Paraclisul Sfantului Stefan cel Mare

 

Preotul face inceputul obisnuit: Binecuvantat este Dumnezeul nostru.
Strana: Imparate ceresc, Sfinte Dumnezeule, Preasfanta Treime, Tatal nostru.
Preotul: Ca a Ta este imparatia.Strana: Doamne miluieste (de 12 ori) Slava. Si acum. Veniti sa ne inchinam (de 3 ori)

Psalmul 142
Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta; auzi-ma intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept inaintea Ta. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric ca mortii cei din veacuri. Mahnit e duhul in mine si inima mea incremenita inlauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit. Tins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu ca un pamant insetosat. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-Ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se coboara in mormant. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine mi-e nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg Doamne. Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata, intru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fa bunatate de starpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.

Si iarasi:
Auzi-ma, Doamne, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau.
Auzi-ma, Doamne, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau.
Duhul Tau Cel bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii.
Slava. Si acum. Aliluia (de trei ori) si Dumnezeu este Domnul (de trei ori)

Apoi: Troparul (glas 4)
La slujitorul lui Hristos cel preavrednic, aparatorul si podoaba Moldovei, ca niste robi, cu dragoste venind, sa strigam: Mare Voievodule, catre Hristos imparatul rugandu-te pururea, pomeneste-ne, Sfinte, imparatiei vesnice facandu-ne partasi, unsul lui Dumnezeu, fericite Stefane.

Slava. acelasi din nou sau cel al hramului.
Si acum. al Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu.
Niciodata nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a vesti noi nevrednicii puterile tale; ca de nu ai fi statut inainte, rugandu-te pentru noi, cine ne-ar fi izbavit dintru atatea primejdii? sau cine ne-ar fi pazit pana acum slobozi? de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca pe robii tai pururea ii izbavesti din toate nevoile.

Psalmul 50: Miluieste-ma Dumnezeule.

Canonul (glas 8) al carui acrostih este "Calea virtutii noua arata-o, Stefane"

Cantarea intaia. "Apa trecand-o ca pe uscat"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Cununile slavei celei ceresti, Sfinte Voievoade, ai luat de la Dumnezeu, Stefane cel Mare al Moldovei, pe Care roaga-L mereu pentru robii tai.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Al Domnului slavei viteaz ostas, Stefane slavite, izbaveste-ne si acum, navala vrajmasului gonin-d-o, catre Hristos imparatul rugandu-te.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
La Domnul Puterilor mijlocind, Stefane, trimite celor care te pomenesc tarie sa calce, Voievoade, toata-ndrazneala vicleana a sarpelui.

stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
Eva dezlegatu-s-a de blestem, Maica a Vietii, prin slavita nasterea ta; si eu dezlegare de pacate sa dobandesc cu fierbinte solirea ta.

Cantarea a treia. "Doamne, Cela ce-ai inaltat bolta cea cereasca"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Arma dreptei credinte ai manuit, Stefane, scutul si taria Moldovei, izbavind pe norodul tau; ci si acum, Fericite, din tot necazul si boala izbaveste-ne degrab cu mijlocirea ta.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Valul relei credinte pe robii tai, Stefane, si a necredintei furtuna ne-mpresoara cu viclesug; ci apucand inainte si mijlocind, intelepte, la credinta lui Hristos grabnic intoarce-ne.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Izbavire si sprijin si ajutor, Stefane, noua ai fost dat, Voievoade, celor care te laudam; caci cu a Crucii putere, precum demult imparatul Constantin, ai biruit ceata paganilor.

stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
Rugatoare fierbinte catre Hristos, Fiul tau, robii tai te stim, Preacurata Nascatoare de Dumnezeu; ci si acum mijloceste, invrednicindu-ne, Maica, a ravni neincetat caile Domnului.

Trimite, de Dumnezeu intaritule Voievoade, robilor tai intarire si liniste, invartosarea din suflet alungandu-le.

Cauta cu rnilostivire, de Dumnezeu Nascatoare prealaudata, spre necazul meu cel cumplit al trupului si vindeca durerea sufletului meu.

Preotul zice ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule.
tot acum preotul ii pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul.
Strana: Doamne miruieste (de 12 ori)
Ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni.

Sedealna (glas 2) "Rugatoare calda"
Ostasule al lui Hristos intru tot slavite si sprijinul credinciosilor, cu durere venind acum la tine iti strigam: fericite Stefane, apuca inainte si din primejdii izbaveste-ne pe noi, cela ce grabnic ajuti pe cei ce te lauda.

Cantarea a patra. "Auzit-am, Doamne, taina iconomiei"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Tare-n lupte te-ai aratat, harul Crucii, Stefane, intarindu-te; ci si noua cu puterea ei sufletul si trupul intareste-ne.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Uraciunile patimii curateste-mi, Stefane, cu solirea ta caci cu ravna casa Domnului ai impodobit-o, Voievodule.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.

Tara ta, inteleptule, ti-ai pazit cu oastea cetei monahilor; ci rugandu-te Stapanului, si acum pe robii tai pazeste-ne.

stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
Izbavirea numitilor cu preasfantul nume al imparatului izbaveste-ma de patima, mijlocind, Stapana mea, la Fiul tau.

Cantarea a cincea. "Lumineaza-ne pe noi"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Iara mijlocind Fericite, pentru robul tau, imi risipeste noaptea pacatelor, cel ce te bucuri de lumina Stapanului.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Nu te departa de la robul tau, ostasule al lui Hristos imparatul Puterilor si barbatie daruieste'mi, Voievodule.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Oaste de vrajmasi nevazuta ne inconjura, ci tu degraba, Stefane, scapa-ne intelepciune tuturor daruindu-ne.

stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
Unde vom afla izbavire de primejdie, acoperirea ta neavandu-o? ci, o, Stapana, de vrajmasi izbaveste-ne.

