luni, 3 august 2026

Răspunsul la agitația lumii


 Esența răbdării în învățătura Maicii Iustina

Maica stareță descrie răbdarea prin prisma trăirii ortodoxe și a uceniciei sale pe lângă Părintele Iustin Pârvu: 
  • Răspunsul la agitația lumii: Omul modern își pierde foarte ușor cumpătul. Răbdarea nu este o simplă așteptare pasivă, ci o așezare lăuntrică prin care refuzăm să ne lăsăm contaminați de agresivitatea exterioară. 
  • Puterea de a purta neputințele aproapelui: Răbdarea se manifestă cel mai clar în relațiile interumane, prin capacitatea de a îngădui slăbiciunile celor din jur fără a-i judeca. 
  • Izvor al păcii interioare: Cultivarea răbdării transformă sufletul agitat. Ea limpezește privirea și glasul, aducând o stare de liniște profundă care îi poate influența pozitiv și pe cei din jur, așa cum se întâmpla cu pelerinii care pășeau în chilia Părintelui Iustin. 
  • Sora rugăciunii și a milei: Răbdarea curată nu poate exista fără o viață de rugăciune constantă și fără milă duhovnicească față de suferințele lumii. 
Modelul suprem de răbdare evocat
Pentru Maica Iustina Bujor, exemplul viu de răbdare desăvârșită rămâne Părintele Iustin Pârvu. Ea amintește adesea cum duhovnicul primea mii de oameni zilnic, ascultându-le durerile ore în șir fără să dea semne de oboseală sau iritare, în ciuda propriilor suferințe fizice și a bolilor. Acea răbdare nu era o simplă resursă umană, ci un dar dumnezeiesc cultivat prin zeci de ani de rugăciune și asceză. 

Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic 5 Aprilie 3 August

   Această cuvioasă a fost născută în insula Eghina, din părinți creștini dreptcredincioși, Antonie și Hrisanta, a căror dreaptă credință și faptă bună a fost arătată în acea vreme, când Biserica lui Hristos se tulbura de eresul iconoclasmului, în împărăția lui Mihail Valvos, de care eres nu numai nu s-a vătămat acea bună doime; ci, ca o lumină în întuneric prin dreapta credință a luminat.

Această cuvioasă a fost născută în insula Eghina, din părinți creștini dreptcredincioși, Antonie și Hrisanta, a căror dreaptă credință și faptă bună a fost arătată în acea vreme, când Biserica lui Hristos se tulbura de eresul iconoclasmului, în împărăția lui Mihail Valvos, de care eres nu numai nu s-a vătămat acea bună doime; ci, ca o lumină în întuneric prin dreapta credință a luminat.

Din niște părinți ca aceștia fiind născută fericita Teodora, după creșterea sa, a fost dată după bărbat și a născut o fiică. După aceea, din cauza năvălirii barbarilor, s-a mutat în cetatea Tesalonic, unde, crescând pe fiica sa, a făcut-o mireasa lui Hristos. După ce a murit bărbatul ei, a intrat în mănăstirea de fecioare, la fiica sa și s-a tuns în rânduiala monahicească. Prin viața sa îmbunătățită, prin pustniceștile nevoințe și ostenelile ascultării, atât a plăcut lui Dumnezeu, încât, nu numai în viață ci și după moartea sa, multe minuni a făcut.

Trecând după moartea sa câțiva ani și murind egumena mănăstirii aceleia, s-a pus trupul ei mort, în mormânt aproape de Sfânta Teodora; și când s-a descoperit mormântul aceleia, atunci au putut să vadă toți cei ce erau acolo, o minune mare. Căci Cuvioasa Teodora, după mulți ani de la sfârșitul său, mișcându-se, ca și cum ar fi fost vie, a făcut puțin loc egumenei ce se așeza lângă dânsa, dând locul cel mai larg povățuitoarei sale, cum și smerenia sa arătându-și după moarte; și toți văzând acest lucru s-au înspăimântat și au strigat: „Doamne, miluiește!”.

Încă și mir mirositor și tămăduitor izvora din sfintele ei moaște și se făceau tămăduiri multe, prin ungerea cu acel mir: diavolii se izgoneau, orbii vedeau și toate neputințele se vindecau, întru slava lui Hristos Dumnezeu. Amin.


Acatistul Sfintei Cuvioase Teodora din Tesalonic

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Crucea necazurilor punând-o pe umerii tăi Hristos, nu te-ai lăsat biruită de deznădejde, ci ai răbdat cu vitejie toate încercările vieții, și astfel ai dobândit cununa sfințeniei, Sfântă Teodora. Iar noi, alergând la tine, nădăjduim că nu ne vei lăsa fără ajutor, și pentru aceasta îți cântăm: Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Icosul 1

Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul după ce te-a născut, și orfană de mamă fiind, ai crescut ocrotită de iubirea maicii duhovnicești primite la botez, care te-a crescut ca pe o mlădiță binecuvântată a Bisericii, nașa ta Teopisti, care te laudă împreună cu noi așa:
Bucură-te, mărgăritar al cinului monahicesc;
Bucură-te, că traiul tău pe pământ a fost îngeresc;
Bucură-te, că numele tău de botez, Agapi, a fost al iubirii dumnezeiești;
Bucură-te, că iubirea către cele sfinte te-ai nevoit să o sporești;
Bucură-te, vlăstar al unei familii sporite în sfințenie;
Bucură-te, a sfintelor cuvioase duhovnicească rudenie;
Bucură-te, că familia voastră a fost o biserică vie;
Bucură-te, că astăzi despre nevoințele voastre în toată lumea se știe;
Bucură-te, că pe Dumnezeu împreună cu fratele tău Ștefan L-ai slăvit;
Bucură-te, că el a luat cununa muceniciei, așa cum mult a râvnit;
Bucură-te, că îi ajuți pe copiii și pe tinerii apăsați de nevoi;
Bucură-te, că pentru rugăciunile tale suntem ocrotiți noi;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 2-lea

Bătrânul pustnic, duhovnicul tău, te-a binecuvântat să mergi pe calea familiei, spunându-ți că „nunta este o taină și încă o mare taină”, dar te-a și înștiințat proorocește că Dumnezeu nu va trece cu vederea râvna ta de a duce viață călugărească. Și, văzând ascultarea ta, noi Îi cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Mulți creștini arată prin faptele lor că nunta e o cale a leneviei și a înrobirii de cele lumești, tu însă ne-ai mărturisit, asemenea sfinților din veacurile de prigoană, că familia e chemată de Dumnezeu la sfințenie. Cum ai trăit ca un înger în trup, soție și mamă fiind? Căci pentru nevoințele tale îți cântăm:
Bucură-te, că soție fiind ai urmat monahiilor în ascultarea de Dumnezeu;
Bucură-te, că spre plinirea poruncilor te-ai ostenit mereu;
Bucură-te, adeverire a curăției nunții celei legiuite;
Bucură-te, că ai adunat virtute lângă virtute;
Bucură-te, chip al femeii creștine și al sufletului smerit;
Bucură-te, că binecuvântarea cerească din belșug te-a acoperit;
Bucură-te, că soțul ți-a fost de Dumnezeu rânduit;
Bucură-te, că nu după voia voastră, ci după voia cerească ați trăit;
Bucură-te, că, luând drumul pribegiei, în Tesalonic v-ați statornicit;
Bucură-te, că ocrotirea Sfântului Mucenic Dimitrie v-a odihnit;
Bucură-te, pavăză a celor care vor să se căsătorească;
Bucură-te, icoană a soțiilor care duc viață creștinească;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 3-lea

Neștiind cum să își crească copiii în aceste vremuri de împuținare a credinței, la tine aleargă mulțimile de creștini, minunându-se că și fiica ta, Teopisti, a intrat în soborul sfinților, iar acum împreună cu tine Îl slăvește pe Cel ce toate le rânduiește spre mântuirea noastră, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Necunoscând iubirea mamei tale trupești, ai cunoscut însă iubirea nașei tale Teopisti, arătând că legătura dintre copii și nașii lor trebuie să stea sub semnul lui Hristos, și nu sub semnul darurilor degrab trecătoare. Și, simțind în viața ta lucrarea Părintelui Ceresc, ai stăruit în rugăciune pentru ca și fiii tăi să trăiască după voia Sa sfântă, și pentru aceasta te lăudăm așa:
Bucură-te, a inimilor înviforate grabnică alinare;
Bucură-te, a părinților credincioși sprijinitoare;
Bucură-te, călăuzitoare a copiilor creștini pe drumul mântuirii;
Bucură-te, îndrumătoare a părinților pe calea rugăciunii;
Bucură-te, aducătoare de liniște în casele dezbinate;
Bucură-te, împăciuitoare a sufletelor tulburate;
Bucură-te, că părinții te cheamă să veghezi asupra caselor lor;
Bucură-te, însoțitoare a fiilor pe scara virtuților;
Bucură-te, al familiilor evlavioase oaspete ceresc;
Bucură-te, rugătoare pentru mântuirea neamului creștinesc;
Bucură-te, că lanțurile patimilor prin rugăciunile tale se rup;
Bucură-te, împreună cu Sfânta Teopisti, fiica ta după trup;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 4-lea

Durerea pierderii celor doi fii ai tăi și a socrilor care te-au crescut ca pe o fiică bună a lor nu te-a îngenuncheat, ci ai răbdat cu inimă tare, și atunci pe fiica ta Teopisti ai închinat-o Domnului prin mâinile Cuvioasei Ecaterina, iar pe soțul tău Ioan l-ai îmbărbătat, ca să Îi cânte împreună cu tine Domnului, Celui ce poartă grijă de toate: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Noi cârtim și la cele mai mici valuri care se ridică asupra noastră, tu însă ne ești pildă de răbdare și de credință, căci nu te-ai mâniat pe Dumnezeu și nici nu ai cârtit, lăsând deznădejdea să te cuprindă. Iar virtuțile tale strălucesc înaintea noastră ca niște făclii în întuneric, și pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, nou Iov acoperit de al răbdării nor;
Bucură-te, învățându-ne să înfruntăm al vieții vifor;
Bucură-te, că, purtând crucea durerilor, Împărăția Cerurilor ai dobândit;
Bucură-te, veselindu-te acum de frumuseți de negrăit;
Bucură-te, că putere ai primit pentru că viața lui Hristos ți-ai încredințat;
Bucură-te, că moartea celor doi copii și a socrilor tăi ai răbdat;
Bucură-te, că Domnul ți-a primit nesângeroasa mucenicie;
Bucură-te, că ai fost răsplătită cu netrecătoare bucurie;
Bucură-te, că, femeie fiind cu firea, pe soțul tău l-ai îmbărbătat;
Bucură-te, că prin cuvintele tale și prin pilda ta l-ai ajutat;
Bucură-te, că pentru puține suferințe veșnic te desfătezi;
Bucură-te, că spre urmarea răbdării tale ne îndreptezi;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 5-lea

