Mărțișorul – micul șnur reprezentat de împletirea unui fir alb cu unul roșu, care adesea este împodobit cu diverse obiecte, este dăruit femeilor în data de 1 martie a fiecărui an, acesta simbolizând venirea primăverii, dar și că cel care îl va purta va avea parte de noroc și bunăstare în acel an.
Tradiția mărțișorului, legată de o serie de legende
Una dintre ele spune că Soarele s-a întruchipat în om pentu a coborî pe Pământ și a fost răpit și ținut prizonier de un personaj malefic. După 3 anotimpuri de sechestru, timp în care lumea a fost privată de lumina solară, un tânăr curajos a îndrăznit să lupte cu răufăcătorul pentru a elibera Soarele. Era o iarnă grea, iar lupta a fost dificilă, însă într-un târziu, tânărul a învins zmeul în luptă, iar Soarele a revenit pe cer, aducând în acest fel primăvara. În semn de recunoștință față de flăcăul ce l-a salvat, Soarele a topit zăpada, iar în locurile în care aceasta fusese pătată cu sângele curs din rănile tânărului au răsărit ghiocei, denumiți și vestitorii primăverii. În acest fel, se spune că tradiția șnurului alb cu roșu este inspirată de culoarea roșie a sângelui curs pe albul imaculat al zăpezii.
O altă legendă relatează modul în care Primăvara a învins Iarna. Se spune că Primăvara, personaj mitic, în timpul unei plimbări în natură, a zărit un ghiocel firav care tocmai își ițise capul din zăpadă. Din dorința de a-l ocroti și a-l ajuta să crească, Primăvara a topit zăpada din jurul lui, însă Iarna, fiind ofensată de acțiunile suratei ei, a trimis un ger năprasnic, înghețând astfel sărmanul ghiocel. Primăvara a încălzit planta cu mâinile goale, ocrotind-o în acest fel de frig. În această încercare, se pare că Primăvara s-a rănit la mâini, sângele scurgându-i-se pe ghiocel și trezindu-l la viață. Legenda vorbește așadar despre readucerea naturii la viață în acest anotimp, punând în prim-plan vestitorii primăverii, dar și culoarea roșie îmbinată cu albul zăpezii.
Legenda Babei Dochia
O a treia legendă spune că între 1 si 9 martie, zile care mai sunt numite la noi și „Zilele babelor”, personajul mitic baba Dochia urca timp de 9 zile și nopți cu oile la munte îmbrăcată în nouă cojoace, pe care le scutura, câte unul în fiecare zi. Doamnele și domnișoarele trebuie să își aleagă, conform legendei, o zi din cele 9, iar în funcție de cum este vremea în ziua selectată, la fel va fi și persoana care și-a ales baba în ziua respectivă: liniștită sau supărată, frumoasă sau urâtă.
Oricare ar fi legenda, cert este faptul că obiceiul mărţişorului este legat de reînvierea naturii cu ocazia venirii primăverii, acest obicei fiind larg răspândit în spaţiul balcanic.
Nu este cunoscută cu exactitate perioada apariției tradiției mărțișorului, însă se estimează că aceasta datează de mii de ani, încă din vremea tracilor.
Inițial, obiceiurile de Mărţişor erau ca părinţii să lege la gâtul sau la mâna copiilor o monedă de argint sau de aur cu un șnur care combină culorile alb și roșu, sau să confecționeze și să dăruiască tinerilor lănțișoare formate din mărgele sau mici pietre de râu colorate în alb și roșu. Mărţişorul proaspăt confecționat trebuia ţinut 9-12 zile, urmând sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc şi bunăstare celei care l-a purtat.
Primul Mărțișor are 8.000 de ani vechime
Dovezi ale obiceiurilor legate de confecționarea mărțișoarelor au fost descoperite în situl arheologic de la Schela Cladovei din judeţul Mehedinţi, unde au fost găsite coliere vechi de circa 8000 de ani, de care erau agăţate mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu.
Se spune că în acele timpuri, dacii purtau la gât mărţişoarele reprezentate din pietricele albe şi roşii, roşul simbolizând sângele, soarele şi viaţa, adică femeia, iar albul claritatea apelor, întruchipând înţelepciunea bărbatului. Șnurul, fiind o îmbinare a acestor culori, simboliza armonia celor doi.
Tradiţiile spun ca 1 Martie era prima zi a anului, conform calendarului vechi roman. În această zi se sărbătoarea „Matronalia”, o festivitate în cinstea zeului Marte – zeul războiului, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii.
Cum serbează Mărțișorul alte nații
Deși mulți dintre noi ar crede că sărbătoarea Mărțișorului este una autentică românească, iată că aceasta este răspândită în majoritatea țărilor balcanice din Europa de Est.
Astfel, Bulgaria, Republica, Moldova, Serbia, Albania, Macedonia, chiar și Rusia urmează tradiția șnurului bicolor, deși fiecare țară are propriile obiceiuri .
Spre exemplu, în Republica Moldova, mărțișorul se oferă și bărbaților, iar în Bulgaria chiar și animalelor. În Albania se numește “lidhka” și este dăruit copiilor pentru a fi purtat începând cu data de 14 martie, până la apariția primelor rândunici, când este agățat de creanga unui copac. Și în Macedonia mărțișorul se oferă doar copiilor, băieți și fete, aceștia urmând să poarte simbolurile primăverii în seara de ajun a zilei de 1 martie, iar după aceea să le agațe de creanga unui pom înflorit, pentru ca acesta să fie roditor.
Legenda vecinilor bulgari
În Bulgaria, se celebrează în data de 1 martie Martenitsa, sărbătoare a cărei denumire provine de la „Baba Marta”, – o bătrână capricioasă, asemănătoare Babei Dochia de la noi. Tradiția este inspirată tot dintr-o legendă, de data aceasta una bulgară. Conform acesteia, sora și fratele hanului Asparuh, întemeietorul statului bulgar, pe numele lor Huba și Boian, au fost prinși și ținuți prizonieri de inamicii din acea vreme ai hanului bulgar. Fratele lor le-a trimis un șoim de al cărui picior legase un șnur alb, transmițându-le în acest fel că îi va salva. Cei doi au reușit să evadeze, însă în drumul lor spre casă, au fost prinși de urmăritori, iar Boian a sfârșit tragic. Sora sa, Huba, a eliberat șoimul, îmbibând ața albă cu sângele lui Boian, pentru a-i transmite lui Asparuh vestea morții fratelui lor. Hanul bulgar, îndurerat fiind de moartea lui Boian, și-a trimis armata la luptă, fiecare soldat purtând în piept un fir de lână alb și unul roșu, pentru a fi ferit de necazuri. Acest lucru s-ar fi petrecut, conform legendei, pe data de 1 martie 681.
Focul rugaciunii să ne aprindă inimile de dragostea de Dumnezeu si de aproapele !
Legume
Miere în cantitate rezonabilă în loc de zahăr
Proteine vegetale precum fasolea în loc de carne
Mese neîncălzite
Suc anti-cancer:
Alte sucuri anticancerigene: Corosol (fără semințe) + Bromalaină.
Mănâncă morcovi cruzi sau fierți sau sucul lor în fiecare zi.
Când plasticul intră în contact cu căldura, creează substanțe chimice care pot provoca 52 de tipuri de cancer.
Evitați să beți Coca-Cola peste ananas sau după ce ați mâncat ananas la desert.
