Rugăciune pentru liniștea la locul de muncă „Preablândule Părintele Efrem, știindu-te izvor de pace, bunătate și mărinimie, îmi îndrept rugăciunea spre tine, cerându-ți ca mijlocirile și tainica ta lucrare să se reverse și la locul meu de muncă. Fii tu străjerul cel nevăzut al celor care lucrăm împreună, și cu focul rugăciunilor tale, nimicește neînțelegerile, vrajba, mâhnirile, supărările și alte patimi care strică buna așezare sufletească și care se fac pricină de dezbinări și vrăjmășii. Dă-ne nouă să avem cinste și cuviință unul față de celălalt, ca într-ajutorându-ne, să ne fim unul altuia spre folos, și să sporim în toate cele pe care le săvârșim. Binecuvântarea ta să fie înainte-mergătoare a zilelor noastre de muncă și să ne păzească de primejdii de orice fel, înseninându-ne viața și dăruindu-ne gânduri de folos în munca ce o împlinim. Tu însuți ne poartă de grijă în toată ziua, iar la sfârșitul ei, ajută-ne să ne învrednicim de bucuria celui care a trudit cu rost. Fie ca ajutorul tău să-mi vină în întâmpinare atât pentru a-mi trăi viața cu demnitate, cât și pentru a fi de folos celor dragi care atârnă de mine în a avea cele de trebuință. Pentru acestea toate, pe care sunt încredințat că le voi primi prin darul tău, îți mulțumesc, și Îl slăvesc pe Cel Care te-a dăruit vremurilor noastre, Marelui nostru Dumnezeu, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Amin”. Citește și RUGĂCIUNE către Sfântul Efrem cel Nou

Sursa: https://lataifas.ro/religii-si-credinte/132334/rugaciune-catre-sfantul-efrem-cel-nou-pentru-linistea-la-locul-de-munca/   

Nu vorbim despre sclavie moderna, expozitie la Muzeul Taranului

 

Expozitia Nu vorbim despre sclavie moderna, la MTR

Joi, 4 noiembrie 2021 are loc la MNTRplusC, in cadrul Muzeului National al Taranului Roman, str. Monetariei nr. 3, deschiderea expozitiei Nu vorbim despre sclavie moderna, cea de a doua din seria Politici ale non-actiunii a artistei Nona Serbanescu, in colaborare cu curatorul Eugen Radescu. Expozitia prezinta o serie de lucrari de instalatie si o instalatie performativa pentru care si-au dat concursul performerele si performerii: Madalina Branduse, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Vera Linguraru, Andrei Serban; costume: Lumi Mihai; editing si sunet: Paul Sima; director imagine: Patru Paunescu; operator si fotografie vizual: Gabriel Colta, producator: Dan Radu Mihai, productie video Dash Film.

Proiectul se bazeaza pe o documentare realizata de Valer Simion Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Madalina Branduse si Alex Fifea; coordonatoare MNTRplusC: Ilina Schileru.
Din cauza situatiei sanitare, accesul in galerie se va face cu limitarea a maximum 10 persoane simultan, cu intrare din 45 in 45 de minute si programare prealabila la marina.ilie.arthub@gmail.com . Deschiderea este programata pentru primele 4 zile ale expozitiei dupa cum urmeaza:
- joi, 4 noiembrie: 17.00-20.00 (4 serii);
- vineri, 5 noiembrie: 17.00-20.00 (4 serii);
- sambata, 6 noiembrie: 12.00-18.00 (8 serii);
- duminica, 7 noiembrie: 12.00-18.00 (8 serii).
Faptul divers paradoxal: anul acesta, in plina perioada de izolare, cand cetatenele si cetatenii Romaniei primeau cele mai mari amenzi din Uniunea Europeana pentru incalcarea regulilor impuse de starea de urgenta, autoritatile au permis plecarea a mii de muncitoare si muncitori cu destinatia Germania. Comasati in avioane, au plecat sa isi riste viata pentru a strange recolta de sparanghel, o munca pe care nici un european vestic cumsecade nu o accepta, nici in lipsa pandemiei, date fiind conditiile inumane de munca.
Acesta a fost punctul de declansare al proiectului Politici ale non-actiunii, cu cele doua componente ale sale, Depozitul 12 (care a avut loc in mai 2021 la Galeria Senat) si Nu vorbim despre sclavie moderna, ce trateaza situatii legate de munca si abuzuri la adresa cetatenilor romani, asa cum reies din interviurile realizate, in acest an, de echipa de documentare formata din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa, Madalina Branduse si Nona Serbanescu. Interviurile si materialele colectate pe perioada documentarii vor face obiectul unei publicatii si vor sta la baza unui nou spectacol, care va fi produs in 2022.
Interesul practicii artistice a Nonei Serbanescu in zona social-politica si de interogare a argumentelor echilibrului care chestioneaza modalitatile in care sistemul capitalist devine injust si inuman este binecunoscut. Cercetarile artistei din ultimii ani se axeaza pe structura social-economica a celor care au cel mai mult de suferit din cauza injustitiilor sociale si economice, venite direct din mediul statal, neperformant, care nu ajuta, precum si din mediul neoliberal-capitalist, acolo unde pare ca cei mai multi dintre noi primim doar „firimiturile“ sistemului, spune Eugen Radescu, curator.
Restrictiile impuse si masurile luate pentru protejarea populatiei au transformat profund vietile cetatenilor prin prisma muncii, dar in directii foarte diferite, care reflecta, intr-o mare masura, inegalitatile economice, diverse tipuri de privilegii si predominanta unui model cultural care depreciaza profund anumite munci si pe cei care le presteaza, integrandu-i intr-o categorie a perdantilor. Lucratori in comert, de la retail, pana la buticurile de cartier/ulita, soferi care transportau marfuri sau persoane, lucratori la salubritate, lucratorii din depozite si din sectorul de procesare a alimentelor, postasi, curieri si livratori sunt doar cateva dintre categoriile profesionale a caror maxima utilitate sociala a fost demonstrata intr-un context atat de grav. Spre deosebire de personalul medical si militar (institutiile de forta) angrenat direct in gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale mentionate a continuat sa fie mult mai prost platita, iar statutul lor social este semnificativ inferior, afirma Valer Simion Cosma, istoric, antropolog, publicist si manager cultural.
Mai multe detalii gasiti pe www.muzeultaranuluiroman.ro.
Printre partenerii media ai evenimentului se numara si revista online www.daciccool.ro si www.accmediachannel.ro

