Copiii învață ce trăiesc

Copiii învață ce trăiesc

“Dacă trăiesc în critică și în cicăleală, copiii învață să condamne.

Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învață să fie agresivi.

Dacă trăiesc în teamă, copiii învață să fie anxiosi.

Dacă trăiesc înconjurați de milă, copiii învață autocompătimirea.

Dacă trăiesc înconjurați de ridicol, copiii învață să fie timizi.

Dacă trăiesc în gelozie, copiii învață să simtă invidia.

Dacă trăiesc în rusine, copiii învață să se simtă vinovați.

Dacă trăiesc în incurajare, copiii învață să fie încrezători.

Dacă trăiesc în toleranță, copiii învață răbdarea.

Dacă trăiesc în laudă, copiii învață prețuirea.

Dacă trăiesc în acceptare, copiii învață să

iubească.

Dacă trăiesc în aprobare, copiii învață să se

placă pe sine.

Dacă trăiesc înconjurați de recunoaștere, copiii învață de ce este bine să ai un tel.

Dacă trăiesc împărțind cu ceilalți, copiii învață generozitatea.

Dacă trăiesc în onestitate, copiii învață respectul pentru adevăr.

Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învață să fie drepți.

Dacă trăiesc în bunăvoință și considerație, copiii învață respectul.

Dacă trăiesc în siguranță, copiii învață să aibă încredere în ei și în ceilalți.

Dacă trăiesc în prietenie, copiii învață că e plăcut să trăiești în această lume.

Dacă sufletul tău este senin, copilul tău va câștiga pacea minții.''

 

Care mai este valoarea unui om azi?

 Care mai este valoarea unui om azi? Inteligența e înlocuită de butoane, frumusețea de operații, loialitatea de legi și îndatorări la bancă. Totul poate fi înlocuit, înafară de o inimă bună care îl are înainte pe Dumnezeu.

Dacă ești mamă știi

„Când mamele sunt însărcinate, celulele bebelușului migrează în sângele lor și apoi se învârt înapoi în bebeluș, se numește „microchimerism fetal-maternal”. ⁠ ⁠

Timp de 41 de săptămâni, celulele circulă și se îmbină intr-un circuit permanent, iar după nașterea bebelușului, multe dintre aceste celule rămân în corpul mamei, lăsând o amprentă permanentă în țesuturile, oasele, creierul și pielea mamelor, rămând acolo timp de un deceniu. Fiecare copil pe care îl are o mamă după aceea, va lăsa o amprentă similară in corpul ei.

Chiar dacă o sarcină nu ajunge la termen complet sau dacă faci avort, aceste celule tot migrează în sânge.

Cercetările au arătat că dacă inima unei mame este rănită, celulele fetale se vor grăbi la locul rănirii și se vor transforma în diferite tipuri de celule specializate în repararea inimii.

Bebelușul ajută la repararea mamei, în timp ce mama construiește copilul.

Cât de tare e asta?

Acesta este adesea motivul pentru care anumite boli dispar în timp ce femeile sunt însărcinate.

Este incredibil cum corpurile mamelor protejează copilul cu orice preț, iar bebelușul protejează și reconstruiește mama înapoi - astfel încât bebelușul să se dezvolte în siguranță și să supraviețuiască.

Gândește-te o clipă la poftele nebune. Ce a fost mama deficitară de i-a făcut bebelușul să poftească?

Studiile au arătat, de asemenea, celule de la un făt în creierul unei mame la 18 ani după ce a născut. Cât de uimitor este asta? ”

Dacă ești mamă știi cum îți poți simți intuitiv copilul chiar și atunci când nu este acolo... Ei bine, acum există dovada științifică că mămicile le poartă ani și ani chiar și după ce le-au născut.

Mi se pare atât de frumos.''

 

Fusta are proprietăți curative

 

În toate timpurile fusta se considera principalul atribut al feminității. Și motivul nu este doar în frumusețea acestei ținunte. Specialiștii în domeniul energeticii personale consideră că atunci cînd femeia poartă fustă, ea începe să acumuleze energia feminității, proprie ei. De aceea, fusta poartă și un sens sacru pentru fiecare femeie.

Din antichitate, femeile se îmbrăcau exclusiv în fuste și rochii. Și această modă era corectă pentru toate popoarele. De exemplu, femeile slave purtau sarafane, cele din India purtau batiste lungi, iar japonezele îmbrăcau kimono. Precum vedem, îmbrăcămintea tuturor femeilor nu presupunea construcția pantalonilor.

În timpurile străvechi, oamenii simțeau mai fin legătura lor cu forțele naturii. Toți știu că femeile se deosebesc de bărbați nu doar după parametrii fizicii. Oamenii de diferite genuri au și energetică diferită. Bărbaților li s-a prescris să-și preia energia din cosmos. Iar femeile luau energie preponderent din pămînt.

