"Va sa zică ai venit pentru fericirea veșnică – întrebă Judecătorul. -Da – ii răspunse spiritul. -Ai greșit adresa – continua Judecătorul, cu un zâmbet ambiguu in jurul gurii. -Stați… nu-i aici raiul? – întrebă omul nostru, proaspăt trecut prin granița morții. -Ba da – ii răspunse Judecătorul. -Jos pe Pământ mi s-a promis ca aici voi primi in dar, fericirea veșnică. -Ne pare rău, ai fost informat greșit. -Am fost informat greșit?! Dar preotul îmi zisese ca daca ma rog regulat, daca îndeplinesc cele zece porunci, voi ajunge in rai si voi fi fericit veșnic! -Ești in rai, ești binevenit, dar trebuie sa mănânci din merindele tale: sa trăiești fericirea pe care ai adus-o de pe Pământ. -Nu este corect: pe Pământ n-aș putea zice ca am fost fericit… -Ne pare rău… -Si nu se poate sa primesc aici fericirea? -Ne pare rău: nu. -De ce nu? -Fiindcă așa e regula. -Care regula? -Tatăl a instituit următoarea regula: fiecare trebuie sa-si construiască propria sa fericire. -Cum adică? -Simplu: așa cum un culturist își clădește mușchii, tot așa cel care cauta fericirea, trebuie s-o construiască singur. -Nu mi se pare corect! -Treaba ta. -Totuși, ce pot face acum? -Poți sa te duci înapoi, deoarece corpul tău se afla încă in stadiul morții clinice. -Bine, si ce fac daca merg înapoi? -Exersezi fericirea. -Exersez fericirea? Si cum fac asta? -Trebuie sa găsești propriile tale metode. Cei mai mulți încearcă prin iubire. Poți sa-ți îndrepți iubirea spre Tatăl. Sau spre o ființă draga ție. Dar poți sa exersezi si iubirea de sine. -Iți pot explica prin funcționarea inimii biologice. Iți amintești probabil ca inima pompează sânge in trei direcții: are un circuit care alimentează partea corpului care se afla mai jos de inima, un alt circuit care iriga tot ce se afla mai sus decât inima, si un al treilea circuit prin care trimite sânge in propriile sale țesuturi. Este indicat sa păstrezi proportiile definite de inima ta biologica. Prin circuitul mare, cel care pornește spre partea de jos a corpului, trimiți energie si iubire spre toți ceilalți. Prin circuitul mic, cel care pornește in sus, comunici cu ființele mai evoluate decât tine – cu Dumnezeu si fiul. Fii sigur ca vei primi de la ei mai mult decât reușești sa oferi lor. Si ai dreptul si la cel de-al treilea circuit, ca sa poți funcționa si tu… -Oh, ce simplu e! -Da, e simplu ca buna ziua! -Si ce-mi mai recomandați, ce sa fac când ajung jos? -Încearcă sa identifici ce anume iți produce bucurii reale. Încearcă sa lărgești aceasta lista. Bine, iți recomand sa te ții in limita bunului simt. Daca o treci, riști sa-ți strici fericirea. Si exersează cele trei tipuri de iubire, cele trei circuite ale inimii. Si încă un lucru: încearcă sa zici “Te iubesc” cat mai des, dar întotdeauna din toată inima. -Deja ma simt fericit! -Ma bucur pentru tine! Însă totuși m-as bucura daca te-ai duce înapoi si ai exersa acolo jos, ca sa vii fortificat aici sus, când iți vine rândul. -Va mulțumesc – ma simt atât de fericit! -Fericirea ta e si fericirea mea si iți mulțumesc pentru ca mi-o dai – încheiase Judecătorul. Spiritul se umplu de încredere in viitor si plonja înapoi in corpul sau aflat pe cearșaful alb al clinicii de reanimare. Aparatele electrice conectate la corpul sau începuseră sa semnalizeze reapariția vieții. Încet, se auzi un oftat, ca o adiere de vânt. Tiptil-tiptil, inima începea sa bata. Electrocardiograma desena o curbă tot mai armonioasa. Ochii pacientului încă nu se deschiseseră , dar pe fata lui se așternu o liniște divina. Doctorii răsuflaseră ușurați. Se gândiseră la marea minune: viata. Un pacient reîntors din înalt valora pentru ei cat un nou-născut. -Tipul, mai mult ca sigur a învățat ceva, acolo Sus – zise unul dintre doctori. -Pai da… nu cred ca s-a întors datorita electroșocului, ca îmi pierdusem încrederea in el, la un moment dat – adaugă un alt halat alb. Dar oare ce sa fi fost?"