După moartea mamei tale părintele Antonie, tatăl tău, s-a grăbit să depună voturile monahale înainte de a o înmormânta, și tu, când ai rămas văduvă, ți-ai îndreptat pașii spre mănăstire, căci ai însetat după viața monahală precum însetează cerbul după izvoarele apelor, și L-ai slăvit pe Dumnezeu prin cântarea: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Intrând tu în Mănăstirea Sfântului Arhidiacon Ștefan, Cuvioasa stareță Ana l-a auzit pe sfântul mucenic zicându-i proorocește din icoană: „Rânduiește-o degrabă pe Teodora în obștea noastră, că e darul lui Dumnezeu pentru mănăstire și pentru orașul Tesalonic, după Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Iar noi, știind că proorocia s-a împlinit, îți zicem cu inimile pline de bucurie unele ca acestea:
Bucură-te, că ai purtat cu cinste a văduviei haină;
Bucură-te, că intrând în mănăstire ți-ai împlinit dorința cea de taină;
Bucură-te, că Sfântul Mucenic Ștefan în mănăstirea sa te-a primit;
Bucură-te, că la tunderea în monahism numele de Teodora ți-a fost rânduit;
Bucură-te, că numele te arată că ești pentru noi dar de la Dumnezeu;
Bucură-te, între cer și pământ minunat curcubeu;
Bucură-te, a Tesalonicului cerească ocrotitoare;
Bucură-te, a celor ce se roagă ție din ispite scăpare;
Bucură-te, limpezire a inimilor care chemarea nu și-o înțeleg;
Bucură-te, sfătuitoare a celor ce calea monahală o aleg;
Bucură-te, că alungi gândurile de nestatornicie ale începătorilor;
Bucură-te, că te rogi pentru luminarea povățuitorilor;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 6-lea

Ai trecut de la mucenicia nesângeroasă a familiei la mucenicia nesângeroasă a călugăriei, sporindu-ți nevoințele pentru a-i urma pe sfinții din vechime. Nu ți-ai cruțat trupul, pentru a dobândi cununa care nu s-a luat de la tine și pentru a-L lăuda pe Dumnezeul cel adevărat împreună cu toți îngerii și sfinții, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ascunzând cu smerenie de oameni faptele tale cele bune, ne ești pildă de smerenie și dascăl al luptei cu patimile. Tu ne arăți că numai lepădându-ne de mândrie putem să Îl primim pe Hristos în inimile noastre, iar noi îți aducem cântări de laudă:
Bucură-te, că puterea lui Dumnezeu te-a umbrit la fiecare pas;
Bucură-te, că neclintită în hotărârea ta de a te nevoi ai rămas;
Bucură-te, că pofta trupului ți-ai stins cu mulțimea nevoințelor;
Bucură-te, slugă răsplătită pentru înmulțirea talanților;
Bucură-te, că trăind după Evanghelie ai fost exemplu credincioșilor;
Bucură-te, că prin nevoințele tale ai predicat monahiilor;
Bucură-te, că prin rugăciune ai devenit stâlp de foc;
Bucură-te, că Dumnezeu n-a ținut lumina ta sub obroc;
Bucură-te, că pentru jertfelnicia ta ai fost chemată să porți jugul stăreției;
Bucură-te, că ai fugit de această cinste pentru a nu pierde cununa smereniei;
Bucură-te, că îi chemi pe pelerini să se închine la moaștele tale sfinte;
Bucură-te, că ești vas ales al Cerescului Părinte;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 7-lea

Nu numai cu patimile te-ai luptat vitejește, o, Sfântă Teodora, ci și cu mulțimea gândurilor care împrăștie mintea, trăgând-o spre cele de jos și îndepărtând-o de rugăciune, dar ți-ai descoperit cu smerenie gândurile stareței tale, care s-a bucurat de curăția sufletului tău, zicând în cămara inimii: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Departe de taina sfintei spovedanii prea multă vreme stând, ni se împuținează râvna pentru cele duhovnicești și ne lăsăm în voia cugetelor păcătoase. Drept aceea, la tine alergăm, Sfântă Teodora, cerându-ți să te rogi să avem zdrobire de inimă pentru păcatele noastre și putere să ne spovedim cum se cuvine, ca să îți putem cânta unele ca acestea:
Bucură-te, că le-ai sfătuit pe surorile și maicile din obște mintea să își curățească;
Bucură-te, că stareța Ana v-a dus pe calea cea împărătească;
Bucură-te, că împotriva cugetelor păcătoase ai luptat;
Bucură-te, cuvioasă, că mintea spre cele înalte ai ridicat;
Bucură-te, că păzindu-ți mintea ai ajuns la curăția simțurilor;
Bucură-te, că pe păcătoși îi îndemni spre mărturisirea păcatelor;
Bucură-te, că din tinerețe ai cunoscut folosul spovedaniei;
Bucură-te, că alergând la duhovnic ai cunoscut și puterea tainei;
Bucură-te, de fiecare dată când un fiu risipitor se întoarce la Părintele său;
Bucură-te, că el scapă atunci din lanțurile duhului celui rău;
Bucură-te, al duhovnicilor sprijin prin rugăciune;
Bucură-te, a ucenicilor înnegurați de ispite mângâiere;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 8-lea

