senine depărtări mă-mbie
Să fug spre-un trai descătuşat.
În schimb, aceleaşi vechi mizerii
Mă-nconjură, netulburat’ –
Des mă surprind, în faptul serii,
La fel de trist şi-ngândurat.
Nu mai găsesc nici o ieşire
Din traiul meu, de rele nins -
Căci păcătoasa fericire,
Mă ocoleşte, dinadins.
În rest, pe-a timpului urzeală,
Sterpe iluzii tot mai ţes –
Deşi, o crâncenă răceală
Îmi suflă-n ceafă, tot mai des.
Iubito, eşti mai optimistă,
Gândind la anul ce trecu?
Sau cu priviri pierdute, tristă –
Bilanţuri faci, acum, şi tu?!
…Bilanţuri fac – vieţii, contabil! –
În acest nou sfârşit de an;
Am socotit: nimic durabil,
N-am săvârşit – doar vise-n van…

La Mulți Ani Binecuvântați sub ocrotirea Sfântului Ștefan!

 

Acatistul Sfântului Întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan

Troparul Sfântului Întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, glasul al 4-lea:

Încununatu-s-a creştetul tău cu diademă împărătească, pe urma luptelor pe care le-ai pătimit pentru Hristos Dumnezeu, luptătorule cel dintâi printre mucenici. Că vădind nebunia iudeilor, ai văzut pe Mântuitorul tău, de-a dreapta Tatălui. Pe Acela roagă-L totdeauna pentru sufletele noastre.

Condacul 1

Apostole al lui Hristos, cel mai întâi între diaconi, întărire mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai sfinţit cu chinurile şi minunile tale; sufletele credincioşilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu credinţă mântuieşte-i din toate nevoile, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Icosul 1

Îngerii, văzând pătimirea ta, s-au mirat de răbdarea ta şi cu dragoste au lăudat nevoinţele tale, zicând:
Bucură-te, înger întrupat;
Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai iubit cu adevărat;
Bucură-te, că pătimirilor Lui ai urmat;
Bucură-te, îndreptătorule la fapte bune;
Bucură-te, că pentru lege ţi-ai pus sufletul;
Bucură-te, că prin pătimire ai îndemnat pe toţi a urma ţie;
Bucură-te, uşa mucenicilor;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, lauda nevoitorilor;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 2-lea

Nesuferind iudeii râvna ta cea dumnezeiască, cu care grăiai împotriva lor şi-i mustrai cu îndrăzneală, s-au pornit asupra ta să te ucidă, pentru că ei nu ştiau să cânte: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înverşunata răutate a iudeilor şi focul nebuniei lor le-au vărsat asupra ta; şi s-au pornit cu pietre a te ucide pe tine, ca pe un miel nevinovat; iar noi, cinstind râvna ta, zicem:
Bucură-te, suflet de diamant;
Bucură-te, trup neîntinat;
Bucură-te, voinţă înfocată către Hristos;
Bucură-te, că El te-a încununat frumos;
Bucură-te, că raza dumnezeirii ai văzut;
Bucură-te, că pe Fiul lui Dumnezeu iudeilor L-ai vestit;
Bucură-te, că ei din pricina aceasta au înnebunit;
Bucură-te, că faţa lor s-a îngălbenit;
Bucură-te, că sufletul lor s-a amărât;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 3-lea

Sfinţii Apostoli, vorbind cu îndrăzneală la adunarea lor creştinilor, au zis: „Nu se cuvine a sluji meselor, ci lui Dumnezeu”; atunci ai fost ales a fi ocrotitor sărmanilor, spre a-i învăţa să cânte: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Fiind ales arhidiacon, ai făcut multe minuni cu darul cel dat ţie de la Dumnezeu, spre întărirea celor ce te vedeau; de aceea vrednic eşti de acestea:
Bucură-te, arhidiacone;
Bucură-te, apostole minunate;
Bucură-te, că pe bolnavi i-ai vindecat;
Bucură-te, că pe credincioşi i-ai întărit;
Bucură-te, că pe evrei cu îndrăzneală i-ai mustrat;
Bucură-te, că pe Hristos L-ai arătat Mesia cel adevărat;
Bucură-te, că fariseii de aici s-au îndemnat spre a te ucide;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 4-lea

Fiind adunate toate neamurile în Templul lui Solomon şi în sinagoga lor, ai fost pârât că strici Legea şi necinsteşti locul cel sfânt, hulindu-te fără dreptate; iar tu cântai din inimă: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Stând în mijlocul celor nedrepţi, ca un înger între ucigaşi, ai zis: „O, bărbaţilor, nu vă înşelaţi, că Iisus Hristos Mesia nu în lăcaşuri făcute de mâini omeneşti locuieşte, ci în sufletele celor ce strigă cu credinţă: Hristos este Dumnezeu adevărat”; iar noi zicem ţie acestea:
Bucură-te, că stând între iudei ca un înger te-ai arătat;
Bucură-te, că gura lor cea înveninată o ai astupat;
Bucură-te, că ochii lor au sângerat privindu-te;
Bucură-te, că toată istoria de la Adam şi Moise le-ai arătat;
Bucură-te, că ei, acestea auzind, şi-au astupat urechile;
Bucură-te, că i-ai mustrat ca Ilie râvnitorul;
Bucură-te, că i-ai arătat pe ei a fi împotrivitori Duhului Sfânt;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 5-lea

