Paraclisul Sfântului Cuvios Patapie, tămăduitorul de cancer și multe boli

 

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Că a Ta este Împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh.

Doamne miluiește (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.

 

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric, ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slaăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Troparele

Glas 4

Pe cei ce vin la cinstitele tale moaște și caută solirea cea fierbinte, făcătorule de minuni, Patapie, Părintele nostru, izbăvește-i de toată vătămarea și paguba și de toate necazurile și de bolile cele cumplite, și ne păzește pe noi în pace, ca un ocrotitor al nostru și împreună pătimitor! (de două ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi, pururea, din toate nevoile.

 

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnzeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

 

Canonul Sfântului Cuvios Patapie

Cântarea 1

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Ocrotitor şi solitor al nostru fiind către Ziditorul, Patapie, roagă-te cu osârdie să ne izbăvim din primejdii şi din necazurile cele de multe feluri.

Ca unul ce în sfințenie ai săvârşit viaţa ta şi pe noi ne sfinţeşti şi ne izbăveşti de toată mânia, Părinte, cu harul cel purcezător din sfintele tale moaşte.

Ca un adevărat slujitor al Domnului, tămăduieşte, Părinte, durerile inimilor şi suferinţele trupurilor celor care cer fierbinte solirea ta.

Ceea ce eşti Maica Făcătorului tuturor şi vistieria milostivirii necheltuită, milostiveşte-te fecioară spre robii tăi şi mijloceşte-ne sănătate sufletelor şi trupurilor.

 

Cântarea a 3-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

În chip înţelegător privind ca un împreună-pătimitor, Cuvioase, spre binecredincioşii creştini ce caută pururea scăpare la tine, nu înceta, de Dumnezeu cugetătorule, a depărta toată sminteala de la dânşii.

Sfânta racla ta, Sfinte, sfinţenie izvorăşte prin Duhul Sfânt, sfinţindu-ne trupurile şi sufletele, de Dumnezeu purtătorule, de patimi şi de toată întinăciunea curăţindu-ne.

Nu înceta a te ruga pentru noi, Cuvioase, să se dăruiască iertare de greşeli şi izbăvire de toată strâmtorarea şi necazurile acestei vieţi celor ce aleargă cu credinţă la acoperământul tău.

Ceea ce ai născut fără de bărbat pe Pricinuitorul tuturor şi, după naşterea cea negrăită, Fecioară ai rămas, păzeşte-mă neîntinat cu sufletul, cu mintea şi cu inima, ceea ce eşti una pururea Fecioară, Ajutătoarea tuturor.

Izbăveşte de toată nevoia şi necazurile acestei vieţi pe cei ce cu credinţă aleargă la ajutorul tău, Patapie, de Dumnezeu purtătorule.

Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

 

Sedealna

Glasul al 2-lea

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu: Stăpână, vino degrab şi ne mântuieşte din nevoi, ceea ce eşti una grabnic folositoare.

Cu credinţă fierbinte alergând turma ta la al tău ajutor, Patapie fericite, de cursele şarpelui şi de smintelile cele amare se slobozeşte; căreia dă-i bună statornicie a vieţii şi al dumnezeieştii dragoste foc fără de materie.

 

Cântarea a 4-a

lrmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Caută cu împreună-pătimire, Sfinte, pe cei ce cu evlavie stau la racla ta sfântă, Patapie, şi dăruieşte-le cererile lor.

Arşiţa patimilor şi văpaia neputinţelor stinge-o cu roua harului tău, Părinte, şi bucurie slugilor tale dăruieşte.

Alungă, Sfinte, pe vrăjmaşul cel gândit, cela ce se oşteşte împotriva turmei tale, dăruindu-i acesteia binecuvântarea ta.

Pe Dumnezeu, pe Cel Ce L-ai născut, Fecioară fără prihană, pentru bunătatea Sa roagă-L să dăruiască iertare greșelilor noastre.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Pe noi, copiii tăi, Părinte Cuvioase, nu ne lăsa, căutând de sus părinteşte şi adu pace sufletelor noastre.

Plineşte cu împreună-pătimire, Părinte Cuvioase, cererile celor ce de pretutindeni aleargă pururea la tine cu credinţă, Patapie.

Tămăduire sufletelor şi trupurilor înnoire de la racla ta pururea primim; pentru aceasta ca pe un acoperitor te lăudăm pe tine.

Având multă îndrăznire spre Cel pe Care L-ai născut ca Maica cea Adevărată Acestuia, Fecioară, cere să se mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea a 6-a

lrmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Să ne izbăvim de ispitele acestei vieţi şi să ne învrednicim de linişte adâncă şi să ni se dea strop al milei celei dumnezeieşti roagă pe Ziditorul, Patapie, făcătorule de minuni, neadormite turn de veghe al binecredincioşilor.

Plin fiind de lumina cea cerească ca un slujitor al lui Dumnezeu, de Dumnezeu purtătorule, întunecarea patimilor noastre risipeşte-o şi ziua cea de bucurie a nepătimirii fă să răsară nouă, Înţelepte, cu rugăciunile tale cele purtătoare de lumină către Domnul.

Bună mireasmă cu adevărat cerească răspândeşte Sfintelor Tale moaşte şi goneşte putoarea patimilor necurate şi duhurile răutăţii. De aceasta apropiindu-ne cu evlavie culegem toată bucuria, Sfinte.

Izbăveşte de toată nevoia şi necazurile acestei vieţi pe cei ce cu credinţă aleargă la ajutorul tău, Patapie, de Dumnezeu purtătorule.

Curată, ceea ce prin cuvânt Cuvântul în chip netâlcuit în zilele cele mai de pe urmă ai născut, pe Acesta pentru noi roagă-L ca Ceea ce ai îndrăznire de Maică înaintea Lui.

 

Condac

Glasul al 2-lea

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Spre ajutorul tău cel tare grăbind ca spre un liman de linişte, Cuvioase, din valurile vieţii ne izbăvim si de tot viforul cumplitelor necazuri; pentru aceasta harul tău propovăduim.

Prochimen: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.

Stih: Fericit bărbatul care se teme de Dumnezeu, întru poruncile Lui va voi foarte.

 

Evanghelia după Matei

Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre căci jugul Meu e bun şi povara Mea e uşoară.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Pentru rugăciunile Cuviosului Patapie, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeul, miluiește-mă!

 

Glasul al 6-lea

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Mare apărător şi ajutor întru nevoi avându-te pe tine, Cuvioase, pururea alergăm la harul tău, că tuturor le dai al tău ajutor, izbăvind din necazurile cele cumplite şi dureroase pe fiii tăi şi pe cei ce grăbesc la moaştele tale; ci nu trece cu vederea a ne izbăvi pe noi de năvălirea necazurilor, Patapie, ca un prea împreună pătimitor.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Păzeşte, Patapie, cu totul fericite, mai presus de toată uneltirea cu primejdie a vrăjmaşului pe binecredincioşii creştini, ce se îmbogăţesc, înţelepte cu sfintelele moaşte ca şi cu un liman mare.

Pe cei ce vin cu credinţă deplină şi evlavie întreagă, Părinte, primeşte-i cu bunăvoinţă, ca un plin de bunătate şi dă-le lor, înţelepte, darurile tale cele părinteşti.

Omorât fiind cu răutatea, la tine scap, Fecioară, cu lacrimi fierbinţi; ci ca ceea ce ai născut, Viaţa, pe Hristos Dătătorul de viaţă, inima mea viază-o şi străluceşte mintea cu lumina pocăinţei.

 

Cântarea a 8-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Laudă şi bogăţie şi vistierie de nestricăciune având moaştele tale, dreptslăvitorii capătă de la ele bucurie şi veselie.

Caută, Părinte, din cele de deasupra crugului ceresc şi auzi-ne pe noi, slujitorii tăi, cei ce căutăm ocrotirea ta.

Întărire dăruieşti sufletului şi trupului celor ce aleargă la dumnezeieştile tale moaşte şi cer Patapie, ajutorul tău.

Curată Fecioară, acoperitoare a toată lumea, nu înceta mijlocind pentru robul tău în tot ceasul, până la sfârşitul vieţii.

 

Cântarea a 9-a

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat și din rău­tatea egiptenilor scăpând israeli­tea­­nul, striga: Izbăvitorului și Dumnezeului nos­tru să-I cântăm.

