Acatistul Sfantului Ierarh Bretanion, Episcopul Tomisului (25 ianuarie)

Troparul Sfantului, glasul 1

Urmator fiind Sfantului Andrei, Apostolul cel intai chemat, Sfinte Ierarhe Bretanion, te-ai aratat pastor preaintelept al stramosilor nostri din pamantul Dobrogei si aparator al dreptei credinte statornicita de parintii Sinodului de la Nicea. Prieten al Marelui Vasile si cinstitorule al Mucenicilor de demult, roga-te lui Hristos Dumnezeu, sa se mantuiasca sufletele noastre!

Condacul 1

Vrednicului pastor al turmei lui Hristos, care neclintit a luptat pentru curatia dreptei credinte pe pamantul stramosesc, inteleptului Bretanion, lauda de multumire sa-i aducem, si ca unui fierbinte rugator pentru noi, sa-i cantam cu smerita dragoste: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Icosul 1

Cu inimile smerite Ii multumim Domnului ca ne-a daruit stramosi puternici in credinta. Intre aceasti, tu, Sfinte Parinte Bretanion, ai semanat credinta curata in pamantul Tomisului, luminat de Sfantul Apostol Andrei, ai lucrat in sufletele pastoritilor tai si le-ai facut salas al Sfantului Duh, pentru care-ti aducem aceasta cantare:

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Bucura-te, cel ce ai iubit pe Hristos, Soarele dreptatii;

Bucura-te, cel ce ai semanat virtutile in suflete;

Bucura-te, cel ce ai fost parinte duhovnicesc iscusit;

Bucura-te, cel ce pe multi i-ai scos din robia patimilor;

Bucura-te, cel ce ai luminat sufletele paganilor;

Bucura-te, cel ce i-ai invatat pe toti dreapta credinta;

Bucura-te, cel ce ai arat suflete cu plugul rugaciunilor;

Bucura-te, pastor al stramosilor nostri;

Bucura-te, cel ce ai propovaduit pe Iisus Mesia;

Bucura-te, cel ce pe urmele Apostolului Andrei ai mers;

Bucura-te, cel ce ai ridicat poporul din adancul nestiintei;

Bucura-te, pururea rugator pentru noi;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 2

Prin fapta si cuvant ai pastorit in Scitia Mica si ai fost vrednic urmator al Sfintilor episcopi Evangelicus, Efrem si Tit, cu care impreuna canti acum cereasca Liturghie si te rogi ca Biserica noastra neclintita sa ramana, iar noi si urmasii urmasilor nostri sa slavim cu dreapta credinta numele Preasfintei Treimi, cantand: Aliluia!

Icosul 2

De la tine, Sfinte Bretanion, intelegem darnicia facuta cu jertfa, prin care Domnul ne da haina cea noua a curatiei, de ne vom intoarce, prin pocainta adanca si prin fapte bune. Iar tie, vrednicule ostas al lui Hristos, care ai atins frumusetea nepatimirii, iti aducem cantarea aceasta:

Bucura-te, cel ce ai vestit pe Hristos, Rasaritul cel de sus;

Bucura-te, cel ce faci inimile vase vrednice de venirea Duhului Sfant;

Bucura-te, cel ce ai adus pe tineri si pe batrani la credinta;

Bucura-te, cel ce ai adunat la Domnul pe cei smeriti;

Bucura-te, cel ce ai dat curgerii vremii vrednicie vesnica;

Bucura-te, propovaduitor de invatatura pururea vie;

Bucura-te, cel ce ai sadit in neamul nostru credinta sfanta;

Bucura-te, cel ce, sub chipul painii si al vinului, pe Hristos ni-L aduci;

Bucura-te, cel ce ai risipit din constiinta negura pacatului;

Bucura-te, cel ce ne inveti sa ne chibzuim viata;

Bucura-te, far de credinta la Pontul Euxin;

Bucura-te, cel ce ne alini suferintele;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 3

Cu ravna lucrai virtuti in cetatea Tomisului, cand in turma ta a intrat ratacitul imparat Valens, incercand sa strice credinta curata si sa te atraga, chiar si pe tine, la erezia ariana. Dar tu, Sfinte Bretanion, cu mult curaj l-ai infruntat, aparand dogmele Sinodului de la Niceea. Apoi, urmat de popor, l-ai parasit pe cel ce nu stia sa cante lui Hristos: Aliluia!

Icosul 3

Puternic in credinta, puternic in fapta, al nostru stramos vrednic in virtute, de care noi nu suntem vrednici, ai fost trimis in surghiun de imparatul Valens, dar inimle curate ale pastoritilor tai tanjeau dupa tine, iar noi, umplandu-ne de duhul dragostei pentru tine, cu multumire iti cantam asa:

Bucura-te, sabie care ai taiat eresurile din radacina;

Bucura-te, cel ce ai luptat pentru curatia credintei;

Bucura-te, cel ce nu te-ai plecat imparatului stricacios;

Bucura-te, slujitor al Imparatului ceresc;

Bucura-te, cel urmat de popor fara sovaire;

Bucura-te, carmaci viteaz si neinfricat;

Bucura-te, cel numit de cronicari pastor de frunte;

Bucura-te, cel neinvins de mestesugirile ereticilor;

Bucura-te, cel ce mult ai bucurat pe Ingeri;

Bucura-te, cel impreuna lucrator cu Sfintii;

Bucura-te, tarie a smereniei iubitoare de adevar;

Bucura-te, nedoritor de slava desarta;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 4

“Aduceti-va aminte de mai-marii vostri care v-au grait cuvantul lui Dumnezeu”, ne indeamna Sfantul Apostol Pavel. Iar noi, desi striviti de povara pacatelor, ne rugam tie, Sfinte Bretanion: Ajunta-ne si pe noi nevrednicii, sa cantam lui Hristos, cu ingerestile cete: Aliluia!