Dumnezeiescul har întărindu-te pe tine, înaintea iudeilor ai zis, cu îndrăzneală, că a venit Mesia cel adevărat; iar ei, necrezând, s-au pornit asupra ta cu mânie. Dar tu, vesel fiind, râdeai de nebunia lor, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

În zadar s-au tulburat iudeii asupra ta, că stând la loc înalt ai strigat cu mare glas: „Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul lui Dumnezeu stând de-a dreapta Tatălui”; iar noi, mirându-ne de îndrăzneala ta, grăim ţie acestea:
Bucură-te, om îngeresc;
Bucură-te, înger pământesc;
Bucură-te, piatră nesfărâmată;
Bucură-te, propovăduitorule al lui Hristos;
Bucură-te, următorule al blândului Iisus;
Bucură-te, că ai biruit cu puterea Lui;
Bucură-te, că El ţi-a gătit cununa răbdării;
Bucură-te, că în ceruri te sălăşluieşti;
Bucură-te, că acolo vezi Sfânta Treime;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 6-lea

Mucenice şi Arhidiacone Ştefan, ca să întăreşti pe credincioşi, ai făcut rugăciuni pentru ucigaşii tăi; deci roagă-te şi pentru noi şi ne izbăveşte de toate nevoile şi de vrăjmaşii noştri şi păzeşte pe credincioşii creştini de erezii, ca să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Neamul evreiesc fiind învăţat cu uciderea proorocilor, s-a pornit asupra ta cu vifor de mânie, şi te-a scos afară din cetate, ca să te ucidă; dar noi te cinstim cu laude ca acestea:
Bucură-te, următorule al patimilor lui Hristos;
Bucură-te, căci ca El ai fost batjocorit;
Bucură-te, că afară de porţi ai pătimit;
Bucură-te, că toate chinurile Lui în trupul tău le-ai închipuit;
Bucură-te, că neguţătoria sufletului bine o ai chibzuit;
Bucură-te, că dreapta credinţă până la sfârşit o ai păzit;
Bucură-te, că răbdarea ta a străbătut cerurile;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 7-lea

Saul, fiind foarte râvnitor după Legea părintească, sufla cu îngrozire asupra ta, vrând cu mii de mâini să te ucidă; dar neputând el face aceasta, a păzit hainele ucigaşilor, că nu ştia să cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Valea lui Iosafat fiind îndestulată de pietre, iudeii cei blestemaţi acolo te-au scos ca să te ucidă, ca pe un miel nevinovat; dar fiindu-ne jale de tine, cu lacrimi zicem ţie acestea:
Bucură-te, suflet nevinovat;
Bucură-te, trup neîntinat;
Bucură-te, că Duhul Sfânt te-a umbrit;
Bucură-te, că Saul, rudenia ta, la credinţa creştinească a venit;
Bucură-te, că şi el asemenea a pătimit;
Bucură-te, că răbdarea ta pe mulţi i-a întărit;
Bucură-te, că prin tine Domnul S-a preaslăvit;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 8-lea

Preasfânta Fecioară, Maica Domnului Iisus, împreună cu ucenicul cel iubit stând la loc înalt şi privind spre pătimirea ta, se ruga pentru tine, învăţându-ne pe noi să ne rugăm unul pentru altul şi să cântăm cu credinţă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Mucenice al lui Hristos, Ştefane, dulci şi lesnicioase ţi se păreau chinurile, când vedeai pe Iisus privindu-te şi pe Sfântă Maica Sa rugându-se pentru tine; iar noi, încredinţându-ne îndrăznelii tale celei către Dumnezeu, cântăm ţie aceste laude:
Bucură-te, că ele ţi s-au făcut flori spre încununare;
Bucură-te, că prin ele ai câştigat mare îndrăzneală la Dumnezeu;
Bucură-te, rugătorule pentru sufletele noastre;
Bucură-te, cel ce ne izbăveşti pe noi de vrăjmaşi;
Bucură-te, cel ce împaci sufletele celor învrăjbiţi;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucură-te, că rugându-te pentru noi vei fi ascultat;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 9-lea

Fiii piericiunii cei băutori de sânge, întunecaţi fiind la minte de tatăl lor satana, şi-au plinit pofta lor ucigându-te cu pietre pe tine, care te rugai pentru ei şi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Dumnezeiasca pronie a sădit în inima ta frica Sa şi te-a îndemnat a răbda azvârliturile de pietre, a ne întări pe noi spre dragostea lui Dumnezeu şi a grăi ţie acestea:
Bucură-te, purtătorule de chinuri;
Bucură-te, biruitorul iudeilor;
Bucură-te, fierbinte rugătorule al Mântuitorului;
Bucură-te, cel ce te milostiveşti de toţi credincioşii;
Bucură-te, Apostole preaminunate;
Bucură-te, arătătorule de taine adevărate;
Bucură-te, că, rugându-te, ai adormit;
Bucură-te, că sufletul tău Dumnezeu ca o jertfă l-a primit;
Bucură-te, scăparea celor necăjiţi;
Bucură-te, ocrotirea diaconilor;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 10-lea

Împăratul slavei, Domnul Iisus, primind sfântul tău suflet în cerul cel văzut de tine deschis şi sălăşluindu-te lângă scaunul dumnezeirii, nu ne uita pe noi, cei cuprinşi de multe nevoi şi de ispitele vieţii; ci te roagă pentru noi şi ne întăreşte în răbdarea şi în dragostea cea către Dumnezeu, spre a cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Trupul tău cel zdrobit de pietre fiind aruncat spre mâncare fiarelor şi păsărilor, zăcea neîngropat; dar măritul Gamaliel, cu fiul său, l-a îngropat cu cinste, zicând către tine aşa:
Bucură-te, soare strălucitor;
Bucură-te, blândule mieluşel;
Bucură-te, mântuitorule de suflete;
Bucură-te, risipitorule de vrăjmaşi;
Bucură-te, al Evangheliei propovăduitor;
Bucură-te, sprijinitorul văduvelor;
Bucură-te, mustrătorul iudeilor;
Bucură-te, binefăcătorul tuturor;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 11-lea