Locuind în corturile cereşti dimpreună cu cetele îngereşti, Sfinte Patapie, roagă pentru noi pe Atotmilostivul.

Vindecă, Preafericite, inimile noastre cele străpunse de săgeţile şarpelui, veselindu-ne cu harul tău, Patapie.

Ca un părinte pe fiii săi, arată-ne cu rugăciunile tale şi pe noi, Părinte Patapie, după sfârşitul vieţii noastre, părtaşi ai Împărăţiei lui Hristos.

Marele nostru izbăvitor şi fierbinte apărător, Patapie cuvioase, nu înceta în tot ceasul a ne păzi pe noi, rugămu-ne.

Bucură-te, Maica Celui Preaînalt, ceea ce eşti plină de har; de bucuria veşnică învredniceşte-ne pe cei care privim neabătut spre tine, Preanevinovată.

Cuvine-se cu adevărat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Cununa şi cinstea ortodocşilor, tămăduitorule al hidropicei şi al cancerului, Patapie de Dumnezeu cugetătorule, a binecredincioşilor slavă, roagă-te Domnului pentru robii tăi.

Pe cel ce cu petrecere îngerească a strălucit în lume, ca pe o stea strălucitoare care a primit de la Dumnezeu harul minunilor, pe Patapie cel mare cu laude să-l cinstim.

Puterea vrăjmaşului călcând, prin nevoinţă multă şi cugetare bărbătească strălucit te-ai proslăvit, Patapie de trei ori fericite, şi mântuieşti din primejdii pe cei ce se apropie de tine.

Bucură-te, a Egiptului odraslă dumnezeiască, bucură-te comoara cea de Dumnezeu dăruită a ortodocşilor, bucură-te acoperământul şi slava celor ce te laudă pe tine, Părinte Patapie.

Har izvorăşte racla ta şi tămăduieşte patimile şi veseleşte sufletele toate; drept care apropiindu-ne de dânsa cu evlavie, de sfinţirea cea dumnezeiască, Părinte ne umplem.

Cu împreună pătimire dăruieşte cererile celor ce de pretutindeni vin cu credinţă fierbinte la cinstite moaştele tale, Patapie, de trei ori fericite, cela ce vindeci suferinţele sufletului şi trupului.

Mare apărător avându-te pe tine neamul creştinesc, Preafericite, de toată năvălirea vrăjmaşului se izbăveşte; pe care îl păzeşti nevătămat totdeauna de toată turbarea lui Veliar, Părinte Patapie.

Păzeşte şi acoperă pe binecredincioşii creştini de toată primejdia şi vătămarea şi nevoia, Părintele nostru iubitor Patapie.

Toate oştile îngereşti, Înaintemergătorul Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciuni ca să ne mântuiască pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi(de trei ori).

 

Troparul

Laudă a creştinilor şi apărător al monahilor te-ai arătat Patapie, părintele nostru. Prin nevoinţă, prin patimi şi rugăciuni ai acum îndrăznire către Dumnezeu a mijloci neîncetat pentru noi creştinii, cei păcătoşi şi vrednici de osândă. Slavă Celui Ce S-a proslăvit prin tine, slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere, slavă Celui Ce ne-a luminat pe noi prin nevoinţa ta.

Glasul al 2-lea

Când de pe Cruce…

De toată cursa vrăjmaşului şi de năvăliri şi de primejdii şi nevoi, Sfinte Patapie, păzeşte-ne fără de vătămare cu mijlocirea ta, cerând iertare de greşale pentru toţi de la Hristos Dumnezeu, ca cel ce ai îndrăznire către dânsul, Căruia nu înceta a te ruga ca să petrecem întru linişte viaţa noastră.

Toţi cei ce suntem necăjiţi cumplit de grele boli şi de tot felul de primejdii să alergăm acum unde tămăduirile moaştelor izvorâtoare de minuni ale lui Patapie izvorăsc precum apele Nilului şi să cădem plecându-ne genunchii şi strigând cu tânguire: izbăveşte pe robii tăi din ispite şi din boli şi de toate felurile de primejdii, Patapie.

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS PATAPIE

 

Sfântul Cuvios Patapie

(8 Decembrie)

Rugăciunile începătoare

De este preot, începe aşa :

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iar de nu este preot, se zice :

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !

Doamne miluieşte ! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului si al pământului, al tuturor celor văzute si nevăzute. Si întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut,

Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a făcut om. Si S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit si s-a îngropat. Si a înviat a treia zi, după Scripturi. Si S-a înălţat la ceruri si sade de-a dreapta Tatălui. Si iarăsi va să vină cu slavă să judece viii si morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârsit. Si întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl si cu Fiul este închinat si slăvit, Care a grăit prin prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească si apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Astept învierea morţilor si viaţa veacului ce va să fie. Amin !

Doamne miluieste ! (de 12 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. 

Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 

Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !

Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !

Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întruNumele Domnului ! (de 3 ori)

Apoi, Troparul Sfântului Cuvios Patapie (Glasul al 8-lea) :

Laudă a creştinilor şi apărător al monahilor te-ai arătat Patapie, Părintele nostru. Prin nevoinţă, prin patimi şi rugăciuni ai acum îndrăznire către Dumnezeu a mijloci neîncetat pentru noi creştinii, cei păcătoşi şi vrednici de osândă. Slavă Celui Ce S-a proslăvit prin tine! Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere! Slavă Celui Ce ne-a luminat pe noi prin nevoinţa ta!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi, se zice : Condacul Sfântului Cuvios Patapie (Glasul al 3-lea) :

Biserica ta, Sfinte, aflând-o popoarele locaş de sănătate du­hovnicească, cu osârdie venind la ea, cer ca să ia vindecare de greşeli cu rugăciunile tale; că te-ai arătat ocrotitor tuturor celor ce sunt în nevoi, Sfinte Părinte Patapie, Preacuvioase.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; Bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.

Sfântul Cuvios Patapie

CONDACUL 1

Pe părtașul virtuții și casnicul Înțelepciunii lui Dumnezeu, pe cel care pe pământ a trăit ca în cer și cu duhul, în chip tainic, vămile văzduhurilor a luat cu asalt, cu ardoare, cântări să-i înălțăm și cu râvnă să ne închinăm Sfintelor lui Moaște strigând: Bucură-te, Părinte Patapie!

ICOSUL 1

Cu cântări de laudă încununăm pomenirea ta, Sfinte Patapie, Înger în trup, căci refuzând plăcerile cele trecatoare ale lumii, îndrăgostit de virtute te-ai arătat din tinerețe, fapt pentru care ție strigăm acestea:

Bucură-te, floarea Gheranionului,

Bucură-te, făgăduința celor necăsătoriți,

Bucură-te, că vlăstărești tămăduiri credincioșilor,

Bucură-te, că porți grijă de nevoile oamenilor,

Bucură-te, că ai călcat pe dușmanul răutății începător,

Bucură-te, că ai mărit pe Domnul tuturor domnilor,

Bucură-te, izvorul îmbelșugat al minunilor,

Bucură-te, încetarea puterii demonilor,

Bucură-te, împreună locuitorule cu cei înDumnezeiți și blânzi,

Bucură-te, casnicul tuturor Sfinților,

Bucură-te, că ai batjocorit pe cele trecătoare și stricăcioase,

Bucură-te, că ai înfrânt pe vrăjmașul cel cugetător,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 2

Vlăstar preaînfrumusețat al pământului Egiptului, pe care Nilul, cel frumos curgător, îl adapă din belșug, crin sublim și chimen plăcut al ascezei, te-ai arătat, Părinte Patapie, răspândind frumos miros celor ce cu Credință îți cântă ție : Aliluia!

ICOSUL 2

Legile Domnului, principii în viață și Poruncile Acestuia reguli avându-le, Patapie, înțelepte, cu evlavie pe cărările asceților ai călătorit și la înălțimea înDumnezeirii ai urcat, fapt pentru care îți cântam:

Bucură-te, mare între asceți,

Bucură-te, cel mai mare în înțelegere,

Bucură-te, locuitorul înDumnezeit al pustiului,

Bucură-te, locuitor al cerurilor înalte,

Bucură-te, că noaptea fără lună a vieții plăcerilor ai lasat-o în urmă,

Bucură-te, că Dumnezeiasca pronie o ai avut ajutătoare vieții,

Bucură-te, că ești plin de harisme felurite,

Bucură-te, auroră ce strălucești razele minunilor,

Bucură-te, Icoana strălucitoare a smeritei cugetări,

Bucură-te, pajiște cu bună mireasmă a cumințeniei,

Bucură-te, auroră a daruruilor duhovnicești,

Bucură-te, izvor pururea curgător al minunilor,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 3

Cel ce ai primit putere, din belșug, din cer, Patapie, cetățean al pustiului, îndrumător pustnicilor te-ai arătat și Dumnezeiesc învățător spre viața cea mai bună și înDumnezeire, deschizând buzele că să cânți Ziditorului : Aliluia!