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Icosul 4

Cand ai trimis Sfantului Ierarh Vasile cel Mare cinstitele moaste ale Sfantului Mucenic Sava de la Buzau, le-ai insotit de aleasa ta epistola, in care aratai virtutile si luptele pentru credinta ale noului patimitor, alaturi de care si tu acum te veselesti in ceruri. Pentru aceasta, iti inaltam cantari de cinstire:

Bucura-te, propovaduitor al ortodoxiei, asemenea Sfantului Mucenic Sava;

Bucura-te, impreuna marturisitor cu preotul Sansala;

Bucura-te, prieten al Sfantului Vasile cel Mare;

Bucura-te, cel ce ai iubit pe Hristos, Calea si Adevarul;

Bucura-te, stalp neclintit al dreptei credinte;

Bucura-te, trambita a dogmelor dreptslavitoare;

Bucura-te, turn nebiruit al statorniciei;

Bucura-te, bun ostas al Bisericii luptatoare;

Bucura-te, cel intarit in nevointa de rabdarea Mucenicilor;

Bucura-te, cel ce ai dus vietuire de Cuvios;

Bucura-te, lauda inteleptilor Ierarhi;

Bucura-te, calauzitor neinselat catre Lumina vietii;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 5

Ca pe o comoara plina de darurile Sfantului Duh te avem noi, pacatosii. Prin lacrimi privim la sfanta icoana ta si cu umilinta cadem inaintea ta, ca sa cunoastem mila lui Dumnezeu, sa nu fim certati cu mania Sa cea dreapta, ci sa ne dea vreme adanca de pocainta, ca toti sa-I aducem lui Dumnezeu cantarea mantuitoare: Aliluia!

Icosul 5

Invatatura si virtutile tale au dat roada multa, intrucat credinta s-a raspandit, iar, dupa chemarea ta la cer, cu vrednicie ai fost urmat de Fericitul episcop Gherontie al Tomisului, care a sprijinit dreapta credinta la Sinodul al doilea Ecumenic, de la Constantinopol. De aceea noi, luminati prin rugaciunile tale, nu contenim a-ti canta:

Bucura-te, icoana a sfinteniei ce a strabatut veacurile;

Bucura-te, cel invrednicit din belsug de mila Domnului;

Bucura-te, cel ce tamaduiesti boala vorbariei goale;

Bucura-te, grai incarcat de intelesuri sanatoase;

Bucura-te, ziditor ce cladesti despatimirea;

Bucura-te, calauza ce tintesti innoirea intru Duhul;

Bucura-te, darzenie inaltata pe nefatarnica smerenie;

Bucura-te, cel ce multe suflete ai indrumat spre Hristos;

Bucura-te, ostas biruitor in razboiul nevazut;

Bucura-te, indreptar al constiintei adormite din noi;

Bucura-te, cel ce ne ajuti cand suntem neputinciosi;

Bucura-te, cel ce ne daruiesti putere sa luptam cu pacatul;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 6

Tu, calauza catre cer, Sfinte Bretanion, ai dorit fierbinte sa te inalti cu duhul catre cele nevazute, prin nevointa desprinzandu-te de cele materiale, inca in trup fiind, iar, dupa aceea, dupa trecerea la cele vesnice, din inima curata inalti Domnului, impreuna cu Ingerii, cantarea: Aliluia!

Icosul 6

Ierarh al lui Hristos, temelie a Bisericii strabune si luptator pentru a neamului propasire duhovniceasca te-ai aratat, Sfinte Parinte Bretanion. Si acum fii noua invatator al lepadarii de sine, si ne vindeca de toata boala si inselaciunea sufleteasca pe noi, cei ce-ti aducem ale noastre neinsemnate laude:

Bucura-te, dascal plin de virtuti;

Bucura-te, om al rugaciunii;

Bucura-te, calauza spre Imparatia cereasca;

Bucura-te, sprijinitor pe drumul mantuirii;

Bucura-te, zdrobitor al fatarniciei;

Bucura-te, imblanzire a inimilor impietrite;

Bucura-te, pilda ravnei unite cu priceperea;

Bucura-te, maretie invesmantata in haina smereniei;

Bucura-te, cuget innoit de focul harului;

Bucura-te, neintrecut slujitor la altarul lui Hristos;

Bucura-te, cu Ingerii impreuna-liturghisitorule;

Bucura-te, luminator al celor din intunericul paganatatii;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei!

Condacul 7

Ziceai, Parinte, poporului: “Priviti pomul roditor! Cu cat mai multa roada aduce, cu atat mai aplecate-i sunt ramurile.” Asemenea si tu, Sfinte, cu cat mai multe minuni faceai, cu atat mai mult te smereai. Iar acum aproape ne esti si ne ajuti pe cei care cu truda urca suisul duhovnicesc, strigand Domnului: Aliluia!

Publicitate

Setări pentru confidențialitate

Icosul 7

Ai impodobit scaunul arhieriei cu intelepciunea si nevointa. Spre tine-si indreptau pasii iubitorii lui Hristos, tie insusi Fericitul Teodoret, episcopul Cirului, iti inalta cinstire, iar noi indraznim a-ti aduce aceste preaneinsemnate laude:

Bucura-te, semanator in pamantul inimilor;

Bucura-te, cel ce ne ajuti sa urcam pe inaltimile virtutii;

Bucura-te, drag stramos cu trai ingeresc;

Bucura-te, cel ce muntii Dobrogei i-ai colindat, propovaduind;

Bucura-te, cel ce dezvalui adevarul, care ne face liberi;

Bucura-te, cel ce ne ridici din robia pacatului;

Bucura-te, cel ce, prin taisul cuvantului tau, ai nimicit eresurile;

Bucura-te, si nu ne lipsi de ajutorul tau pe noi, nevrednicii;

Bucura-te, cel ce ne scapi de orbirea duhovniceasca;

Bucura-te, faclie calauzitoare celor aflati in umbra mortii;

Bucura-te, cel ce ai aprins focul dragostei crestine;

Bucura-te, lucrator de rugaciune neintrerupta;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 8

Cu invatatura lui Hristos inalt traita, Sfinte Bretanion, ne-ai aratat ca am fost creati spre a trai vesnic cu EL in iubire, intrucat iubirea implineste chipul lui Dumnezeu dinauntrul nostru, ducandu-l la asemanare. Pentru aceasta, strigam cu toata bucuria ingereasca lauda: Aliluia!