https://www.daciccool.ro/timp-liber/evenimente/10219-nu-vorbim-despre-sclavie-moderna-expozitie-la-muzeul-taranului

SĂ NE OPRIM O CLIPĂ Să ne oprim o clipă din alergătura vieții O clipă doar să stăm, să reflectăm, Să stăm ascunși în umbra grea a tristeții Sau lângă Tine să ne bucurăm?! Să stăm în suflet doar cu groaza morții Sau jertfa prin credință să o acceptăm?! Să căutăm ca eul să ni-l satisfacem Sau să primim cu bucurie a Ta pace?! Să ne oprim o clipă, să ne întrebăm Din viață noi luăm ce merităm?! Să ne oprim o clipă și să reflectăm Oare am putea pe noi să ne iertăm?! Să ne oprim o clipă, să acceptăm a Ta iertare Căci nu există în lume dar mai mare!

 

 Tot ce faci, fă-o cu DRAG, nu răni pe nimeni, fii un exemplu bun, dă tot ce e mai bun și vei primi tot ce e mai bine.. .

 

Sfântul Înger aduce un cap de mort și spune unui Sfânt Părinte: „O, moarte! Mai bine te-aș numi viațăˮ. De câte ori cuget la moarte, de atâtea ori sufletul meu se trezește din împrăștiere. Și de câte ori uit de moarte și mintea mea se împrăștie la cugetările, la lucrurile veacului acestuia, atunci diavolul mă poate birui prin ispite. Am observat un lucru: când călugărul vrea să se nevoiască și a făcut rugăciune cum a putut el și a adormit din rugăciune, atunci diavolul îi aduce unele ispite ca să-l poată birui și măguli ca atunci când se va trezi să aibă cugetare la lucrurile pe care i le-a arătat. Și atunci, Duhul cel Sfânt, imediat îți luminează mintea ca să deosebești binele de rău. Și îți dai seama că trebuie să faci voia lui Dumnezeu și începi a zice rugăciunea în somn, că Duhul Sfânt te ajută numai dacă ai bunăvoință. Extras din cuvântul Pr. Proclu Nicău

 „Uneori lucrurile le potrivești tu, alteori le potrivesc alții pentru tine, dar nimic nu se face fără știința lui Dumnezeu, în toate e o încercare și o dovadă de dragoste a lui Dumnezeu" Pr. Iustin Pârvu

 Omul nu poate să facă un lucru la toți să placă Anton Pann Hogea s-apucă odată ca să-şi facă un cuptor, Pe nevasta sa-mprejuru-i având-o de ajutor; După ce-l isprăvi însă, după cum lui i-a plăcut, Veni un vecin şi-i zise că nu e bine făcut, Pentru că l-a-ntors cu gura către vântul de apus, Ci era să fie bine spre miazăzi să-l fi pus; Altul viind zise iară: - Hogea, ce bine făceai Cătră răsărit cu gura cuptorul de-l întorceai; Altul iar îi zise: - Hogea, eu în locu-ţi de eram, Cuptorul spre miazănoapte cu gura lui îl puneam. Văzând Hogea că la nimeni lucrul lui nu i-a plăcut, Îl strică ş-apucând iarăşi, pe rotile l-a făcut; Dup-aceea din prieteni în vreun fel de îi zicea, El se apuca îndată şi-într-acolo-l întorcea. Şi aşa Nastratin Hogea cu cuptorul învârtit, Al fiecăruia gustul şi plăcerea i-a-mplinit Zicând: - Câtă osteneală pentr-un cuptor avui eu, Ca să-l fac pe gustul lumii, iar nu după placul meu.