miercuri, 11 decembrie 2024

Viata este oportunitate, foloseste-o.

 


Viata este oportunitate, foloseste-o.

Viata este frumusete, admir-o.

Viata este un vis, realizeaza-l.

Viata este o provocare, infrunt-o.

Viata este un joc, joaca-l.

Viata este o promisiune, realizeaz-o.

Viata este tristete, depaseste-o.

Viata este un cantec, canta-l.

Viata este o lupta, accept-o.

Viata este o tragedie, infrunt-o.

Viata este o aventura, indrazneste.

Viata este noroc, fa-ti-l.

Viata este viata, fii recunoscatoare pentru ea.

Maica Tereza

"Darul iubirii ❤️
Rãsãrind ca un boboc de energie,
Un singur dar ne este oferit:Cel al Iubirii.
Rezistînd cãlãtoriilor nesfîrsite si vietilor fãrã de numãr,
Rãdãcinile noastre sînt întãrite de o singurã sursã de luminã:
Lumina Iubirii.
Împãrtãsind, purtînd de grijã, dãruind si primind,
Energia noastrã este cultivatã într-o substantã si mai rafinatã:
Substanta Purã a Iubirii.
Înflorind, spre a ne deschide inimile si a face sã ne iasã la ivealã strãlucirea si profunzimea iubirii,nu avem decît o menire:
Sa iubim 💜

Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul, rod al rugăciunii

 

”Stâlp al răbdării ai fost râvnind strămoşilor, cuvioase: Dreptului Iov întru patimi, Sfântului Iosif întru ispite; şi în trup viaţa celor fără de trup având, Sfinte Preacuvioase Daniil, părintele nostru, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufle­tele noastre!” (Tropar)

Sfântul Daniil, rod al rugăciunii

Mustrată și defăimată pentru că nu putea da naștere unui copil, mama sfântului a ieşit odată din casă încetişor, pe la miezul nopţii şi, ridicându-şi mâinile către cer, cu multe lacrimi s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: "Doamne, Împărate, Cela ce ai făcut dintru început bărbat şi femeie şi ai zis: Creşteţi şi vă înmulţiţi; Cela ce ai dăruit Sarei la bătrâneţe pe Isaac; Anei pe Samuil; Elisabetei, pe Ioan; milostiveşte-Te şi de necazul meu şi, căutând cu milostivire, dezleagă-mi nerodirea mea. Ia defăimarea mea şi dă rod pântecelui celui neroditor, ca, pe cel dăruit de Tine, să-l aduc Ţie, precum de demult Ana a născut pe Samuil". 

  Răspunsul rugăciunii avea să vină chiar în acea noapte pentru că  odată întoarsă în casă și după ce a adormit puţin, a văzut în vis două candele preastrălucite mari, pogorându-se încetişor din cer peste capul ei.

Sfântul Daniil Stâlpnicul, sărbătorit în fiecare an la data de 11 decembrie,  s-a născut în satul Vitaria din Mesopotamia, din părinţi creştini. Fiind singurul copil dăruit lor de Domnul, aceştia l-au închinat cu totul Lui, încă din perioada copilăriei. El a îmbrăţişat viaţa monahală la vârsta de doisprezece ani cu binecuvântarea Sfântului Simeon Stâlpnicul.

Sfântul Daniil a plecat din mănăstire şi s-a sălăşluit într-un templu păgân părăsit de la ţărmul Mării Negre. După o vreme, a urcat pe un stâlp pe care a rămas până la moartea sa, îndurând arşiţa, frigul, dar şi atacurile demonilor. În jurul acelui stâlp s-a strâns un număr mare de ucenici, pe care Sfântul i-a povăţuit prin pilda vieţii lui şi prin cuvânt.

Chiar împăratul Leon cel Mare a venit la stâlpul Sfântului Daniil, fiind însoţit de oaspeţi din străinătate, principi şi aristocraţi, cărora arătându-le stâlpul, a mărturisit: „Iată cea mai scumpă comoară a împărăţiei mele!”

Sfântul Daniil şi-a prorocit ziua morţii. La ieşirea sufletului lui, ucenicii au văzut pe sfinţii îngeri, proroci, apostoli şi mucenici deasupra stâlpului pe care vieţuise cuviosul.

”Suindu-te pe stâlp, fericite, ai luminat lumea cu sfintele tale fapte şi ca o stea mult strălucitoare, ai depărtat, părinte, în­tunericul înşelăciunii. Pentru aceasta te rugăm pe tine, luminează şi acum, în inimile robi­lor tăi, lumina cea neapusă a cunoştinţei”  (Condac)Două întâmplări din viața Sfântului Daniil Stâlpnicul
daniil-the-stylite in 0

Sfântul Daniil Stâlpnicul – Miniatură din Minologhionul Împăratului Vasile al II-lea

Femeia-ispită

După ce a urcat pe stâlpul de la Gelánios (la 4 mile nord de Constantinopol), care era foarte înalt, Sfântul Daniil (409-453) a dus o viață aspră și vrednică de uimire. Însă diavolul, văzându-i smerenia, l-a pizmuit, astfel că i-a pregătit niște piedici, îndemnându-i pe ereticii din Bizanț să-l supere și să-i facă rău. Au găsit o femeie necuviincioasă, pe nume Vasianí, care era de fel din Asia [Mică].