Icosul 8

Ca pe o stea calauzitoare te avem pe tine noi, cei din negura vietii pacatoase, Sfinte Bretanion, ca tu ne descoperi dorinta de cunoastere a lui Dumnezeu, intru frica si dragoste. Pentru aceasta, noi la icoana ta alergam cu smerite laude:

Bucura-te, vas al dumnezeiescului har;

Bucura-te, suparator al relei credinte;

Bucura-te, cel ce te-ai socotit lut in mana olarului Dumnezeu;

Bucura-te, arhiereu intelept, sfintitor al poporului;

Bucura-te, cel ce ai cunoscut bucuria din suferinta;

Bucura-te, cel ce, prin rabdare, ai agonisit roadele harului;

Bucura-te, dascal de inalta vietuire in duh;

Bucura-te, cel ce ai facut cunoscuta calea mantuirii;

Bucura-te, cel ce ai binecuvantat pe cei ce s-au biruit pe ei insisi;

Bucura-te, si in lupta duhovniceasca nu ne lasa sa cadem;

Bucura-te, cel cinstit deopotriva de romani si de sciti;

Bucura-te, cel ce i-ai luminat pe strabunii nostri;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 9

Pentru ravna ta in apararea credintei ortodoxe si sarguinta in propovaduirea lui Hristos, marele Ierarh Vasile te-a numit “gradinar iscusit”, iar noi te rugam sa ne ajuti a dobandi adanca innoire prin har si o inima curata, din care Domnului sa-I strigam: Aliluia!

Icosul 9

Marele Ierarh Vasile te numea pe tine mladita cu care patria mama se poate mandri pe drept, cunoscand virtutile tale, intelepciunea si dragostea cu care poporul te inconjura. Iar noi, nevrednicii urmasi ai tai, iti aducem aceste laude:

Bucura-te, lauda stralucita a ierarhilor;

Bucura-te, sarguincios invatator al dogmelor;

Bucura-te, batran plin de roadele intelepciunii;

Bucura-te, povatuitor al tinerilor;

Bucura-te, hranitor duhovnicesc al copiilor;

Bucura-te, cel ce ne izbavesti de robia patimilor;

Bucura-te, cel ce ai facut sa rasara samanta Evangeliei;

Bucura-te, cel ce ai vegheat ca ea sa aduca rod insutit;

Bucura-te, harnic lucrator care ai curatat via lui Hristos;

Bucura-te, cel ce pentru aceasta esti cinstit de noi toti;

Bucura-te, grabnic spijinitor in intristari si dureri;

Bucura-te, alinator al celor cuprinsi de necazuri;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 10

De la tine intelegem trairea curata intru Iisus Domnul, Izvorul vietii, inaintea Caruia noi cazand cu smerenie, suim launtric, precum pe Tabor, si din inimi curate, strigam cu toata bucuria: Aliluia!

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icosul 10

Vrednic de lauda te-ai aratat, Sfinte Bretanion, ca prin viata ta intreaga L-ai proslavit pe Dumnezeu. Iar acum, in lumina necreata aflandu-te, inalti staruitoare rugaciuni ca Biserica noastra sa ramana neclintita in dreapta credinta, pentru care noi indraznim a-ti aduce aceste cantari:

Bucura-te, sare a pamantului stramosesc;

Bucura-te, doritor de mantuirea pastoritilor tai;

Bucura-te, cel ce ne scoti grabnic din ispite;

Bucura-te, luptator prin sfintitele tale rugaciuni;

Bucura-te, radacina binecuvantata a neamului nostru;

Bucura-te, rugator pentru cei vii si pentru cei adormiti;

Bucura-te, scut ce ne ocrotesti in nevoi;

Bucura-te, izbanda asupra celui viclean;

Bucura-te, cel cinstit de poporul evlavios;

Bucura-te, cel laudat de Marele Vasile;

Bucura-te, ajutator grabnic al celor din nevoi;

Bucura-te, cel ce ne mijlocesti urcusul scarii duhovnicesti;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 11

Prin viata ta, Parinte Ierarhe, ne arati puterea marturisirii fara teama a dreptei credinte, ne inveti sa ne ferim de adunarile celor fara de lege si ne indemni sa staruim in rugaciune neincetata, ca sa primim harul Duhului Sfant. Pentru aceasta, lui Hristos, Celui minunat intre Sfinti, Ii cantam inflacarat: Aliluia!

Icosul 11

Avand credinta neclintita, te-ai ostenit pentru luminarea duhovniceasca si mantuirea sufletelor. Drept aceea, minunandu-ne de roadele tale duhovnicesti si de daruirea ta, vedem prin tine frumusetea vieturii crestinesti si te rugam sa ne sporesti rugaciunea smerita si sa o inalti la Cel preainalt, ca sa te laudam, zicand:

Bucura-te, temelie a duhovniciei pusa pe smerenie si iubire;

Bucura-te, saditor al nadejdii care nu rusineaza;

Bucura-te, cel ce ne ajuti sa invingem duhul veacului acestuia;

Bucura-te, cel ce pururea te-ai adus jertfa prin osteneli si suferinte;

Bucura-te, trezire a celor adormiti de betia desfatarilor;

Bucura-te, ridicare a celor cazuti in adancul pierzarii;

Bucura-te, pom roditor de fapte minunate;

Bucura-te, floare care porti nectarul virtutilor;

Bucura-te, carte a noii vieti crestine a poporului tau;

Bucura-te, pod care treci pe multi la ceruri;

Bucura-te, viteaz nebiruit de otrava pacatului;

Bucura-te, parinte bland si iubitor al Dobrogei strabune;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 12