ICOSUL 3

În pustiul Tebaidei locuind, Patapie, Dumnezeiesc cugetător, lui Dumnezeu încredințându-te, nevăzutele lupte și patimile cărnii le-ai biruit prin cumpătare, rugăciune, lacrimi, post și privațiuni, ridicând pe cei neînsoțiți să-ți cânte:

Bucură-te, crin al înfrânării,

Bucură-te trandafirul pustiului,

Bucură-te, pecete a vieții îngerești,

Bucură-te, uzurparea răutății demonilor,

Bucură-te, floare cu bună mireasmă a rânduielii monahicești,

Bucură-te, trâmbiță a harului Dumnezeiesc și psaltire a rugăciunii,

Bucură-te, cel ce te-ai arătat a fi frumusețea asceților,

Bucură-te, cel ce ești strălucirea Cuvioșilor,

Bucură-te, veșmântul ușor al celor eliberați de suferințe,

Bucură-te, arhetip al luptelor cuviincioase,

Bucură-te, fundație statornică a călugărilor,

Bucură-te, busolă a darurilor cerești,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 4

Grabnic fugind de întunericul laudelor lipsite de discernământ și al părelniciei ambasadorilor celor trecătoare, în Bizanț ai venit, înțelepte și în Mănăstirea Vlahernelor, cu smerenie, locuind, vieții celei neîntinate a Îngerilor ai urmat, cu dor strigând : Aliluia!

ICOSUL 4

Ai batjocorit pe Veliar prin privegherile de toată noaptea, Patapie și oțelirea ta în virtute, căci pe Hristos, apărător câștigând, de toată uneltirea vrăjmașului te-ai izbăvit. Pentru aceasta, ție, celui ce ai triumfat asupra începătorului răutății îți cântăm:

Bucură-te, rănirea începătorului răutății,

Bucură-te, căderea urâtorului binelui,

Bucură-te, cel ce ai înălțat Trofeul Duhului,

Bucură-te, că ai călcat pe dușmanul cel preaspurcat,

Bucură-te, gura cea mai dulce a rugăciunii inimii,

Bucură-te, ochiul cel prea liniștit al sufletului văzător de Dumnezeu,

Bucură-te, luminătorul celor ce zac în întuneric,

Bucură-te, îndrumare neînșelată a pașilor pustnicești,

Bucură-te, naos al înțelepciunii celei prea strălucitoare,

Bucură-te, ocrotitor, de Dumnezeu dăruit, al celor neînsoțiți,

Bucură-te, temelie neclintită a iubirii,

Bucură-te, mirul încântător al sfințeniei,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 5

Chivot prea cuviincios al curatei viețuiri și grădină răspânditoare de Mir a tuturor virtuților te-ai arătat, Cuvioase ostenitorule, preadesfătând cu harul tău pe toți cei care cu Credință aleargă la tine, Părinte Patapie și strigă ție cu evlavie: Aliluia!

ICOSUL 5

Te-ai întărit ca să rupi zgarda grijilor deșerte ale vieții, Părinte Patapie cu cheia rugăciunii minții și dragostei de Dumnezeu, fapt pentru care acum, noi cei care cu bucurie la tine scăpăm, strigăm cu voci de miere picurătoare unele ca acestea:

Bucură-te, gura bunei mustrări,

Bucură-te, băutură nestricăcioasă,

Bucură-te, conducătorul cel mai iscusit al sufletelor,

Bucură-te, cel asemenea cu Îngerii, împreună cu ei locuitor,

Bucură-te, scânteie însuflețită a regiunii Vlahernelor,

Bucură-te, diademă prețioasă a virtuților de suflet hrănitoare,

Bucură-te, că, întru totul, te-ai lipit de Dumnezeu,

Bucură-te, că, neabătut, te-ai afierosit Domnului,

Bucură-te, laudă cetei Sfinților,

Bucură-te, zdobirea roiului demonilor,

Bucură-te, făclie a Dumnezeieștii cunoștiințe,

Bucură-te, astru diafan al strălucirii neapropiate,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 6

Ziditorul chemându-te dintru egipteni în orașul cel mare al lui Constantin, statornic îndrumător te-ai arătat, Cuvioase Patapie, monahilor, care, cu Credință nestrămutată, pururea cântă lui Dumnezeu : Aliluia!

Sfântul Cuvios Patapie

ICOSUL 6

Precum leul, după înfățișare, se face cunoscut tuturor, așa, Cuvioase Patapie, lumii te-ai facut cunoscut cu revărsarea minunilor tale și strălucirea Dumnezeieștii tale viețuiri, prin care ai luminat mintea adunării credincioșilor ca să strige ție:

Bucură-te întărirea celor neputincioși,

Bucură-te, câștigătorul celor veșnice,

Bucură-te, torent pururea curgător de tămăduiri,

Bucură-te, briză răcoritoare a darurilor,

Bucură-te, locuință prealuminată a energiilor Dumnezeiești,

Bucură-te, cort curat al harului mântuitor,

Bucură-te, că dăruiești adierile harului,

Bucură-te, că înmoi inimile credincioșilor,

Bucură-te, foc al înțelepciunii și cumpătării,

Bucură-te, făclie a strălucirii celei de sus,

Bucură-te, zori aurii de săltătoare bucurie,

Bucură-te, ecou al strălucitoarei mântuiri.

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 7

Mare stareț al vieții de obște și îndrumător al celor necăsătoriți fiind, Patapie, spre piscul liniștit al slavei lui Hristos, pe cei ce aleargă la tine, în chip minunat îndreaptă-i și pe toți învață-i să cânte lui Hristos, Atoatevăzătorul: Aliluia!

ICOSUL 7

Pe cei ce împreună cu tine se osteneau, a se supune Legii lui Dumnezeu, neobosit ai povățuit, Patapie, cu Varas și cu Ravulas, sfânt safir și trofeu al smeritei cugetări, fapt pentru care cu evlavie îți cântăm:

Bucură-te, stâlpul nepătimirii,

Bucură-te, poarta evlaviei,

Bucură-te, cel ce ai mortificat poftele trupești,

Bucură-te, cel ce ți-ai întraripat mintea spre cer,

Bucură-te, îndrumător înDumnezeit spre Dumnezeiasca dragoste,

Bucură-te, îndreptătorul tuturor spre viețuirea cuvioasă,

Bucură-te, cel ce conduci spre bucuria cea nesfârșită,

Bucură-te, reîntoarcerea tuturor spre viețuirea cuvioasă,

Bucură-te, făclie a Dumnezeieștii cugetări,

Bucură-te, picătura cunoștiinței de Dumnezeu,

Bucură-te, rază a îndurării celei negrăite,

Bucură-te, că ai rușinat inteligibil pe cel rău,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 8

Râu cu îmbelșugate curgeri al minunilor mai presus de fire, cu adevărat te-ai arătat, Părinte Patapie, căci, tânăr fiind, ai deschis, cu rugăciunea, ochii fetei oarbe din naștere și ai adunat pe cei ce au văzut minunea ta ca să cânte, fără tăcere : Aliluia!

ICOSUL 8

Întru totul sfinţit fiind și plin de haruri, Patapie, ai tămăduit dureroasa boală a celui ce suferea de hidropizie, Părinte, cu Puterea Sfântului Duh și ai deschis buzele acestuia ca să-ţi cânte ție acestea:

Bucură-te, comoară a harurilor Dumnezeiești,

Bucură-te, izvor nesecat al minunilor,

Bucură-te, reazemul monahilor iubitori de Dumnezeu,

Bucură-te, începutul virtuților spre înDumnezeire,

Bucură-te, ocean negolit de tămăduiri pentru cei bolnavi,

Bucură-te, fântână, care potolește durerea și izvor de vindecări,

Bucură-te, grabnică apărare a celor oropsiți,

Bucură-te, Dumnezeiască supraveghere a celor din necazuri,

Bucură-te, păzitor ferm al celor ce aleargă la tine,

Bucură-te, venerabil părinte al celor ce se roagă ție,

Bucură-te, că pe Hristos, mai mult decât toate, ai dorit,

Bucură-te, cel ce ai bătut pe vrăjmașul cu rugăciunea,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 9

Părinte, de semne purtător, ai tămăduit sânul femeii, care fără nădejde de vindecare, suferea de cancer și pe tânărul cel demonizat degrabă cu harul Crucii l-ai însănătoșit, convigând pe toți, să strige lui Dumnezeu cel Atotputernic: Aliluia!