Dacă ne amintim asemenea noțiuni ca dragostea, atenție, grijă, empatie, gingășie, atunci, desigur, ele sunt caracteristice femeilor. Dar și față de pămînt asemenea noțiuni vor fi corecte.

Construcția oricărei fuste seamănă cu un con, ce se lărgește în jos. Acest model de fustă nu a fost inventat întîmplător.

Se considera că un asemenea con îi ajută femeii să preia mai multă energie și putere din pămînt, să devină fertilă și asigurată material. Energia femeii, dacă vorbim despre corpulfizic, se acumulează în uter. Bărbații nu sunt înzestrați de natură cu un asemenea organ. Și în plan energetic, pentru a obține energia pămîntului, el trebuia să o ia anume de la femeie.

Cînd femeia îmbracă pantaloni, ea parcă întrerupe legătura cu pămîntul. Mișcarea energiei se oprește, iar vasul sfînt al femeii sub formă de uter devine gol. În rezultat, femeia nu are ce-i oferi bărbatului.

Energia femeii este foarte importantă pentru bărbat. Ea îl face mai calm, mai stabil. Dacă bărbatul are acces la energia femeii, atunci el va dori întotdeauna să se ocupe cu lucrul creativ. Atunci cînd bărbatul este lipsit de dragostea și mîngîierea femeii, el devine agresiv, dur și violent.

Multe femei nu poartă, în general, fuste. Ele se îmbracă exclusiv în pantaloni sau blugi. Dar din punct de vedere energetic, această femeie își alimentează și fortifică spiritul printr-o metodă străină ei, adică bărbătește. În rezultat, interacțiunea dintre bărbat și femeie are loc ca și cu ea ar fi bărbat de la natură. În acest plan, are loc perturbarea schimbului de energii. Acest fapt se poate reflecta atît la nivel fizic sub forma diferitor boli, neînțelegeri și certuri.

Drept justificare, femeile ar putea spune că pantalonii sunt comozi, sunt stilați, practici, la modă. Cu siguranță, în pantaloni femeia poate face mai ușor unele lucrări, destinate inițal bărbaților. De exemplu, să care greutăți, să se miște rapid etc. În comparație cu pantalonii, rochia sau fusta, sunt un fel de frînă. Dar în acest sens se manifestă un avantaj pentru femei, aducîndu-i liniște și armonie. O femeie adevărată nu se va gîndi să facă lucruri grele, să care greutăți sau să fugă undeva. Ea va aștepta bărbatul, care ca un adevărat cavaler, nu va refuza să o ajute.

Îmbrăcînd o rochie sau o fustă frumoasă, orice femeie poate simți cum i se schimbă dispoziția. În ea parcă se trezește o energie foarte cunoscută ei. Desigur, privirile bărbaților se vor îndrepta anume spre femeile îmbrăcate în rochii și fuste.

Pantalonii, chiar și cei mai stilați, trebuie îmbrăcați sub formă de excepție.

Au importanță lungimea și forma fustei. Anterior, se considera că rochia sau fusta trebuie să fie cît se poate de lungi, pînă în podea. Așa femeia se alimenta mai ușor cu energia pămîntului. Dacă fusta are poale largi, care se învăluie în timpul mersului, atunci se formează așa-zisele cîmpuri torsionare, chemate să amplifice energia pămîntului. Poalele fustei se considera un fel de cerc de protecție. Această protecție era chemată să creeze o apărare pentru centrele sexuale ale femeii. De funcționarea corectă a acestor centre depinde direct sănătatea organelor reproductive feminine și funcționarea lor corectă.

Chipul femeii în fustă lungă va aminti întotdeauna de castitate, inocență și puritate. Fusta lungă protejează femeia de privirile pofticioase. Este foarte important. Asemenea priviri pot fi egale cu ochiul rău, ce poate crea goluri în centrele energetice inferioare.

Dacă acest lucru se întîmplă, atunci femeia își pierde energia sexuală. Iar împreună cu aceasta va pleca și forța vitală și atractivitatea feminină. În final, are loc sărăcirea energetică a femeii. Ea nu mai poate oferi nimici bărbatului ei, de aceea el își pierde interesul față de ea. În prezent, multe femei se întreabă, unde s-au pierdut bărbații adevărați. Dar de unde vor apărea ei, dacă femeile înșiși nu mai sunt femei în adevăratul sens al cuvîntului?

Femeile renunță intenționat la feminitatea lor, îmbrăcînd pantaloni și alte haine bărbătești. Din fericire, moda ultimilor ani le oferă femeilor șansa de a reveni la îmbrăcămintea pur feminină, să se alimenteze cu energia pămîntului și să-i ofere gingășie bărbatului iubit. De aceea, purtați fuste sau rochii lungi și învățați-vă să vă simțiți femei adevărate.