Cantarea a sasea. "Rugaciune voi varsa catre Domnul"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Arata-i biruitori pe robii tai asupra oastei simtite, cu mintea, de Dumnezeu intaritule Sfinte caci cu puterea Crucii ai biruit pe uratorii de Hristos agareni, Voievodule Stefane.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Avand noi a ta solire, Stefane, intru ispite puternica arma, tie strigam: cel ce ai, Voievoade, intr-a-jutor Ceata Sfintilor luptatori, invredniceste-ne pe noi a calca sfatuirea vicleanului.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Rusinea fricii alung-o degraba de la cei ce te roaga cantandu-ti, sa nu ne temem prunceste, Slavite, de-nfricosarea vrajmasului nevazut, ostasule al lui Hristos, intarirea si scutul crestinilor.

stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
A milei Vistierie, Stapana, ai nascut-o cea nedesertata; ci si pe noi miluieste-ne, Maica, de a gheenei muncire scapandu-ne, ca pururea iti laudam, Preacurata, multimea minunilor.

Trimite, de Dumnezeu intaritule Voievoade, robilor tai intarire si liniste, invartosarea din suflet alungandu-le.

Curata, care prin cuvant pe Cuvantul in chip netalcuit L-ai nascut in zilele din urma, nu inceta rugandu-L, ca una ce ai indraznire de maica.

Preotul pomeneste cum s-a aratat dupa Cantarea a treia, cu ecfonisul: Ca milostiv.

Condacul (glas 2) "Cu ale sangiurilor tale"
Pe stalpul cel neclatinat al credintei, pe voievodul si unsul lui Dumnezeu, pe Stefan, ostasul lui Hristos nebiruit, laudandu-l ii strigam: din necazuri izbaveste-ne cu ale tale rugaciuni.

Prochimenul (glas 4)
Inaltat-am ales din poporul Meu, cu untdelemn sfant l-am uns pe dansul.
stih: Supus-a popoare noua, si neamuri sub picioarele noastre.

Evanghelia.
Diaconul: Intelepciune, drepti.

Din Sfanta Evanghelie de la Ioan citire (X, 1-9).
Zis-a Domnul catre iudeii ce venisera la Dansul: Amin, amin zic voua: cela ce nu intra prin usa in ocolul oilor, ci sare pe aiurea, acela fur este si talhar. Iar cela ce intra prin usa, pastor este al oilor. Acestuia portarul ii deschide si oile asculta de glasul lui, si oile sale le cheama pe nume si le mana afara. Si cand le scoate afara pe toate ale sale, inaintea lor merge si oile ii urmeaza lui, ca stiu glasul lui. Iar celui strain nu vor urma, ci vor fugi de el, ca nu stiu glasul strainilor. Aceasta pilda le-a spus-o Iisus, dar ei n-au cunoscut ce erau acelea ce le graia lor. Zis-a, deci, iara Iisus: Amin, amin zic voua: Eu sunt usa oilor. Toti cati mai inainte de Mine au venit furi sunt si talhari, dar nu i-au ascultat pe ei oile. Eu sunt usa; prin Mine de va intra cineva, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla.

Slava. (glas 2)
Pentru rugaciunile Voievodului Tau, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.
Si acum.
Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira (glas 6) "Toata nadejdea"
stih: Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale sterge faradelegea mea.
Nu ma incredinta ajutorului omenesc, Preasfanta Stapana mea, ci primeste cererea celui ce te roaga, ca scarbele ma cuprind si a rabda nu-s in stare sagetarile dracilor; acoperamant nu am unde sa alerg eu ticalosul, pururea fiind luptat, si n-am mangaiere afara de tine, Stapana a lumii, nadejdea si paza credinciosilor; nu imi trece rugaciunile, ci fa ce-mi este de folos.

Preotul zice: Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau.
Strana: Doamne miluieste (de 12 ori)
Eecfonisul: Cu mila.

Cantarea a saptea. "Feciorii lui Israel, stramutati din Iudeea in Babilon"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Te rugam, Voievoade, mijloceste la Domnul cu indraznirea ta, pe care-ai dobandit-o multime de biserici ridicandu-I si manastiri, sa ne ridice pe noi din grija cea lumeasca.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Adierea cea lina a iubirii de oameni si milosteniei pe care ai facut-o, Stefane fericite, toata lumea o a cuprins; ci risipeste-ne cu ea a inimii impietrire.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Ocrotirea Moldovei, iubitorul podoabei casei Stapanului, acopera-ne pururi, Stefane intelepte, mijlocind catre Dumnezeu, si intareste si acum credinta ortodoxa.

stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
Si acum sufleteste intareste-ne, Maica a imparatului, sa-nvingem, Preacurata vicleana sfatuire si puterea celui vrajmas, ca mantuiti sa laudam purtarea ta de grija.

Cantarea a opta. "Pe imparatul Ceresc"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Tampla cereasca o ai trecut, Voievoade, pentru aceasta solirile tale, Stefane, la Domnul fierbinte ti le cerem.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Edenul, Sfinte, il mostenesti de la Domnul, al lui Hristos iconom credincioase, Caruia te roaga pe robii tai sa-i ierte.

stih: Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Domnul.
Fara zabava catre Stapanul a toate, Voievoade, rugandu-te, da-ne mintea sa o punem stapana peste patimi.

stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Adevarata de Dumnezeu Nascatoare cunoscandu-te eu, ratacitul, calea mantuirii arata-mi, Preacurata.

stih: Sa laudam, bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainaltandu-L pe El intru toti vecii.
Pe imparatul Ceresc, pe Care il lauda ostile ingeresti, laudati-L si preainaltati-L intru toti vecii.

