Uiți ce înseamnă cu Adevărat să Trăieşti?

 Cât Trăieşti din ceea ce Vorbeşti?
Cât Trăieşti din ceea ce Gândeşti?
Cât Trăieşti din ceea ce Speri?
Cât Vorbeşti din ceea ce Trăieşti?

Oricare dintre aceste Întrebări te poate ajuta de a Privi mai Clar, mai Sincer la Viața Ta, la Tine.

Te poți pierde printre firimiturile Vieții fără să Guşti cu Adevărat ce înseamnă Viața.

Cum te pierzi?

Gândind şi supra-gândind, lăsând mai apoi ca Acțiunile Tale să curgă tot din zona automată, tot din zona pe care am putea să o numim inconştientă.

Dar este oare cu Adevărat aşa? Eşti cu Adevărat Inconştient? În acele Momente în care pare că Viața te ia pe sus iarăşi, chiar nu mai Vezi nimic? Să fie cu Adevărat aşa?

Sau de cele mai multe ori preferi să spui că este aşa pentru că este mai uşor, este mai convenabil?

Dar a alege ceea ce este mereu convenabil înseamnă de fapt să uiți de Tine, înseamnă de fapt să te mulțumeşti cu ... firimituri.

Dar Viața? Viața cui o laşi Om Minunat?

Îți Aduci Aminte pentru ce ai venit Aici?

Unde este Ecoul acela pe care îl Auzeai şi pe care îl Trăiai când erai copil?

Ce ai făcut cu naturalețea, cu gingăşia, cu zburdălnicia ce odată erau atât de Vii prin Tine?

Îți Aminteşti?

Când ai început să Crezi că Viața este aşa cum ți-o prezintă ceilalți?

Când ai început să Crezi mai mult în vocea celorlalți, uitând de Vocea Ta?

Când ai încetat să te mai Asculți?

Astfel, te întreb: cât Trăieşti din ceea ce Vorbeşti? Şi ceea ce Vorbeşti este Real sau este doar o Poveste pe care ți-o spui în fiecare zi pentru a te ajuta să Uiți ce înseamnă cu Adevărat să Trăieşti?

Legenda rândunicii-poveste populară

Mituri și legende despre rândunele

1.) Se spune că rândunicile au adus Maicii Domnului vestea că fiul ei va învia la 3 zile după răstignire. Pentru aceasta au fost binecuvântate.

2.) În colindele vechi se spunea că rândunicile l-ar fi trezit pe Dumnezeu din somn și de aceea ar fi fost blestemate.

3.) În primul război mondial guvernul francez l-a autorizat pe Jean Desbouvrie să folosească rândunicile pe post de mesageri militari (în loc de porumbei). Acesta a reușit să le dreseze și chiar să le risipească instinctul migrator!

1.) O legendă despre rândunică spune așa:

Inițial, rândunica a fost o fată care păzea oile, îmbrăcată în haine de bărbat. Un tânăr se îndrăgosti de ea și ea trebui să treacă prin mai multe teste pentru ca acesta să afle dacă e bărbat sau femeie. Fata trecu cu bine următoarele probe:

*Ea răspunse ca un bărbat la întrebarea dacă un anumit lemn e bun de furcă de tors sau de car;

*Buchetul de flori care fusese pus sub perna ei și care trebuia să se ofilească până în zori, fu ținut de câinele ei afară până în zorii zilei și se păstră proaspăt;

*În sfârșit, cei doi păstori trebuiau să se scalde împreună, dar fata sări în râu îmbrăcată și-l trecu înot, pe malul celălat își scoase pălăria, iar păstorul îi putu vedea frumoasele cosițe afară.

Ciobanul încercă să o ia în căsătorie. Se deghiză, o atrase într-un car unde se afla o furcă de tors din aur. Astfel, porni cu mare viteză să o ducă la el acasă. Pe langă un pod, fata aruncă inelul în apă și spuse că abia atunci va vorbi cu păstorul când el vă găsi inelul. Acesta îl găși și îi spuse dezmierdând-o:

- ”Draga mea rândunică, de acum vei vorbi cu mine…”.

Dar ea se prefăcu în rândunică și zbură pe geam.

RÂNDUNICA – Totem și simbolistică spirituală

Rândunica, ca și totem (simbol), indică faptul că trebuie să te eliberezi de toate grijile și durerile trecutului. De asemenea, poate indica faptul că cineva ți-a provocat suferință sau un conflict recent, peste care trebuie să treci. Există o credință antică care afirmă că rândunica are legătură cu vindecarea, că simbolizează speranța și prosperitatea. Ea este, de asemenea, un simbol al fertilității și al instinctelor materne, motivul fiind unul simplu, rândunica este adesea asociată cu hrănirea puilor.

În trecut, era adesea asociată cu ideea de noroc și prosperitate. În Germania, era considerată pasărea Maicii Domnului, că simbol al feminității și al aspectelor pozitive.

Din punct de vedere spiritual, poți folosi simbolul rândunicii în meditație pentru a rămâne însărcinată. Imaginează-ți că zbori în înaltul cerului ca o rândunică și ceri să ți se aducă un pui de om.

Această minunată pasare ne poate arăta drumul, în momentul în care suntem într-un moment dificil și nu știm pe ce drum să o luăm. Ea are tot timpul răspunsurile de care avem nevoie.

Rândunica este o pasăre foarte interesantă de la care putem învăța multe. Ea este o pasăre călătoare, care trăiește peste tot, mai puțin în Antarctica. Astfel, putem învață de la ea că putem să ne descurcăm oriunde, că peste tot putem să ne facem o casă.

Are un aspect uimitor și există aproximativ 83 de specii diferite. Fiind foarte bune zburătoare, rândunelele își folosesc aripile în ritualul de împerechere. Ele își apară cu eroism cuibul împotrivă oricărui prădător.

În general, este cunoscută ca “pasărea libertății”. Acest lucru se datorează faptului că nu se împerechează în captivitate. Prin urmare, rândunelele se bucură de libertatea lor, din plin.

Rândunica este o pasăre imposibil de ignorat, mai ales când vine și trece pe lângă tine cu viteză.

Să le iubim, să le ocrotim și să le păzim cuibul mereu, până se reîntorc! Chiar dacă nu mai revine la cuibul ei, o alta va face alt cuib aproape de locul unde strămoșii ei au avut cuib!

Legenda Rândunicii
A fost odată o babă şi un moşneag care nu aveau copii. Ei doreau din tot sufletul să
aibă unul măcar. Pentru aceasta ei au umblat pe la toate babele din sat şi pe la toţi vrăjitorii,
dar totul fu în zadar.
Într-o zi, baba s-a hotărât să ia un copil de la o femeie săracă din sat care avea mai
mulţi. Dar această femeie, nu vru să îi dea nici unul, căci îşi iubea foarte mult copiii.
Într-o noapte însă, moșneagul visă că i-a spus cineva să se ducă pe drumul satului și
ce va găsi mai întâi, să ia să crească, ca pe copilul său. Cum se sculă a doua zi, moșneagul se
duse pe drumul satului și găsi o nucă. Căutând și negăsind altceva, luă să crească nuca.
Într-o Duminică, baba s-a dus cu moşneagul la biserică şi a lăsat nedereticat în casă,
căci se sculase târziu. Când au venit, marea le-a fost mirarea pentru că au găsit aranjat totul.
Nu ştiau ce să creadă, dar se gândiră că poate tot ei au făcut şi au uitat. A doua Duminică au
păţit tot aşa. Dar, a treia Duminică, ei s-au întors foarte repede înapoi. Uitându-se pe fereastră
au văzut nuca deschisă, iar o fată foarte frumoasă deretica în casă. Moşneagul a ascuns
repede cojile de nucă, apoi a spus fetei că rămâne a lor. Ea nu vru întâi cu nici un chip şi
cerea mereu cojile de nucă. Bătrânul nu voi să i le dea şi ea se învoi să rămână fiica lor.
O păzeau ca pe ochii din cap, căci era foarte frumoasă şi le era tare dragă. Din cauză
că flăcăii din sat începură să se învârtească împrejurul casei lui, moşneagul a ridicat un gard
foarte înalt, ca să nu poată privi nimeni înăuntru.
Într-o seară, când bătrânii stăteau afară şi se uita la stele, fata le-a spus povestea ei: ea
era fiica Soarelui şi se căsătorise cu Luceafărul. Dar ei nu-i plăcea, căci el pleca tot timpul
de acasă. Ea fugi înapoi la Soare, dar Luceafărul o găsi. Atunci fugi pe pământ prefăcându-se
într-o nucă şi a găsit-o moşneagul.
Pe când ea îşi povestea viaţa sa, bătrânilor, Luceafărul o văzu şi se porni imediat după
ea, transformat într-un tânăr. Când ajunse în satul ei, dădu o masă mare şi spuse că fiecare
părinte, care va veni cu fata, va bea gratis. Făcu şi un scrânciob şi chemă pe fete să se suie în
el. Bătrânii se duseseră şi ei cu fata, pe care o chema Rândunica, şi cu toate că ea nu voia să
se suie în leagăn, căci parcă presimţea ceva, ei o făcură să se suie.
Luceafărul, atât aştepta. Imediat dădu drumul leagănului şi se înălţă cu Rândunica.
Atunci ea îl rugă să o lase să îşi arunce rochia pe pământ, ca amintire bătrânilor. El se învoi,
dar ca ea să nu îşi dea şi ea drumul, o legă la gât cu brâul său roşu. Însă Rândunica se smunci
tare şi căzu şi ea.
Rochia ei se prefăcu în frumoasele floricele ale rochiţei-rândunicii, iar ea în
rândunică. De atunci îşi face cuibul lângă casa oamenilor şi e roşie la gât din cauză că a
fost legată cu brâul roşu al Luceafărului.