Orice minte, la intrarea în viaţă, e crudă şi sălbatică

Dar dacă ne este dată în grijă ca minte a noastră, noi suntem cei chemaţi s-o ajutăm să devină «o minte adevărată», s-o cultivăm şi s-o facem să se coacă. Răspundem, mai presus de orice, pentru mintea noastră, pentru felul în care i-am trasat contururile şi pentru cel în care, pornind de la ea, ne-am ales apoi viaţa. Adevărul e că nu poţi spune «eu» şi nu poţi revendica un destin decât la capătul unui act solitar de gândire.“

„Titlul, spune Schopenhauer undeva, «trebuie să fie pentru o carte ceea ce este adresa pentru o scrisoare». Dar cui i se adresează atunci titlul acestei cărţi, Nebunia de a gândi cu mintea ta? Cine anume e interesat de ce înseamnă să gândeşti cu mintea ta? Răspunsul mi se pare evident: oricine. Oricine care, vorba lui Kierkegaard, vrea să fie mai mult decât un exemplar într-un banc de heringi.“

„Dacă sfârşeşte ca dialog continuu cu sine, gândirea pe cont propriu este lucrul cel mai greu de suportat. Căci din acest dialog decurg la tot pasul corecţiile care se impun pentru ca viaţa să rămână pe linia de plutire. Iar viaţa celui care nu poate să le facă este în mod fatal una eşuată. Până la urmă, mai toate vieţile sunt, privite cu un ochi distant, incoerente. De aceea, poate că e preferabil să-ţi dai întâlnire cât mai rar cu necunoscutul din tine. Altminteri, judecata căreia i te vei supune va fi în mod fatal o «aspră judecare de sine».“ — GABRIEL LIICEANU

Plimbare în lumea necuvantatorelor!!!

Sa te-ndepartezi de zgomotul lumii, de știrile otrăvitoare, de povara gândurilor, este o binecuvântare pentru sufletul chinuit, care luptă sa nu se adâncească în abisul minții.  
Monotonia este ziditoare, mai ales în manastire,  ne spunea un părinte, dar noi, oamenii de lume, greu o rabdam, și căutăm, mereu, ceva care sa ne ajute.  
Din fericire, am pădure și câmp aproape de casă, unde mă pot refugia, cât mă mai țin picioarele. De fiecare dată natura îți daruieste bucurii, pe care în lume nu le vei afla niciodată.  
Când vezi iepurașii alergând pe imas, speriați ca le-am invadat raiul, când ariciul se face ghem, așteptând sa trecem de el, când fluturii de noapte te lovesc pe obraz...uiți de gândurile care te frământă și intri într-o lume a lui Dumnezeu.  
Ți se sfâșie inima la gândul ca suntem atât de mici, încât stricam, pas cu pas, tot ce avem mai de preț, natura, care ne tine în viață. Nu cere nimic, decât sa o iubim si să o protejăm, ca să ne fie bine.  
Ne-am salbaticit, de nu mai vedem nimic de gardurile înalte ale minții, ale curții, și când întâlnești un suflet de om care vede peste gard, e o binecuvântare, și ii mulțumesc Lui Dumnezeu!  
Aseară, când întunericul nopții se așeza peste padure și câmp, lângă cărare, un ghemotoc aștepta să trecem, dar ne-am oprit fascinați de micuța vietate.  
Un arici drăgălaș, care nu s-a speriat de noi, a vrut sa fugă, dar s-a oprit și ne-a lăsat sa ne desfatam ochii și să îi facem poze.  
Ce sa ne dorim mai mult de la zi? Mulțumim... și ne îndreptam spre casă, cu bucurie, că Dumnezeu ne-a mângâiat, din nou!

 

𝑨𝒔̧𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝑩𝒖𝒏𝒂̆𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒄𝒂 𝒃𝒂𝒛𝒂̆ 𝒂 𝑽𝒊𝒆𝒕̧𝒊𝒊 𝒕𝒂𝒍𝒆 , 𝑫𝒓𝒆𝒑𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒄𝒂 𝑴𝒂̆𝒔𝒖𝒓𝒂̆ , 𝑰̂𝒏𝒕̧𝒆𝒍𝒆𝒑𝒄𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂 𝒄𝒂 𝑳𝒊𝒎𝒊𝒕𝒂̆ , 𝑰𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒂 𝑰̂𝒏𝒄𝒂̂𝒏𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒔̧𝒊 𝑨𝒅𝒆𝒗𝒂̆𝒓𝒖𝒍 𝒄𝒂 𝑳𝒖𝒎𝒊𝒏𝒂̆ !

 

“Tu ești stăpânul propriului destin.”

”Oamenii nu atrag ce vor, ci ceea ce sunt.”

“Corpul este servitorul mintii. La ordinul gândurilor vesele și frumoase, se înveșmânteaza in tinerețe și frumusete.”

”Cel care a învins îndoiala și frica a învins eșecul.”

”Prețuiește -ți viziunile; prețuiește-ți idealurile.”

Spor la inspiratie! Tu construiești, tu devii!