Împărăteasa Evdochia, venind la cetatea Ierusalimului şi aflând locul unde ai fost ucis, cu lacrimi a sărutat pământul cel roşit cândva cu sângele tău; şi zidind biserică preafrumoasă, ca să Se preaslăvească Dumnezeul minunilor, a pus într-însa cinstitele tale moaşte, ca văzându-te credincioşii să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Împărate Sfinte, preadulce Iisuse, primeşte pe pătimitorul Tău ca mijlocitor pentru mântuirea noastră şi pentru sporirea în fapte bune; pentru ca îndreptându-ne viaţa, să grăim cu dragoste către pătimitorul Tău unele ca acestea:
Bucură-te, viteazule ostaş;
Bucură-te, propovăduitorule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, moştenitorule al cereştii Împărăţii;
Bucură-te, al lumii învăţător;
Bucură-te, păzitorule al legii strămoşeşti;
Bucură-te, ocrotitorule al ţărilor creştineşti;
Bucură-te, întărirea ostaşilor creştini;
Bucură-te, cel ce surpi pe vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi;
Bucură-te, împodobitorul bisericilor;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 12-lea

Făclie luminoasă fiind, nu putem a te lăuda pe tine, cel ce ai pus în uimire pe îngeri prin pătimirile tale; ci tu, cu darul cel dat ţie de la Dumnezeu, învaţă-ne pe noi a avea evlavie şi credinţă către toţi sfinţii, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Întrupându-Se Fiul lui Dumnezeu, a izvorât mulţime de mucenici, între care tu ai fost cel dintâi, arătându-le calea spre pătimire şi îndemnându-ne pe noi a zice ţie unele ca acestea:
Bucură-te, rugătorule fierbinte pentru neamul creştinesc;
Bucură-te, cel ce ai biruit tot sfatul diavolesc;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale mângâi pe toţi;
Bucură-te, cel ce prin pătimirile tale goneşti demonii;
Bucură-te, că pe cei ce te cinstesc îi faci sănătoşi;
Bucură-te, că cei ce te laudă vor câştiga mila ta;
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;
Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce te cheamă;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul al 13-lea

O, preadulce Mucenice al lui Hristos Ştefan, primeşte această puţină rugăciune din gurile noastre cele de tină şi te roagă pentru noi nevrednicii, ca prin rugăciunile tale să ne mântuim de mânia lui Dumnezeu şi de ceasul cel înfricoşător al Judecăţii; ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii, văzând pătimirea ta…, Condacul 1: Apostole al lui Hristos…

Icosul 1

Îngerii, văzând pătimirea ta, s-au mirat de răbdarea ta şi cu dragoste au lăudat nevoinţele tale, zicând:
Bucură-te, înger întrupat;
Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai iubit cu adevărat;
Bucură-te, că pătimirilor Lui ai urmat;
Bucură-te, îndreptătorule la fapte bune;
Bucură-te, că pentru lege ţi-ai pus sufletul;
Bucură-te, că prin pătimire ai îndemnat pe toţi a urma ţie;
Bucură-te, uşa mucenicilor;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, lauda nevoitorilor;
Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Condacul 1

Apostole al lui Hristos, cel mai întâi între diaconi, întărire mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai sfinţit cu chinurile şi minunile tale; sufletele credincioşilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu credinţă mântuieşte-i din toate nevoile, ca să cântăm ţie: Bucură-te, Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan!

Rugăciune către Sfântul Întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan

Sfinte Mare Mucenice al lui Hristos Ştefan, cel ce ai proslăvit pe Dumnezeu întru mădularele tale cele muceniceşti, nu ne trece cu vederea pe noi, cei cuprinşi de nevoi şi ispite; ci te roagă pentru noi Preamilostivului Dumnezeu ca să împace lumea şi să depărteze de la noi pe tot vrăjmaşul cel pornit asupra noastră, prin mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre. Roagă-te, Sfinte al lui Dumnezeu, cu aceeaşi căldură cu care te-ai rugat pentru ucigaşii tăi; roagă-te să depărteze de la noi furia celor fără de Dumnezeu şi să ne apere pe noi, poporul Său cel nou ales, ca prin rugăciunile tale fiind mântuiţi, să lăudăm bunătatea lui Dumnezeu cea nespusă şi pe tine să te mărim în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Canon de rugăciune către Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan

Troparul Sfântului Apostol Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, glasul al 4-lea:

Încununatu-s-a creştetul tău cu diademă împărătească, pe urma luptelor pe care le-ai pătimit pentru Hristos Dumnezeu, luptătorule cel dintâi printre mucenici. Că vădind nebunia iudeilor, ai văzut pe Mântuitorul tău, de-a dreapta Tatălui. Pe Acela roagă-L totdeauna pentru sufletele noastre.