Sfântul Cuvios Patapie

ICOSUL 9

Râuri de minuni izvorăște trupul tău cel nestricat, cu Harul lui Dumnezeu, cel care ai adormit în mica peșteră, greu accesibilă, a Munților Gheraniei, Părinte, cel ce eşti lauda asceților, iar noi, cu bucurie, ne închinăm lui, strigând răspicat așa:

Bucură-te, lauda celor ce se nevoiesc,

Bucură-te, cununa celor înDumnezeiți,

Bucură-te, canon fără greș al privegherii,

Bucură-te, căci, ca o făclie, strălucești prin osteneala dormitului pe jos,

Bucură-te, gloria și frumusețea celor ce te cinstesc cu adevărat,

Bucură-te, aurora prealuminoasă a celor ce te prețuiesc cu Credință,

Bucură-te, al Corintului, doctor și ocrotitor,

Bucură-te, al înfrânării și al ascezei, adorator,

Bucură-te, al celor ce cumplit bolesc, tămăduire,

Bucură-te, al celor ce bine se nevoiesc, încununare,

Bucură-te, al multora, spre cele de sus, îndrumător,

Bucură-te, al credincioșilor, din pericole, salvator.

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 10

Sărutând preacinstitele tale Moaște, pe care Ziditorul le-a făcut nestricăcioase după moarte, Patapie, vestitule, harul tămăduirilor cu îmbelșugare de la acestea dobândim și întăriți în Credință strigăm Dătătorului de daruri : Aliluia!

ICOSUL 10

’Tinde Dumnezeiasca ta mână, Patapie, grabnic ascultătorule și binecuvintează pe toţi care, cu umilinţă, aleargă la tine, ca drumul vieţii, cel prea plin de suferinţe să-l săvârşim și, cu cântări de bucurie, să-ţi strigăm:

Bucură-te, cununa Gheraniei,

Bucură-te, lauda celor smeriți,

Bucură-te, tezaur însuflețit al iubirii,

Bucură-te, renume preacinstit al dreptei socoteli,

Bucură-te, psaltire eufonică a vieții noi în Hristos,

Bucură-te, timpan al Dumnezeiescului ajutor,

Bucură-te, stârpitorul patimilor celor urâte,

Bucură-te, săditorul virtuților celor mai bune,

Bucură-te, Dumnezeiesc ajutor al Mânăstirii tale,

Bucură-te, părtaș al desfătării celei nesfârșite,

Bucură-te, ocrotitorul celor necăsătoriți,

Bucură-te ajutătorul celor din necazuri,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 11

Cu imne, de miere picurătoare, încununăm pomenirea ta, Patapie, strigând: Nu înceta să cercetezi, de sus, pururea, pe robii lui Dumnezeu, Cuvioase și trimite binecuvântarea ta, nouă, celor ce cu evlavie strigăm: Aliluia!

ICOSUL 11

Străluceşti razele de lumină purtătoare ale virtuților tale, Patapie, celor ce doresc să urmeze Dumnezeieștilor tale osteneli și, cu dor, cinstitul tău trup îl sărută și cu Credință îţi strigă acestea:

Bucură-te, vestit contemplator al celor nevăzute,

Bucură-te, vrednicule părtaș al celor nestricăcioase,

Bucură-te, comesean la ospățul întâilor născuți,

Bucură-te, împreună vorbitor cu Îngerii în Rai,

Bucură-te, mireasmă cerească a viețuirii călugăreşti,

Bucură-te, podoabă de mult preț a înfrânării și a rugăciunii,

Bucură-te, chitară dulce-viersuitoare, îndrumătoare a călugărilor,

Bucură-te, struna empatică a celor ce suferă,

Bucură-te, delicat terapeut al Domnului,

Bucură-te, tunet pătrunzător, a demonilor spaimă,

Bucură-te, fântână a izvoarelor imateriale,

Bucură-te, stâlp al minunilor neîncetate,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 12

Trupul tău, cel nestricat, izvorăște haruri, Patapie, fericite, cel ce ești a Cuvioșilor splendoare și oferă tămăduiri credincioșilor care vin cu evlavie la acesta și cântă Împăratului Hristos, cu ardoare: Aliluia!

Sfântul Cuvios Patapie

ICOSUL 12

Psalmodiind războaiele tale pe care le-ai purtat în viață pentru desăvârșire, te cinstim Patapie, Părinte, de Dumnezeu Înțelepțite, că, ales Prieten al Domnului și credincioșilor turn de apărare și strigăm, cu cuviință, acestea:

Bucură-te, splendoare a proniei Dumnezeiești,

Bucură-te, frescă a Hristoitiei,

Bucură-te, învățător al ascezei, de suflet hrănitoare,

Bucură-te, propovăduitor al cugetării la cele cerești,

Bucură-te, toiag și întărire al celor ce pustnicesc,

Bucură-te, lauda și întărirea adunării credincioșilor,

Bucură-te, că izvorăști râuri de minuni,

Bucură-te, că alungi mulțimea demonilor,

Bucură-te, torța buneicuviințe a virtuților,

Bucură-te, grădina Sublimei Înțelepciuni,

Bucură-te, corabia cu trei catarge a Milei lui Dumnezeu,

Bucură-te, liră a inspirației Divine,

Bucură-te, Părinte Patapie!

CONDACUL 13 (acest Condac se zice de 3 ori) :

O, Părinte Patapie, podoabă a Gheraniei și luminător al întregii Elade, primește cu bunăvoință acest dar al nostru și izbăvește de osândirea, ce va să fie, pe credincioșii, care, cu dor, cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Sfântul Cuvios Patapie

Apoi, se rosteşte, din nou, ICOSUL 1 :

Cu cântări de laudă încununăm pomenirea ta, Sfinte Patapie, Înger în trup, căci refuzând plăcerile cele trecatoare ale lumii, îndrăgostit de virtute te-ai arătat din tinerețe, fapt pentru care ție strigăm acestea:

Bucură-te, floarea Gheranionului,

Bucură-te, făgăduința celor necăsătoriți,

Bucură-te, că vlăstărești tămăduiri credincioșilor,

Bucură-te, că porți grijă de nevoile oamenilor,

Bucură-te, că ai călcat pe dușmanul răutății începător,

Bucură-te, că ai mărit pe Domnul tuturor domnilor,

Bucură-te, izvorul îmbelșugat al minunilor,

Bucură-te, încetarea puterii demonilor,

Bucură-te, împreună locuitorule cu cei înDumnezeiți și blânzi,

Bucură-te, casnicul tuturor Sfinților,

Bucură-te, că ai batjocorit pe cele trecătoare și stricăcioase,

Bucură-te, că ai înfrânt pe vrăjmașul cel cugetător,

Bucură-te, Părinte Patapie!

și CONDACUL 1 :

Pe părtașul virtuții și casnicul Înțelepciunii lui Dumnezeu, pe cel care pe pământ a trăit ca în cer și cu duhul, în chip tainic, vămile văzduhurilor a luat cu asalt, cu ardoare, cântări să-i înălțăm și cu râvnă să ne închinăm Sfintelor lui Moaște strigând: Bucură-te, Părinte Patapie! 

Şi, apoi, se face Otpustul :

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Patapie şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin !

Sfântul Cuvios Patapie

Sinaxar 8 Decembrie

 În această lună, în ziua a opta, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Patapie.

Cuviosul Părintele nostru Patapie era de loc din Teba Egiptului. Alegând viaţa călugărească, a urmat lui Hristos şi s-a nevoit mulţi ani în pustiu. Apoi a venit la Constantinopol, unde a făcut foarte multe minuni: a dat orbilor vedere, a vindecat, ungând cu untdelemn sfinţit pe idropici, a izgonit demoni, a vindecat cancerul. Apoi şi-a dat în pace, Domnului, duhul său.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Apostoli din cel 70: Sosten, Apolo, Chifa, Tihic, Epafrodit, Cezar şi Onisifor.