Văzându-te pregătită pentru aspra nevoință a tăcerii, Cuvioasa Ana ți-a cerut să nu mai vorbești defel cu fiica ta, pe care o ai adus-o în Mănăstirea Sfântului Ștefan, și amândouă ați dus cu răbdare acest canon vreme de cincisprezece ani, deși ați viețuit în aceeași chilie, dând prilej celorlalte maici să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Degeaba ne înfrânăm de la bucate, dacă nu ne înfrânăm limba, căci vorbirea fără măsură și cleveteala alungă plata postirii. Povățuiți fiind de viețuirea ta, încercăm să urmăm ascultării și dreptei tale socotințe, pentru a-ți putea cânta cu sufletele acoperite de harul dumnezeiesc:
Bucură-te, că nu ai cârtit când stareța ți-a cerut să nu mai vorbești cu fiica ta;
Bucură-te, că pe cât de grea a fost ascultarea pe atât de mare și cununa;
Bucură-te, că pentru supunerea voastră în smerenie ați sporit;
Bucură-te, că faptele tale mai mult decât cuvintele au vorbit;
Bucură-te, că prin răbdarea ta le-ai învățat pe maici ascultarea;
Bucură-te, că inima ta de mamă fiind greu încercată, ai ținut tăcerea;
Bucură-te, că ai adunat la luptele tale și această biruință;
Bucură-te, cu toți sfinții și cuvioșii care au ținut a tăcerii nevoință;
Bucură-te, că, nevorbind între voi, ați vorbit cu Mirele Hristos;
Bucură-te, că, primind apoi dezlegare să vă vorbiți, nu ați vorbit fără folos;
Bucură-te, că lăuntric ați păstrat calea tăcerii de împrăștiere fugind;
Bucură-te, văzându-i pe creștini după liniștire râvnind;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 9-lea

Ai ținut încă de la începutul vieții tale poruncile lui Dumnezeu, iar de la intrarea în mănăstire ai urcat mai sus pe scara ascultării. Iar atunci când neavând binecuvântare, ai mutat salteaua pe care dormeai, ca să nu se ude, stareța te-a trimis să îți petreci noaptea sub cerul liber; iar tu nu te-ai împotrivit, ci I-ai adus lui Dumnezeu laudă: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Neliniștindu-se din pricina grijii pentru tine și neputând să doarmă știind că stăteai afară, în frigul cel necruțător și în furtuna care deșerta ploaia peste întreaga mănăstire, sora Harito te-a văzut acoperită de o mantie luminoasă și purtând o cunună strălucitoare, de care minune uimindu-ne, îți zicem:
Bucură-te, că ai petrecut noaptea în mijlocul furtunii;
Bucură-te, izbăvindu-i pe cei care trăiesc în întunericul minciunii;
Bucură-te, că pentru lepădarea de sine te-ai învrednicit de daruri cerești;
Bucură-te, că ai ascultat tainice cântări îngerești;
Bucură-te, că, robindu-te lui Hristos, ai dobândit libertatea cea adevărată;
Bucură-te, că, smerindu-te, ai fost de Dumnezeu la loc de cinste înălțată;
Bucură-te, arătându-ne cea mai simplă cale spre desăvârșire;
Bucură-te, trâmbiță a ascultării în fiecare mănăstire;
Bucură-te, că pentru duhovnici te rogi să aibă harul povățuirii;
Bucură-te, că tuturor creștinilor le vorbești despre puterea ascultării;
Bucură-te, rază de soare în inimile de mândrie împietrite;
Bucură-te, bună vestire a sălășluirii lui Hristos în inimile smerite;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 10-lea

„Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, ajută-mă și ia de la mine pe dușmanul cel viclean”, te-ai rugat cu zdrobire când diavolul voia să sădească în pământul inimii tale gânduri de hulă împotriva lui Dumnezeu. Dar tu ai surpat cursele lui, închinându-te cu credință Ziditorului a toată lumea, care te-a acoperit de frig și de ploaie și de lucrarea diavolului, și cântându-I: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Grele pătimiri ai răbdat de la asupritorul diavol, dar grabnic a fost și sprijinul dumnezeiesc, pentru că numele lui Hristos chemând și închinându-te, ispititorul mugind ca o fiară a plecat, lăsând în urmă o duhoare de nedescris, iar stareța ți-a îngăduit să te întorci în mănăstire. Pentru care biruință îți zicem:
Bucură-te, că de mustrarea aspră a stareței tale nu te-ai tulburat;
Bucură-te, că de ispitele drăcești harul te-a acoperit;
Bucură-te, că și pe fiica ta, Sfânta Teopisti, o ai călăuzit;
Bucură-te, că să nu se teamă de puterea îngerilor căzuți o ai sfătuit;
Bucură-te, că pe toți ne îndemni să dobândim curaj duhovnicesc;
Bucură-te, că, rugându-te pentru noi, suntem ocrotiți de soborul îngeresc;
Bucură-te, sfântă care îi tămăduiești pe oamenii îndrăciți;
Bucură-te, fulger care arzi legăturile celor ce sunt de duhuri rele chinuiți;
Bucură-te, că ne ajuți să ne ferim de cursele întunericului;
Bucură-te, ajutor al celor care vor să scape de chinurile iadului;
Bucură-te, luptător neînfricat din oastea purtătoare de stindarde cerești;
Bucură-te, că celor care se roagă ție cele de trebuință le dăruiești;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 11-lea