 

Cântarea 1, glasul al 5-lea. Irmos: Pe cal şi pe călăreţ...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Veniţi, Biserica lui Hristos, cu cântări să încununăm preamărit pe Sfântul Ştefan, întâiul mucenic; şi cu dumnezeiescul har al lui fiind încununaţi, cântare de biruinţă să cântăm.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtând cugetul cel blând al Învăţătorului şi smerenia care din dragoste se arată înălţătoare, cu vrednicie a ajuns Sfântul Ştefan întâiul între diaconi şi purtătorul de grijă al văduvelor.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

După vrednicie ai fost chemat ca ajutător al Apostolilor lui Hristos; şi ca un slujitor credincios, purtând numele de cunună, Preasfinţite Ştefan, ai trecut prin sânge acolo unde este Hristos.

Stih: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu, Hristoase, pentru oameni îmbrăcându-Te în Om din Fecioara, ca un Prunc ai fost înfăşat. Iar întâiul Tău mucenic, cu aruncături de pietre fiind împresurat, de om s-a dezbrăcat.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Cel Ce ai înfipt pe nimic...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un ostaş al lui Hristos, Sfântul Ştefan, luptându-se după Lege împotriva ucigătorilor Domnului şi îmbrăcat fiind cu Puterea Lui cea Nebiruită, a biruit toată împotrivirea cea plină de ocară a călcătorilor de lege.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De râvna dragostei lui Hristos aprinzându-se şi spre luptă dezbrăcându-se, plin fiind de credinţă şi de dumnezeiesc Duh, întâiul mucenic a adeverit tuturor propovăduirea pescarilor cea de Dumnezeu rânduită.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un propovăduitor al vieţii celei de taină cu adevărat şi dumnezeieşti, întâiul mucenic ca şi cum ar fi trecut cu vederea viaţa de faţă, a arătat cu fapta tuturor, lămurit, adevărul cel purtător de biruinţă, alegând mai bine moartea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

În peşteră lumească, Stăpânul pentru noi a intrat, cu chip smerit; iar Sfântul Ştefan, începătorul mucenicilor, a ieşit din răutatea omenească, atins fiind de dragostea Stăpânului.

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Dumnezeiasca deşertarea Ta...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pârâş, judecător, călău şi tatăl minciunii, s-a arătat ucigătorul de oameni, Preasfinţite Ştefan; ci, însuşi pe sine s-a doborât, cel ce a născocit curse împotriva ta.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Marele începător al nevoinţei, socotind ca nimic atacul vrăjmaşului, luptă cu bărbăţie, doborând cu îndemânare pe duşman.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca cel dintâi între mucenici, care ne-a netezit nouă calea către mucenicie, Sfântul Ştefan, purtătorul de cunună, dănţuieşte încununat cu cunună mucenicească.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Strălucit-ai din Fecioară ca un Soare, Hristoase şi luminezi cu Lumina Ta pomenirea preamăritului întâi mucenic, care împreună a răsărit ca un Luceafăr.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Cel Ce Te îmbraci cu lumina...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit-a ca un înger întâiul Tău mucenic, Hristoase, ajungând mai presus decât bolţile cereşti şi de Slava cea de nespus umplându-se, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de nebiruită a fost îndrăzneala dumnezeieştii râvne a întâiului mucenic! Că s-a luptat vitejeşte, până la sânge, împotriva ucigaşilor de Dumnezeu.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu grindina cuvintelor celor ieşite din gura cea de Dumnezeu grăitoare, a surpat întâiul mucenic pe spurcaţii ucigători şi de aceştia, cu nenumărate aruncături de pietre, ca un biruitor s-a încununat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Cel Ce a venit din Maica ce nu ştie de bărbat L-a văzut întâiul mucenic stând în ceruri, întru neschimbata dumnezeire şi slavă a Tatălui.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: Marea patimilor...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Măritul începător al cetei de mucenici, Sfântul Ştefan, depăşind cu harul Legile firii, se luminează cu dumnezeiasca mărire.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Următor preaales al cinstitei tale patimi, Stăpâne Hristoase, fiind Sfântul Ştefan, răsplăteşte ucigaşilor săi cu grăire de bine.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nepărtaşi la spurcata faptă de ucidere, păzeşte, Hristoase, pe cântăreţii tăi şi-i învredniceşte de moştenirea întâiului mucenic, ca un Milostiv.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Începătură de mântuire a toată lumea s-a făcut Stăpâne, Naşterea Ta şi mucenicilor temei de mărturisire vrednică de Dumnezeu.

 

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi...

Stăpânul nostru, ieri a venit la noi cu Trup, iar astăzi sluga Lui a ieşit cu totul din trup; ieri Împăratul nostru S-a născut cu Trup, astăzi sluga cu pietre este ucisă; că pentru Dânsul se şi sfârşeşte întâiul mucenic şi dumnezeiescul Ştefan.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: Dumnezeul părinţilor...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Împodobit fiind cu pietrele ca şi cu nişte flori de multe feluri şi frumoase, Preasfinţite Ştefan, pe tine însuţi te-ai adus lui Hristos, Dătătorului de viaţă, cântând: Binecuvântat eşti!

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cât de nebiruită era împotrivirea Apostolului Pavel, pe când prigonea mai înainte pe slujitorii lui Hristos, aşa este şi acum hotărârea cu care aduce neamurile la Hristos, în veci.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Scrâşnind din dinţi, în chip cumplit, cei fărădelege ca nişte fiare au răpit şi au ucis pe Sfântul Ştefan, care dumnezeieşte cânta: Dumnezeule, bine eşti cuvântat!