Au mituit-o cu mulți bani ca să încerce, de va putea, să molipsească pe Cuvios sau pe vreunul din ucenicii săi, astfel încât să facă vâlvă și să pricinuiască scandal. A plecat deci, acea necuviincioasă femeie, îmbrăcată în rochie frumoasă și cu bijuterii prețioase, a ajuns lângă stâlpul Cuviosului și s-a așezat alături, prefăcându-se bolnavă. Prin diverse tertipuri și viclenii a încercat să ademenească sufletul curat al Cuviosului. În zadar, însă, fapta sa păcătoasă nu l-a biruit nici pe Cuvios, nici pe vreunul din ucenicii săi.

Daniel Stylites in 1S-a întors în oraș fără să fi izbutit ceva, dar cu toate acestea, voia să ia banii care i se promiseseră, așa că a spus minciuni, cum că, deși Cuviosul ar fi dorit-o și le-a spus ucenicilor să pună scara, ea nu a catadicsit să urce și a plecat. Astfel, nemernica l-a defăimat pe Cuvios, dar judecata divină nu a răbdat calomnia făcută. A intrat în ea demonul, care fără să vrea, a mărturisit adevărul, adică minciuna și viclenia ereticilor. Oamenii orașului au dus-o la Cuvios, iar acesta, rob al lui Hristos și fără ranchiună, a vindecat-o și i-a iertat vina. Aceasta s-a minunat de bunătatea Cuviosului și, cu lacrimi, săruta neîncetat stâlpul. Atunci Dumnezeiescul Har a cuprins-o din nou, dorind ea să-și îndrepteze viața. Și de atunci, cu adevărat, această femeie necuviincioasă a trăit cu cinste și înțelepciune restul vieții ei.

Judecător al pricinilor Împăraților

După mult timp, a venit la Împăratul Bizanțului (Leon I, care a domnit între 457 și 474) Împăratul din Laziká [antica Colchída, Georgia], pentru a încheia pace. Împăratul Leon l-a luat pe Împăratul din Laziká și l-a dus să cunoască îndelunga-răbdare a Cuviosului Daniil. Atât de mult s-a minunat împăratul străin de Cuvios, încât a căzut și s-a închinat Cuviosului și stâlpului, zicând cu evlavie: „Îți mulțumesc, Cerescule Împărat, pentru că m-ai învrednicit de a mă bucura de acest om ceresc”. Și atât de mult l-au apreciat cei doi Împărați, încât l-au pus să le judece pricinile lor, iar acesta i-a adus la pace.

Simpli cetățeni și împărați, greci și barbari, cu evlavie l-au cinstit pe Cuviosul Daniil Stâlpnicul, ca pe un înger al lui Dumnezeu.

Sursă: Gheronda Harálambos Vasilópulos, Sfântul Daniil Stâlpnicul, Editura Orthódoxos Týpos, p. 23-25 și 29-30.

Este o zi in care ar trebui sa avem un singur scop... sa ne aducem bucurie unii altora!


Noi oamenii...
Autor:   Constantin Cambei

 

         A mai trecut o zi.....
         Ca si toate celelalte,.....
         A trecut si tot nu stii
         De ce vrei sa ai de toate?
               ............
         De ce vrei sa traiesti bine?
             ............
         Sa ai totul linga tine?
             ........
 