Sosten, despre care pomeneşte Sfântul Apostol Pavel, a fost episcopul Colofonei. Apolo, despre care pomeneşte acelaşi apostol, a fost al doilea episcop al Colofonei, după Sosten. Epafrodit, despre care pomeneşte tot apostolul, a fost episcop al Colonei. Onisifor a fost episcop al Cezareii. Toţi aceştia au vieţuit bine şi au păstorit cu cuvioşie poporul şi Bisericile încredinţate lor. Îndurând multe încercări pentru Hristos, au fost ucişi de închinătorii la idoli şi şi-au dat Domnului sufletele lor.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Sofronie, episcopul Ciprului.

Cuviosul Părintele nostru Sofronie s-a născut şi a crescut în insula Cipru; era fiul unor creştini binecredincioşi. Era ascuţit la minte şi priceput; cunoştea multe lucruri şi citea cu râvna toată Sfânta Scriptură. Ajunsese atât de virtuos, că a fost învrednicit de multe daruri şi a făcut multe minuni. De aceea, după moartea sfinţitului Damian, episcopul Ciprului, a fost ales episcop de tot poporul şi de episcopi. Când a ajuns episcop a fost tatăl săracilor, sprijinitorul orfanilor, apărătorul văduvelor, ajutătorul nedreptăţiţilor şi acoperământul celor goi. După ce a vieţuit aşa şi după multe alte nevoinţe, s-a mutat în pace la Domnul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna decembrie in 8 zile: Pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Patapie (sec. VII).

    Acesta era cu neamul din Teba Egiptului si, luand viata calugareasca, a urmat lui Hristos, petrecand sihastreste multi ani in pustie. Dupa aceea, venind la Constantinopol, a savarsit multe minuni, facand pe orbi cu vedere, vindecand cu ungerea sfantului undelemn pe idropici, gonind dracii si tamaduind boala de nevindecat.

    Si asa, cu pace, si-a dat sufletul lui Dumnezeu.
 

Intru aceasta zi, cuvant despre un oarecare preot, care a fost vorbit de rau la episcopul sau si, fiind inchis in temnita, a fost eliberat de inger.

    Ca la opt stadii de la cetatea Smaiei, era un sat ce avea o biserica, al carui preot a fost vorbit de rau la episcopul sau. Deci, necercetand cele despre dansul, episcopul, trimitand, l-a adus pe el din sat si l-a dat la teminta, unde era obiceiul a se inchide clericii care greseau. Si, fiind el in temnita, a sosit si sfanta Duminica. Iar in noaptea aceea, i s-a aratat lui un tanar foarte frumos la chip si i-a zis: "Scoala, preotule, si te du la biserica din satul tau si sa slujesti acolo Liturghia." Si a zis catre dansul preotul: "Nu pot, de vreme ce sunt inchis." Iar cel ce i s-a aratat i-a zis: "Eu iti voi deschide tie temnita si sa vii dupa mine." Si, deschizandu-i usa, l-a scos el afara si a mers inaintea lui, pana la o stadie, spre satul preotului. Iar dupa ce s-a facut ziua, cel ce era mai mare peste temnita a intrat sa caute pe preot si, neaflandu-l, indata s-a dus la episcop si i-a spus: "A fugit preotul din temnita, cheia fiind la mine." Iar episcopul, socotind ca a fugit cu adevarat, a trimis pe o sluga a sa zicandu-i: "Mergi si vezi daca preotul este in satul lui; si sa nu-i zici lui nimic."

    Deci, mergand, sluga l-a aflat pe el in biserica, slujind Sfanta Liturghie si, intorcandu-se, a spus episcopului cum ca acolo este si l-a aflat pe el slujind Liturghia. Iar episcopul si mai mult s-a maniat asupra lui si s-a jurat ca, dimineata ce urma, cu multa necinste, il va aduce pe el. Dar noaptea, i s-a aratat preotului tanarul, care mai inainte il scosese din temnita, zicandu-i: "Sa mergi ca sa te duc acolo unde te-a pus episcopul cetatii." Si, luandu-l, l-a dus pe el si l-a pus in temnita, nestiind strajerul temnitei. A doua zi insa, acesta, instiintandu-se, a mers si a spus episcopului cum ca preotul se afla in temnita.

    Si, episcopul, inspaimantandu-se, si chemand pe preot, l-a intrebat pe el, zicandu-i: "Cum ai iesit din temnita si cum, iarasi, ai intrat, nestiind temnicerul?" Si a zis preotul: "O sluga cu chipul foarte frumos, venind de la tine, stapane, mi-a poruncit sa merg la biserica din sat si mi-a deschis mie temnita si m-a scos si inaintea mea mergea, pana la o stadie spre satul meu. Apoi, iarasi, intr-alta noapte, acelasi tanar, luandu-ma pe mine, m-a bagat in temnita." Deci, a adus inainte episcopul pe toate slugile sale si nici pe unul dintr-insii n-a cunoscut preotul. Si indata a cunoscut episcopul cum ca ingerul lui Dumnezeu a fost acela ce a facut aceasta minune, ca sa nu se ascunda viata cea buna a preotului, ci ca sa se stie toti ca Dumnezeu proslaveste pe robii Sai. Si episcopul folos primind, a slobozit pe preot cu pace. Iar pe cel care-l vorbise de rau l-a pedepsit, mult certandu-l, ca nu si altii, pe nedrept, sa vorbeasca de rau pe preoti.
 

Intru aceasta zi, cuvant de invatatura al Sfantului Vasilie, despre cum se cade sa fie calugarul.

    Se cade, calugarului mai vartos, in toata viata, sa nu se ingrijeasca de avere nicidecum. Si sa aiba si infranarea trupului, obicei cuviincios, glas umilit si cuvant cu buna randuiala. Mancarea si bautura sa fie fara cartire si cu tacare. Inaintea celor batrani, tacere; pe cei mai intelepti, sa-i asculte; cu cei deopotriva cu el, dragostea sa aiba, cu cei deopotriva cu el, dragoste sa aiba, cu cei mai mici, iubita sfatuire; de la cele trupesti, paza; de bunatatile cele iubitoare de desfatari, indepartare, mai mult a asculta si a intelege, iar putine a grai.

Sa nu fie indraznet la cuvant si sa nu cada degraba in ras. Jos sa aiba ochii, iar sufletul sus. Sa nu raspunda impotriva, ci ascultator sa fie si sa se osteneasca cu mainile. Sa-si aduca aminte de cele mai de pe urma, de nadejdea vietii sa se bucure neincetat, de toate sa multumeasca, intru necazuri bine sa rabde, spre toti smerit sa fie, ingamfarea sa o urasca, cucernic sa fie, sa-si pazeasca inima de ganduri rele, sa-si adune avere la ceruri, dupa poruncile Domnului, singur pe sine sa se cerceteze pentru ganduri si fapte, in toate zilele.

    Sa nu se incurce cu dobanzi si pricini lumesti, sa nu caute viata celor trandavi, ci sa urmeze Sfintilor Parinti, sa se bucure impreuna cu cei ce s-au indreptat la bunul obicei, iar nu sa-i urasca.

    Impreuna cu cei ce patimesc sa patimeasca, si impreuna cu cei ce plang sa planga, niciodata sa nu se socoteasca pe sine drept, ci, mai mult decat toti oamenii, pacatos pe sine sa se marturiseasca, inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. Sa invete pe cei neinvatati, sa imbarbateze pe cei imputinati la suflet, sa slujeasca bolnavilor, de cei straini cu frateasca dragoste sa poarte de grija, cu cei de o credinta pace sa aiba, iar pentru cei rataciti sa se roage. Cartile cele cu scrierile parintilor sa le citeasca. De Tatal, de Fiul si de Duhul Sfant sa nu se indoiasca, ci nezidita si de o fiinta pe Sfanta Treime cu indrazneala sa o numeasca si sa o cugete. Catre cei ce intreaba, sa zica: "Se cade a crede si a boteza asa cum am primit de la parinti, asa cum si noi ne-am botezat, si se cade a slavi pe Dumnezeu, asa cum marturisim si credem."