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înălţat fiind în Duhul Sfânt, Preasfinţite Ştefan, în chip de negrăit ai văzut pe Fiul împreună cu Părintele, strigând Treimii: Dumnezeule, bine eşti cuvântat!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ţie, Celui ce ai Răsărit din dumnezeiasca Fecioară cea curată, s-a adus Sfântul Ştefan, cunună însufleţită, ca unui Împărat, cântându-Ţi dumnezeieşte: Dumnezeule, bine eşti cuvântat!

 

Cântarea a 8-a. Irmos: Ţie, Făcătorului a toate...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Veniţi cu gândul, de mărirea Sfântului Ştefan fiind luminaţi, să cântăm lui Dumnezeu, Cel Ce S-a Întrupat: toate lucrurile lăudaţi pe Domnul şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-S-a ţie Hristos întru Slava Tatălui, vestindu-ţi lămurit răsplătirile cele pentru cumplitele nevoinţe; pentru aceasta ai strigat: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ţie, ca unui biruitor al înşelăciunii celei nebuneşti ţi s-a împletit cunună pentru cumplita nevoinţă, Preasfinţite Ştefan. Pentru aceasta ai strigat: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Naşterea Stăpânului şi pomenirea întâiului mucenic împletitu-s-a pentru noi ca o cunună; pentru aceasta lăudăm neîncetat pe Domnul şi-L preaînălţăm întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine ceea ce în chip dumnezeiesc şi omenesc, mai presus de cuget, prin cuvânt, ai născut pe Domnul şi ai rămas Fecioară, toate lucrurile te binecuvintează şi te preaînalţă întru toţi vecii, Fecioară.

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Isaia dânţuieşte...

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Covârşit-ai, întâiule Mucenic Ştefan, toată măsura laudelor şi în tot chipul porţi biruinţe cu nemincinos cuvânt; că toată mintea omenească nu este în stare să-ţi împletească ţie cunună vrednică de laude.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

O, fericitul tău glas, Preasfinţite Ştefan, care a grăit, strigând: Stăpâne, Hristoase, nu socoti fărădelegile ucigătorilor, ci, ca un Dumnezeu şi Făcător, primeşte duhul meu, ca pe o jertfă plăcut mirositoare.

Stih: Sfinte Apostole şi Întâiule Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu preţul durerilor ai luat cunună de biruinţă din Dreapta Cea Atotputernică; şi acum stând, preafericite, înaintea Împăratului a toate, încununează cu mărire şi cu har pe cei ce te laudă pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Începătură de fiinţare vremelnică în Trup a luat din Fecioara Cel Ce este din Tatăl Fiu fără de ani. Pentru aceasta, ucis fiind acum Sfântul Ştefan, următorul lui Hristos, a moştenit începătura vieţii veşnice.

 

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Apostole al lui Hristos, cel mai întâi între diaconi, întâiule mucenic, înţelepte, cununa mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai sfinţit, cu nevoinţele tale şi cu minunile ai luminat sufletele oamenilor, izbăveşte de toate nevoile pe cei ce te cinstesc pe tine, Prealăudate Mucenice Ştefan.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...

Câştigându-şi cu adevărat întâiul mucenic al lui Hristos Izvorul Duhului în inimă, în chip tainic, a mustrat semeţia iudeilor; şi le-a arătat pe Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce a odrăslit din sămânţa lui David, plin fiind, măritul, de plinirea înţelepciunii şi a harului. Ci, o, de trei ori fericite, miluieşte cu rugăciunile tale pe cei ce te cinstesc pe tine.

 

SEDELNA Praznicului Naşterii Domnului (Crăciunului), glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...

Minune uimitoare s-a făcut astăzi; că Mântuitorul nostru S-a arătat în peşteră trupeşte din Fecioara, pentru noi, precum Însuşi ştie; iar magii cu daruri ca unui Împărat s-au închinat şi păstorii cu îngerii L-au slavoslovit, cântându-I; cu care împreună şi noi strigăm către Dânsul; Slavă Celui Ce S-a Întrupat pentru noi!

Viața Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan

• • 

    Viața Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan

    Viața Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan

Scoțându-l pe Sfântul Arhidiacon Ștefan din cetate – precum mai întâi pe Domnul Cel ce a binevoit a pătimi afară de poartă – au ucis cu pietre pe sluga Domnului cea bună și credincioasă.

Domnul nostru Iisus Hristos, după săvârșirea tainei mântuirii noastre, înălțându-se la cer, și pe Sfântul Duh, Care de la Tatăl purcede trimițându-L în limbi de foc, iar Biserica cea dintâi începând a se înmulți, au cârtit elinii împotriva evreilor. Nu acei elini care se închinau idolilor, pe care Sfânta Scriptură îi numește limbi, pentru că acelora, în acea vreme, încă nu li se deschisese ușa credinței și încă nu li se propovăduise cuvântul mântuirii. Că nu îndată după uciderea lui Ștefan au început a se primi păgânii în Biserica celor credincioși, dintre care cel dintâi a fost Cornelie Sutașul. Pe acesta botezându-l Sfântul Petru, nu a plăcut celor ce erau dintre evrei că a intrat între bărbații care nu erau iudei. De acea cârteau asupra lui Petru, până când le-a spus lor despre pânza cea arătată din cer și atunci au tăcut și slăveau pe Dumnezeu, zicând: Că și limbilor le-a dat Dumnezeu pocăință în viață. Deci, nu elinii cei ce erau dintre limbi cârteau asupra evreilor, în vremea Sfântului Ștefan, ci acei care erau dintre evrei și aveau aceeași lege dată de Moise și erau risipiți prin toate țările, precum și Sfântul Apostol Pavel scrie: Celor douăsprezece seminții, care sunt întru risipire, să se bucure. Aceia deprinseseră limba elinească, însă nu și credința și obiceiurile; din care pricină elinii îi numeau pe dânșii, ierusalimiteni.