Intru tot laudate Parinte Bretanion, cel ce esti toiag al batranetilor, intelepciune a tinerilor, vindecator al bolnavilor, prin rugaciunile tale mijloceste ocrotire, spor si mantuire poporului binecredincios, ca sa cante lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Cu dumnezeiesc cuvant intarit prin fapte, cugetatorule de Dumnezeu, ai surpat invatatura ariana cea otravitoare de suflete si te-ai aratat duhovnic intelept sufletelor curatite, prin rugaciunile tale. Pentru aceasta, ai fost rasplatit in ceruri de Hristos Dumnezeu, iar noi pe pamant iti aducem aceasta cantare:

Bucura-te, cel ce ne calauzesti la vreme de restriste;

Bucura-te, cel ce ne pui in minte gand bun la ceas de indoiala;

Bucura-te, cel ce savarsesti minuni, vindecand pe cei bolnavi;

Bucura-te, alinator al celor suferinzi;

Bucura-te, ajutator al celor primejduiti;

Bucura-te, ierarh cu sfanta invatatura;

Bucura-te, povatuitor al obstilor monahale;

Bucura-te, aducator la pocainta al celor ce au gresit;

Bucura-te, indreptator al vietii celor rataciti;

Bucura-te, doctor fara de arginti al trupurilor noastre;

Bucura-te, parinte calauzitor de suflete;

Bucura-te, rugator pentru a noastra mantuire;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 13

O, Sfinte Bretanion, primeste acest marunt buchet de laude, de multumiri si de cereri si, prin mijlocirea ta plina de indrazneala catre Hristos, ajuta-ne sa ne curatim de toata intinarea si sa ne chivernisim viata in deplina pocainta, ca sa aflam dorita mantuire si sa cantam in vesnicie Preasfintei Treimi: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icosul 1

Cu inimile smerite Ii multumim Domnului ca ne-a daruit stramosi puternici in credinta. Intre aceasti, tu, Sfinte Parinte Bretanion, ai semanat credinta curata in pamantul Tomisului, luminat de Sfantul Apostol Andrei, ai lucrat in sufletele pastoritilor tai si le-ai facut salas al Sfantului Duh, pentru care-ti aducem aceasta cantare:

Bucura-te, cel ce ai iubit pe Hristos, Soarele dreptatii;

Bucura-te, cel ce ai semanat virtutile in suflete;

Bucura-te, cel ce ai fost parinte duhovnicesc iscusit;

Bucura-te, cel ce pe multi i-ai scos din robia patimilor;

Bucura-te, cel ce ai luminat sufletele paganilor;

Bucura-te, cel ce i-ai invatat pe toti dreapta credinta;

Bucura-te, cel ce ai arat suflete cu plugul rugaciunilor;

Bucura-te, pastor al stramosilor nostri;

Bucura-te, cel ce ai propovaduit pe Iisus Mesia;

Bucura-te, cel ce pe urmele Apostolului Andrei ai mers;

Bucura-te, cel ce ai ridicat poporul din adancul nestiintei;

Bucura-te, pururea rugator pentru noi;

Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Condacul 1

Vrednicului pastor al turmei lui Hristos, care neclintit a luptat pentru curatia dreptei credinte pe pamantul stramosesc, inteleptului Bretanion, lauda de multumire sa-i aducem, si ca unui fierbinte rugator pentru noi, sa-i cantam cu smerita dragoste: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Bretanion, neinfricat marturisitor al credintei ortodoxe!

Rugaciune

O, Sfinte Ierarhe Bretanion, sfesnic prealuminos al ortodocsilor, in mijlocirea ta ne sprijinim nadejdea si cu smerenia inimilor, te rugam sa ne fii povatuitor si indrumator pe cararea cea ingurta si aspra a vietii crestine pentru ca, urmand pilda credintei tale, sa ne face, vrednici de mila Domnului, datatoare de viata vesnica. Roaga-te lui Hristos, Izvorul milei, sa ne miluiasca pe noi pacatosii, sa ne daruiasca iertarea pacatelor pe care cu stiinta sau cu nestiinta, ca niste robi nevrednici, le-am savarsit. Cauta spre noi, cei cazuti, si roaga-te sa ne dea Domnul intarire in pocainta si curatie vietii noastre, ca sa umblam fara de pacat pe pamantul pe care l-ai sfintit cu viata si lucrarea ta. Tu, dreptule Parinte, avand indraznire catre Domnul, roaga-te Lui sa nu indeparteze mila Sa de la noi, sa ne rabde nedreptatile si sa nu ne secere pentru pacatele noastre multe si grele, ci cu milostivire sa pazeasca si sa binecuvanteze tara noastra si binecredinciosul ei popor, iar noua tuturor sa ne daruiasca vreme de pocainta adevarata, indreptare vietii si spor in lucrarea virtutilor, ca, in Ziua Judecatii, sa ne aflam vrednici bunatatii si milei Preasfintei Treimi, Careia se cuvine slava in vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti cea mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune, pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

"Toate cuvintele tale să fie cuvinte care ar putea să constituie o rugăciune." Părintele Gheoghe Calciu-Dumitreasa 1925 - 2006

 ⌛️🔔‼️ Nimic din lumea aceasta nu ne însoțește dincolo de mormânt. Toate, inclusiv prietenii, familia, inclusiv cei care au spus că sunt gata să moară pentru noi sau care ne-au spus <te iubesc mai mult decât sufletul meu>, până la groapă te iubesc. De acolo ești singur. Numai tu și faptele tale. Să vă aduceți aminte de această singurătate extraordinară după punerea în mormânt. Extraordinară! Ești singur, singur! Nimeni nu mai pledează pentru tine. Singura pledoarie este a îngerului bun care spune: Stăpâne, omul acesta a făcut un lucru bun, iartă-l!

Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa 💎

 

Libertatea înseamnă eliberarea de păcat şi de moarte în Hristos, iar în plan social - lupta ideilor.

Credeţi-mă că dacă n-aş fi suferit atât de mult, n-aş fi putut să iubesc atât de mult, n-aş fi putut să iubesc cu atâta uşurinţă.