Ne temem de moartea năprasnică, Sfântă Teodora, și cerem ajutorul tău, știind că mai dinainte ai spus celor din mănăstirea ta ziua și ceasul în care vei părăsi această lume. Fii pavăza noastră în vremea ispitelor, iar la ceasul despărțirii noastre de viața pământească fii alături de noi, ca să Îi cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu, Care te-a primit în Împărăția Sa: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cântare cerească răsunând din chilia ta s-a auzit în toată mănăstirea, atunci când sufletul tău a trecut la Mirele Ceresc, iar clopotul bisericii a bătut fără să fie atins de mână omenească, pentru că îngerii prăznuiau trecerea ta la Domnul și îi îndemnau pe toți cei necăjiți să îți cânte:
Bucură-te, că la moartea ta s-a auzit cântare îngerească;
Bucură-te, că bătaia clopotului a chemat poporul să te cinstească;
Bucură-te, că după moarte te-ai schimbat la chip, arătând ca în tinerețe;
Bucură-te, că ai rămas copilă la suflet și la bătrânețe;
Bucură-te, că sufletul ți-a rămas tânăr, deși părul ți-a albit;
Bucură-te, că această minune curăția sufletului tău a adeverit;
Bucură-te, că moartea nu a fost pentru tine decât un nou început;
Bucură-te, că dascăl iscusit cugetarea la moarte ai avut;
Bucură-te, clopot care întreaga viață pentru Dumnezeu ai bătut;
Bucură-te, stâlpnic care pe stâlpul rugăciunii ai stătut;
Bucură-te, izbăvitoare a celor aflați în chinurile bolii;
Bucură-te, rugătoare pentru cei care se află pe patul morții;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 12-lea

Bucură-te, sfântă, îți spunem ori de câte ori cugetăm la minunile tale cele de multe feluri, că mirul izvorât cu prisosință din sfintele tale moaște și din icoana ta a preînchipuit mulțimea minunilor tale, pentru care poporul binecredincios te laudă neîncetat și lui Dumnezeu Îi aduce cântarea: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Vrând iconarul Ioan să picteze icoana ta și neștiind cum ai arătat în viața pământească, te-ai arătat lui în vis în chipul unei monahii. Iar el, neștiind pe cine visase, s-a hotărât să picteze trăsăturile acelei maici în icoana ta, iar mai apoi s-a mirat aflând de la cei care te cunoscuseră că ai avut chipul precum cel pictat
în icoană, și s-a bucurat, iar noi pentru aceasta îți cântăm:
Bucură-te, că iconarul ți-a pictat icoana după ce în vis i te-ai arătat;
Bucură-te, că de asemănarea cu trăsăturile tale toți s-au mirat;
Bucură-te, că mirul izvorât din icoană a fost a sfințeniei tale pecete de netăgăduit;
Bucură-te, că, deși mirul a șters frumusețea icoanei, tămăduirile s-au înmulțit;
Bucură-te, împreună cu Sfânta Teodora, al Alexandriei odor;
Bucură-te, împreună cu Sfântul Teodor Studitul, apărătorul icoanelor;
Bucură-te, cu Marii Mucenici, Sfinții Teodor Tiron și Teodor Stratilat;
Bucură-te, că, auzind despre viețuirea ta, duhovnicește ne-am desfătat;
Bucură-te, că prin nevoințele tale ai devenit liman duhovnicesc;
Bucură-te, că porți de grijă ca o mamă celor ce se nevoiesc;
Bucură-te, că în vremuri de răcire a credinței ești a Bisericii întărire;
Bucură-te, a celor căsătoriți stea și a monahiilor sporire;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 13-lea

O, Sfântă Teodora, ocrotitoare a monahiilor și a monahilor, ajutătoare a mirenilor, sprijin al preoților și al ierarhilor, primind această puțină rugăciune de la noi, ajută-ne să ne îndreptăm viața prin pocăință, prin nevoință și rugăciune, ca împreună cu tine să Îi aducem Domnului cântarea: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul după ce te-a născut, și orfană de mamă fiind, ai crescut ocrotită de iubirea maicii duhovnicești primite la botez, care te-a crescut ca pe o mlădiță binecuvântată a Bisericii, nașa ta Teopisti, care te laudă împreună cu noi așa:
Bucură-te, mărgăritar al cinului monahicesc;
Bucură-te, că traiul tău pe pământ a fost îngeresc;
Bucură-te, că numele tău de botez, Agapi, a fost al iubirii dumnezeiești;
Bucură-te, că iubirea către cele sfinte te-ai nevoit să o sporești;
Bucură-te, vlăstar al unei familii sporite în sfințenie;
Bucură-te, a sfintelor cuvioase duhovnicească rudenie;
Bucură-te, că familia voastră a fost o biserică vie;
Bucură-te, că astăzi despre nevoințele voastre în toată lumea se știe;
Bucură-te, că pe Dumnezeu împreună cu fratele tău Ștefan L-ai slăvit;
Bucură-te, că el a luat cununa muceniciei, așa cum mult a râvnit;
Bucură-te, că îi ajuți pe copiii și pe tinerii apăsați de nevoi;
Bucură-te, că pentru rugăciunile tale suntem ocrotiți noi;
Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul 1