Astfel zice Sfântul Ioan Gură de Aur: „Elinii socotesc pe cei ce vorbesc elinește, pentru că aceștia fiind evrei, vorbeau elinește”. Niște elini ca aceia, care erau risipiți, au făcut cârtire către evreii cei din Ierusalim, că erau trecute cu vederea văduvele lor în slujbele cele de toate zilele, pe de o parte că li se poruncea lucrul cel mai prost, iar pe de alta că nu deopotrivă, ci partea cea mai mică și mai de pe urmă din hrană și din haine se da lor. Atunci cei doisprezece Sfinți Apostoli, adunând toată Biserica din acea vreme, au zis: Nu este cu cuviință nouă a lăsa cuvântul lui Dumnezeu și a sluji meselor. Căutați dar, fraților, dintre voi șapte bărbați mărturisiți, plini de Duh Sfânt și de înțelepciune, pe care îi vom pune pe slujba aceasta, iar noi vom petrece în rugăciuni și în predicarea cuvântului. Și a plăcut cuvântul acesta al Sfinților Apostoli înaintea întregului popor credincios. Astfel, au ales pe Ștefan, bărbat plin de credință și de Duhul Sfânt; pe Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena și pe Nicolae Antiohianul, ale căror nume arată că nu erau din neamul evreilor din Ierusalim, ci din cei ce locuiau prin părțile elinilor, că și numele lor nu sunt evreiești, ci elinești. Precum Ștefan care era rudenie cu Saul, cel chemat mai pe urmă la credință și la apostolie, iar acesta numit în urmă Pavel, era din părțile Ehiliehiei, din cetatea Tarsului. Deci, din elini au ales pentru slujbă pe acești șapte, ca să fie cu plăcere poporului elinesc, care se mâhnea pentru văduvele lor cele trecute cu vederea și așa să se potolească mâhnirea lor și să înceteze cârtirea. Pe aceștia alegându-i, i-au adus înaintea apostolilor, iar ei rugându-se și-au pus mâinile peste dânșii și i-au făcut diaconi. Ștefan, fiind plin de credință și de putere, era cel dintâi dintre dânșii, pentru aceea și arhidiacon a fost numit, făcând semne și minuni mari în popor, pe care nu le pomenește Scriptura, ca și despre Însuși Domnul Hristos, căci dacă s-ar fi scris câte una, pare-mi-se că nici în toată lumea nu ar fi încăput cărțile ce s-ar fi scris.

Însă fără îndoială vom zice că Sfântul Ștefan, fiind asemenea cu apostolii și punându-și mâinile pe bolnavi îi făcea sănătoși. Fiind și bărbat puternic în lucru și în cuvânt, întărea pe credincioși în credință, mustra pe iudeii cei necredincioși, spunându-le din lege și din prooroci, că din zavistie și din nedreptate au omorât pe Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel aștepat din veac. Odată, făcându-se întrebare între iudei, farisei și saduchei și între evreii cei ce se numeau elini, despre Domnul nostru Iisus Hristos, unii ziceau că este prooroc, iar alții amăgitor și alții că este Fiul lui Dumnezeu. Atunci Sfântul Ștefan, stând la loc înalt, a vestit tuturor pe Iisus Hristos, Domnul nostru, zicând: Bărbați, frați, aflați pentru ce s-au înmulțit răutățile între voi și s-a tulburat tot Ierusalimul; fericit este omul care a crezut în Iisus Hristos, pentru că Acesta este cel Care a plecat cerurile și S-a pogorât pentru păcatele noastre și S-a născut din Sfânta și Preacurată Fecioară Maria, cea aleasă mai înainte de întemeierea lumii. Acesta neputințele noastre le-a luat și bolile noastre a purtat. Pe cei orbi i-a făcut să vadă, pe cei leproși i-a curățit și dracii a izgonit. Ei, auzind acestea, se certau cu dânsul, grăind împotrivă și hulind pe Dumnezeu cel propovăduit, precum scrie în Faptele Apostolilor. Atunci s-a sculat, se zice, un oarecare din sinagogă ce se numea a Libertinilor, a Cirinenilor și a Alexandrinilor, a celor din Cilicia și din Asia, întrebându-se cu Ștefan. Pentru că evreii cei ce trăiau prin laturile cele mai depărtate, prin mijlocul elinilor își aveau în Ierusalim adunările lor deosebite și erau afară de sinagogile cele mari evreiești și o mulțime de sinagogi ale altor limbi - sau evreii care viețuiau între alte neamuri - pentru că evreii din fiecare latură își trimiteau copiii la sinagogă sau la adunarea lor din Ierusalim, ca să învețe legea lui Dumnezeu. Încă și ei, în fiecare an venind la închinăciune la biserica lui Solomon, într-ale lor adunări găzduiau, se adunau și învățau. Acest lucru învederat este, din ceea ce scrie la cap.11 al Faptelor: În Ierusalim veneau Iudei, bărbați cu bună cuviință dintre toate limbile cele de sub cer. Adică părteni, mideni, elamiteni și ceilalți, evrei ce viețuiau în Pârtia, în Midia, în Elamitia și în celelalte laturi, după cum scrie acolo și care veniseră în Ierusalim la praznic.