 

Să-l simţi pe semenul tău alături de tine, mereu prezent, şi să nu te întrebi niciodată: "Cine este omul acesta?", ci să-ţi spui "Nu este străin. Este fratele meu. Este Biserica lui Hristos, ca şi mine.".

 

Crede şi iubeşte! Credinţa te face liber, iubirea te uneşte. Vei fi liber în unirea cu Iisus Hristos şi vei rămâne în dragostea Lui.

Îţi aduci aminte, tinere, când ţi-am spus că un glas nou te cheamă şi că este glasul lui Iisus? Dar unde şi la ce te cheamă? Ce făgăduinţă ademenitoare pentru setea ta de cunoaştere şi de adevăr îţi face Mântuitorul? Glasul lui Iisus te cheamă la Biserica Lui. Trăieşti într-o familie, într-o societate, într-o lume.

 

Îți doresc timp să ..

 „Nu îți doresc nici un cadou.

Îți doresc doar ceea ce majoritatea oamenilor nu au.

Îți doresc timp, să te bucuri și să râzi;

să îl folosești cum trebuie, să obții ceva din el.

Îți doresc timp, pentru ceea ce faci și pentru a gândi, 

nu doar pentru tine, ci să îl oferi și altora.

Îți doresc timp, nu pentru a alerga în grabă

ci timp să fii fericit.

Îți doresc timp, nu doar să îl petreci,

Îți doresc timp să rămâi:

un timp de mirare și un timp de încredere

și nu doar să te uiți la ceas.

Îți doresc timp pentru a ajunge la stele

și timp să creșteți, să te maturizezi.

Îți doresc timp să speri din nou și să iubești.

Nu are rost să amâni.

Îți doresc timp să te regăsești,

să trăiești fiecare zi, fiecare oră ca pe un dar.

Și îți doresc timp să ierți.

Îți doresc timp,

timp să trăiești...

- Elli Michler ✨✨✨

50 DE REGULI DE AUR

                                                                                                                                                                                                                                

1. Niciodată să nu dai mâna cu nimeni fără să stai în picioare.

2. Într-o negociere, nu face niciodată prima ofertă.

3. Dacă îți spun un secret, păstrează-l.

4. Întoarce-te cu rezervorul plin la mașina împrumutată.

5. Fă lucrurile cu pasiune sau mai bine nu.

6. Când dai cu mâna, fă-o ferm și privind în ochi.

7. Trăiește experiența călătoriei singur.

8. Nu respinge niciodată o pastilă de mentă, motivele sunt evidente.

9. Ia sfaturi dacă vrei să îmbătrânești.

10. Vino să iei prânzul cu noua persoană de la birou.

11. Când trimiți mesaj cuiva furios, termină și recitește, apoi șterge și fă-o din nou.

12. La masă nu se discută despre muncă, politică sau religie.

13. Fii corect, apără-i pe cei abuzați fără a abuza.

14. Scrie-ți obiectivele și lucrează pentru ele

15. Apărați-vă punctul de vedere fără a jigni sau insulta, fiți toleranți și respectuoși unii cu alții.

16. Sunați și vizitați-vă părinții, copiii, familia și prietenii, nu pierdeți timpul așteptând să o facă ei primii.

17. Nu regreta niciodată nimic, învață din toate

18. În momente sau zile de singurătate, relaxează-te, bucură-te și învață.

19. Onoarea și loialitatea sunt fundamentale pentru caracterul tău.

20. Nu împrumuta bani oamenilor care știi că nu ți-i vor da înapoi.

21. Crede în ceva.

22. Întinde-ți patul când te trezești dimineața.

23. Cântă la duş.

24. Ai grijă de o plantă sau grădină.

25. Privește cerul cu fiecare ocazie.

26. Descoperă-ți abilitățile și explică-le.

27. Iubește-ți slujba sau renunță.

28. Cere ajutor atunci când este nevoie.

29. Învață pe cineva valoarea, preferabil un copil.

30. Apreciază și mulțumește celor care te apelează.

31. Fii bun cu aproapele tău

32. Fă-i cuiva ziua mai luminoasă.

33. Concurează cu tine însuți

34. Răsfață-te cu ceva măcar o dată pe an.

35. Ai grijă de sănătatea ta.

36. Întotdeauna întâmpină cu un zâmbet

37. Gândește rapid, dar vorbește încet

38. Nu vorbi cu gura plină.

39. Șterge-ți pantofii și taie-ți unghiile.

40. Nu judeca lucruri pe care nu le cunoști.

41. Nu maltrata niciodată un animal.

42. Ridică vocea împotriva nedreptății.

43. Nu rata niciodată o oportunitate minunată

      ca să păstrezi tăcerea.

44. Recunoaște pe cineva pentru efortul său

45. Mai presus de toate fii umil

46. Nu uita niciodată de unde ai plecat.

47. Călătorește când poți.

48. Doar cedează pasul.

49. Dansează în ploaie

50. Străduiește-te pentru succesul tău fără să renunți.

 

Icoana Maicii Domnului Sapte Sageti- Imblanzirea inimilor impietrite!

În Duminica Tururor Sfinților, precum și la sărbătoarea Întâmpinării Domnului (2 februarie), dar și în ziua dinaintea ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului (13 august), cinstim Icoana Maicii Domnului „cu șapte săgeți” care mai este numită și „îmblânzirea inimilor împietrite”.

Icoana este una din puținele în care Fecioara Maria apare singură. Inima Ei este străpunsă cu șapte săgeți. Așezarea săgeților diferă: patru pe partea stângă și trei pe partea dreaptă, sau invers, ori câte trei în fiecare parte și una pe verticală în partea de jos. Acest număr, șapte, înseamnă plinătatea, dar în cazul de față înseamnă plinătatea necazului (a durerii și a suferinței). Originile Icoanei sunt în Biserica Romano-Catolică, și se crede că a fost adusă în Rusia de către iconografii polonezi. În conformitate cu tradiția răsăriteană, spre deosebire de cea a occidentului care se închină inimii Maicii Domnului, în această Icoană inima Fecioarei Maria este ascunsă, nevăzându-se prin hainele Sale.

„Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri. Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.” (Lc. 2, 34-35).

Aceasta icoana speciala este mare ajutatoare pentru a intoarce inimile si sufletele inclestate de patimi si rautati. Maica Domnului este cea care cunoaste culmea suferintei, si ea poate astfel usura orice suferinta a noastra.

• 

Aici Maica Domnului apare fără Pruncul Iisus şi cu şapte săbii care-i străpung pieptul: trei din partea stângă, trei din dreapta şi una de jos.
O icoană asemănătoare numită „Cele şapte săbii” (sărbătorită în 13 august) înfăţişează trei săbii din stânga şi patru din dreapta.

Icoana „Profeţia lui Simeon” simbolizează împlinirea profeţiei de către dreptul Simeon şi anume: „şi prin sufletul tău va trece sabie .” (Luca 2:35).
……………………………………………………………
Icoana Maicii Domnului cu şapte săgeţi, numită şi „Îmblânzirea inimilor împietrite”

Icoana Maicii Domnului cu şapte săgeţi, numită şi „Îmblânzirea inimilor împietrite”, semnifică profeţia bătrânului Simeon, de aici şi o altă denumire pentru icoană – „Profeţia lui Simeon”, care i-a spus Fecioarei Maria: „Iată acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri, şi prin sufletul tău va trece sabie ca să descopere gândurile multor inimi” (Luca 2; 34-35)

O astfel de icoană a fost găsită pentru prima dată într-o biserică din apropierea Vologdei, Rusia.
A fost descoperită în clopotniţă, anterior peste ea toţi călcau, crezând că este o bucată de lemn.

Această icoană a făcut nenumărate minuni – a vindecat bolnavi mulţi, a ajutat perechi să aibă copii, a împăcat părinţi cu copii, apropiaţi.

Potrivit istoriilor despre copiile icoanei, ele sunt renumite prin numeroase şi miraculoase vindecări.

Se spune că în Rusia, în oraşul Vologda, în anul 1830, a fost oprită epidemia de holeră după o procesiune cu două icoane – cea cu şapte săgeţi şi cea “a celor şapte oraşe” (“de Semigrad”).

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi!

Sinaxar 2 Februarie

 

În această lună, în ziua a doua, se prăznuieşte Întâmpinarea Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când L-a primit dreptul Simeon în braţele sale.

În această zi Biserica sărbătoreşte un eveniment important din viaţa pământească a Domnului Nostru Iisus Hristos (Luca 2:22-40). După patruzeci de zile de la naşterea Sa, Pruncul Sfânt a fost dus la Templul Ierusalimului, centrul vieţii religioase a naţiunii. După Legea lui Moise (Lev. 12:2-8), femeia care a născut un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în Templul Domnului timp de patruzeci de zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu şi aducea jertfă Domnului un miel sau un porumbel pentru sacrificiul purificării. Preasfânta Fecioară, Maica Domnului, nu avea nevoie de purificare deoarece ea a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăţiei şi Sfinţeniei. Cu toate acestea, ea s-a supus cu smerenie Legii timpului.

În acea vreme, Părintele şi dreptul Simeon (prăznuit pe 3 februarie) trăia în Ierusalim. Lui i s-a proorocit că nu va muri până nu va vedea pe Mesia cel promis. Prin har de sus, Sf. Simeon s-a dus la Templu chiar când Sfânta Fecioară Maria şi Sf. Iosif veneau cu Pruncul Iisus să împlinească Legea.

Simeon Iubitorul de Dumnezeu l-a luat pe prunc în braţe şi mulţumind Domnului, a rostit cuvintele pe care le auzim repetate la fiecare slujbă a vecerniei: "Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, Că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel." (Luca 2:29-32). Sf. Simeon i-a spus Sfintei Fecioare: "Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri. Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi." (Luca 2:34-35).

La Templu se afla şi proorociţa Ana, o văduvă de 84 de ani, fiica lui Fanuel (3 februarie)" şi nu se depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. Şi venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre Prunc tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim."  (Luca 2:37-38).

În icoana care reprezintă această sărbătoare proorociţa Ana ţine un pergament în mână pe care scrie: "Acest prunc a adus cerul şi pământul." Înainte de naşterea lui Hristos, bărbaţii şi femeile drepte în credinţă trăiau cu speranţa venirii lui Mesia cel promis. Drepţii Simeon şi Ana, ultimii credincioşi din Legea Veche, au fost consideraţi vrednici de a-L întâmpina pe Mântuitorul în Templu.

Sărbătoarea Întâmpinării Domnului este una din cele mai vechi sărbători religioase creştine. Noi avem slujbe închinate acestei sărbători, întocmite de sfinţii episcopi Metodie din Patara (+ 312), Chiril al Ierusalimului (+ 360), Grigorie Teologul (+ 389), Amfilohie din Iconium (+ 394), Grigore de Nyssa (+ 400) şi Ioan Hrisostom (+ 407). În ciuda originilor sale antice, această sărbătoare nu a fost prăznuită atât de fastuos decât din sec. al VI-lea.

În anul 528, în timpul împăratului Iustinian, un cutremur mare a ucis mulţi oameni în Antiohia. După această nenorocire au mai venit şi altele: în 541 a izbucnit o epidemie de ciumă groaznică în Constantinopol, omorînd mii de oameni în fiecare zi. În această perioadă de mari suferinţe au început să se facă slujbe speciale (litii) de izbăvire de rău, mai ales în timpul sărbătorii Întâmpinarea Domnului şi ciuma a încetat. Astfel, pentru a da slavă lui Dumnezeu, biserica a ridicat la un rang mai înalt această sărbătoare. Mai mulţi imnografi ai bisericii au împodobit această sărbătoare cu imnurile lor: Sf. Andrei Criteanul în sec. al VII-lea, Sf. Cosma Episcopul Maiumei, Sf. Ioan Damaschin, Sf. Gherman Patriarhul Constantinopolului în sec. al VIII-lea şi Sf. Iosif Arhiepiscopul Tesalonicului în sec. al IX-lea.