Legenda randunicii - pasarea libertatii

A fost odata o vaduva saraca care avea trei fete. Una dintre fete avea un par frumos balai, un “par de aur”. Aceasta i-a spus mamei intr-o zi : “Mama, m-as duce la zmeoaica sa intru cioban la oi”. Mama speriata i-a spus “Draga mea, tu vrei sa te duci, dar nu stii ca feciorul acelei zmeoaice de mult vrea sa te ia de nevasta? Si stiu ca tu nu vrei sa mergi dupa el?!”

Fata a hotarat insa sa se duca, dar imbracata barbateste. Si-a pus pe cap o cusma in speranta ca el sa nu o recunoasca. Fata se duse singura la zmeoaica, mama zmeului si o ruga sa intre la ei cioban la oi. Adica a depus o scrisoare de intentie aplicand la un job: ciobanitul. Zmeoaica, nu si-a dat seama ca e fata si nu fecior si neavand cioban la oi, a primit-o foarte bucuroasa.

Insa feciorul zmeoaicei a banuit  ca e fata si i-a spus  mamei sale, ca el crede ca e fata. Si s-ar putea s-o desconspire. Zmeoaica l-a sfatuit sa se duca odata cu ea la rau si s-o convinga sa se scalde, pentru a se incredinta de adevar. Feciorul zmeoaicei a spus ciobanului ca va merge cu el la pasune si i-a propus apoi sa se scalde impreuna, la rau. Fata vazand ca nu-i chip de scapare, pentru ca totusi sa nu fie recunoscuta, cand a ajuns la rau (raul Iantra Veliko Tarnovo), s-a aruncat imbracata in apa si a trecut pe partea cealalata, lasand pe zmeu si turma de oi pe malul opus. Dupa ce a iesit la mal, si-a ridicat cusma si si-a aratat parul de aur si a fugit pe deal. Feciorul zmeoaicei s-a intors acasa foarte trist si dus pe ganduri si a povestit mamei lui ce s-a intamplat. A plecat apoi sa caute fata.

Umbland el in sus si-n jos, incoace si incolo a gasit fata, la parintii ei, si intr-un moment propice a furat-o. Nu lasase fata sa se dezmeticeasca (stiu, greu de grezut, dar tocmai de aceea este poveste... ) pana a urcat-o pe calul sau si a luat-l la sanatoasa. Pe drum insa, vazand fata ca este furata si nu are chip de scapare, de suparare mare, cand a ajuns pe podul peste raul Iantra, a luat inelul de pe deget si aruncandu-l in apa i-a zis zmeului: “Cand voi gasi eu acest inel, atunci am sa vorbesc cu tine, pana atunci, nu!”.

Multi ani dupa aceasta, a trait fata cu feciorul zmeu, care o furase, fara insa sa vorbeasca cu el nici macar un cuvintel. Iata ca intr-o zi insa, cine mai stie dupa cati ani, mergand el la pescuit, pe raul Iantra, prinse o multime de peste si aducandu-l acasa si spintecandu-l, a gasit intr-un peste inelul fetei. Barbatul, de bucurie mare, o prinse de barbie, asa cum era cu mainile pline de sange si ii zise: “Draga mea, Randunica mea!”.

Dar nici nu apuca bine sa-si termine cuvintele ca fata s-a prefacut pe loc intr-o pasare cu aripi negre, incepu sa zboare prin casa, sparse un ochi de fereastra, iesi prin el si se duse sa zboare deasupra raului frumos curgator.

Pasarea aceea este randunica, fiindca are barbie rosie, de la mana insangerata a sotului ei. Si de atunci se afla randunica in lume!



Randunica este o pasare mica dar uimitoare, cu pieptul alb si gusulita rosie, capul negru albastrui si corpul i se termina intr-o coada formata din doua pene lungi si subtiri, traieste 4-8 ani si zboara cu peste 160 k/h. In afara de faptul ca este simbolul primaverii, al retragerii iernii si aparitiei primelor zile frumoase de primavara, este simbolul STABILITATII, ea intorcandu-se in aceeasi zona, dar mai ales la acelasi cuib. De aceea se spune” iti doresc sa fi statornica ca o randunica”.



Egiptenii considerau ca randunelele sunt niste stele nordice, care se napustesc asupra copacului vietii.
In heraldica, randunica este pictata fara picioare, pentru ca in Evul Mediu se credea ca ea nu atinge niciodata pamantul, deoarece reprezinta PURITATEA.
Este o pasare speciala care isi face cuib in preajma omului, la geamuri, la streasina casei, in poduri, folosind pietricele mici si pamant, captusindu-l in interior cu puf si paie, aducand se zice in cioc paie aprinse, si da foc casei aceluia care i-a distrus cuibul in semn de razbunare.

Se stie ca este vestitorul primaverii, deoarece vine in zia de Bunavestire (25 martie).

In traditia chineza, randunica este un simbol al indraznelii, al pericolului, fidelitatii si a schimbarilor pozitive ale norocului.

In Danemarca, sunt considerate sfinte, sacre, deoarece se crede ca au zburat in jurul crucii pe care era rastignit Isus Hristos si i-au spus acestuia “Svale, svale” adica curaj, curaj, de unde pana azi in danemarca sunt numite “svale”.

In timpul potopului se crede ca Noe ar fi trimis randunelele sa-i vesteasca daca se apropie cumva de pamant, de uscat.

Chiar si marinarii le iubesc, ei cred ca este simbol al reusitei, si isi tatueaza cate o randunica dupa parcurgerea  primelor 5000 de mile marine, si o a doua randunica dupa parcurgerea a 10.000 de mile marine.

Nu toti vedeau la fel randunelele.

In Japonia, oamenii credeau ca randunica simbolizeaza lipsa de credinta dar si dragostea materna.

In Scotia, oamenii cred ca prin sangele randunelei curge sangele Diavolului.

In Irlanda daca o randunica smulgea un fir de par de pe capul cuiva, acel om era sortit sa ajunga in Iad.

Grecii din antichitate erau convinsi ca randunelele nu pleaca in tarile calde ci “hiberneaza” la fundul lacurilor, alaturi de broaste si broaste testoase.

La Veliko Tarnovo acestea zboara in numar mare peste raul Iantra si peste orasul dispus in terase, parca oprit in timp. Le vom vedea in curand si noi...v-am pregatit o surpriza si cu acel loc.

Folclorul romanesc considera ca daca vezi o randunea la inceputul primaverii, este un semn norocos! Se spune ca daca o randunica iti intra in casa sau isi face cuib sub streasina ta, in balconul tau, vei avea noroc “cu ghiotura”! Este de bun augur ca randunicile sa—si faca cuib sub acoperisul casei tale. Acest lucru te protejeaza de foc, fulgere, furtuni si asigura familiei sanatate, succese, fericire si noroc.
Intre superstiile romanesti, cine zareste mai intai primavara, stand in picioare, randunici in zbor, va face o calatorie frumoasa in acel an si se va bucura de sanatate.



Pe de alta parte, cine vede prima oara primavera o randunica, are noroc de castig, adica de bani!.