Crucea necazurilor punând-o pe umerii tăi Hristos, nu te-ai lăsat biruită de deznădejde, ci ai răbdat cu vitejie toate încercările vieții, și astfel ai dobândit cununa sfințeniei, Sfântă Teodora. Iar noi, alergând la tine, nădăjduim că nu ne vei lăsa fără ajutor, și pentru aceasta îți cântăm: Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic

Sfântă Teodora, izvorâtoare de mir și mare făcătoare de minuni, la vreme de necaz la tine alergăm cu zdrobire de inimă, știind că mult i-ai ajutat pe toți cei care ți-au cerut ajutorul cu credință. Cum ai binecuvântat încă din timpul vieții Mănăstirea Sfântului Ștefan, așa binecuvântează toate mănăstirile și schiturile ortodoxe, pe toate monahiile și pe toți monahii, pe toți cei începători în viața monahală ca să rămână statornici pe calea cea îngustă pe care au pornit. Tu, care te-ai folosit de sfințenia duhovnicului tău, ajută-i pe toți preoții să fie păstori pricepuți ai turmelor pe care le păstoresc. Roagă-te, sfântă, pentru toți ierarhii Bisericii lui Hristos, să rămână în dreapta credință și să o mărturisească fără teamă la vreme de prigoană sau rătăcire. Ai grijă de toate familiile creștine, de toți părinții și de copiii lor. Îndepărtează de la ei toată tulburarea, toată ispita, toată cearta. Vezi șovăiala tinerilor care nu știu unde le e locul, în lume sau în mănăstire, și roagă-te pentru ei, ca să își înțeleagă chemarea și să facă întru toate voia lui Dumnezeu. Așa cum pe fiica ta, Sfânta Teopisti, ai ajutat-o să urce pe scara virtuților, așa ajută-ne și pe noi, că greu e războiul care ne stă înainte. Povățuiește-ne pe calea smereniei, pe calea rugăciunii și a nevoinței. Alungă de la noi pe necuratul diavol, care vrea să ne facă de rușine, aruncându-ne în tina păcatului. Fii în fața inimilor noastre ca o icoană vie, Sfântă Teodora, ca ducând noi lupta cea bună să ne învrednicim de raiul cel gătit sfinților și de bucuria Împărăției Cerurilor, pe tine să te lăudăm, iar Dumnezeului cel în Treime lăudat să Îi aducem slavă și închinăciune în vecii vecilor. Amin.

Paraclisul Sfintei Cuvioase Teodora din Tesalonic


Troparul

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce...

Lepădându-te de tine însăți, Cuvioasă Teodora, și luându-ți crucea pe umeri, pustnicește ai viețuit, înțeleaptă. Pentru aceasta, întru moștenirea cerească și neînserată te-ai odihnit bucurându-te, cerând pururea de la Hristos Mântuitorul iertare de păcate pentru cei ce te cinstesc, prealăudată.


Canonul

Glasul al 8-lea

Cântarea 1

Irmos: Pe Faraon cel ce se purta în căruţă l-a afundat toiagul lui Moise, cel ce a făcut minuni de demult, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel cel ce fugea, mergătorul cel pedestru, l-a mântuit, pe cel ce cânta cântare lui Dumnezeu. 

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Neputințele și bolile mele tămăduiește-le, preacinstită Teodora, cu rugăciunile tale către Dumnezeu Cuvântul, Cel ce, cu Pătimirile Sale, a purtat slăbiciunile mele și bolile tuturor, și neputințele le-a ridicat.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Întoarce tânguirea bolii mele în bucurie a sănătății, rupând sacul cel întunecat al necazului meu, Cuvioasă, și încingându-mă cu bucuria cea luminoasă a bunăstării, și umple-mă de veselie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cuptorul încins al patimilor a aprins ale bolilor vătămătoare scântei arzătoare și cărbuni purtători de foc, și mă arde cu aprigă văpaie. Dar de mă vei răcori, Cuvioasă, roua ta îmi va fi mie vindecare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Stăpână, care fără de dureri ai născut, suferințele mele, chinurile grele și durerile prea amare, care pururea mă asupresc și mă sfărâmă, alină-le, ușurează-le și, cu cercetarea ta, le vindecă.
 