Acolo era adunarea cilicienilor, a alexandrenilor și a cirincilor. Iar pentru adunarea libertinilor se povestește că era între evrei un neam deosebit, care își trăgea neamul său din evreii aceia ce au fost odinioară robiți de Pompei al Romei și după aceea li s-au dăruit libertate și se numeau liberi, sau slobozi, așa zice și Sfântul Ioan Gură de Aur: „Libertinii cei ce au fost dăruiți cu libertate de romani, așa se numesc, căci cum erau acolo mulți străini, așa aveau și adunările unde se cuvenea a se citi legea și a face rugăciunile”. Deci, aceste adunări ale libertinilor, ale chirinenilor și altele, întrebându-se cu Sfântul Ștefan, nu puteau sta împotriva înțelepciunii și a duhului cu care grăia el. Apoi, Sfântul Ștefan biruia cu cuvântul adevărului în acea vreme trei părți din toată lumea, a Europei, a Asiei și a Africii. Biruia pe Europa, prin libertinii cei veniți din Roma, care este în părțile Europei; biruia Asia, prin cilicienii care erau din Asia; biruia Africa prin cirinei și prin alexandrini, care erau din părțile Africii.

Aceștia, neputând a grăi ceva, împotriva adevărului, care era mai luminos decât soarele, s-au aprins de mânie și, cuprinzându-i zavistia, au invitat pe niște bărbați, care iubeau minciuna, să spună la sinagogă cea mare evreiască, că ar fi auzit pe Ștefan grăind cuvinte de hulă împotriva lui Dumnezeu și a lui Moise. Cu acest fel de vicleșug tulburând poporul, pe bătrâni și pe cărturari, au răpit pe Sfântul Ștefan și l-au dus în adunarea lor înaintea arhiereilor și a toată mulțimea învățătorilor de lege. Apoi au pus înainte și martori mincinoși, zicând: Omul acesta nu încetează a grăi cuvinte de hulă împotriva acestui loc sfânt și a Legii, că l-am auzit și pe el zicând că Iisus Nazarineanul va risipi locul acesta și va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat nouă Moise (Fapte 6, 11-14).

Sfântul Ștefan stătea în mijlocul acelei adunări ucigașe ca un înger al lui Dumnezeu, strălucind cu lumina dumnezeiescului dar, precum odinioară Moise s-a preamărit cu strălucirea feței lui, și toți cei ce ședeau în adunare, căutând la dânsul, au văzut fața lui ca fața îngerului. Și a zis arhiereul: Oare sunt adevărate cele grăite de martori? Iar Sfântul, deschizându-și gura sa, a început a grăi de la Avraam, care mai întâi a primit făgăduința venirii lui Mesia și le-a spus istoria până la Moise, vestind-o cu toată buna cucernicie și cu cinste, grăind împotriva martorilor celor mincinoși, că nu este hulitor al lui Moise, nici al legii lui Dumnezeu celei date prin Moise, ci mai vârtos adeverind că părinții lor au fost hulitori. Nu au vrut, zice el, părinții noștri să o asculte pe ea, ci au lepădat-o și s-au întors cu inimile lor la Egipt.

După aceasta, surpând acea mărturie mincinoasă că ar fi hulit asupra locului sfânt, a zis: „Solomon i-a zidit Lui biserică (adică lui Mesia) ca și cum ar fi zis: Nu-mi este cu neștiință locul cel sfânt, cel rânduit cu bună voirea lui Dumnezeu, de împăratul Solomon cel înțelept și cu slava Domnului cea arătată în nor sfințit. Cinstesc locașul cel făcut din mâini întru slava lui Dumnezeu, însă mărturisesc că Dumnezeu voiește mai vârtos a petrece în locurile cele nemateriale și nefăcute de mână, adică în sufletele omenești cele curate. Cel Preaînalt nu viețuiește în bisericile cele făcute de mâini, precum zice proorocul: Cerul Îmi este scaun și pământul reazem picioarelor Mele. Ce casă Îmi veți zidi Mie?, grăiește Domnul, sau care este locul odihnei Mele? Nu mâna Mea a făcut acestea toate?”.

Apoi, umplându-se de râvna dumnezeiască, precum și Ilie odinioară, a adus cuvânt de mustrare, zicând către dânșii: Voi cei tari la cerbice și netăiați împrejur la inimă și la urechi, voi pururea vă împotriviți Duhului Sfânt, precum părinții voștri așa și voi! Pe cine din prooroci n-au izgonit părinții voștri? Și au omorât pe cei ce mai înainte au vestit despre venirea lui Mesia cel așteptat (Fapte 7,47-52).

Aceste cuvinte ale sfântului au pornit spre nespusă mânie pe arhiereu, pe cărturari și pe tot poporul cel înrăutățit al iudeilor, căci, auzind acestea, se iuțeau în inimile lor și scrâșneau cu dinții asupra lui. Însă el nu băga în seamă mânia lor, că era plin de Duhul Sfânt, care îl făcea cu bărbăție și de Dumnezeu vorbitor. Apoi, căutând la cer a văzut slava lui Dumnezeu, pe care mai înainte dorea să o vadă și cu credință neîndoită nădăjduia a o dobândi. Pe aceasta mai înainte de vreme a început a o vedea, ca și cum ar fi ieșit din trup și ar primi răsplătirea. Deci a văzut și pe Iisus Hristos, Stăpânul și Domnul său, ca și cum venea către sine, căci dezlegându-se degrabă de trup, avea să meargă către El, ca unde este Domnul, acolo și sluga lui să fie. Ceea ce a văzut singur, aceea a vestit-o tuturor, strigând cu glas mare: Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu.