O persoana care aude intaia data in primavara o randunica ciripind, este indreptatit sa creada ca va fi vorbit de bine tot anul.

O singura randunica zarita la debutul primaverii, prevesteste momentul alungarii singuratatii si sansa de a gasi pe cineva care sa-ti daruiasca iubire!!!

Acatistul tuturor icoanelor Maicii Domnului

 

CONDAC 1
Celei mai alese dintre toate neamurile, Preacuratei Fecioare şi Stăpâne, care izvorăşte milostenii nesecate întregii lumi, dar mai ales ţării noastre Rusiene; cu laude să înfăţişăm minunile, arătările şi icoanele Ei făcătoare de minuni. Iar Tu, Binecuvântată, cântările noastre nu le lepăda, ci primeşte-le şi dă-ne bucurie nouă, celor care Te chemăm pe Tine: Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

ICOS 1
Marele Voievod Mihail şi toate puterile cereşti în cântece Te proslăvesc pe Tine, Stăpână, Cea care eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, Ceea ce eşti cu adevărat Născătoare de Dumnezeu; şi noi păcătoşii cei de pe pământ, asemeni puterilor celor fără de trup, ne bucurăm cu slovele cele dintâi de bucurie, pe care Arhanghelul Gavriil cu dreapta Elisaveta Ţi le-au adus, şi împreună cu ei, din adâncul inimilor noastre Te chemăm:
Bucură-te, Cea plină de har;
Bucură-te, că Domnul este cu Tine;
Bucură-te, Cea binecuvântată între femei;
Bucură-te, Cea care ai primit binecuvântare de la Domnul;
Bucură-te, că Duhul cel Sfânt peste Tine a pogorât şi Puterea cea de Sus te-a umbrit pe Tine;
Bucură-te, Cea care în pântece ai zămislit, pe Fiu L-ai născut şi chematu- L – ai Iisus;
Bucură-te, că ceea ce născut din Tine a fost Sfânt este şi Fiul lui Dumnezeu se numeşte;
Bucură-te, că binecuvântat este Rodul pântecelui Tău;
Bucură-te, Maica Dumnzeului nostru;
Bucură-te, căci ai crezut că se vor împlini toate cele spuse Ţie de la Domnul;
Bucură-te, căci s-a bucurat sufletul Tău de lauda această Lui Dumnezeu Mântuitorul Tău;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 2
Mintea cea omenească nu poate să înţeleagă, cum Însuşi Dumnezeu s-a sălăşluit în pântecele Tău cel fecioresc şi cum tu Fecioară ai rămas şi după Naşterea Fiului Tău, şi se închină în faţa tainei cele măreţe de întrupare a lui Dumnezeu Cuvântul, iar noi cu bucurie Îţi cântăm Ţie, cea care I-ai dat Lui trupul Tău, care L-ai hrănit cu laptele Tău şi care în braţele Tale L-ai purtat, această cântare îngerească: Aliluia.

ICOS 2
În toate zilele vieţii Tale pe pământ de la întâmpinarea Ta în templu de către dreptul Simeon, care Ţi-a prorocit, că o sabie va trece prin sufletul Tău şi toată dulceaţa cea lumească în lumea aceasta cu întristare amestecata este, şi până în dimineaţa zilei celei dintâi de sâmbătă, când Tu din nou ai auzit glasul Îngerului, care ţi-a vorbit aşa: „Bucură-te, cea plină de har, căci Fiul Tău a treia zi din mormânt a înviat”. Şi noi împreună cu dânsul cu glas de bucurie îţi aducem laudele noastre:
Bucură-te, Născătoarea Împăratului celui veşnic;
Bucură-te, cea care ne-ai crescut rodul pântecelui;
Bucură-te, roaba credincioasă a lui Dumnezeu;
Bucură-te, că fericesc toate neamurile;
Bucură-te, că pe noi toţi ne-ai înfiat prin crucea Fiului Tău;
Bucură-te, că dragoste de mamă nouă tuturor ne arăţi;
Bucură-te, Ajutătoare multdorită a credinţei creştinilor;
Bucură-te, că pentru noi toţi te rogi Fiului Tău şi Dumnezeului nostru Hristos;
Bucură-te, cea pururea Fericită şi Preanevinovată;
Bucură-te, că în slava cea cerească de-a dreapta Domnului Te afli;
Bucură-te, că prin curăţenie mai tare decât soarele străluceşti;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 3
În câte feluri, Preacurată Stăpână, ai întărit Tu neamul omenesc în credinţa în Dumnezeu şi Fiul Tău? Câte icoane de-ale Tale făcătoare de minuni ne-ai dăruit? De câte ori Te-ai arătat Tu aievea şi în vis cuvioşilor? Cine poate să numere toate minunile Tale? Ce glas ar putea să-ţi aducă Ţie lauda cuvenită? Cine nu te fericeşte pe Tine, Preasfântă Fecioară? Care buze ar tăcea, când se bucură de Tine, Binecuvântată, toată făptura, ceata îngerească şi tot neamul omenesc! Nu vom înceta nicicând nici noi, nevrednicii, să glăsuim despre puterea Ta, Născătoare de Dumnezeu, şi să strigăm despre Tine Domnului: Aliluia.

ICOS 3
Sfinţii Ignatie de Dumnezeu Purtătorul şi Dionisie Areopagitul, privindu -Te pe Tine, Preacurată Stăpână, nu găseau cuvinte ca să înfăţişeze chipul Tău cel strălucitor, şi harul Tău cel Dumnezeiesc, şi puterea Ta, şi turma nu s-a risipit, chiar dacă nu toţi puteau să te privească pe Tine, Fecioară Cerească. Iară tu din dragoste către cei care cred în Fiul Tău, i-ai poruncit Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca să zugrăvească cinstitul Tău chip cu Pruncul Dumnezeu şi Fiul Tău, ca toate popoarele şi neamurile pământeşti privindu-l, în tot veacul să se înalţe cu gândul către Tine, preabinecuvântată Stăpână: şi noi păcătoşii, plecând genunchii în faţa acestui chip, Te chemăm pe Tine, сu totul Lăudată:
Bucură-te, că primului Tău chip zugrăvit ai spus: „Să fie cu el harul şi puterea Mea”;
Bucură-te, că ţării noastre Rusiene l-ai dăruit în cetatea sfântă Vladimir;
Bucură-te, că şi astăzi cu el se mândreşte cinstita cetate Moscova;
Bucură-te, că binecuvântare şi har prin această icoană neîncetat ne dăruieşti;
Bucură-te, că în chip minunat icoana Ta ai înfăţiţat-o în biserica Ta din cetatea Lida;
Bucură-te, că pe toţi Apostolii şi pe toţi drepţii cu minunea aceasta ai bucurat;
Bucură-te, că minuni ai izvorât celor care se închinau Ţie în faţa icoanei acesteia;
Bucură-te, că pe Apostoli i-ai învăţat să Te cheme strigând către Tine: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne!”
Bucură-te, că în timpul vieţii Tale pământeşti la Sfântul Munte Athos ai călătorit şi acest loc drept moştenire ţi l-ai ales;
Bucură-te, că ai trimis-o pe întocmai cu apostolii Nina să lumineze pământul Iveriei care după sorţi ţi-a fost încredinţat;
Bucură-te, plinirea cea luminoasă a vestirii profetilor şi lauda Apostolilor;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 4
Când vrăjmaşul neamului omenesc prigoniri asupra creştinilor trimitea şi trupurile lor la chinuri şi la moarte le dădea, de câte ori te-ai arătat lor, întărindu-i în fapta lor mucenicească, fiindu-le lor povăţuitoare în credinţa în Hristos, dătătoare de putere şi înţelepciune. Şi acum aceste Sfinte muceniţe, care mari chinuri au îndurat, miresele lui Hristos: Ecaterina, Varvara şi altele, Te însoţesc pe Tine, când pe cei de pe pământ aleşi ai Domnului îi vizitezi, şi Te laudă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia.