    Se cade calugarului sa petreaca in fapte si cuvinte bune. Sa nu se jure nicidecum. Sa nu dea arginti cu dobanda, nici vin, nici grau, nici undelemn spre inmultirea hranei si a betiei. De grijile lumesti sa fuga, sa nu stea de vorba cu cei vicleni, sa nu graiasca de rau pe cineva nicidecum si nici sa nu asculte cu dulceata pe cel ce cleveteste.

    Nimic sa nu creada cu usurinta, sa nu fie tiitor de pofte, nici sa se manie fara de minte asupra aproapelui.  Sa nu tie manie spre nimeni, nici sa rasplateasca cu rau pentru rau. Mai mult sa fie hulit, decat sa huleasca el. Batut sa fie, dar sa nu bata; asuprit sa fie, dar sa nu asupreasca; pagubit sa fie, dar sa nu pagubeasca.

    Mai mult decat toate, se cuvine calugarului sa se infraneze de la vorbirea cu femei si de la bautura de vin. Ca vinul si femeile surpa mintile cele pricepute si le pustiesc. Sa pazeasca bine poruncile Domnului, sa nu-L intristezi pe El cu ceva, ci plata si lauda numai de la Dansul sa astepte si viata vesnica sa doreasca a o primi. Iar cuvantul lui David totdeauna inaintea ochilor sa-l aiba si sa zica: "Vazut-am, pe Domnul inaintea mea pururea, ca de-a dreapta mea este, ca sa nu ma clatin." Si, ca un fiu, dintru toata inima si puterea si intelegerea si barbatia sa iubeasca pe Dumnezeu si ca un rob sa se socoteasca si sa se teama si sa-L asculte pe El, cu frica si cutremur, si asa mantuirea lui sa-si lucreze.

    Cu Duhul sa arda, imbracat sa fie in haina Duhului Sfant. Sa alerge nelenevindu-se, nu ca unul care bate vazduhul in zadar, ci sa lupte cu vrajmasul, intru obosirea trupului si intru saracia sufletului si toata porunca sa o faca. Netrebnic lui sa-si zica si sa multumeasca Sfantului si Slavitului si Minunatului Dumnezeu. Nimic cu cearta si cu marire desarta sa nu faca, ci numai ceea ce este placut Lui sa faca. Ca Dumnezeu a risipit oasele celor cel plac oamenilor. Si sa nu se laude foarte, nici cand il lauda altul sa nu asculte cu dulceata. Toate sa le lucreze intru ascuns, iar nu in vederea oamenilor sa le faca; si de la Dumnezeu sa ceara ajutor. Si infricosatoarea si slavita Lui venire si bunatatile cele gatite Sfintilor si focul cel gatit diavolului si ingerilor lui, acestea sa le astepte si la ele sa cugete.

    Iar dupa toate acestea sa-si aduca aminte de cuvantul Apostolului, ce zice: "Nu sunt vrednice patimirile vremii de acum, fata de slava ce va sa se arate". Si cu David sa graiasca asa: "Celor ce pazesc poruncile Lui, rasplatire este multa, cununi drepte si vesnice acoperamanturi". "Viata fara de sfarsit, bucurie negraita, lacas nestricat al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, care este in ceruri, vederea adevaratului Dumnezeu, fata catre fata, dantuirea cea cu Ingerii, cu Parintii si cu Patriarhii, cu Mucenicii si cu Marturisitorii si cu toti placutii Sai. Cu care impreuna, pe toate acestea a le dobandi sa ne sarguim, cu darul si cu iubirea Lui de oameni, a Caruia este slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 

Acatistul Sfântului Ierarh Ambrozie, Episcopul Mediolanului

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Apărătorului credinţei şi slujitorului Bisericii lui Hristos, Sfântului Ierarhului Ambrozie, episcopul cetăţii Mediolan, cântări de laudă să-i aducem, ca unuia care a luptat pentru apărarea dogmelor celor sfinte şi a biruit ereziile. Cu toţii într-un glas, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Icosul 1

Sfinte Ierarhe Ambrozie, cel ce din pruncie te-ai arătat a fi binecuvântat de Dumnezeu, deschide-ne nouă, nepricepuţilor, mintea şi limba, spre lauda Preasfintei Treimi, precum ai deschis auzul şi mintea celor ce te ascultau, ca împreună cu aceştia să grăim ţie:
Bucură-te, că din pruncie te-ai arătat a fi om ales;
Bucură-te, că un roi de albine te-a hrănit în chip minunat;
Bucură-te, că doica aceea care avea grijă de tine s-a înspăimântat văzând minunea;
Bucură-te, ale cărui cuvinte sunt mai dulci decât mierea;
Bucură-te, miere duhovnicească;
Bucură-te, ocrotitorul crescătorilor de albine;
Bucură-te, vas ales al Domnului;
Bucură-te, cel prin care vine bucuria;
Bucură-te, trandafir cu mireasmă duhovnicească;
Bucură-te, scară cerească;
Bucură-te, chimval răsunător;
Bucură-te, bucuria credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 2-lea

Născut din părinţi drept-credincioşi şi de bun neam, în cetatea Treveri, te-ai arătat a fi iubitor de Dumnezeu, căci învăţând Scriptura, cea insuflată de Sfântul Duh, ai fost puternic în cuvânt, biruind pe înţelepţii relei credinţe. De aceea, ca un vrednic propovăduitor, cântai Stăpânului: Aliluia!

Icosul al 2-lea

La vârsta copilăriei fiind şi locuind în cetatea Romei, ai fost crescut întru frica lui Dumnezeu cu bună cuviinţă; pentru aceasta, fiu de nădejde ai fost Bisericii şi patriei tale, ca ostenitor în slujirile mireneşti de avocat şi dregător, bună mărturie ai dat prin viaţa plină de mireasma virtuţilor, de care şi noi minunându-ne, strigăm ţie:
Bucură-te, că Duhul Sfânt grăia prin tine;
Bucură-te, că darul lui Dumnezeu, mai înainte de vreme, te pregătea pentru treapta arhieriei;
Bucură-te, că Scriptura ai învăţat-o cu bucurie;
Bucură-te, căutător al dogmelor celor înţelepte;
Bucură-te, cinstitor al Sfintei Treimi;
Bucură-te, mireasma dumnezeirii;
Bucură-te, lucrător al duhovniciei;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, grădină duhovnicească;
Bucură-te, râul înţelepciunii;
Bucură-te, cel care ca avocat ai slujit dreptăţii;
Bucură-te, cel care eşti ucenic al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 3-lea

Cunoscând atât învăţătura lumească, cât şi pe cea duhovnicească, Sfinte Ambrozie, ai fost numit guvernator al Emiliei şi Liguriei, dar Dumnezeu a vrut să te cheme la treapta arhieriei; pentru aceasta cu credinţă I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

După moartea episcopului eretic Auxenţiu s-a iscat tulburare între episcopii ortodocşi şi cei arieni, pentru alegerea unui nou episcop, dar tu, Părinte, ai fost trimis ca să potoleşti mulţimea; atunci un prunc din biserică a strigat: „Ambrozie episcop!”. Iar noi, auzind unele ca acestea, cântăm ţie:
Bucură-te, cel care ai potolit tulburarea;
Bucură-te, că Duhul Sfânt a grăit prin gura unui prunc;
Bucură-te, că tu, fiind încă nebotezat, nu ai voit a fi episcop;
Bucură-te, că din mâna unui episcop ortodox ai primit botezul;
Bucură-te, că la opt zile după botez ai fost aşezat episcop;
Bucură-te, căci ai primit, cu smerenie, demnitatea episcopală;
Bucură-te, că poporul te-a primit cu bucurie ca episcop al Mediolanului;
Bucură-te, cel care stai în ceata ierarhilor;
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii;
Bucură-te, turn al lui David;
Bucură-te, Părinte al Apusului şi al Răsăritului;
Bucură-te, minune a Bisericii celei din Mediolan;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 4-lea