Cantarea a noua. "Adevarata de Dumnezeu Nascatoare"

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Nu-i trece cu vederea, Stefane slavite, ci pomeneste-i pe robii tai, ca un bun, ca iti cantam, Fericite, cantare de lauda.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Evlavie in lupta cea duhovniceasca de la Hristos, Voievoade, trimite-le celor ce luptele tale iti canta cu dragoste.

stih: Sfinte al lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi.
Cu Maica preacurata, Stefane slavite, si toata tabara Sfintilor luptatori neincetat catre Domnul pe toti pomeneste-ne.

stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
Cu dragoste de maica pe Domnul cuprinzan-du-L, de Dumnezeu Nascatoare, neincetat, pe robii tai izbaveste-i din toate nevoile.

Apoi: Cuvine-se cu adevarat. cu megalinariile Voievodului:

Bucura-te, marele domnitor al tarii Moldovei, Voievoade al lui Hristos, care cu puterea Crucii, intelepte, ai biruit paganii, Viteazule Stefane.

Bucura-te, marele ziditor de sfinte lacasuri credinciosilor ortodocsi; bucura-te, chivot al milostivirii, ctitore al Putnei si al Zografului.

Toata bantuiala vrajmasului, Stefane slavite, risipeste-o de la noi, care, Fericite, a ta pomenire o savarsim cu ravna, o, Voievodule.

Precum imparatului Constantin, trei cruci, Voievoade, in vazduh ti s-au aratat si-ai biruit, Slavite, cu arma cea cereasca ostirea paganeasca, viteazule Stefane.

Pe cei ce cu dragoste te cinstesc acopera-i, Sfinte, cu al tau acoperamant, ostasule vrednic al Domnului slavei, Stefane Voievoade, scutul crestinilor.

Si aceste doua tropare ale Maicii Domnului:

Din tine, Nascatoare de Dumnezeu, Dumnezeu Cuvantul intrupandu-Se negrait, covarsesti, Fecioara, Ostirea cea Cereasca; tie, dar, iti aducem cantare de lauda.

Cu toate ostirile ingeresti, cu Botezatorul, cu Apostolii cei slaviti si cu tot soborul Sfintilor, Preacurata, Fiului tau te roaga toti sa ne mantuim.

Sfinte Dumnezeule. Preasfanta Treime, Tatal nostru.

Preotul: Ca a Ta este imparatia.

Troparul (glas 5) "Pe Cuvantul Cel impreuna fara de inceput"
De cununa cereasca invrednicindu-te, imparatesti, Voievoade, cu imparatul Hristos, credinciosule ostas, slavite Stefane, pentru aceasta si pe noi, care pururi laudam cinstitele tale lupte, izbaveste-ne, Fericite, de tot vazutul si ganditul vrajmas.

Preotul zice ectenia: Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule.
Strana: Doamne miluieste (de trei ori)
Inca ne rugam pentru mila, viata, pacea.
Strana: Doamne miluieste (de trei ori)
Inca ne rugam sa se pazeasca.
Strana: Doamne miluieste (de 40 ori)
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule.
Strana: Doamne miluieste (de trei ori)
Preotul zice ecfonisul: Ca milostiv.

Otpustul cel mic fara insa a zice Pentru rugaciunile.

Troparul (glas 2) "Cand de pe lemn"
Tuturor ne ajuti, Preacurata, celor ce venim cu credinta la puternica mana ta, neavand altundeva, pacatosii, catre Dumnezeu in primejdii si intristari; mijlocitoare preabuna, cei ce suntem garboviti de catre multe greseli; Maica Dumnezeului Preainalt, la tine cadem cu totii: din toata mpresurarea izbaveste-i pe robii tai.

Si acestea, acelasi glas:
Stapana, primeste rugaciunile robilor tai si ne izbaveste pe noi din toata nevoia si necazul.

Toata nadejdea mea spre tine o inalt, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau.

Si acest tropar (glas 1):
Pentru rugaciunile tuturor Sfintilor Tai, Doamne, si ale Nascatoarei de Dumnezeu, pacea Ta da-ne-o noua si ne miluieste pe noi, ca un singur indurat.

Otpustul: preotul incheie, zicand "Pentru rugaciunile."

Când găsești această liniște:

 „Liniștea lăuntrică nu înseamnă absența zgomotului, ci prezența păcii în mijlocul haosului.”

Într-o lume care ne cere mereu mai mult, liniștea interioară devine un act de curaj.
Este acel spațiu tăcut din tine unde gândurile încetează să alerge, iar sufletul poate, în sfârșit, să respire.

Când găsești această liniște:

Decizi cu claritate, nu din frică.
Reacționezi cu răbdare, nu din impuls.
Trăiești cu sens, nu din rutină.
Liniștea lăuntrică nu se caută în exterior — se cultivă, zi de zi, prin alegeri conștiente: un moment de respiro, o pauză de la ecrane, o clipă de recunoștință.

Adevărata putere nu vine din controlul a tot ce te înconjoară, ci din echilibrul pe care îl ai în interior.

 Tu ți-ai găsit astăzi liniștea?

Înălță-ți conștiința, iar sufletele sincere vor gravita în jurul tău.

 E frumos când te trezești... și primești în fiecare zi, un salut de bună dimineața! ... Înseamnă că nu ești singur ... ești mereu în gândurile cuiva eu, c-a în fiecare dimineață, vin să vă salut, cu mult respect și drag... asta, înseamnă că nici azi nu v-am uitat, și din suflet vă doresc o zi frumoasă să aveți!

Adevărata prietenie este numai cea spirituală. Ea apare doar între două suflete aflate pe un nivel similar de conștiință. Aceste suflete se atrag firesc, fără efort. Căutarea forțată a unei astfel de legături e zadarnică, căci orice nepotrivire va conduce, mai devreme sau mai târziu, la o relație dezechilibrată sau toxică. Înălță-ți conștiința, iar sufletele sincere vor gravita în jurul tău.