ICOS 4
Binecredinciosul şi întocmai cu apostolii cneaz Vladimir, care pe poporul rusesc la Hristos l-a adus, după botezul său în cetatea sa Kiev cea dintâi biserică a înălţat în cinstea Preacuratei Naşterii Tale, Stăpâna lumii, şi o deseatină din averea sa a dat pentru înfrumuseţarea ei. Şi de atunci şi până acum, Preabinecuvântată, izvorăşti neîncetat har peste ţara noastră şi îi dăruieşti bogata milă a Ta. Iar în semn de dar osebit al bunăvoinţei Tale şi de alegere a cetăţii Kiev drept moştenire a Ta, în mod minunat i-ai dăruit icoana făcătoare de minuni a „Adormirii” Tale şi ai poruncit să Ţi se înalţe o biserică în locaşul Sfinţilor Antonie şi Teodosie. Cine va număra mulţimea de oameni, care cu lacrimi şi-au plecat genunchii în faţa acestui chip Preacurat? Care cetate şi care aşezare nu ştie de aceste icoane şi locaşuri făcătoare de minuni? Cine va glăsui despre toate minunile care s-au arătat la această icoană? Nu vom ascunde binefacerile Tale, Preacurată, nici noi, şi cu umilinţă strigăm către Tine:
Bucură-te, cea Binecuvântată, care în Adormirea Ta nu ne laşi pe noi;
Bucură-te, că de pe pământ în braţele Fiului Tău luată ai fost;
Bucură-te, că în cer urcându-te, de Slava Lui te îndulceşti;
Bucură-te, că prin Apostolul Toma în ridicarea Ta la cer cu trup te-ai încredinţat;
Bucură-te, prestol cu chip de foc al lui Dumnezeu ridicat de pe pământ în Împărăţia Cerului;
Bucură-te, că în vedenie ai arătat chipul măreţ al Bisericii Pecerska de la Kiev;
Bucură-te, că Tu însăţi ai dat moaştele Sfinţilor mucenici şi aur pentru înălţarea ei;
Bucură-te, că şi sfânta icoana a „Adormirii” Tale sfinţilor ziditori cu mâna Ta le-ai dat-o;
Bucură-te, că minuni ai arătat pe locul bisericii Tale curăţindu-l cu foc ceresc;
Bucură-te, că la icoana Ta făcătoare de minuni „Adormirea” cântările călugărilor le primeşti care cu glas îngeresc Te laudă;
Bucură-te, că scârba tuturor celor care la tine aleargă în bucurie o prefaci;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 5
Din înălţimea lăcaşului ceresc al slavei Fiului tău, Preacurată, ai căutat spre necazurile robilor tăi din cetatea Kazan, în care răucredincioşii agareni necinsteau credinţa în Hristos, şi ai binevoit să le arăţi lor această icoana, proslăvită prin facerea de minuni, ca cei iubitori de Hristos să se încredinţeze în semnele Harului Tău şi cu dreptate să-ţi cânte Ţie: Bucură-te, Apărătoare sârguincioasă a neamului creştinesc, şi Făcătorului a toate Dumnezeu: Aliluia.

ICOS 5
Voind să arăţi milă mare celor necăjiţi, scârbiţi, năpăstuiţi şi rătăciţi, le-ai dăruit, Preamilostivă Stăpână, binecuvântare deosebită prin icoanele Tale făcătoare de minuni „Bucuria tuturor celor necăjiţi”, „Potoleşte întristările noastre” şi „Căutarea celor pierduţi”. Ce mare de lacrimi a fost vărsată de cei aflaţi în necazuri şi mâhnire! Ce suflet nu a alergat în viaţa sa la Tine, căzând la aceste icoane ale Tale? Ale cui numai scârbe nu le-ai prefăcut în bucurie? Cui din cei care se prăpădeau, dar se rugau Ţie, nu i-ai întins o mână de ajutor? Îţi mulţumim Ţie, Prealăudată, pentru toate milele, pe care le-ai dăruit neamului omenesc cel păcătos, şi din tot sufletul cu umilinţă îţi strigăm:
Bucură-te, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucuria tuturor scârbiţilor!
Bucură-te, Maică milostivă!
Bucură-te, grabnică Ajutătoare celor aflaţi în necazuri şi năpaste!
Bucură-te, Bucuria noastră, izbăveşte-ne pe noi de tot răul şi potoleşte întristările noastre!
Bucură-te, că prin mijlocirea Ta toate scârbele noastre cele vremelnice le surpi;
Bucură-te, că prin aceste icoane ale Tale semne ale harului în Biserică arăţi!
Bucură-te, că ele ca un stâlp de foc întunericul păcatului îl alungă!
Bucură-te, că ai proslăvit icoana Ta, care se cheamă „În scârbe şi mâhnire mângâiere”!
Bucură-te, că lăudată eşti în locaşurile din Athos şi pe pământul nostru în faţa icoanei Tale „Bucurie şi alinare”!
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 6
Pentru toţi drepţii alinare este să caute la icoana Ta, pe care ai numit-o „Grabnică Ajutătoare”, să se închine în faţa ei nu numai în mănăstirea Dohiariu, dar şi în multe alte cetăţi şi aşezări ale ţării noastre, chemându – Te pe Tine: Bucură – Te, preabună şi grabnică ajutătoare, ceea ce rugăciunile noastre toate spre bine le împlineşti, şi cu inimă umilită Fiului Tău şi Dumnezeului nostru Hristos cântându-I: Aliluia.

ICOS 6
Puterea Celui de Sus umbreşte cu credinţă şi bunăvoinţă pe toţi cei care aleargă la Cinstitul Tău Acoperământ, Preacurată Stăpână, şi din vremurile cele mai vechi şi până acum Tu acoperi cu Sfântul Tău omofor tot neamul creştinesc, dar mai ales ţara Rusească şi locaşurile ei cele multe. Şi poporul creştinesc, căutând la icoana Ta, unde Tu cu Arhanghelii, Îngerii, Înaintemergătorul, Teologul şi cu ceata tuturor Sfinţilor te rogi pentru noi la Domnul, plecându-Ţi genunchii şi capul, cu umilinţă Te chemăm:
Bucură-te, Bucuria noastră, care ne acoperi de tot răul cu cinstitul Tău omofor;
Bucură-te, Acoperământul şi mântuirea sfintelor biserici ale lui Hristos;
Bucură-te, cea mai dintâi înfrumuseţare a sfintelor lăcaşuri şi altare;
Bucură-te, binecuvântarea caselor şi a familiilor cele cuvioase;
Bucură-te, luminarea şi înţelepţirea păstorilor celor credincioşi ai Bisericii;
Bucură-te, povăţuitoarea monahilor şi a monahiilor cu frică de Dumnezeu;
Bucură-te, vădita întărire a vădiţilor creştini nevoitori;
Bucură-te, înţelepţire tainică a robilor lui Dumnezeu celor tăinuiţi în mijlocul lumii;
Bucură-te, ceea ce pe noi cei goi de fapte bune nu ne părăseşti, ci cu Acoperământul şi cu harul tău ne miluieşti;
Bucură-te, apărătoarea cea tare a celor ce sunt robiţi şi izgoniţi;
Bucură-te, îngrijitoarea cea neadormită a celor ce sunt în legături şi in temniţe;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 7
Văzând pescarii icoana Ta de la Tikhvin, Născătoare de Dumnezeu, care strălucea ca lumina soarelui şi de o putere nevăzută peste apele cele adânci purtată era, au strigat către Dumnezeu: „Arătă-ne nou acest dar Dumnezeiesc; nu ascunde această bogăţie, căci prin ea nădăjduim a îmbogăţi sărăcia sufletelor noastre; şterge lacrimile şi plângerea noastră”… şi primind cele dorite, pe Tine Te-au chemat, Preacurată: „Bucură-te, Stăpână, Apărătoare milostivă pentru noi în faţa Domnului”, iară Fiului Tău şi Domnului cântare îngerească cântând: Aliluia.