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pe patul răutății îndurerat zăcând, pe tine, Cuvioasă, te chem. Pleacă urechea ta către mine, sârguiește de mă mântuiește, grăbește de mă scoate din focul ce mistuie acum inima mea.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Temelie tare, ancoră sfințită și nădejde cu totul de nesurpat te-am dobândit, Cuvioasă. Drept aceea, pe mine, cel înviforat de valurile bolilor, îndreptează-mă spre limanul cel lin al sănătății.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe copilul cu minte de prunc, pe fiul tânăr și nesupus, cu varga certându-l, îl înțelepțește tatăl cel iubitor. Știu aceasta, Iubitorule de oameni, dar pe mine, cel ce destul am fost bătut, miluiește-mă, pentru Cuvioasa Ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinți, L-ai născut, Fecioară. De aceea, degrabă fă minunate spre mine milele tale, Preasfântă, și fă-mă viu, cinstită, rogu-mă, pe mine, cel ucis acum de dureri de neîndurat.
 

Apoi aceste Stihiri:

Caută cu milostivire, Cuvioasă Maică Teodora, spre patimile cele cumplite ale trupului meu, și sănătate dăruiește-mi, cu rugăciunile tale.

Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.

Doamne, miluiește (de 12 ori)
 

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Tu eşti Tăria mea, Doamne, Tu eşti Puterea mea, Tu eşti Dumnezeul meu, Tu eşti Bucuria mea, Cel Ce Sânurile Părinteşti nu le-ai părăsit şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta cu proorocul Avacum strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca să povestesc minunile și măririle tale, Teodora, ca să mărturisesc între fiii oamenilor milele tale, preaslăvită, caută cu milostivire spre mine, cel bolnav, și sănătate desăvârșită dăruiește-mi.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Slobozire a celor bolnavi fiind, sănătate grabnică și vindecare, izbăvire și odihnă, îndură-te, slăvită, de mine, cel mistuit de întristări și de năpaste, de necazuri și de dureri amare și de chinuri stăruitoare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cel ce, din bunătate, ai purtat neputința firii omenești, Hristoase, neputințele mele cele multe și bolile, cu milostivire vindecă-le, Îndurate, ca Cel ce ai rugătoare pentru aceasta pe Cuvioasa Teodora, izvorâtoarea de mir cea strălucită și cinstită.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tu ai izvorât râul tămăduirilor, secând adâncul bolilor și dând în dar celor neputincioși întărire și celor bolnavi sănătate, Curată. De aceea, pe mine, cel biruit de boli grele și de neputințe amare, tămăduiește-mă.
 

Cântarea a 5-a

Irmos: Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumina Cea Neapusă şi m-a acoperit pe mine, ticălosul, întunericul cel străin? Ci, Te rog întoarce-mă şi la Lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu picăturile îndurărilor tale spălând întinăciunea neputinței mele, dăruiește-mi, Cuvioasă, a mă bucura de sănătate deplină, că se cheltuiește câte puțin viața mea și nădejde de mântuire nu am.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

În osteneli și strâmtorări răbdând, te aștept, cinstită. Auzi, dar, această rugăciune a mea și ia aminte la mine, că se cheltuiește câte puțin viața mea și nădejde de mântuire nu am.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nu pot a-mi mișca picioarele, nici a ridica mâinile la rugăciune, nici a deschide gura, nici a slobozi glas de rugă, ci, cu totul amorțit fiind, mă tânguiesc. De aceea, maică, grăbește și mă izbăvește.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Apărare caldă și ocrotire în necazuri câștigându-te pe tine, Fecioară, la ajutorul tău alerg. Ușurează durerile mele cele amare, chinurile de neîndurat și suferința cea grea.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Adâncul păcatelor şi viforul greşelilor mă tulbură şi întru adâncul deznădăjduirii celei silnice mă împing, ci întinde-mi şi mie mâna Ta cea tare, ca Apostolului Petru, o, Îndreptătorule şi mă mântuieşte. 

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Omorâre mai înainte de moarte și stricăciune mai înainte de îngropare sufăr, îndurând amorțirea și părăsirea încheieturilor trupului și a mădularelor. De aceea, la îndurările tale am alergat.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Norule luminos și sfințit ce izvorăști mir, revarsă-mi șuvoaie de tămăduiri, și pe mine, cel ce mă topesc de fierbințeala văpăii arzătoare, înrourează-mă, răcorește-mă și dă-mi a mă întoarce la sănătatea cea dintâi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu rugăciunea ta cea neadormită, Cuvioasă, fă să doarmă valurile cele neîncetate și sălbăticite foarte ale durerilor. Domolește arșița anotimpurilor și gerul lor prea aspru, că se sfărâmă oasele mele.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ceea ce ești izvor al apei celei vii, îmblânzește, potolește, oprește și seacă apa cea amară și de nesuferit a durerilor, a chinurilor și a patimilor trupului ce cumplit mă înviforează, iar inima mea umple-o de pace, Curată.

 

Apoi aceste Stihiri:

Caută cu milostivire, Cuvioasă Maică Teodora, spre patimile cele cumplite ale trupului meu, și sănătate dăruiește-mi, cu rugăciunile tale.

Curată, care prin cuvânt pe Cuvântul în chip netălcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L, ca una ce ai îndrăznire de maică.
 

Condacul

Glasul al 8-lea

Podobie: Apărătoare Doamnă...

Precum râul cel cunoscut din Eden, mir înmiresmat din sfânta ta raclă izvorăște orașului tău, Teodora, nedespărțit în patru izvoare, sfințind toate cele de sub soare, care îți cântă ție: Bucură-te, cea asemenea cu îngerii.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii evreieşti au călcat în cuptor văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, strigând: Bine eşti cuvântat, Doamne Dumnezeule în veci. 