Învață-mă că valoarea vieții nu ține de durata ei, ci de felul cum este folosită; că se poate întâmpla, ba chiar se întâmplă adeseori, ca cine a trăit vreme îndelungată să fi trăit puțin.
Seneca

Timpul curge într-un mod special în natură, ca și cum s-ar opri pentru a ne oferi oportunitatea de a ne bucura de frumusețea lumii din jurul nostru.

Rugăciunea Preasfinţitului Eremei (Schimnicul) către Sfântul Mare Mucenic Pantelimon (vindecătorul de boli)

 O, Mare Mucenice şi Tămăduitorule Pantelimon! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi şi nu lăsa să rămână în noi bolile trupeşti şi sufleteşti de care suferim. Vindecă bolile pricinuite de patimile şi păcatele noastre. Bolnavi suntem noi de lene, de slăbiciune trupească şi sufletească – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de dorinţe şi împătimire de lucrurile trecătoare pământeşti – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem, o Sfinte Pantelimon … Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mântuirii, pentru păcatele, neputinţele şi pentru datoriile noastre – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de ţinerea în mintea noastră a răului, de mânie, de ură, de tulburare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. O, Tămăduitorule a Sfântului Athos şi a întregii lumi! Bolnavi suntem noi de invidie, mândrie, îngâmfare, preamărire, de rând cu nemernicia şi netrebnicia noastră – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de multele şi feluritele căderi în poftele trupului: în desfrânare, în mâncarea cea fără de saţ, în nereţinere, în desfătare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multă vorbire, de vorbire deşartă şi de cea săvârşită cu judecată – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

O, Sfinte Pantelimon! Ne dor ochi noştri de privirile păcătoase …

Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor deşarte, a cuvintelor rele, defăimătoare.

Ne dor mâinile noastre neîntinse spre săvârşirea rugăciunii şi spre fapta cea de milostenie – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care uşor se îndreaptă spre căi rătăcite şi spre locuinţele acestei lumi – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Dar cel mai mult ne dor limba şi buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, deșarte, urâte, de nerostirea cuvintelor de rugăciune, de laudă sau de rostirea acestora cu nepăsare, cu neluare aminte şi fără de pricepere – tămăduieşte-ne, o, Milostive!

Tot trupul nostru este bolnav: Bolnavă este mintea noastră şi lipsită de înţelegere, înţelepciune şi de cugetare. Bolnavă este voinţa noastră, care se întoarce de la lucrurile sfinte şi se îndreaptă spre lucruri păcătoase, dăunătoare nouă şi neplăcute lui Dumnezeu. Bolnavă este închipuirea noastră, care nu doreşte şi nu este în măsură să conştientizeze atât moartea şi suferinţa veşnică a păcătoşilor, cât şi Fericirile Împărăţiei Cereşti, mânia Domnului, patimile lui Hristos pe cruce, răstignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tămăduieşte-ne. Ne doare totul în noi. În neputinţă este sufletul nostru cu toate puterile şi priceperile lui. În neputinţă este trupul nostru cu toate mădularele lui.

Tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tămăduitorul cel fără de arginţi, Doctorul cel mult iubitor şi sluga Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Nu ne lăsa pe noi în urgia bolilor şi neputinţelor, ci tămăduieşte-ne cu puterea Harului tău şi vom lăuda Preasfânta Treime: pre Tatăl, pre Fiul şi pre Sfântul Duh, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor şi vom mulţumi harului tău purtător de vindecări în veci. Amin.

Orgoliul = duhul mândriei...

 Orgoliul ucide atât viața noastră, cât și a celor din jurul nostru. Spiritual vorbind, dacă ai orgoliu, poți ucide. Da, este un mod de a spune, a ucide cu vorba, datorită faptului că cei din jurul tău nu se pot ridica la nivelul tău, atât de sus, deşi acest nivel de fapt nici nu există, ci este doar părerea ta proprie despre tine. Dar sunt cazuri când se întâmplă şi la mod fizic, ca de exemplu unele războaie care s-au stârnit în decursul timpului, tot datorită unor conducători care au fost plini de orgolii şi de egoism.
Orgoliul = duhul mândriei...
Orgoliul înseamnă a avea despre noi înşine o părere foarte bună, adesea mult exagerată şi nejustificată, o importanță mult prea mare, îngâmfare, trufie, mândria care de cele mai multe ori depăşeşte aprecierile celor din jurul nostru. O părere mult mai bună despre tine însuți decât e cazul (şi realitatea). Orgoliul te face să crezi că eşti ceva ce de fapt nu eşti.
Oamenii lumeşti gândesc astfel: dacă eşti un om orgolios, ai caracter! Dar de fapt cine are orgoliu, nu are nimic - este un om sărac spiritual - el nu se poate bucura niciodată de viață, ca ansamblu, să nu mai vorbim de caracter!

Femeia rea niciodată nu se îmblânzeşte.

 

Nu este nimeni pe pământ asemănător cu femeia cea rea de gură şi nicio fiară nu este întocmai cu femeia cea înşelătoare.

"Mai bine este a viețui cu leul împreună, sau cu şarpele în pustie, decât a trăi cu femeia cea rea de gură şi certăreață."

Balaurii şi viperele se temeau de Ioan Botezătorul în pustie, iar Irodiada, la ospăț, i-a tăiat capul.

Corbii, pe Ilie, în pustie şi în munte, îl hrăneau, iar Isabela, după darul cel de ploaie, pe Ilie la moarte hotărâse să-l dea.

De Daniel, în groapă leii s-au ruşinat, iar, pe dreptul Nabot, Isabela la ucis.

Chitul pe Iona în pântece l-a păzit, iar Dalila, pe bărbatul său Samson, tunzându-l, l-a dat celor de alt neam.

Pentru femeie, David cel blând s-a înşelat şi l-a ucis pe Urie.

Pentru femeie, Adam a fost izgonit din Rai.

Femeia cea fără de ruşine nu se sfieşte de nimeni; nici pe preot nu cinsteşte, nici de levit nu se ruşinează, nici de prooroc nu se teme. O, ce răutate. Femeia cea rea este mai rea decât toate răutățile. Dacă este săracă, pe toți îi osândeşte. Sau de are bogăție, pe toți îi ocărăşte. Îndoită este răutatea şi grea este viața, neîmblânzită este fiara. Femeia cea rea niciodată nu se smereşte. Fiind pedepsită, se îndrăceşte, lăudată, se înalță şi nu ştie să păzească obiceiurile dragostei.

Sfântul Ioan Gură de Aur

🔤🔤🔤🔤timp

🟡Acordă-ți timp să te gândești – este sursa puterii.

🟡

Acordă-ți timp să te joci – este secretul tinereții perpetue.

🟡

Acordă-ți timp să citești – este fântâna înțelepciunii.

🟡

Acordă-ți timp să te rogi – este cea mai mare putere de pe pământ.

🟡

Acordă-ți timp să iubești și să fii iubit – este un privilegiu dat de Dumnezeu.

🟡

Acordă-ți timp să fii prietenos – este drumul spre fericire.

🟡

Acordă-ți timp să râzi – este muzica sufletului.

🟡

Acordă-ți timp să dăruiești – este o zi prea scurtă ca să fii egoist.

🟡

Acordă-ți timp să muncești – este prețul succesului. ✔️

 

De la prietenie la iubire, Căsătoria – taina iubirii creștine

 

Foarte adevărat, din păcate și ne m-ai întrebăm de ce ne îmbolnăvim sufletește și trupește, de ce avem necazuri și probleme în familie și copii bolnavi, molateci sau neascultători și plini de vicii...

NUNŢILE nu se fac sâmbăta, băgați la Cap ...

Tinerii din ziua de azi nu ştiu că nunţile nu se fac sâmbăta. Lunea e pentru îngeri, marţea e pentru prooroci, miercurea ţinem post pentru că L-a vândut Iuda pe Hristos, joia e pentru apostoli, vinerea e ziua crucii, sâmbăta e pentru morţi, duminica e pentru înviere. Cum să faci nuntă în ziua morţilor şi să-ţi meargă bine? Nu mai vorbim că lumea de la nuntă va lipsi duminică de la Liturghie, şi această lipsă va veni asupra ta, mire şi mireasă. De ce se fac nunţi sâmbăta? Pentru că s-a despărţit Cununia de Liturghie. Înainte se făceau împreună. Aţi văzut cum se hirotoneşte diaconul şi preotul? Când se hirotoneşte, diaconul stă la icoana Mântuitorului, apoi la icoana Maicii Domnului... Aşa făceau înainte şi mirii. Acum nu mai fac aşa. De ce? Pentru că oamenii au dorit să scoată sacrul şi să pună în loc ceea ce este prestant. Primarul sau ofiţerul de stare civilă îşi pune o banderolă, citeşte... Şi se creează un protocol. Apoi iau garoafe şi le înclină, unii aruncă cu confetii... De ce? Se doreşte o ambianţă, care nu e rea, dar e altceva. În momentul în care scoţi Cununia din Liturghie şi în loc de împărtăşanie dai mirilor vin în care mai înmoi şi un pişcot... Trebuie să ştim foarte clar ce am făcut noi: am scos, am desacralizat. De ce? Aşa au vrut oamenii. Şi aşa vor şi acum. Problemele apar cam la un an. Ori nu face copii, ori face copii, ori copilul nu ştiu cum e, ori nu merge căruţa, sita a rămas totuşi nouă, nu s-au obişnuit unul cu altul etc. De asta există probleme, pentru că începutul e prost.

Părintele Nicolae Tănase, De la prietenie la iubire, Căsătoria – taina iubirii creștine, Editura Agaton, 2011, p. 95

Rugăciune către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

 

Sfinte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.

Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condac 1

Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, care cu dreptate și cu dragoste a cârmuit poporul său; ctitor de locașuri sfinte și apărător al creștinătății; cel cinstit cu numele de „atlet al credinței creștine”, cu bucurie într-un glas să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Icos 1

Din pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim:
Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei;
Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;
Bucură-te, că și alte mănăstiri din Muntele Atonului cu dărnicie ai ajutat;
Bucură-te, că astfel ostenindu-te, Dumnezeu ți-a sfințit viața;
Bucură-te, că prin înălțarea de biserici și mănăstiri ai întărit evlavia ortodoxă;
Bucură-te, că prin zidirea lor ai adus laudă și mulțumire lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin acestea pildă te-ai făcut cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, că ai păzit dreapta credință;
Bucură-te, că ai avut credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 2

Împodobind pe pământ sfinte locașuri, cu daruri multe, biserică nefăcută de mână ți-ai pregătit în ceruri, unde acum te veselești și cu îngerii împreună glăsuiești, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2

Văzând primejduită credința creștină, te-ai umplut de apostolească râvnă în apărarea ei, cerând ajutor de la Dumnezeu și luând ca mijlocitori pe sfinți; pentru aceea cu bucurie strigăm:
Bucură-te, că te-ai arătat iscusit atlet al lui Hristos;
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat putere în luptele pe care le-ai purtat;
Bucură-te, că Sfinții Mari Mucenici Procopie și Dimitrie te-au întărit în lupte;
Bucură-te, că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pururea ți-a fost ocrotitor;
Bucură-te, că ai făcut din icoana Sf. Gheorghe steagul oștirii tale;
Bucură-te, că pe acest Mare Mucenic ocrotitor al Moldovei l-ai ales;
Bucură-te, că prin mijlocirea acestor sfinți ai biruit pe vrăjmași;
Bucură-te, că în toate cu puterea lui Dumnezeu ai fost biruitor;
Bucură-te, că de primejdia morții în lupte nu te-ai spăimântat;
Bucură-te, oștean înțelept al Crucii;
Bucură-te, purtător al biruinței dăruite din cer;
Bucură-te, nebiruit ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 3

Nu de la oameni ți-a venit ajutorul în luptele ce ai purtat pentru apărarea credinței, ci de la Dumnezeu Atotputernicul, Cel ce toate le împlinește după bunăvoirea Sa. Pentru aceasta, Sfinte Ștefane, năvălirile potrivnicilor, cu ajutorul Celui ce dă biruințele, oprindu-le, ai cântat: Aliluia!