Tot în această zi cinstim icoana Maicii Domnului numită "Îmblânzirea inimilor împietrite" sau "Profeţia lui Simeon".

Aici Maica Domnului apare fără Pruncul Iisus şi cu şapte săbii care-i străpung pieptul: trei din partea stângă, trei din dreapta şi una de jos. O icoană asemănătoare numită "Cele şapte săbii" (sărbătorită în 13 august) înfăţişează trei săbii din stânga şi patru din dreapta.

Icoana "Profeţia lui Simeon" simbolizează împlinirea profeţiei de către dreptul Simeon şi anume: "şi prin sufletul tău va trece sabie ." (Luca 2:35).

Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Agatador.

Acest sfânt, pe când era tânăr, a fost dus la stăpânitorul cetăţii Tiana, unde, prin mărturisirea lui Hristos, a fost chinuit în multe chipuri. În timpul chinuirilor, sfântul şi-a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Iordan din Trapezunt, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1650, când de sabie s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Gavriil, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1676, când de sabie s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugãciuni, Doamne miluieste-ne si ne mântuieste pe noi. Amin.

Luna februarie în 2 zile: Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos, 
când L-a primit pe El Dreptul Simeon în braţele sale.

          Astăzi, la 40 de zile de la mântuitoarea Întrupare, adică de la Naşterea Domnului Iisus Hristos din Fecioara Maria, cinstim ziua ducerii Pruncului dumnezeiesc la templul din Ierusalim, de către Preasfânta lui Maică şi de către Dreptul Iosif, ascultând de porunca Legii vechi şi împlinind această poruncă. Dar tot astăzi, cinstim şi ziua când bătrânul Simeon, mişcat de Duhul Sfânt, a venit, şi el, la templu, unde i s-a împlinit, înainte de moarte, aşteptarea de a-L vedea cu ochii pe Mesia, precum i se făgăduise. Iar în pruncul cel adus la templu el a văzut, cu ochi proorocesc, noua putere de mântuire, pe care Dumnezeu a dăruit-o lumii, puterea de mântuire fără de margini a credinţei în Hristos, putere mai tare decât toată puterea Legii vechi. Bucuros de această descoperire, bătrânul Simeon a venit în întâmpinarea pruncului Iisus, L-a binecuvântat şi luându-L în braţe, plin de recunoştinţă, şi-a cântat minunata lui cântare de preamărire, care ne arăta ce a văzut el despre pruncul Iisus. Pentru el, Hristos este puterea cea mare de mântuire a lui Dumnezeu în lume, Hristos este lumina tuturor popoarelor, Hristos este slava lui Israel cel vechi şi a lui Israel cel nou. Astfel, astăzi, prin glasul bătrânului Simeon, se întâlnesc, în templu, Legea veche a slovei, cu Legea cea nouă a Duhului Sfânt. Şi Mântuitorul împlineşte porunca Legii vechi, în numele nostru al tuturor, ca să ne facă pe toţi liberi faţă de Legea veche, dar totodată ne cheamă şi să primim Legea cea nouă, putere de mântuire a credinţei în El, mai tare decât Legea veche, puterea de mântuire a tuturor popoarelor lumii. Această veste bună este darul cel mai de preţ al întâmpinării Domnului de astăzi, de către Dreptul Simeon, la templu. E ca şi când fiecare din noi ar lua pe pruncul Iisus şi ar zice, ca şi Simeon: "Ochii mei Stăpâne, au văzut mântuirea Ta, pe care ai gătit-o pentru toate neamurile." Iar rugăciunea lui Simeon: "Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne", nu vrea să spună numai că acela care a primit pe Iisus poate muri în pace, ci ea însemnează că şi cel care a primit pe Iisus şi puterea Lui de mântuire, are cu sine puterea de a trăi şi viaţa de aici, împăcat cu Dumnezeu, departe de robia păcatului şi liber de tirania celui rău. Bucuroşi şi îndatoraţi de această tainică veste bună, să rostim, deci şi noi, cu bătrânul Simeon, cântarea lui de recunoştinţă, astăzi: "Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor; lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel" (Luca 2, 29-32). Amin.

Întru această zi, învăţătură la Întâmpinarea Domnului.