Ai urmat, Sfinte Părinte Ambrozie, credinţei celei drepte mărturisite de fericitul Episcop Dionisie, cel care mai înainte de tine a păstorit cetatea Mediolanului, căci el, fiind izgonit de arieni, şi-a trăit cele din urmă clipe ale vieţii în Capadocia, cea păstorită de Marele Ierarh Vasile, care, văzându-i tăria credinţei, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Mare bucurie ai pricinuit Sfântului Vasile cel Mare, prin scrisoarea ta, Sfinte Ambrozie, prin care îi cereai moaştele lui Dionisie, pe care cu bucurie dăruindu-ţi-le, nu înceta a te lăuda, pentru virtuţile tale, grăind aşa:
Bucură-te, cel cu gând înalt;
Bucură-te, cel îmbrăcat cu podoabele darurilor lumeşti;
Bucură-te, judecătorule cel drept;
Bucură-te, urmaş al Apostolilor;
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu;
Bucură-te, cinstitor al luptătorilor pentru credinţă;
Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos n-ai învăţat-o de la oameni;
Bucură-te, că Însuşi Hristos te-a aşezat pe scaunul apostolilor;
Bucură-te, cinstitor al Sfântului Dionisie;
Bucură-te, că ai putere mare în cuvânt;
Bucură-te, cel plin de smerenie;
Bucură-te, râvnitorule după cele sfinte;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 5-lea

Prin înţelepciunea şi credinţa ta cea mare în Hristos, Adevăratul Dumnezeu, ai reuşit să fii sfetnic a trei împăraţi, pentru care aceştia au dat slavă lui Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Sfinte Ierarhe, Dumnezeu te-a rânduit ca prin tine să se descopere moaştele Sfinţilor Mucenici Protasie şi Ghervasie, care fiind scoase din pământ la iveală, multe minuni se făceau printr-însele; pentru care laude ca acestea îţi aducem:
Bucură-te, cinstitorul Sfinţilor Mucenici Protasie şi Ghervasie;
Bucură-te, că duhurile necurate se izgoneau din oameni, prin atingerea de sfintele lor moaşte;
Bucură-te, că Sevir, orbul, numai ce s-a atins de moaştele lor s-a tămăduit;
Bucură-te, că sfintele tale moaşte se odihnesc alături de ale celor doi Sfinţi Mucenici;
Bucură-te, cel care ai rânduit cinstirea sfinţilor, prin Sfânta Liturghie;
Bucură-te, că batjocorit fiind de arienii care nu credeau în puterea tămăduitoare a sfintelor moaşte, tu pe aceştia i-ai ruşinat;
Bucură-te, că pe mulţi arieni i-ai adus la dreapta credinţă;
Bucură-te, cel care ai luminat poporul cu cunoştinţele tale;
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu;
Bucură-te, biruitorul cetelor diavoleşti;
Bucură-te, Părinte al nostru, blând şi milostiv;
Bucură-te, cel binecuvântat de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 6-lea

Sfinte Ambrozie, luminat fiind de Duhul Sfânt, ai alcătuit scrieri prin care ai apărat sfintele dogme şi ai dezrădăcinat ereziile, iar noi, pentru aceasta, cântăm lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cine poate spune luptele şi nevoinţele tale, căci tu, timp de douăzeci şi doi de ani, cât ai păstorit turma cea încredinţată ţie de Dumnezeu, i-ai combătut pe ereticii acelor vremuri, pe arieni, pe necinstitorii Duhului Sfânt şi pe apolinarişti, păzindu-i pe drept-credincioşi de unii ca aceştia; pentru care şi noi grăim către tine aşa:
Bucură-te, biruitorul păgânilor şi al ereticilor;
Bucură-te, propovăduitorul adevăratei credinţe;
Bucură-te, că ai ars neghina ereziilor;
Bucură-te, drept-măritor al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh;
Bucură-te, al adevărului fără de frică lucrător;
Bucură-te, că un arian, văzând cum un înger al Domnului îţi şoptea la ureche, s-a întors la credinţa cea dreaptă;
Bucură-te, că alţi doi arieni, vrând a te ispiti, au fost pedepsiţi de Dumnezeu cu moartea;
Bucură-te, că prin tine vrăjmaşii dreptei credinţe au fost biruiţi;
Bucură-te, că mult ai pătimit din pricina arienilor;
Bucură-te, căci timp de trei zile te-ai închis într-o biserică, împreună cu mult popor, biruind uneltirile arienilor;
Bucură-te, că celui care fusese trimis de împărăteasa Iustina, ca să te omoare, i s-a uscat mâna atunci când a vrut să te lovească cu sabia;
Bucură-te, că tu, fiind fără de răutate, ai vindecat mâna aceluia;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 7-lea

Bărbat cu mare înfrânare, iubitor de osteneală şi de rugăciune neîncetată, scriitor de cărţi folositoare, făclie luminoasă a Bisericii te-ai arătat, Sfinte, căci pe mulţi eretici şi închinători la idoli i-ai întors la adevărata credinţă, pentru care cântăm lui Dumnezeu, cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pe nevrednica slujitoare a împărătesei Iustina, cea care fusese trimisă către tine pentru a te batjocori în faţa poporului, tu pe aceasta degrabă ai împiedicat-o cu dumnezeiasca certare, Sfinte Ambrozie, iar noi, văzând certarea ta cea dreapta, îţi cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, că nu ai tăcut la aflarea fărădelegii făcute;
Bucură-te, că pentru credinţa cea dreaptă ai suferit una ca aceasta;
Bucură-te, căci cu credinţă ai mustrat pe împărăteasă;
Bucură-te, apărătorul dreptăţii;
Bucură-te, pierzătorul fărădelegii;
Bucură-te, că ai fost apărat de Dumnezeu;
Bucură-te, că dreptatea cu osârdie o căutai;
Bucură-te, că şi poporul te sprijinea;
Bucură-te, al nedreptăţiţilor sfătuitor;
Bucură-te, al ortodoxiei propovăduitor;
Bucură-te, cel care ai luptat pentru credinţa cea dreaptă;
Bucură-te, lauda ierarhilor drept-credincioşi;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 8-lea

Celui care a descoperit plăcutului său Ambrozie moaştele Sfinţilor Mucenici Vitalie, Agricolae, Nazarie şi Chelsie, lui Dumnezeu, Celui în Treime închinat şi slăvit, să-I aducem cântarea: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Poporul din Tesalonic s-a ridicat asupra voievodului Votirie al Iliricului şi l-a omorât, pentru care pricină mâniindu-se, împăratul Teodosie cel Mare a trimis o armată asupra acelei cetăţi, ucigând mulţi oameni. Auzind de această faptă, tu, Părinte, te-ai întristat şi cu îndrăzneală l-ai mustrat pe împărat, zicând: „Împăratul este în Biserică, nu peste Biserică!”; iar noi, minunându-ne de dreapta ta judecată, îţi strigăm:
Bucură-te, sprijinitorul credincioşilor din Tesalonic;
Bucură-te, că te-ai întristat când ai aflat de uciderea făcută de împărat;
Bucură-te, că l-ai mustrat pentru uciderea săvârşită,
Bucură-te, că nu l-ai lăsat să intre în catedrala episcopală din Mediolan;
Bucură-te, că l-ai oprit de la împărtăşirea cu Sfintele Taine;
Bucură-te, că la Sfânta Liturghie nu l-ai lăsat pe împărat să intre în altar;
Bucură-te, că pe acesta l-ai îndemnat la pocăinţă;
Bucură-te, că împăratul, pocăindu-se, se arunca cu faţa la pământ şi plângea;
Bucură-te, că, după ce s-a pocăit, l-ai iertat;
Bucură-te, că împreună cu tine a cântat şi el imnuri mântuitoare;
Bucură-te, că l-ai împărtăşit împreună cu credincioşii;
Bucură-te, că nu te depărtezi de dreptcredincioşi;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 9-lea

Dobândit-ai puterea Cuvântului, cea mijlocitoare de mântuire, pentru că în rugăciunea ta nu ai cerut viaţă lungă, bogăţie şi slava deşartă, ci ai cerut de la Dumnezeu darul învăţăturii şi al înţelepciunii, pentru care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe ritorii cei mult grăitori îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas, că străbătând vestea despre tine pretutindeni, Sfinte Ierarhe Ambrozie, au venit din Persia în Mediolan doi bărbaţi preaînţelepţi, care, prin multe întrebări vrând să-ţi ispitească înţelepciunea, au rămas ruşinaţi de adâncul ştiinţei tale; pentru care noi, minunându-ne, cântăm ţie:
Bucură-te, că te-ai învrednicit de darul înţelepciunii;
Bucură-te, că te-ai arătat ca un al doilea Solomon;
Bucură-te, cel ce-i ospătezi pe cei înţelepţi;
Bucură-te, al Adevărului mărturisitor iscusit;
Bucură-te, cel ce răspândeşti lumina credinţei adevărate;
Bucură-te, cel ce Calea, Adevărul şi Viaţa le-ai descoperit;
Bucură-te, drept cinstitor al Sfintei Treimi;
Bucură-te, că ai mărturisit-o pe Fecioara Maria ca fiind Născătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, călăuzitorul Bisericii din Mediolan;
Bucură-te, cel prin care Biserica a biruit;
Bucură-te, lăcaş al dumnezeirii;
Bucură-te, izvor de fapte bune;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 10-lea