El nu a tăinuit ceea ce a văzut, precum este obiceiul sfinților a nu arăta la alții descoperirile ce li se fac de Dumnezeu pentru a lor smerenie. Ci, Sfântul Ștefan a făcut arătată acea preaslăvită descoperire, iar aceasta a făcut-o pentru a întări credincioșii în credință, iar necredincioșii să se rușineze. Încă și pentru a adeveri și pe ceilalți mucenici, ce vor veni după dânsul, că celor ce mor pentru Hristos mucenicește, nu le este în văzduh vreo împiedicare la suirea către înălțime sau vreo încercare; ci calea cea dreaptă, cerul deschis, răsplătirea gata, puitorul de nevoințe așteaptă și singură slava Domnului întâmpina pe mucenic în porțile cerești.

Pentru aceea întâiul mucenic, netăcînd, vestește ceea ce vede, ca și cum ar chema după sine și pe alții, către aceeași cunună mucenicească. Iar iudeii cei zavistnici, care se învățaseră a ucide pe prooroci și care îndrăzniseră și asupra Domnului, împlinitorul legii și al proorocilor, nu au suferit a auzi cuvintele cele adevărate grăite de Sfântul Ștefan, singuri fiind mincinoși, ci strigând cu glas mare, își astupau urechile și au pornit cu un suflet și-au pus asupra lui mâinile cele ucigașe. Apoi, scoțându-l din cetate - precum mai întâi pe Domnul Cel ce a binevoit a pătimi afară de poartă - au ucis cu pietre pe sluga Domnului cea bună și credincioasă. Martorii cei mincinoși și ucigașii, pentru ca să le fie mai ușor a arunca cu pietre asupra sfântului, s-au dezbrăcat de hainele lor și le-au pus lângă picioarele unui tânăr, numit Saul. Acesta, fiind rudenie și de o seminție cu cel ce se ucidea, mai mult se iuțea asupra lui, râvnind după legea cea veche. Saul era atunci binevoitor pentru uciderea lui Ștefan și cum Sfântul Ioan Gură de Aur grăiește despre aceasta: „Îi părea rău lui Saul că nu are mâini mai multe ca să ucidă cu toate pe Ștefan, dar și așa a aflat că să-l ucidă cu mâini multe, care erau ale martorilor mincinoși, ale căror haine le păzea Saul”.

Deci, fiind ucis Sfântul Ștefan în valea lui Iosafat - care este între Eleon și între Ierusalim, lângă pârâul Cedrilor, ce avea mulțime de pietre pe lângă mal - stătea de departe pe o piatră Preacurată Fecioară, cu Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, privind de sus și rugându-se cu sârguință către Domnul și Fiul său ca să-l întărească în răbdare și să primească sufletul lui în mâinile Sale. O! cât îi era de dulce Maicii Domnului moartea Sfântului, întâiului mucenic și Arhidiacon Ștefan, deși era într-acea cumplită ucidere cu pietre; căci privea la pătimirile lui, din înălțimile cele cerești, preadulcele Iisus; iar din dealurile cele pământești, preadulcea Maică, împreună cu iubitul ucenic.

Multă ploaie de pietre zburând asupra lui și cu totul roșindu-se de sângele lui, iar cu trupul slăbind și din legăturile cele firești dezlegându-se, îl durea inima pentru cei ce-l ucideau și mai cu sârguință se rugă pentru ei, decât pentru sine. Căci pentru sine a zis: „Doamne, Iisuse, primește sufletul meu!”. Iar pentru ei, plecându-și genunchii și cu glas mare strigând, a zis: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!”. Aceasta zicând, a adormit.

Astfel s-a săvârșit bunul nevoitor. Astfel s-a încununat cu niște trandafiri roșii, prin sângerarea de pietre, întâiul mucenic și a mers în cerul pe care l-a văzut deschis, către Domnul și Împăratul slavei, ca să împărățească împreună cu El întru împărăția cea nesfârșită. El fusese ales arhidiacon de Sfinții Apostoli, îndată după Pogorârea Sfântului Duh și a pătimit în același an după Înălțarea Domnului, în ziua de douăzeci și șapte a lunii decembrie, având de la nașterea să mai mult de treizeci de ani. Era frumos la față, dar mai frumos cu sufletul.

Sfântul lui trup a fost aruncat spre mâncarea fiarelor și a păsărilor și a zăcut neîngropat o zi și o noapte. După aceea, în noaptea a doua, Gamaliel, acel slăvit învățător al legii evreiești din Ierusalim, care mai pe urmă a crezut în Hristos împreună cu fiul său, Avelvie, a trimis niște bărbați cinstiți și credincioși și, luând în taină moaștele sfântului, le-a dus într-un sat al său, care era departe de Ierusalim, ca la douăzeci de stadii, ce se chema Cafargamala și acolo le-a îngropat cu cinste, făcând deasupra lui mare plângere. „Căci cine n-ar fi plâns – zice Sfântul Ioan Gură de Aur – văzând pe acel miel blând, ucis cu pietre și zăcând mort”.

După mulți ani, binecredincioasa Evdochia, soția împăratului Teodosie cel Mic, venind în Ierusalim, la locul acela unde a fost ucis Sfântul Întâiul Mucenic Ștefan cu pietre și s-a roșit pământul cu cinstitul său sânge, a zidit o biserică preafrumoasă în numele și în cinstea lui Hristos Dumnezeu, a Căruia este slava în veci. Amin.