         Astăzi, cu adevărat fraţilor, Dătătorul Legii împlineşte Legea şi, ca un prunc, este adus la templul pământescului Ierusalim. Astăzi şi dreptul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, spre întâmpinarea Domnului se sârguieşte. Că îi era lui făgăduit, de la Duhul Sfânt, să nu vadă moartea, până ce, mai înainte nu va vedea pe Hristos Domnul în trup. Astăzi, mâinile cele prea-bătrâne ale lui Simeon primesc pe Făcătorul şi Dumnezeul tuturor. Astăzi, umplându-se de bucurie, bătrânul cel drept îşi cere slobozenie cu milostivire, zicând: "Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor". Tot acum, mai propovăduieşte şi despre pătimirea ce avea să o aibă Maica lui Dumnezeu, la vremea răstignirii Domnului, zicând: "Încă şi prin sufletul tău va trece sabia", adică, atunci când Îl va vedea pe El răstignit, sufletul său, cu durere cumplită şi în mare întristare, ca şi cu o sabie va fi străpuns. Astăzi, Ana proorociţa mărturiseşte şi mulţumeşte lui Dumnezeu şi laudă îi aduce Lui, văzându-L îmbrăcat în trup omenesc, spre mântuirea a toată lumea, şi zice: "Acestă plângere a noastră o va preface în bucurie. Acesta va deschide iarăşi, la toţi credincioşii, uşile Raiului, cele de demult închise, prin neascultarea strămoşului Adam. Acesta va strica blestemul, pe care ni l-a dobândit strămoaşa noastră Eva". Drept aceea, nici nu se depărta ea de templu, slujind lui Dumnezeu ziua şi noaptea, cu post şi rugăciune. Deci, şi noi fraţilor, acestei văduve să-i urmăm, că Biserica este casa lui Dumnezeu. Biserica este scăparea creştinilor şi locul de rugăciune, primită de Dumnezeu. Biserica este curăţitoarea sufletului şi a trupului, la Biserică, tot cel ce vine cu credinţă, se mântuieşte. Într-însa, se înalţă cântarea de rugăciune către Dumnezeu, pentru toată lumea. Într-însa, stă înainte Sfânta Masă a lui Dumnezeu, cu duhovniceasca şi negrăita mâncare, adică Trupul şi Sângele Mieluşelului lui Dumnezeu, Care S-a junghiat de bună voie pentru toată lumea şi Şi-a prefăcut trupul Său întru duhovnicească mâncare şi a zis: "Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, cu credinţă, întru Mine petrece şi Eu întru dânsul". Drept aceea, fraţilor, să cunoaştem de cine ne apropiem şi ce primim. Ca, după ce ne vom curăţi de toată răutatea, să avem pace între noi şi, apoi, aşa, cu frică şi cu cutremur, să ne apropiem de Sfântul trup şi sânge al Domnului. Iar, după aceea, curaţi să petrecem, păstrând sfinţenia aceea în trupurile noastre, iar nu să ne pornim la beţie şi la alte spurcăciuni, ci, ca nişte robi al lui Hristos şi părtaşi ai tainelor Lui, pace să avem între noi şi dragoste nefăţarnică. Iubitori de săraci şi primitori de străini să fim şi păzitori ai Cuvântului lui Dumnezeu, iar nu numai ascultători. Să ne silim a ne apropia de Dumnezeu prin viaţă curată, ca să-l auzim zicându-ne: "Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, de moşteniţi Împăraţia cea gătită vouă de la întemeierea lumii. Că pentru voi străin am fost şi din cer pe pământ m-am pogorât, ca pe voi cei înstrăinaţi de la Mine, iarăşi să vă împac cu Părintele Meu şi Dumnezeul vostru. Că pentru voi, străin şi însetat am fost, ca să dau desfătarea hranei Raiului, celor ce au dat milostenie. Şi, pentru o stricăcioasă haină şi îmbrăcăminte ca aceasta, întru cele nestricăcioase să vă îmbrac pe voi şi cununa împărăţiei să v-o dau". Drept aceea, fraţilor, cu tot sufletul şi cu dreapta credinţă să slăvim pe Preasfânta Treime, Care în trei ipostasuri străluceşte cu nedespărţire, în Tatăl şi în Fiul şi în Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Întru această zi, cuvântul Sfântului Grigorie, papă al Romei, 

despre ieşirea din trup a sufletului.

        Vreau să vă spun o mică povestire, pe care inimile voastre, cu frică, să o asculte. Părintele meu avea trei surori şi, toate trei, curate au fost. Deci numele lor era: Tarsila, Emiliana şi Gordiana. Şi într-o zi, aprinzându-se cu un gând spre Dumnezeu, toate s-au îmbrăcat în chipul monahicesc şi într-o chilie de obşte vieţuiau, într-o mănăstire de călugăriţe petreceau după buna orânduială. Însă, Tarsila şi Emiliana, cu un gând doreau viaţa veşnică, alegându-şi adevărata viaţă călugărească cu post şi rugăciune, iar Gordiana, cu încetul, a început a se depărta de viaţa monahicească şi, cu iubire, a se lipi de lumea aceasta, petrecând împreuna cu fetele cele din lume şi faţa ei a început a se rumeni de mâncare şi de băutură. Însă Tarsila şi Emiliana, în fiecare zi, se îngrijeau să o întoarcă pe ea la Dumnezeu, dar n-au putut, încât, mai pe urmă, Gordiana s-a şi măritat. Iar într-o noapte Tarsila, mătuşa mea, rugându-se lui Dumnezeu cu dese rugăciuni şi lacrimi, i s-a arătat ei unchiul meu Felix, episcopul Bisericii din Roma, zicându-i: "Vino, că într-acest locaş al luminii te voi primi pe tine!" Atunci, boala frigurilor a apucat-o pe ea şi i se apropia moartea. Iar când surorile toate şedeau de faţă, împrejurul patului ei, fiind şi maica mea acolo, Tarsila degrabă uitându-se în sus, a văzut pe Iisus, venind, şi a început a striga la cele ce stăteau de faţă: "Iată, că Iisus vine". Pe care văzându-L, sfântul ei suflet s-a despărţit de trup, şi s-a umplut casa aceea de bună mireasmă. Iar când au spălat-o, au văzut că pe mâinile şi pe genunchii ei, din pricina metaniilor, i se scorojise carnea şi era ca pielea de cămilă. Şi s-a arătat după aceea, surorii sale Emiliana, zicându-i: "Vino, că fără de tine am prăznuit Naşterea Domnului, iar Sfânta, dumnezeiasca Arătare(Boboteaza) iată, cu tine împreună o voi face". Deci, i-a zis Emiliana: "Dar cui voi lăsa pe sora noastră Gordiana?" Şi i-a răspuns ei Tarsila: "Gordiana, iată, cu mirenii este numărată". Deci, mai înainte de ziua Botezului Domnului, s-a mutat şi Emiliana la veşnica viaţă. Iată, că aţi auzit viaţa tuturora, cum toate trei surorile, mai înainte, cu fierbinţeala inimii către Dumnezeu au vieţuit, dar, apoi, nu au petrecut în aceeaşi nevoinţă. Şi s-a împlinit cu dânsele cuvântul Domnului: "Mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi". Pentru că cele două au moştenit viaţa veşnică, iar cea de a treia, mai rău decât mirenii păcătoşi, în muncă s-a sfârşit. Şi am grăit povestirea aceasta ca să ne înfricoşăm de legământul făcut în faţa lui Dumnezeu şi de dragostea Lui să ne lipim cu toată inima, prin viaţă smerită, şi ca nişte fii ai lui Dumnezeu să fim, ca mila lui Dumnezeu peste noi să se odihnească, a  Căruia este slava în veci. Amin.