Ca o tămâie cu bună mireasmă se înălţau rugăciunile tale către Domnul, căci tu, Părinte, prin puterea lui Hristos, pe mulţi îndrăciţi ai tămăduit şi pe mulţi eretici ai biruit, de aceea cu credinţă cântai: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Murind împăratul Valentinian cel Tânăr, locul acestuia a fost luat de uzurpatorul tiran Eugeniu, care, slujind idolilor, a redeschis templele păgâne. Iar tu, Părinte, când ai auzit că el vine în Mediolan, pentru a nu te întina de necurăţia păgânească, ai plecat în Florenţa, la un bărbat binecredincios cu numele Dechentie, pentru care îţi aducem ţie laude ca acestea:
Bucură-te, cel care te-ai îngreţoşat de vederea tiranului;
Bucură-te, că pentru a nu te întina ai plecat din Mediolan;
Bucură-te, că pe Eugeniu l-ai îndemnat la pocăinţă;
Bucură-te, că ai găsit sălaş în casa lui Dechentie;
Bucură-te, că pe fiul acestuia, Pansofie, l-ai tămăduit de un duh necurat;
Bucură-te, că murind Pansofie, tu pe acesta l-ai înviat;
Bucură-te, tămăduitorul multor boli;
Bucură-te, al idolilor biruitor;
Bucură-te, al dreptei credinţe apărător;
Bucură-te, că pe drept-credincioşi îi întăreşti în nevoi;
Bucură-te, al nostru mijlocitor;
Bucură-te, că pe sfinţi i-ai cinstit după cuviinţă;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 11-lea

Ajungând la bătrâneţe, Părinte Ambrozie, atunci când ai început a boli, înaintea sfârşitului tău, Stilic, comitul, s-a întristat văzând apropiata ta mutare la ceruri, iar noi, cu umilinţă, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Bătrân şi bolnav fiind, mai înainte ai văzut plecarea ta din viaţa aceasta pământească, iar Dumnezeu a arătat, prin tine, o nouă minune, căci Paulin preotul a văzut foc înconjurând capul tău, iar faţa ta era albă ca zăpada, arătând prin aceasta o nouă minune; iar noi grăim către tine strigând:
Bucură-te, că străin ai fost de toate agoniselile;
Bucură-te, cel ce te bucurai împreună cu cei ce se bucurau;
Bucură-te, cel ce plângeai împreună cu cei ce plângeau;
Bucură-te, al celor care se pocăiau mângâietor;
Bucură-te, al împietriţilor cu inima mustrător;
Bucură-te, bărbat cu mare înfrânare;
Bucură-te, iubitor de osteneală;
Bucură-te, că în ziua Sfintelor Paşti ai trecut la Domnul;
Bucură-te, că împreună cu îngerii stai înaintea tronului lui Hristos;
Bucură-te, că eşti locuitor al raiului;
Bucură-te, că nici după trecerea la cele veşnice nu te-ai depărtat de drept-credincioşi;
Bucură-te, izgonitorul diavolilor;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 12-lea

Călătoria ai plinit, credinţa ai păzit şi ai ajuns în cămările cereşti, în care ţi s-a şi gătit cununa ostenelilor tale, Sfinte Ambrozie, drept pentru care nu înceta a te ruga pentru unitatea credinţei şi a Bisericii Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, ca împreună să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cu cântări te cinstim pe tine, Sfinte Ierarhe Ambrozie, iar tu, ca un părinte blând, priveşte dintru înălţime şi te milostiveşte spre noi, cei care, cu umilinţă, strigăm către tine:
Bucură-te, că ai binevoit a cinsti pământul României cu părticele din sfintele tale moaşte;
Bucură-te, că şi noi îţi aducem cinstirea cuvenită;
Bucură-te, nădejdea tuturor credincioşilor;
Bucură-te, al celor care te cinstesc ajutător;
Bucură-te, că eşti mijlocitor al nostru către Dumnezeu;
Bucură-te, stea a creştinătăţii;
Bucură-te, vorbitorule cu îngerii;
Bucură-te, mir cu bună mireasmă;
Bucură-te, al lui Hristos prieten;
Bucură-te, zid nebiruit al Bisericii nedespărţite;
Bucură-te, luptător pentru unitatea credinţei;
Bucură-te, bucuria locuitorilor din Mediolan;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul al 13-lea

O, preabunule Părinte, Sfinte Ierarhe Ambrozie, nu trece cu vederea aceste cântări de laudă pe care noi, păcătoşii, le aducem ţie, ci ca un părinte blând şi iubitor de oameni primeşte-le şi pururea te roagă înaintea tronului lui Hristos, pentru sănătatea şi mântuirea noastră, a celor ce-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Sfinte Ierarhe Ambrozie, cel ce din pruncie…, Condacul 1: Apărătorului credinţei şi slujitorului Bisericii…,

Icosul 1

Sfinte Ierarhe Ambrozie, cel ce din pruncie te-ai arătat a fi binecuvântat de Dumnezeu, deschide-ne nouă, nepricepuţilor, mintea şi limba, spre lauda Preasfintei Treimi, precum ai deschis auzul şi mintea celor ce te ascultau, ca împreună cu aceştia să grăim ţie:
Bucură-te, că din pruncie te-ai arătat a fi om ales;
Bucură-te, că un roi de albine te-a hrănit în chip minunat;
Bucură-te, că doica aceea care avea grijă de tine s-a înspăimântat văzând minunea;
Bucură-te, ale cărui cuvinte sunt mai dulci decât mierea;
Bucură-te, miere duhovnicească;
Bucură-te, ocrotitorul crescătorilor de albine;
Bucură-te, vas ales al Domnului;
Bucură-te, cel prin care vine bucuria;
Bucură-te, trandafir cu mireasmă duhovnicească;
Bucură-te, scară cerească;
Bucură-te, chimval răsunător;
Bucură-te, bucuria credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

Condacul 1

Apărătorului credinţei şi slujitorului Bisericii lui Hristos, Sfântului Ierarhului Ambrozie, episcopul cetăţii Mediolan, cântări de laudă să-i aducem, ca unuia care a luptat pentru apărarea dogmelor celor sfinte şi a biruit ereziile. Cu toţii într-un glas, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ambrozie, mare ierarh al Bisericii!

şi această

Rugăciune către Sfântul Ierarh Ambrozie, Episcop al Mediolanului

Sfinte Ierarhe Ambrozie, rugămu-ne ţie noi, cei împovăraţi cu multe feluri de păcate, nu trece cu vederea aceste smerite laude pe care le înălţăm către tine, ci le primeşte şi auzi-ne în tot ceasul în care te chemăm spre a fi mijlocitor înaintea Mântuitorului Hristos, Cel care, după trecerea noastră din viaţa aceasta, ne va judeca după faptele noastre. Noi suntem nevrednici a ne ruga lui Dumnezeu cu inimă curată, din pricina multelor noastre ticăloşii pe care le săvârşim în fiecare zi. De aceea, pe tine te rugăm, cel care toată viaţa ai slujit dreptăţii şi te-ai învrednicit să fii ales, în chip minunat, episcop al Mediolanului, să ne fii mijlocitor alături de toţi ceilalţi sfinţi, şi mai ales alături de Preasfânta şi Preacurata Fecioară Maria, cea care neîncetat se roagă cu lacrimi înaintea Fiului său, pentru noi. Sfinte Ambrozie, adu-ţi aminte şi de familiile şi de cunoscuţii noştri, ale celor care cu osârdie ne rugăm ţie, ocroteşte-i pe aceştia şi pe noi de toată reaua întâmplare şi de toate uneltirile diavolului şi dăruieşte-le acestora şi nouă sănătate şi ajutor în toate cele de trebuinţă, pentru ca prin tine să se preaslăvească numele cel preasfânt al dumnezeirii celei de o fiinţă şi nedespărţite: Tatălui, Celui fără de început, Fiului, Cel Unul Născut, şi Sfântului Duh, Care de la Tatăl purcede, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.