ICOS 7
Cine dintre cei drepţi, vizitând cetatea Moscova, nu s-ar închina, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, în faţa preacinstitelor Tale icoane „De la Iviron” şi „De Dumnezeu Iubitoare”? Cine nu s-ar înduioşa, văzând în miază-noapte mulţime de oameni care în genunchi întâmpină icoana Ta „De la Iviron”? Cine va numără zi şi noapte pe cei care în zilele de sărbătoare sărută icoana Ta „De Dumnezeu Iubitoare”? Nu ne lepăda pe noi în toate zilele vieţii noastre, Maică Preamilostivă, şi auzi cântarea noastră care Ţi-o aducem Ţie:
Bucură-te, Apărătoare Bună, care uşile raiului ne deschizi;
Bucură-te, că toată lumea cea cucernică din Moscovia în faţa preacinstitei Tale icoane „De la Iviron” este;
Bucură-te, că zi şi noapte această icoana a Ta în casele celor necăjiţi şi bolnavi adusă este;
Bucură-te, că minuni a făcut această icoană fiind încă în drum din Athos spre pământul rusesc;
Bucură-te, că ai poruncit binecredinciosului Manuil să dea răscumpărare păgânilor, care se împotriveau să fie dusă sfânta icoană în ţara Rusească;
Bucură-te, că după aceea răscumpărarea aceasta cu prisosinţă ai întors-o;
Bucură-te, că şi copiile cele multe ale icoanei acesteia prin minuni mari s-au proslăvit;
Bucură-te, Împărătească Născătoare de Dumnezeu şi de Dumnezeu Iubitoare, nădejdea şi adăpostul nostru;
Bucură-te, că Te-ai arătat cneazului Andrei, care voia Ta a spus-o şi a poruncit ca în locul arătării Tale să se zidească un locaş călugăresc în cinstea Naşterii Tale;
Bucură-te, că zugrăvită eşti pe icoana Ta cea din oraşul Moscova cu întâistătătorii moscoviţi, cu fericiţii, cuvioşii şi muceniţele;
Bucură-te, cu prin minunile Tale ai proslăvit icoanele „De Dumnezeu Iubitoarea” din cetăţile Uglici, Tula şi altele;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 8
Ca zorile cele prealuminate ne străluceşte icoana Ta cea făcătoare de minuni “Bucurie neaşteptată”, iară oamenii cei aflaţi în păcate, necazuri, scârbe şi răutate, în rugăciuni genunchii îşi pleacă în faţa ei, chemându-Te: „Bucură-Te, Cea care dăruieşti bucurie neaşteptată celor credincioşi!” şi Domnului cântând: Aliluia.

ICOS 8
Binevestitorul Tău, Arhanghelul Gavriil, primind poruncă de la Dumnezeu, în chip minunat ne-a învăţat să Te lăudăm pe pământ tot aşa cum Îngerii Te slăvesc în ceruri, dăruindu-ne nouă această cântare: Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Şi de atunci noi chemându –Te, Prealăudată, pururi această cântare adusă de Înger tot aşa Ţi-o cântăm:
Bucură-te, ajutătoarea creştinilor şi solitoare milostivă pentru cei păcătoşi;
Bucură-te, cea mai presus decât Puterile cereşti;
Bucură-te, că prin mulţimea icoanelor Tale ai dăruit Sfântului munte Athos harul facerii de minuni, binecuvântare şi înţelepţire;
Bucură-te, că prorocirea Sfântului Sava cel Sfinţit prin icoana Ta „Cea care alăptează” ai împlinit;
Bucură-te, rugăciunea călugărilor de la Athos în faţa icoanei Tale „Înaintevestitoarea” că din belşug mir pentru biserica Ta ai dat;
Bucură-te, că egumenia în mănăstirea Hilandar cu icoana Ta „Cea cu trei mâini” ai primit;
Bucură-te, cea lăudată în faţa icoanelor Tale „Înţelepţirea eclesiarhului” şi „Gherondissa” că stareţă eşti;
Bucură-te, „Imnul acatist”, prin care ai spus stareţului ce Îţi citea acatistul: „Bucură-te şi tu, bătrâne al Domnului”;
Bucură-te, că icoana Ta „Îndrumătoarea” în chip minunat de două ori ai mutat din mănăstirea Vatoped în mănăstirea Xenofon;
Bucură-te, că minuni ai arătat la Athos prin icoanele Tale „Înjunghiata” şi „Ctitorita” (Ktitorissa);
Bucură-te, că pe fiica împăratului Placidia ai învăţat că o femeie nu poate să intre în locaşurile athonite şi cu milostivire acest păcat i-ai iertat;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 9
În zilele luminate ale Paştelui, când Biserica cu bucurie cântă Învierea lui Hristos, ne aducem aminte, Preacurată, şi de minunile Tale, pentru care s-au scris icoanele Tale „Izvorul vieţii” şi „Deschiderea ochilor” şi de icoana Ta care în chip minunat de mâinile iconoclaştilor a scăpat, „Sărutarea cea dulce”, şi mulţumind Înviitorului sufletelor şi trupurilor noastre, cu bucurie Îi cântăm: Aliluia.

ICOS 9
Ritorii cei multgrăitori, cu toată dragostea lor către Tine, Stăpână, nu pot să-Ţi pună un nume vrednic, Preacurată, şi din prisosul inimii numesc icoanele Tale cu multe nume dulci pe care şi de la noi primeşte-le acum:
Bucură-te, „Floarea cea neveştejită” şi „Cer îmbelşugat”;
Bucură-te, „Pântece binecuvântat” şi „Stea Prealuminată”;
Bucură-te, „Bucuria Îngerilor” şi „Trei bucurii”;
Bucură-te, milostivă şi „Miluitoarea”;
Bucură-te, „Ochiul cel neadormit” şi „Sporirea minţii”;
Bucură-te, „Caută la smerenia” şi „Cheia înţelepţirii”;
Bucură-te, „Îmblânzirea inimilor” şi „Scăparea celor care se îneacă”;
Bucură-te, „Fecioară Nevinovată” şi „Ajutor la naştere”;
Bucură-te, „Mântuirea păcătoşilor” şi „Vindecătoarea”;
Bucură-te, „Cuvântul s-a făcut Trup” şi „Înainte de naştere şi după naştere Fecioară”;
Bucură-te, „Preafericită” şi „Şapte săgeţi”;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 10
Propovăduieşte Novgorodul slăvită apărarea Ta, Preacurată Stăpână, când în zilele năvălirii vrăjmaşilor celor tari şi înarmaţi, de la sfânta icoană a Ta cea „A semnului” ajutorul Tău binefăcător ai arătat oamenilor şi oştirile vrăjmaşe înspăimântate înapoi s-au întors, iară cetatea Ta întreaga şi nevătămată ai păzit; ca toţi să Te cheme mulţumindu-Ţi Ţie: Bucură-te, Stăpână, că semnul milostivirii Tale ne-ai arătat nouă, şi Domnului Mântuitorului nostru cântând: Aliluia!

ICOS 10
Cu puterea Celui De Sus lucrând, Stăpână Preabună, puterea firii celei înfocate ai îmblânzit-o cu Sfânta Ta icoană „Rugul aprins” şi multe alte minuni ai făcut cu ea pe lume. Tot aşa şi mintea cea omenească nu poate să numere toate binefacerile Tale izvorâte de la Sfintele Tale Icoane, care pe muntele Poceaev se găsesc, şi la Censtohov, şi în aşezările Ahtârkăi, şi cele numite „De la Fiodorov”, „De la Tolga” şi altele, care nici pomenite nu pot fi. Nu vom ascunde binefacerile Tale, cu totul Binecuvântată, şi cu inimă bucuroasă aceste laude îţi cântăm Ţie:
Bucură-te, Rug Binecuvântat, care de văpaia focului ne izbăveşti;
Bucură-te, Lauda Poceaevului, nădejdea şi alinarea noastră;
Bucură-te, Maica Domnului, Solitoarea şi Apărătoarea noastră osârdnică, care ne-ai dăruit nouă icoana cea de la Obnora;
Bucură-te, Sofie, că eşti Înţelepciunea Domnului, care ţi-ai zidit Sieşi biserici în cetăţile Kiev, Novegrad şi altele;
Bucură-te, că în chip minunat ai sfârşit zugrăvirea icoanei Tale „A semnului” în mănăstirea Sfântului Serafim de la Ponetaevka;
Bucură-te, că în Sfânta Frăţie Kieveană ai venit prin Icoana Ta „Frăţia Kieveană” şi într-însa până acum sălăşluieşti;
Bucură-te, locaş al monahiilor care s-au adunat în jurul Sfintei Tale icoane cea de la Kozelşcina;
Bucură-te, că ai dăruit pentru alinare cetăţilor Odessa şi Kherson icoana Ta cea a Kasperovei;
Bucură-te, că ai sfinţit cetatea Vilno cu icoana Ta de la Ostra Brama şi în faţa ei tot omul cuvios genunchii îşi pleacă;
Bucură-te, „Zid nesurpat” şi „Sporitoarea grânelor”;
Bucură-te, „Frământarea” şi Plângătoarea”;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 11
Păstorii cei cuvioşi şi poporul în toată săptămâna Te laudă, Preacurată, ca pe o „Odighitrie” – „Îndrumătoare”; şi nimeni nu ştie numărul icoanelor Tale, care prin toate ţările creştine Ţie, Preacurată, închinate sunt. Dar mai mult decât alţii te laudă cu mulţumită cetatea Smolenskului, pe care ai scăpat-o de jugul cel tătăresc, dând minunată poruncă cu glasul Tău ostaşului Mercuriu să se lupte cu vrăjmaşul; şi tot neamul Te cheamă pe Tine: „Bucură-te, Preabună Odighitrie, minune şi auzire a întregii lumi, şi Fiului Tău cântare de laudă cântă: Aliluia.

CONDAC 11
Ce grai va reuşi să arate bucuria sfinţilor Dumnezeieşti, când Tu din dragostea Ta mare către ei ni i-ai arătat nouă pe pământ, ca să ne întăreşti, să ne mângâi şi să ne îndrumi. Şi în ceasul acela cerul se împreuna cu pământul, şi o lumină mai strălucită ca cea a soarelui lumina chiliile umile ale cuvioşilor. Şi noi, păcătoşii, aducându-ne aminte de aceasta şi împărtăşindu-ne cu această bucurie cerească şi duhovnicească a cuvioşilor lui Dumnezeu, cu umilinţă Îţi strigăm Ţie:
Bucură-te, că ai poruncit Teologului să-l înveţe despre Sfânta Treime pe Sfântul Ierarh Grigorie al Neocezariei;
Bucură-te, că la Ghetsimani l-ai îndrumat la post şi rugăciune pe cuviosul Dositei şi la monahie l-ai chemat;
Bucură-te, că l-ai mântuit pe ucenicul preacuviosului Pavel cel Smerit de chinurile iadului, arătântu-i-Te cuviosului şi învăţându-l rugăciunea pentru cei morţi;
Bucură-te, că l-ai bucurat pe Cosma al Maiumei, spunându-i cât de plăcută îţi este cântarea alcătuită de el: Cea mai Cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii;
Bucură-te, că împreună cu apostolii Petru şi Ioan cuviosului Serghie de la Radonej şi ucenicului său Mihei aievea Te-ai arătat;
Bucură-te, că de multe ori şi cuviosului şi de Dumnezeu Purtătorului Serafim de la Sarov Te-ai arătat, dându-i poruncă să întemeieze ultima Ta locaş pe acest pământ – mănăstirea Sfântului Serafim de la Diveevo;
Bucură-te, că în ziua Bunei Vestiri Te-ai arătat lui împreună cu Apostolul Ioan şi cu Înaintemergătorul şi cu 12 fecioare muceniţe, şi i-ai vestit că degrabă se va muta în locaşul cel ceresc;
Bucură-te, că ai binecuvântat totodată şi pe smerita monahie Eupraxia de la Diveevo;
Bucură-te, că Te-ai arătat în vise minunate ierarhului Chiril al Alexandriei, lui Petru Athonitul, lui Roman Melodul şi multor altor ierarhi şi cuvioşi;
Bucură-te, că prin glasul Tău cel blând, care de la Sfânta Ta icoană de la Edessa venea, l-ai adus în biserică pe Alexie, omul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că acelaşi glas a îndreptat-o pe calea pocăinţei pe cuvioasa Maria Egipteanca;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 12
Multă milă izvorăşte icoana Ta „Înduioşarea”, care în mănăstirea Sfântului Serafim de la Diveevo se află; în faţa ei alesul Domnului şi al Tău, solitorul Domnului şi solitorul Tău pe pământul rusesc, preacuviosul Serafim zi şi noapte se ruga Ţie, numindu-te „Bucuria tuturor bucuriilor” şi cântându-ţi în zăvorârea sa pustnică: „Pe ceea ce este mărirea a toată lumea, care din oameni a răsărit”. Şi noi împreună cu el te lăudăm, Preacurată Stăpână, cu aceleaşi cuvinte, şi cântare îngerească Domnului aducem: Aliluia.

ICOS 12
Cântând nenumăratele Tale îndurări, minuni şi arătări, pe care întregii lumi le-ai dăruit, căzând către Tine în umilinţa inimilor noastre, îţi mulţumim Ţie, Preacurată Stăpână, Te lăudăm, cântăm şi preaslăvim numele Tău, şi Te rugăm ca şi de acum înainte să nu ne depărtezi pe noi de la faţa Ta, păzeşte, apără şi mântuieşte-te pe noi toţi care pierim în păcate: împacă viaţa noastră, îndrumă pe cei rătăciţi pe calea cea dreaptă, educă copiii noştri în duhul cuvioşeniei, întăreşte-i pe păstorii noştri, păzeşte-te pe noi în credinţă curată, ca buzele noastre pururi să Te laude pe Tine, cea mai Presus decât cerurile şi mai curată decât strălucirea soarelui, cu aşa cuvinte:
Bucură-te, Mireasa nenuntită şi Împărăteasa Împărăteselor;
Bucură-te, Chivot Ceresc şi purtătoarea Cuvântului Dumnezeiesc;
Bucură-te, turturea cu glas dumnezeiesc şi porumbiţă blândă şi liniştită;
Bucură-te, adâncuri nemăsurate şi taină nedestăinuită;
Bucură-te, minune nemaivăzută şi izvor de sfinţenie;
Bucură-te, curăţenia fecioarelor şi bucuria cea tihnită a mamelor;
Bucură-te, ocrotirea pruncilor şi apărarea văduvelor;
Bucură-te, sănătatea celor bolnavi şi izbăvirea celor robiţi;
Bucură-te, odihna cea bună a celor trudiţi şi nădejdea celor deznădăjduiţi;
Bucură-te, singura noastră nădejde în viaţa cea de după trecerea noastră de pe pământ;
Bucură-te, ceea ce la trecerea vămilor ne păzeşti şi la înfricoşata judecată a lui Hristos Apărătoare ne eşti;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 13
O, Preacurată Fecioară, Stăpâna cerului şi a pământului! Primeşte această cântare de laudă pe care din tot sufletul nostru Ţi-o înălţăm şi învredniceşte-ne pe noi păcătoşii ca în locaşul cel veşnic să Te vedem, Lauda întregii lumi şi Bucuria tuturor bucuriilor, cântându-ţi Ţie şi despre Tine Domnului cântarea cea mare şi întreită întru Cei de Sus: Aliluia!

(Acest condac se citeşte de trei ori)

ICOS 1
Marele Voievod Mihail şi toate puterile cereşti în cântece Te proslăvesc pe Tine, Stăpână, Cea care eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, Ceea ce eşti cu adevărat Născătoare de Dumnezeu; şi noi păcătoşii cei de pe pământ, asemeni puterilor celor fără de trup, ne bucurăm cu slovele cele dintâi de bucurie, pe care Arhanghelul Gavriil cu dreapta Elisaveta Ţi le-au adus, şi împreună cu ei, din adâncul inimilor noastre Te chemăm:
Bucură-te, Cea plină de har;
Bucură-te, că Domnul este cu Tine;
Bucură-te, Cea binecuvântată între femei;
Bucură-te, Cea care ai primit binecuvântare de la Domnul;
Bucură-te, că Duhul cel Sfânt peste Tine a pogorât şi Puterea cea de Sus te-a umbrit pe Tine;
Bucură-te, Cea care în pântece ai zămislit, pe Fiu L-ai născut şi chematu- L – ai Iisus;
Bucură-te, că ceea ce născut din Tine a fost Sfânt este şi Fiul lui Dumnezeu se numeşte;
Bucură-te, că binecuvântat este Rodul pântecelui Tău;
Bucură-te, Maica Dumnzeului nostru;
Bucură-te, căci ai crezut că se vor împlini toate cele spuse Ţie de la Domnul;
Bucură-te, căci s-a bucurat sufletul Tău de lauda această Lui Dumnezeu Mântuitorul Tău;
Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

CONDAC 1
Celei mai alese dintre toate neamurile, Preacuratei Fecioare şi Stăpâne, care izvorăşte milostenii nesecate întregii lumi, dar mai ales ţării noastre Rusiene; cu laude să înfăţişăm minunile, arătările şi icoanele Ei făcătoare de minuni. Iar Tu, Binecuvântată, cântările noastre nu le lepăda, ci primeşte-le şi dă-ne bucurie nouă, celor care Te chemăm pe Tine: Bucură-te, Preacurată Fecioară, Lauda şi Bucuria întregii lumi!

Rugăciune către Preasfânta Stăpână a noastră Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria:

Primeşte, preabună Ajutătoare, Preacurată Doamnă, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aceste cinstite daruri, care Ţie Uneia ţi se cuvin, de la noi, nevrednicii robii Tăi, Celei mai alese dintre toate neamurile şi mai presus decât toate fiinţele cereşti şi cele pământeşti. Căci de dragul Tău Dumnezeul puterilor este cu noi, şi prin Tine pe Fiul lui Dumnezeu L-am aflat, şi ne-am învrednicit de sfântul Său Trup şi preacuratul Său Sânge. Că de aceea fericită eşti întru toate neamurile, de Dumnezeu Binecuvântată, mai strălucită decât heruvimii şi mai cinstită decât serafimii. Şi acum Prealăudată şi Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii Tăi, ca să ne izbăvim de tot gândul cel viclean şi de toată năpasta, şi să ne păzim nevătămaţi de toate uneltirile cele veninoase ale diavolului. Şi până la capăt păzeşte-ne pe noi nejudecaţi cu rugăciunile Tale; ca mântuiţi fiind prin ajutorul şi apărarea Ta, slavă, laudă şi închinare Unuia în Sfânta Treime Dumnezeului şi Făcătorului a toate să aducem, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pomenirea Sfintei Icoane din Vladimir a Maicii Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos -Acatistul Icoanei Maicii Domnului din Vladimir (21 mai, 23 iunie, 26 august)

 Când hanul tătar Ahmet a asediat Moscova, cneazul Ivan Vasilievici s-a pornit cu oștire să apere cetatea. Și chiar dacă armata cneazului era mai mică și mai slabă decât cea a hanului tătar, ea a ieșit biruitoare. Căci fără veste a căzut asupra tătarilor o spaimă năpraznică, care i-a mânat la fugă în dezordine, călcându-se unii pe alții.

Toți au pus această nemaiauzită victorie pe seama Sfintei Icoane a Maicii Domnului, la care îngenunchease tot poporul ca să-i scape Maica Domnului de urgia sălbaticilor tătari.

Auzindu-le ruga, Maica Domnului i-a mântuit, iar poporul a însemnat această zi, a douăzeci și treia din luna iunie, când s-a întâmplat minunea, ca sărbătoare de-a pururea a Bisericii ruse.

Acatistul Icoanei Maicii Domnului din Vladimir (21 mai, 23 iunie, 26 august)

aug.5

Condacul 1

Stapana preaslavita, privind la icoana ta cea dintai, cantare de lauda iti aducem noi, robii tai, Maica a lui Dumnezeu. Si, ca ceea ce ai putere nebiruita, pazeste si mantuieste pe cei ce cu adanca multumire iti canta tie: Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Icosul 1

Toate Puterile ceresti neincetat te lauda pe tine, Preacurata, luand aminte la slava ta cea cereasca prin care Fiul tau te-a preaslavit pe tine; dar nici pe noi, pe pamant, nu ne-ai parasit, ci ca o lumina ne-ai daruit icoana ta, pe care Sfantul Luca a pictat-o dintai. Despre ea odinioara ai spus: “Cu aceasta icoana harul si puterea mea sa fie!”. De aceea noi, credinciosii robii tai, intotdeauna si in tot locul luand aminte la indeplinirea cuvantului tau, catre icoana ta cea tamaduitoare alergam si, ca si cand ai fi mereu cu noi, iti cantam:

Bucura-te, Imparateasa ingerilor;

Bucura-te, Stapanitoarea a toata lumea;

Bucura-te, a cerului pe veci slavita;

Bucura-te, ca si pe pamant esti marita;

Bucura-te, ca har icoanei tale ai daruit;

Bucura-te, ca spre mantuirea oamenilor pe aceasta o ai asezat;

Bucura-te, daruitoare grabnica a orice bunatate;

Bucura-te, a rugaciunilor noastre fierbinte ascultatoare;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 2

Vazand multimea minunilor tale, revarsate de la sfanta ta icoana ce se afla la Vasgrad, binecredinciosul cneaz Andrei s-a aprins cu duhul si s-a rugat sa-i arati voia ta si sa-l binecuvantezi pe el cu venirea in hotarele Rostovului. Pentru aceasta, implinindu-si dorinta si icoana ta luand, a mers in drumul sau, bucurandu-se si cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

A inteles toata lumea minunata ta venire, Imparateasa cerului, din Kiev pana in pamantul Rostovului, cei bolnavi facandu-se sanatosi si alte semne si minuni facand tuturor celor ce cu credinta alergau la icoana ta. Pentru aceasta cu credinta iti cantam tie:

Bucura-te,  ca te-ai facut vestita prin venirea minunata a icoanei tale;

Bucura-te,  a multor neputinte vindecare;

Bucura-te,  ca suspinele noastre nu le indepartezi;

Bucura-te,  primitoare a rugaciunilor noastre celor nevrednice;

Bucura-te,  ceea ce ne reversi indurarile tale de Maica;

Bucura-te,  ca prin icoana ta ne faci atatea binefaceri;

Bucura-te,  ca in imprejurari de seceta grabnic ajutor ne daruiesti;

Bucura-te,  intoarcerea nadejdii celor deznadajduiti;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 3

Cu puterea ta ocrotit fiind, binecredinciosul cneaz Andrei in hotarele Vladimirului a ajuns si a cunoscut astfel bunavoirea ta, Stapana. Noaptea in vedenie lui i te-ai aratat, poruncindu-i ca din acel loc sa nu plece si icoata ta cea facatoare de minuni aici, in cetatea Valdimirului, sa o aseze, ca sa fie tinuturile dinspe miazanoapte binecuvantate si oamenii ocrotiti, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Avand comoara plina de har icoana ta din Vladimir, au izbandit din putere in putere partile noastre. In zile de greutati si napaste nu ne-ai lasat pe noi, Stapana, iar in vremuri bune aproape ai fost, preaputernica ocrotitoare celor credinciosi facandu-te prin mijlocirea ta celor ce-ti canta tie:

Bucura-te, ca mania lui Dumnezeu cea pornita cu dreptate asupra noastra ai potolit;

Bucura-te, ca pe Domnul L-ai plecat cu mila spre noi;

Bucura-te, ca rugaciunile smerite ale robilor tai nu le-ai trecut cu vederea;

Bucura-te, ca mangaierile tale te grabesti sa ni le daruiesti;

Bucura-te, ca prin icoana ta din toate nevoile noastre ne ocrotesti;

Bucura-te, ca nimicesti toate uneltirile cele diavolesti;

Bucura-te, ca in ceasul necazurilor pe cei credinciosi ii intaresti;

Bucura-te, ca viata linistita si fara de griji lor le daruiesti;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 4

Vifor de ganduri pline de indoiala i-au venit in minte binecredinciosului cneaz Andrei, de multimea vrajmasilor oarecand fiind cuprins. Tu insa, Prealaudata, in chip minunat din icoana slavei tale semn de preaslavita biruinta i-ai vestit lui mai dinainte. Pentru aceasta, cu credinta tare si numele tau pomenind, cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

S-a auzit de uciderea in razmerita a binecredinciosului cneaz Andrei, si cetatea Vladimirului a inceput sa fie pradata talhareste, insa, indata ce icoana ta cea facatoare de minuni a fost scoasa pe strazile cetatii, s-a vazut cum oamenii isi umileau inimile si in genunchi au cazut ei cu fierbinte pocainta. Iar cei evlaviosi unele ca acestea vazand, la aratarea binecuvantatei tale icoane s-au bucurat, cantare de multumire cantand tie:

Bucura-te, a razboaielor intre frati linistire;

Bucura-te, a inimilor impietrite inmuiere;

Bucura-te, intoarcerea celor rataciti pe calea dreptatii;

Bucura-te, ca de smintelile cele desarte ne aperi pe noi;

Bucura-te, a pierderilor nimicire;

Bucura-te, indreptatoarea din invatatura cea vatamatoare de suflet;

Bucura-te, caci calea catre Imparatia cerurilor in chip slobod ne arati noua;

Bucura-te, pacea cea vesnica si care ne daruiesti noua bucuria;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 5

Stea cu dumnezeiasca mergere pentru parintii nostri s-a aratat a fi icoana ta, Stapana, caci in chip luminat i-ai condus, in multe randuri biruind imparatii, intarindu-i intru neputinta, intorcand din cale ostirile straine si calea biruintei pamantesti afland-o ei prin tine. Pentru aceasta, acum o slaveste pe ea pamantul Rusiei, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Vazand oarecand locuitorii din Vladimir in vedenie minunata cetatea lor ridicata in vazduh si icoana ta deasupra ei, asemenea soarelui stralucind, plini de umilinta au inteles, Stapana, nemijlocitul tau acoperamant asupra cetatii lor si purtarea ta de grija cea atotmilostiva stralucind, si au cantat tie:

Bucura-te, Maica preaindurata;

Bucura-te, izvor al minunilor;

Bucura-te, pazitoare indrazneata a noastra;

Bucura-te, al cetatii noastre acoperamant;

Bucura-te, cea care inalti mintea noastra catre comorile ceresti;

Bucura-te, saditoare a dragostei catre Dumnezeu in inimile celor credinciosi;

Bucura-te, celor putin credinciosi inteleptitoare;

Bucura-te, luminatoarea celor necredinciosi;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 6

Propovaduitoare a minunilor tale celor de negrait, Stapana, s-a aratat in biserica ta din cetatea Vladimirului sfanta ta icoana cea impodobita. Ingaduit fiind insa de Dumnezeu, toata podoaba ei in foc a pierit, insa sfanta icoana ta ca un rug nears s-a aratat, ca, vazand si luand aminte la minunile tale, cei credinciosi sa cante: Aliluia!