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Spre tine toată așteptarea și toată nădejdea mântuirii o înalț. Pentru aceasta, tot așternutul bolii mele întoarce-l întru sănătate, slăvită.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Șuvoi de tămăduire izvorăște-mi și stinge cu totul, Cuvioasă, cuptorul cel aprins al cumplitelor fierbințeli, că tu ești izvor ce revarsă dulce șuvoi de miruri dumnezeiești.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu totul rănitu-m-am ca iarba, uscatu-s-a de boli inima mea, ca uscăciunea oasele mele s-au făcut și s-au sfărâmat. Preacinstită, tămăduiește durerea mea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Singura bucurie a celor necăjiți, auzi-mă degrabă, că mă necăjesc, ia aminte la sufletul meu și nu întoarce de la mine fața milei tale, Născătoare de Dumnezeu.
 

Cântarea a 8-a

Irmos: De şapte ori cuptorul, muncitorul haldeilor l-a ars nebuneşte cinstitorilor de Dumnezeu; iar văzându-i pe aceştia cu o Putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Izbăvitorului a strigat: tineri bine-L cuvântaţi, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca un alt slăbănog ajuns la sfârșit, mort ce încă mai răsuflă, căzut în pat zac pe jumătate mort, că mi s-a făcut patul mormânt mie, celui ce sunt cu mâinile lăsate, cu picioarele căzute, și amorțit cu genunchii și cu picioarele. Dar tu, slăvită, dacă vrei, numai cu cuvântul mă vei mântui.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

De boli apăsătoare, de grele neputințe și de patimi fără de leac și neîncetate cumplit fiind înviforat, ca la un țărm pașnic, la limanul lin al milei tale mă du, Cuvioasă; potolește furtuna durerilor mele și fă să înceteze valurile chinurilor.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

De multe ispite fiind ars și lovit, toată tăria mi s-a uscat ca un vas de lut, și inima mea cu adevărat s-a făcut ca ceara ce se topește în mijlocul pântecelui meu, iar limba amarnic mi s-a lipit de gâtlej, de sete cumplită. Miluiește-mă, maică.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, izvor al îndurării, mare a bunătății și adânc al iubirii de oameni și al milei. Fă minunată și asupra mea bunătatea ta, și de neputința cea cumplită ce m-a cuprins și mă tulbură slobozăște-mă degrabă, cu picătura milei tale, Născătoare de Dumnezeu.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta cerul şi marginile pământului s-au minunat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât Cerurile; pentru aceasta, pe tine, de Dumnezeu Născătoare, începătoriile Cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Slobozire prea grabnică a celor bolnavi, mângâiere neîntârziată a celor neputincioși, odihnă a celor ce pătimesc în necazuri, caută cu milostivire spre neputința mea și spre reaua pătimire cea multă, și ia aminte la mine cu iubire de oameni, ca să te laud, doamna mea.

Stih: Sfântă Cuvioasă Teodora, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pe mine, cel ce m-am însoțit cu boli felurite și grele, primejdiile iadului m-au aflat acum și nevoi în multe chipuri m-au împresurat. Ajunsu-m-au deja în chip vădit durerile cele amare ale iadului, de care izbăvește-mă, ocrotitoarea mea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Durerea cea mult chinuitoare și stăruitoare, suferințele amare cele neîncetate și văpăile aprinse ce ard fără încetare, gerul prearece și nemăsurat și chinurile cele amarnice, ce sporesc mai înainte de vreme, se silesc a mă trimite la moarte. Maica mea Cuvioasă, ajută-mă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ca o Maică a Făcătorului a toate, pe mine, cel cu totul surpat în țărâna patimilor, din nou mă zidește, și, ca o bună, ridică-mă pe mine, cel doborât la pământ, că toate îți sunt cu putință, Fecioară, ca ceea ce L-ai născut pe Stăpânul Cel puternic întru tărie, și poți toate câte le voiești.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

 

Megalinariile

Bucură-te, podoaba Cuvioșilor. Bucură-te, stâlp strălucit al cumințeniei și al bărbăției. Bucură-te, Teodora, lauda monahiilor. Pentru aceasta, cu șuvoaiele mirului tău, pe toți sfințește-i.

Bucură-te, slăvită credință în Dumnezeu. Bucură-te, chip dumnezeiesc și strălucit al fecioriei. Bucură-te, lauda mulțimii pustnicelor. Pe toți cei ce te cinstesc izbăvește-i, cu rugăciunile tale.

Toate oștirile îngerilor, Înaintemergătorule al Domnului, cei doisprezece Apostoli și toți Sfinții, cu Născătoarea de Dumnezeu, faceți rugăciune ca să ne mântuim.
 

Troparul

Glasul al 4-lea

Desăvârșit drumul tău săvârșit-ai, cu cuget neclintit, preacinstită, bine supunându-te lui Hristos, Mirele tău. Pentru aceasta, ai primit dar, Cuvioasă Teodora, spre a izgoni demoni și a vindeca pe bolnavi. Drept aceea, și celor ce te cinstesc pe tine le izvorăști tămăduiri.