Icos 3

Fiind încredințat că Dumnezeu te va ajuta să biruiești, ți-ai îmbărbătat oștenii cu pilda curajului tău și apoi i-ai răsplătit după dreptate, pentru care glăsuim:
Bucură-te, înțelepte Voievod, că în toate cu frică de Dumnezeu ai lucrat;
Bucură-te, că ai mulțumit lui Dumnezeu pentru ajutorul primit;
Bucură-te, că ai răsplătit pe cei ce s-au jertfit pentru credință și țară;
Bucură-te, că îndreptarea celor potrivnici cu răbdare ai așteptat-o;
Bucură-te, că celor răi le-ai stat împotrivă;
Bucură-te, că pe cei vinovați cu înțelepciune i-ai judecat;
Bucură-te, că ai știut să ierți și să mustri cu bună rânduială;
Bucură-te, că pe părtașii la uciderea tatălui tău i-ai iertat;
Bucură-te, că și altora te-ai arătat îndurător;
Bucură-te, că prin acestea ai împlinit porunca iubirii de vrăjmași;
Bucură-te, că în toate milostiv te-ai arătat;
Bucură-te, că pe dușmani la pace i-ai chemat;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 4

Purtând biruință asupra potrivnicilor ca un ostaș al lui Hristos, smerit și înțelept, ai socotit, după dreptate, că aceasta vine de la Dumnezeu. De aceea n-ai încetat, Sfinte Ștefane, să lauzi nemăsurata Sa milostivire, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icos 4

Înconjurat fiind de mulțimea potrivnicilor de alt neam, ai înțeles că numai Dumnezeu te poate ajuta; drept aceea te-ai silit să faci voia Lui. Pentru aceasta ai luat ca rugător către Dumnezeu și povățuitor duhovnicesc pe Sfântul Daniil Sihastrul; de aceea cu bucurie te lăudăm:
Bucură-te, iubitorule al sihaștrilor;
Bucură-te, fiu duhovnicesc preaiubit al Cuviosului Daniil;
Bucură-te, că pe duhovnicul tău cu smerenie l-ai ascultat;
Bucură-te, că prin învățăturile acestui cuvios ți-ai luminat cugetul;
Bucură-te, cinstitorule al tuturor călugărilor;
Bucură-te, că rugăciunilor acestora te-ai încredințat;
Bucură-te, că prin sfintele lor rugăciuni te-ai întărit în lupte;
Bucură-te, că tu pe aceștia după cuviință i-ai cinstit;
Bucură-te, că multe mănăstiri și sihăstrii ai împodobit;
Bucură-te, că în luptele tale, voia lui Dumnezeu ai împlinit;
Bucură-te, că țara, dreapta credință și creștinătatea întreagă ai apărat;
Bucură-te, întâiule între voievozii neamului;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 5

Mănăstirile ctitorite de tine, slăvite Ștefane, cetăți ale credinței noastre ortodoxe s-au arătat și candele luminoase ale cunoașterii lui Dumnezeu, iar prin cuvintele Sfinților Părinți ai Bisericii străbune am învățat să cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5

Să priveghem și să ne rugăm ca să nu cădem în ispită, ne-a învățat Dumnezeu Mântuitorul, iar Pavel Apostolul ne-a povățuit să ne rugăm neîncetat, învățături pe care tu în minte și în inimă le-ai purtat, pentru care laude ca acestea aducem ție:
Bucură-te, iubitorule al rugăciunii;
Bucură-te, că rugăciunea ți-a fost scut de apărare în războaie;
Bucură-te, că prin post și rugăciune te-ai întărit;
Bucură-te, că prin rugăciune pe vrăjmașii văzuți și nevăzuți i-ai biruit;
Bucură-te, că prin evlavie la cunoașterea de Dumnezeu ai ajuns;
Bucură-te, statornic rugător pentru cei vii și pentru cei adormiți;
Bucură-te, că prin pocăință și post ți-ai curățit sufletul;
Bucură-te, că prin credință și fapte bune sfințenie ai dobândit;
Bucură-te, că pe Hristos, cu osârdie, l-ai slujit;
Bucură-te, că prin răbdare și rugăciune ți-ai agonisit smerenie;
Bucură-te, că prin credință tare sufletul ți-ai luminat;
Bucură-te, că prin Tainele Bisericii cu Hristos te-ai unit;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 6

Ca și cu o porfiră te-ai îmbrăcat, Sfinte Ștefane, cu milostenia și cu bunătatea inimii, iar Dumnezeu, cunoscătorul inimilor nu te-a părăsit atunci când i-ai cerut ajutorul în nevoi și în necazuri; Căruia, mulțumindu-I ai cântat: Aliluia!