                                             noi oamenii........!!!!!!!
       Asa suntem noi oamenii,nu pretuim painea decat dupa foamete .Soarele care nu il 
suportam vara il iubim iarna ,dupa o furtuna ni se pare mult mai frumos de parca nu 
ar fi acelesi soare.o zi ploioasa este urata si ne intristeaza dar in timpul secetei este 
motiv de bucurie.Traim in pace si nu avem motiv de bucurie dar in timpul razboiului ,
pacea ,o dorim mai mult decat orice.Dupa o cearta in familie ni se pare mult mai 
frumoasa intelegerea.
         Asa suntem noi!!!!!!!!da ,asa suntem si nu de dam seama:ca sa pretuim binele trebuie  
sa ne amintim mereu ce este raul,ca sa recunoastem frumosul trebuie sa cunoastem mai intai 
uratul,iar apoi ne obijnuim cu frumosul  si va deveni si acesta urat.
        Daca vom reusi mereu sa pretuim pacea ca atunci cind se termina un razboi,daca painea
va avea merau acelasi gust ca dupa o foamete,daca soarele ni s.ar parea mereu asa frumos 
ca dupa o furtuna ,daca ploaia ar fi asa de placuta ca dupa o seceta,daca sanatatea ne.ar 
face mereu asa de fericiti ca atunci cind trece boala..........,..,atunci,...si numai atunci 
poate raul nu ar mai exista,caci rolul sau ,de a ne arata si aminti ce este binele,se va termina......
        De multe ori cautam fericirea prin locuri foarte indepartate,in lucruri marete ,scumpe si 
greu de obtinut......cind  ea se gaseste foarte aproape de noi si in lucruri foarte simple,trebuie 
doar sa iti dai seama de acestea si sa stii sa le scoti in evidenta.In viata ,ca sa iti indeplinesti 
dorintele,trebuie sa stii sa ti le alegi mai intai. Ca sa ajungi la ,,destinatie,, trebuie ,mai intai ,
sa stii care este aceasta.Pacat ca cei mai multi dintre noi muncesc asa de mult pentru a.si 
atinge scopul (ales gresit) astfelincat ,dupa un timp,ajung sa inverseze rolul muncii si cel al vietii:
traiesc pentru a munci si a face bani,in loc sa munceasca si sa faca bani pentru a trai.
     ..........
     Vrem cariera ,vrem o familie perfecta ,vrem vile cu gradini verzi si spatioase,vrem copii 
frumosi si sanatosi,vrem o viata de lux,masina ,piscina ,si daca s.ar putea sa facem si o munca 
simpla ,fara responsabilitati prea mari,dar sa ne cunoasca multa lume,........vrem ....vrem...si iar vrem..
dar niciodata nu ne intrebam :,,este cineva care sa aiba toate aceste lucruri la un loc?,,Cine are o parte 
din ele nu are cealalta parte,cine are bani multi nu are sanatate ,sau nu are familie ,cine are sanatate nu
 are bani sau nu este admirat ,si asa mai departe intelegem ca fiecaruia dintre noi ne lipseste acel ,,ceva,,
si facem orice pt. a.l obtine.Dar nu intelegem ca odata obtinut,acel ceva,ne face sa pierdem altceva din 
ceea ce aveam deja,.......totul are un pret bine definit.Exista un echilibru care ne inconjoara si fara 
de care  nu putem supravietui in societate.Cel mai greu lucru in viata este sa gasim acest echilibru
si sa reusim sa obtinem un lucru fara a pierde un altul mai important.
       Viata este foarte scurta pt.a putea sa faci tot ce iti propui,pt a ajunge unde iti doresti,si chiar 
daca o sa ajungi ,nu o sa mai ai timp sa te bucuri si sa beneficiezi de ceea ce ai realizat.
        Avem cu totii un scop bine definit inca din prima zi a vietii noastre  dar nu reusim sa ne dam seama 
care este acesta decat atunci cind vedem ca toate dorintele,visurile ,aspiratiile si telurile ,deja indeplinite
si traite ,nu ne aduc fericirea permanenta,este o fericire trecatoare care odata simtita iti provoaca alte
 dorinte .Cu cat obtinem mai greu un lucru cu atat il pretuim mai mult,de aceea cind avem totul aproape ,
nu mai pretuim nimic.
        Ar trebui ca toti dintre noi sa ne apropiem de Acel ce ne poate raspunde la orice intrebare,sa ne 
facem prieten pe Cel ce ne poate ajuta sa fecem alegerile corecte,sa ne punem speranta in Cel  ce ne.a
promis o singura data .Sa credem cu adevarat ca Cel ce ne ajuta a fost mereu linga noi si ca nu a aparut
din intaimplare acolo in acel moment,....sa simtim 
mereu prezenta acestui ,,Cel,, in fiecare moment al vietii noastre ....pentru ca el  este Dumnezeu si doar 
el va reusi sa ne dea fericirea permanenta,sa smulga nefericirea din sufletele noastre.Doar el reuseste sa
ne arate adevaratele motive de bucurie sau de tristete,doar el ne poate face zilele scurte atunci cind 
suntem departe de cei dragi,si le poate face nesfarsite linga persoanele iubite.Sa nu uitam niciodata ca
 El ne va ajuta ,intr.un fel sau altul,de cate ori o sa avem nevoie.......trebuie doar sa cerem ajutorul Sau.
        Dar noi ?.....ce facem noi pt.El ?....noi cum ii multumim ?....cum o sa reusim vreodata sa rasplatim 
toate aceste lucruri daca nici nu ne dam seama cind beneficiem de ele ?
E greu .....e greu ...pentru un om sa reuseasca sa faca totul de unul  singur,stim cu totii aceste lucruri
pe care le.am amintit ,le stim cu totii dar le uitam,se ascund printre graba noastra si viteza noastra de a obtine 
altele care ne folosesc mult mai putin.De aceea trebuie sa fim uniti si sa ne ajutam unii pe altii ,
sa ne amintim unii altora aceste lucruri si sa reusim sa ne atingem adevaratul scop al vietii.................
.....................................................................................

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor