Drumul spre Noiembrie...

 

Tratamentul negilor

 

Acesta este un exemplu interesant al modului în care lucrează îngerii păzitor

Îngerii sunt ființe spirituale puternice care slujesc lui Dumnezeu și oamenilor într-o varietate de moduri. 

Ei sunt mereu cu noi, ne ghidează drumul, ne protejează calea și oferă înțelepciune și uneori lucrează în moduri necunoscute și misterioase pentru a ne conduce acolo unde trebuie să fim. Îngerii sunt ființe care și-au făcut drum de la planurile spirituale inferioare la cele mai înalte, trecând multe teste spirituale aici pe Pământ sau pe planetele lor natale și pot continua să devină mai înțelepte și mai puternice chiar și după ce au atins starea angelică.

Dacă sunteți în stare să vedeți frumosul, este doar pentru că purtați frumosul în interiorul vostru. Căci lumea este ca o oglindă, în care toată lumea își vede propria sa reflecție

 Sa ne deschidem larg aripile pe care știm cu toții în copilărie că le avem și să ne ascultăm sufletul, astfel încât să ajungem în cele mai înalte zări, fapt care ne asigură fericirea supremă.Este necesar să lăsăm deoparte orice temere, să învățăm lecțiile din orice întâmplare, fie ea și nefericită, să transformăm totul în ceva minunat, să descoperim semnele care ne înconjoară, căci toate acestea ne ajută să ajungem la îndeplinirea miraculosului care ne înconjoară clipă de clipă.Cred că asta înseamnă cu adevărat, recunoașterea dintre suflete, emoția aceea din inimă chiar înaiIubireante ca mintea să aibă și ea ceva de spus. Iar apoi va vedea și ea, (mintea) că pe lângă emoția inimii și vibrația sufletului sunt și atâtea calități ale celui iubit, dar l-ai iubi și dacă nu le-ar avea, pentru că asta simți și ai simțit și știut din prima clipă, că este El/Ea. Dar totuși le are și toate aceste calități pe care le admiri, le observi și apreciezi și e atât de minunat. Cât de frumos poate fi să simți asta!? Este sublimul existenței prin Iubire.Când ne raportăm conștient la tot ce simțim, gândim, trăim, la tot ce ni se activează prin intermediul exteriorului spre conștientizare și vindecare, putem redeveni cine și ce suntem în esență. Ființe de energie infinită ce au venit Aici ca să experimenteze viața în formă umană din și cu Iubire divină! Fix în ceea ce ne atinge punctele și 'locurile' sufletești care dor (mai mult sau mai puțin), acolo ne găsim vindecarea și pacea, apoi elevarea conștiinței, alchimizand, transmutand. Mulțumind apoi pentru tot procesul de activare, conștientizare, vindecare...                      De asta am și venit Aici, să schimbăm vechile tipare și să fim conștienți de esența noastră divină. Nu este suficient să ieși din relația toxică; este nevoie și să faci față strategiilor de manipulare cu care persoana toxică încearcă să revină în viața ta. Manipulatorul încearcă să te atragă din nou în relație prin tactici de seducție și promisiuni de schimbare. Acest comportament este frecvent întâlnit la persoane cu trăsături narcisice sau manipulatoare, care, după ce victima întrerupe relația, încearcă să revină folosind diverse strategii. Manipulatorul poate părea vulnerabil, arătând că îi pare rău, că are remușcări și promițând schimbarea totală. Această întoarcere în viața victimei are un singur scop: să recâștige controlul asupra ei, nu să repare relația. Majoritatea manipulatorilor revin la aceleași comportamente toxice odată ce simt că partenerul s-a reconectat emoțional. Până câștigă teren, vor lupta pentru a securiza vulnerabilitatea victimei și a-și face loc din nou în viața ei.

Manipulatorul promite schimbarea, iar victima poate spera că relația va fi diferită. Odată ce se reîntoarce, însă, manipulatorul își reia vechile tipare, de obicei cu o intensitate mai mare, pentru a preveni o viitoare despărțire. Fiecare tactică a manipulatorului este concepută să destabilizeze emoțional victima, să trezească empatia și să încurajeze speranța unei schimbări reale. Poate treci printr-o situație dificilă, iar manipulatorul să se apropie de tine cu foarte multă „empatie” și sprijin – însă, acest sprijin este fals. Vrea doar să găsească un moment potrivit pentru a se infiltra din nou în viața ta.

Astfel, odată intrat, manipulatorul îți va spune că a reflectat asupra greșelilor sale, că a înțeles cu ce a greșit și că acum știe ce contează cu adevărat. „Ești cea mai bună femeie / cel mai bun bărbat pe care l-a întâlnit vreodată, nimeni nu e ca tine.” Toate aceste declarații sunt menite să creeze iluzia unei transformări autentice, fiind în realitate doar vorbe fără susținere reală. Manipulatorul se poate prezenta ca vulnerabil și fragil, ca o victimă a circumstanțelor. Îți va povesti despre greutățile prin care a trecut fără tine și despre cât de important/ă ești în viața lui, determinând victima să creadă că manipulatorul este cu adevărat rănit și dispus să se schimbe.

În etapa următoare, manipulatorul bombardează victima cu atenție, afecțiune și declarații intense de iubire. Îți va spune că doar el/ea te poate iubi așa cum ai nevoie și că nu a simțit asta pentru altcineva. Această fază de „bombardare cu iubire” este o resuscitare a momentelor pozitive din relație, folosind amintiri comune pentru a te atrage emoțional înapoi. Manipulatorul promite că de data asta lucrurile vor fi diferite, face planuri de viitor grandioase, cum ar fi căsătoria, mutatul împreună sau chiar copii. Aceste promisiuni creează iluzia unei vieți perfecte și aduc în joc ideea că este ultima șansă de a fi bine. În realitate, promisiunile sunt superficiale și folosite doar pentru a recâștiga controlul.

Manipulatorul poate încerca să arate mici schimbări temporare pentru a câștiga încrederea victimei. De exemplu, dacă înainte era lipsit de respect, acum se poate comporta impecabil o perioadă. Totuși, aceasta este o falsă schimbare, iar aceste schimbări nu pot fi menținute pe termen lung, deoarece ele nu au la bază o trăire autentică.

Manipulatorul poate susține că plecarea victimei i-a afectat sănătatea și că doar ea îl poate ajuta să fie din nou întreg. Această vinovăție indusă este menită să facă victima să se simtă responsabilă pentru fericirea lui și să-și ignore propria suferință. Este posibil să dea vina pe alții sau pe circumstanțe pentru comportamentele sale anterioare – familia, mediul de lucru sau stresul l-au determinat să acționeze astfel. Prin această tactică, manipulatorul încearcă să minimalizeze responsabilitatea personală, sperând ca victima să îl vadă ca pe o persoană influențată de factori externi, deci „nevinovată”.Atunci când victima acceptă să revină, se creează o dependență emoțională tot mai mare față de manipulator. Aceasta este, de fapt, o capcană în care promisiunile sunt doar temporare. În curând, comportamentul abuziv reapare, de obicei cu mai multă intensitate, deoarece manipulatorul simte că puterea asupra victimei este acum consolidată. Repetarea acestui ciclu de despărțire și împăcare erodează stima de sine a victimei și îi afectează profund sănătatea mentală și emoțională.

Pentru a evita căderea în capcana acestei manipulări, este esențial să recunoști aceste tactici și să rămâi ferm/ă în decizia de a te desprinde. Respingerea tentativelor repetate de împăcare și stabilirea unor limite clare sunt pași esențiali pentru a te proteja și a începe un proces de vindecare autentic.

42 de lecții pe care viața m-a învățat 💖

 

Scrisă de un tânăr de 90 de ani!!

42 de lecții pe care viața m-a învățat

Este ceva ce ar trebui să citim cu toții măcar o dată pe săptămână! Asigurați-vă că citiți până la capăt!

Scris de Regina Brett, 90 de ani, de la Plain Dealer, Cleveland, Ohio.

"Pentru a sărbători îmbătrânirea, am scris cândva cele 42 de lecții pe care viața mi le-a dat. Este cea mai cerută rubrică pe care am scris-o vreodată. Condometrul meu a ajuns la 90 în august, așa că iată coloana din nou:

1. Viața nu-i dreaptă, dar tot bună e.

2. Când ai dubii, fă următorul pas mic.

3. Viața este prea scurtă – bucură-te de ea..

4. Slujba ta nu va avea grijă de tine când ești bolnav. Prietenii și familia ta vor.

5. Plătește-ți cardurile de credit în fiecare lună.

6. Nu trebuie să câștigi fiecare ceartă. Rămâi sincer cu tine însuți.

7. Plângi cu cineva. E mai vindecător decât să plângi singur.

8. Economisește pentru pensionare începând cu primul tău salariu.

Nouă. Când vine vorba de ciocolată, rezistența este inutilă.

Zece. Împacă-te cu trecutul tău ca să nu strice prezentul.

11. E OK să-ți lași copiii să te vadă plângând.

12 ani. Nu-ți compara viața cu a altora. Habar n-ai despre ce e vorba în călătoria lor.

13. Dacă o relație trebuie să fie secretă, nu ar trebui să fii în ea...

14 Respiră adânc. Calmează mintea.

15 ani. Scapă de tot ce nu este util. Dezordinea te cântărește în multe feluri.

16 ani. Orice nu te omoară cu adevărat te face mai puternic.

17 ani. Niciodată nu e prea târziu să fii fericit. Dar totul depinde de tine și de nimeni altcineva.

18 ani. Când vine vorba să mergi după ceea ce iubești în viață, nu accepta un refuz.

19. Arde lumânările, folosește cearșafurile frumoase, poartă lenjeria elegantă. Nu-l păstra pentru o ocazie specială. Astăzi este specială.

20 de ani. Pregateste-te prea mult, apoi lasa-te dus de val.

21. Fii excentric acum. Nu aștepta bătrânețea ca să porți mov.

22. Cel mai important organ sexual este creierul.

23. Nimeni nu se ocupă de fericirea ta, în afară de tine.

24. Încadrează fiecare așa-zis dezastru cu aceste cuvinte „În cinci ani, va conta asta? '

25. Alege întotdeauna viața.

26. Iartă dar nu uita.

27. Ce cred alții despre tine nu e treaba ta.

28. Timpul vindecă aproape tot. Dă-i timp.

29. Oricât de bună sau rea ar fi o situație, ea se va schimba.

30. Nu te lua atât de în serios. Nimeni altcineva nu o face..

31. Crede în miracole.

32. Nu verifica viața. Arată-te și profită la maximum de ea acum.

33. Să îmbătrânești bate alternativa - să mori tânăr.

34. Copiii tăi au parte doar de o copilărie.

35. Tot ce contează cu adevărat până la urmă este că ai iubit.

36. Ieși afară în fiecare zi. Miracolele așteaptă peste tot. (Îmi place asta)

37. Dacă toți ne-am arunca problemele într-o grămadă și le-am vedea pe ale celorlalți, le-am lua pe ale noastre înapoi.

38. Invidia este o pierdere de timp. Acceptă ceea ce ai deja, nu ceea ce ai nevoie.

39. Ce e mai bun abia acum urmează...

40. Indiferent de cum te simți, ridică-te, îmbracă-te și vino.

41. Renunţă.

42. Viața nu este legată cu o fundă, dar este totuși un dar.

Cand sufletul se roaga nu se aude nici un cuvant

 

Sufletul, când se roagă pentru lume, ştie mai bine, fără ziare, cum suferă întreg pământul

Mulţi ani la rând, de marea croitorie a Mănăstirii răspundea Părintele Diadoh, monah întru toate pilduitor, meticulos până la tipicărie; iubitor al dumnezeieştilor slujbe, citit, liniştit din fire şi nobil în purtarea cu ceilalţi, el se bucura de cinstirea tuturor. Odată, de ziua numelui său, mergând la el l-au aflat în tovărăşia prietenilor săi duhovniceşti: unul din bătrânii duhovnici, Părintele Trofim şi Stareţul Siluan. Ce se întâmplase până la venirea mea nu ştiu, dar am auzit următoarele:

Duhovnicul povestea ceva ce citise într-un ziar şi, întorcându-se către Stareţul Siluan, l-a întrebat:

– Părinte Siluan, ce spui?

– Mie, Batiuşka, nu-mi plac ziarele şi veştile din ziare, a răspuns el.

– De ce asta?

– Pentru că citirea ziarelor întunecă mintea şi împiedică rugăciunea curată.