Icos 6

Având statornică iubire față de Hristos, te-ai îndreptat pururea cu creștinească dragoste către cei din nevoi; de aceea grăim unele ca acestea:
Bucură-te, ajutătorul celor săraci și nedreptățiți;
Bucură-te, că pe ei i-ai iubit pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că i-ai ocrotit de lăcomia celor prea bogați;
Bucură-te, că multe familii nevoiașe ai ajutat;
Bucură-te, că milosteniile tale bucurie au adus celor lipsiți;
Bucură-te, că prin miluirea lor scară către cer ți-ai făcut;
Bucură-te, că rugăciunea și postul cu milostenia le-ai unit;
Bucură-te, că iconom credincios al darurilor lui Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, că bine chivernisind bogățiile pământești, cele duhovnicești ai agonisit;
Bucură-te, că nu ți-ai lipit sufletul de cele trecătoare;
Bucură-te, învățătorule al milei și prietenul săracilor;
Bucură-te, că pentru bunătatea ta Hristos te-a răsplătit cu daruri veșnice;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 7

Învățând de la Hristos să nu răsplătești cu rău celor ce ți-au greșit, iertare celor osândiți le-ai dăruit, iar cei miluiți de dragostea ta au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7

Din pricina neascultării, strămoșii neamului omenesc au fost scoși din Rai, iar tu, prin smerenie și ascultare, cunună de biruință de la Hristos ai dobândit; ca să-ți cântăm:
Bucură-te, Domnitor iubitor de smerenie;
Bucură-te, că prin ea ai surpat uneltirile diavolului;
Bucură-te, că prin ea ai îmblânzit pe cei răi;
Bucură-te, că prin smerenie spre cele cerești te-ai înălțat;
Bucură-te, că biruințele tale lui Hristos le-ai datorat;
Bucură-te, că înfrângerile tale, certare de la Dumnezeu le-ai socotit;
Bucură-te, că prin acestea te-ai păzit de duhul mândriei;
Bucură-te, că prin smerenie ai rușinat pe cel potrivnic;
Bucură-te, că țara și Biserica neamului prin jertfelnicia ta s-au întărit;
Bucură-te, că pentru smerenia ta Dumnezeu ți-a dat darul înțelepciunii;
Bucură-te, că smerindu-te, ți-ai pus toată încrederea în Dumnezeu;
Bucură-te, că dreapta judecată ți-a fost cumpănă în cârmuirea țării;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 8

Țara și credința vitejește le-ai apărat, mărite Ștefane, crezând în Domnul Hristos, Cel ce ți-a dat ție putere. De aceea, împreună cu binecredincioșii tăi oșteni, din dragoste ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8

„Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi”, a zis Domnul, iar Apostolul grăiește: „prin multe necazuri se cade nouă să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu”; la aceste cuvinte tu, slăvite Ștefane, luând aminte, crucea vieții tale ai purtat-o cu vrednicie creștinească, pentru care noi îți aducem laude ca acestea:
Bucură-te, vrednic ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, că necazurile vieții cu răbdare le-ai îndurat;
Bucură-te, că moartea celor patru copii ai tăi nu ți-a slăbit credința în Dumnezeu;
Bucură-te, că în necazuri mai mult te-ai apropiat de Dumnezeu;
Bucură-te, că prin răbdare te-ai întărit în dreapta credință;
Bucură-te, că ai purtat Crucea lui Hristos cu multă bucurie;
Bucură-te, că ai fost Domnitor harnic și oștean viteaz;
Bucură-te, că înfrânt fiind, n-ai deznădăjduit;
Bucură-te, că sfaturile evlavioasei tale maici le-ai urmat;
Bucură-te, că primejdiile nu te-au spăimântat;
Bucură-te, că îndurând multe necazuri, lui Iov te-ai asemănat;
Bucură-te, că ai fost pildă de răbdare în necazuri;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 9

Fiind rănit în lupta de la Chilia, creștinește ai răbdat durerile până la sfârșitul vieții, gândindu-te pururea la suferințele Mântuitorului pe Cruce, Căruia cu smerenie I-ai cântat: Aliluia!

Icos 9

Încredințat fiind de Învierea cea de obște, n-ai slăbit în dragostea față de cei adormiți în Domnul, ci, cu osârdie, i-ai cinstit prin fapte creștinești, pentru care te lăudăm zicând:
Bucură-te, fiu binecinstitor al părinților care te-au născut;
Bucură-te, cinstitorule al moșilor și strămoșilor din care ai odrăslit;
Bucură-te, că mormintele lor le-ai împodobit;
Bucură-te, că prin aceasta ai arătat dragostea ta față de ei;
Bucură-te, că pentru sufletele celor răposați multă grijă ai purtat;
Bucură-te, că nedespărțit de ei ai rămas prin dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că pildă de cinstire a înaintașilor te-ai făcut;
Bucură-te, că prin faptele tale credința în Învierea celor morți ai mărturisit;
Bucură-te, cinstitor smerit al celor adormiți în dreapta credință;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru sufletele ostașilor care s-au jertfit în luptă;
Bucură-te, că împreună cu drepții locuiești în ceruri;
Bucură-te, împlinitor viteaz al voii lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 10

Cinstirea oștenilor care și-au jertfit viața pentru credință și neam ai dovedit-o așezând osemintele lor la temelia bisericii Mănăstirii Războieni, ca pe niște odoare de mare preț; pentru care, împreună cu ei, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10

Deschizându-ți inima la cuvintele apostolești: „Pentru mine viața este Hristos și moartea câștig”, te-ai îngrijit creștinește de trecerea ta la veșnicele locașuri; de aceea te lăudăm acum:
Bucură-te, că totdeauna te-ai îngrijit de sfârșitul vieții tale pământești;
Bucură-te, că prin aceasta te-ai gândit la ziua Judecății lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai pregătit pentru a da răspunsul cel bun;
Bucură-te, că moartea strămutare la cele veșnice ai socotit-o;
Bucură-te, că din timp mormântul ți-ai zidit la Mănăstirea Putna;
Bucură-te, că despărțirea de trup nu te-a înfricoșat;
Bucură-te, că ai înțeles creștinește vremelnicia acestei vieți;
Bucură-te, că prin trecerea ta la cele veșnice, n-ai uitat poporul tău;
Bucură-te, că legământ sfânt ai lăsat urmașilor tăi;
Bucură-te, că aceștia din pilda vieții tale se luminează;
Bucură-te, că ei, asemenea ție, înălțând locașuri sfinte preamăresc pe Hristos;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ocrotești pe iubitorii de Biserică;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 11

Strămutându-te la locașurile cele veșnice, poporul binecredincios pe tine rugător neîncetat către Dumnezeu te-a aflat, ca împreună cu tine, să-I cântăm: Aliluia!

Icos 11

Iubind pe Hristos pe pământ, acum vezi frumusețea chipului Său strălucind în slava cea negrăită a Împărăției cerurilor. Știindu-te rugător pentru noi, cei ce suntem cuprinși de noianul ispitelor, te lăudăm, alesule al lui Dumnezeu, Sfinte Ștefane Voievod, zicând:
Bucură-te, pururea rugător pentru poporul cel credincios;
Bucură-te, ocrotitor al celor asupriți și împovărați;
Bucură-te, apărător al călugărilor ce se roagă în ctitoriile tale;
Bucură-te, apărător al Ortodoxiei;
Bucură-te, luminător al cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, fiu credincios al Bisericii tale;
Bucură-te, om al dreptății pentru cei mulți;
Bucură-te, ctitor al multor mănăstiri și biserici;
Bucură-te, apărător al credinței creștine;
Bucură-te, că te asemeni marelui Împărat Constantin;
Bucură-te, Voievod viteaz și înțelept;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu și luptător creștin;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 12

Toate ctitoriile pe care tu cu alese daruri le-ai împodobit sunt cinstite acum de credincioșii ce laudă pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icos 12

Pomenirea ta cea binevestită, bucurie s-a arătat nouă urmașilor tăi, mărite Ștefane; luminează sufletele noastre cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, de care pururea te bucuri în ceruri, pentru ca să-ți cântăm:
Bucură-te, închinător al Sfintei Treimi;
Bucură-te, binefăcător al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, cinstitor al sfinților ei;
Bucură-te, rugător pentru noi în ceruri;
Bucură-te, prieten al împăraților dreptmăritori;
Bucură-te, ocrotitor al oștirii iubitoare de Hristos;
Bucură-te, ocrotitor al ctitorilor de locașuri sfinte;
Bucură-te, apărător al celor nedreptățiți;
Bucură-te, lauda întregii Moldove și a tuturor românilor;
Bucură-te, nădejdea Bucovinei și a Basarabiei;
Bucură-te, Voievod purtător de biruință;
Bucură-te, lauda și bucuria credincioșilor creștini;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 13

O, iubitorule de Dumnezeu, Sfinte Ștefane, zidește cu rugăciunile tale în inimile noastre altar sfânt, precum ai zidit atâtea biserici și mănăstiri; biruiește duhurile rele ce se oștesc asupra noastră în chip nevăzut; ocrotește-ne cu rugăciunile tale necontenite și cu darul cel dat ție de Hristos, precum ai ocrotit pe creștinii din vremea ta, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1: Din pruncie ai fost crescut... și Condacul 1: Binecredinciosului Voievod al Moldovei...

Icos 1

Din pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim:
Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei;
Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;
Bucură-te, că și alte mănăstiri din Muntele Atonului cu dărnicie ai ajutat;
Bucură-te, că astfel ostenindu-te, Dumnezeu ți-a sfințit viața;
Bucură-te, că prin înălțarea de biserici și mănăstiri ai întărit evlavia ortodoxă;
Bucură-te, că prin zidirea lor ai adus laudă și mulțumire lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin acestea pildă te-ai făcut cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, că ai păzit dreapta credință;
Bucură-te, că ai avut credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 1

Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, care cu dreptate și cu dragoste a cârmuit poporul său; ctitor de locașuri sfinte și apărător al creștinătății; cel cinstit cu numele de „atlet al credinței creștine”, cu bucurie într-un glas să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Rugăciune către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Sfinte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.

Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.

Pomenirea punerii cinstitului vesmânt al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei în sfânta racla

 

Sarbatorita pe 2 iulie s.n. si 15 iulie s.v.-Patroana celor nascuti de ziua ei! 

Pomenirea punerii cinstitului vesmânt al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei în sfânta racla, în zilele împaratului Leon cel Mare si al Virinei, femeia lui (Acoperamantul Maicii Domnului).

Pe vremea împaratiei lui Leon cel Mare si a Virinei sotia sa, doi boieri patrici: Galvie si Candid, frati buni fiind, au mers sa se închine la Ierusalim. Sosind în Palestina, la locurile Galileei, au aflat acolo cinstita haina a Nascatoarei de Dumnezeu la o femeie evreica, care o tinea cu cinste, aprinzând multe lumini si facând tamâieri. Deci s-au hotarât ei ca sa o ia. Si mergând la Ierusalim, au facut o racla asemenea celei în care se afla cinstitul vesmânt al Maicii lui Dumnezeu; iar când s-au întors, au pus racla cea desarta în locul celeilalte; si pe cea cu sfântul si dumnezeiescul vesmânt, au luat-o si s-au dus. Si daca au sosit la Constantinopol, au pus-o într-un metoc al lor ce se cheama Vlaherne, încercând sa ascunda comoara. Dar vazând ca nu se poate, au dat de stire împaratului, care s-a umplut de nespusa bucurie. Si a facut o biserica la acel metoc, si a pus acolo cinstita racla, unde acum se afla, pazind cetatea si gonind tot vrajmasul si toata boala.

Maica Preacurata iane si pe noi toti sub Sfantul tau Acoperamant!Sa nu uitam ca Maica Domnului ne ia pe toti sub Sfant ei acoperamant,noi cand facem pacat singuri iesim de sub Sfant ei Acoperamant.Sa avem discernamant si sa facem fapte bune si ne iubim aproapele !Prin dragoste catre aproapele mai ales catre vrajmasi eii ne daruiesc imparatia cerului!