– Curios, răspunde duhovnicul. După mine, dimpotrivă, ziarele ajută a te ruga. Noi trăim aci în pustie, nimic nu vedem, şi astfel sufletul uită de lume, se închide în sine, şi atunci rugăciunea slăbeşte… Eu când citesc ziarele văd cum trăieşte lumea şi cum suferă oamenii, şi de acolo mi se naşte dorinţa de a mă ruga. Atunci, fie că slujesc Liturghia, fie că mă rog în chilie, eu din suflet rog pe Dumnezeu pentru oameni şi pentru lume.

– Sufletul, când se roagă pentru lume, ştie mai bine, fără ziare, cum suferă întreg pământul, ştie şi care sunt nevoile oamenilor, şi îl doare pentru ei.

– Cum poate sufletul să ştie de la sine ce se întâmplă în lume?, a întrebat duhovnicul.

– Ziarele scriu nu despre oameni, ci despre întâmplări, şi nici aia adevărat; ele aduc tulburare minţii şi adevărul tot nu-l vei afla din ele; dar rugăciunea curaţă mintea şi ea vede mai bine totul.

– Nu mi-e limpede: ce vrei să zici?, a întrebat din nou duhovnicul.

Toţi aşteptau răspunsul Stareţului Siluan, dar el şedea tăcut, cu capul plecat, şi nu-şi îngăduia înaintea duhovnicului şi a monahilor mai în vârstă să lămurească în ce chip sufletul, departe de toate, rugându-se pentru lume poate cunoaşte în duh viaţa lumii şi nevoile şi suferinţele oamenilor.

Învrednicit fiind de o cunoaştere de care abia câte unul într-o generaţie se învredniceşte, în convorbiri el parcă se ruşina să treacă dincolo de o subţire aluzie, fapt pentru care marea sa înţelepciune şi cercare fără seamăn rămâneau adeseori ascunse de la cei cu care vorbea. De obicei Stareţul, văzând că primele sale cuvinte nu erau primite, nu nădăjduia că prin <<lămuriri>> să dea a se înţelege ceea ce se înţelege cu precădere prin cercare, iar a şi-o vădi pe a sa nu cuteza, din pricina duhovniceştii sale întregi-cugetări. Astfel, de-a lungul vieţii sale el a rămas <<nevădit>>. Fără îndoială, aceasta nu era doar voia lui Dumnezeu pentru el, ci şi propria sa dorinţă, pe care Dumnezeu a primit-o şi i-a împlinit-o, ascunzându-l chiar şi de părinţii din Sfântul Munte. Cu toate acestea nu de tot, nu până la sfârşit a rămas necunoscut. Unii monahi şi nemonahi, persoane ce veniseră la Athos, sau care purtaseră corespondentă cu dânsul, l-au preţuit, şi adânc l-au iubit. Printre ei erau şi episcopi, şi preoţi cu o înaltă formare theologică, şi mireni binecinstitori.

Îmi amintesc următoarea întâmplare. În Mănăstire fusese ca oaspete o vreme mai îndelungată un orthodox străin, căruia întâlnirea cu Stareţul îi lăsase o adâncă impresie. Ajunsese să-l iubească pe Stareţ şi adesea mergea la el; monahii au aflat. Odată, unul dintre cei mai de vază din sfatul bătrânilor, Ieromonahul N., un om cu carte şi cu mintea vioaie, întâlnindu-l pe un coridor al Mănăstirii, a zis:

– Nu pot înţelege de ce dumneavoastră, academicieni culţi, mergeţi la Părintele Siluan, un țăran fără carte? Oare nu se găseşte unul mai deştept decât el?

– Pentru a-l înţelege pe Părintele Siluan trebuie să fii <<academician>>, a răspuns oaspetele, nu fără durere în suflet.

Acelaşi Ieromonah N., neînţelegând în continuare de ce pe Stareţul Siluan îl cinstesc şi îl cercetează oameni <<cu carte>>, vorbind cu Părintele Methodie, monah ce se ocupase mulţi ani de librăria Mănăstirii, observa:

– Mă mir de ce se duc ei la dânsul. El, vezi bine, nimic nu citeşte.

– El nimic nu citeşte, dar toate săvârşeşte, iar ceilalţi multe citesc, dar nimic săvârşesc – a răspuns Părintele Methodie.

“Cuviosul Siluan Athonitul” – Arhimandritul Sofronie, traducere din limba rusă Ierom. Rafail (Noica), editura Reîntregirea, Alba Iulia – 2009