Icosul 6

A stralucit iarasi sfanta ta icoana, Stapana, in zilele cumplitei navaliri a lui Bataiev. Astfel, necuratii agarieni au dat foc bisericii tale si cetatii Sfantului Vladimir, iar oamenii care se aflau in biserica au murit, pierind cu totii, insa icoana ta a ramas si acum nevatamata, ca noi cu osardie sa-ti cantam:

Bucura-te, rug nestins;

Bucura-te, comoara nespusa;

Bucura-te, zid nesurpat;

Bucura-te, scapare a tuturor celor care nadajduiesc intru tine;

Bucura-te, caci icoana ta si in vapaia focului a fost pazite pe de-a-ntregul;

Bucura-te, ca noua ca mangaiere si mantuire pe aceasta ne-o ai lasat;

Bucura-te, ca esti noua puternica aparatoare;

Bucura-te, tuturor celor blagocestivi neincetata bucurie;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 7

Vrand marele cneaz Vasile sa te dobandeasca aparatoare a cetatii sale de scaun, a poruncit ca icoana ta din Vladimir sa fie stramutata la Moscova. Si in intampinarea ei cu osardie a iesit cneazul cu Preasfintitul Ciprian al Moscovei, cu sfintit sobor si multa multime de norod, inchinandu-se pana la pamant inaintea acesteia, ca tie insati, Preacurata; iar cei ce au iesit intru intampinare strigau tie: “O, Maica lui Dumnezeu, mantuieste hotarele noastre!” si cantau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Nou semn ai facut, Preanevinovata, in ziua de praznic a intampinarii icoanei tale din Vladimir la Moscova: cu vedenie groaznica, ca o Imparateasa preaputernica, cu multime de ostiri ceresti inconjurata fiind, cu sfintii Moscovei te-ai aratat necuratului han agarean si din hotarele Rusiei i-ai poruncit sa plece. Atunci cei credinciosi pe vrajmas l-au vazut rusinat si pus pe fuga, si plini de veselie au cantat tie:

Bucura-te, biruinta nebiruita;

Bucura-te, Imparateasa Puterilor ceresti;

Bucura-te, rusinarea groaznica a vrajmasului;

Bucura-te, a robilor tai bucurie neasteptata;

Bucura-te, nadejdea celor lipsiti de nadejde;

Bucura-te, mantuirea celor pogorati in adancul iadului;

Bucura-te, ca prin venirea icoanei tale Moscova se veseleste;

Bucura-te, ca de ocrotirea ta nici cetatea Vladimirului nu a fost lipsita;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 8

Minunata ta biruinta si preaputernicul tau ajutor, Stapana, fara lupta savarsita, pana astazi Biserica Ortodoxa in chip luminos o preaslaveste, Intampinarea icoanei tale din Vladimir praznuind si toti fii cei credinciosi chemand indurarile tale, cu multumire marturisesc aceasta, iar Fiului tau si Dumnezeului nostru Ii canta: Aliluia!

Icosul 8

Intru totul ai fost sfintita, Preanevinovata, si Maica a Domnului nostru fiind, ca scapare noua ai fost pregatita si ca acoperamant tuturor te-ai daruit. Pentru aceasta, din pamant smerit si necunoscut ai marit cu binecuvantare cetatea Moscovei, care cu evlavie icoana ta o cinsteste; si nu doar plebea ruseasca, ci si alte neamuri dimprejur si din departare – de la o margine la alta – si chiar pana la marginile pamantului cei ce cred in Hristos aduc lauda si iti canta tie:

Bucura-te, a hotarelor noastra pazitoare;

Bucura-te, intarirea Bisericii;

Bucura-te, lauda rugaciunilor noastre;

Bucura-te, mantuirea celor credinciosi;

Bucura-te, infricosarea dusmanilor;

Bucura-te, ca ostirile straine departe le-ai alungat;

Bucura-te, ca tu pastrezi Rusia ortodoxa;

Bucura-te, caci neamul cel crestinesc lauda aduce tie;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 9

Toata firea ingereasca te lauda pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, si la prestolul Fiului tau stand, pentru noi si pentru intreaga crestinatate te rogi. Iar noi, cei credinciosi tie, la ajutorul rugaciunilor tale cadem cu intelepciune, catre icoana ta cea facatoare de minuni cu dragoste alergam si cantand Domnului: Aliluia!

Icosul 9

Nici o cantare pamanteasca nu poate dupa vrednicie sa te laude pe tine, Preasfanta si intru totul nevinovata Fecioara, si nici minunile icoanei tale sa le socoteasca. Bisercia Ortodoxa te mareste, cetatea noastra se intareste si toti crestinii cu evlavie se veselesc. Pentru aceasta, pentru multimea dragostei tale catre noi si pentru intreaga ta mila, primeste de la noi aceasta cantare de lauda:

Bucura-te, caci sobor de sfinti in tara noastra a stralucit, inconjurandu-te pe tine si slavindu-te;

Bucura-te, intaistatatoare a sfintilor facatori de minuni care ne primesc rugaciunile;

Bucura-te, ca prin mijlocirile tale pentru noi lui Dumnezeu Il milostivesti;

Bucura-te, caci cu cinsttuol tau acoperamant pururea ne adumnbresti;

Bucura-te, a tinuturilor noastre preaslavita ocrotitoare;

Bucura-te, celor ce te cheama pe tine grabnica ajutatoare;

Bucura-te, celor ce se trudesc binecuvantata intarire;

Bucura-te, a pacatosilor care se pocaiesc grabnica mantuire;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 10

Mantuire cautand, catre tine alergam, Maica preaindurata, si inaintea icoanei tale facatoare de minuni cazand, toate indurarile tale pe care parintilor nostri le-ai aratat cu dragoste le pomenim acum. Sa nu ramana desarta, Stapana, nici nadejdea noastra, neputintei noastre fii induratoare si mantuieste pe cei ce-I canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Zid si ocrotitoare esti tuturor celor care cu credinta alearga la tine, intrutotfericita Fecioara, caci intotdeauna indurarile tale neamului celui crestinesc ai aratat si parintilor nostri in multe randuri si in multe chipuri ai daruit binefaceri, de navalirea altor neamuri si din toate necazurile si nevoile pe ei izbavindu-i. Nu-ti intoarce fata de la noi acum, Stapana, cumplitele rascoale cele pline de pacat potolindu-le si norul ispitelor care ne impresoara imprastiindu-l, ca dupa cuviinta sa-ti cantam tie:

Bucura-te, Maica lui Dumnezeu care ne acoperi pe noi, pacatosii, cu dragostea ta de Maica;

Bucura-te, ca prin puterea ta neputinta o plinesti;

Bucura-te, caci prin indurarea lui Dumnezeu ne inteleptesti pe noi, nestiutori;

Bucura-te, caci catre fapta indurarii si pe noi ne indemni;

Bucura-te, caci teama de Dumnezeu in inimile celor credinciosi sadesti;

Bucura-te, chemarea celor pacatosi la pocainta;

Bucura-te, indelung-rabdatoarea nestiintei si pacatelor noastre;

Bucura-te, ceea ce ne ridici din somnul lenevirii;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 11

Cantare de lauda au cantat cei credinciosi din Moscova, de mantuirea ta oarecand bucurandu-se, cand deasupra cetatii te-ai aratat in vesmant prealuminos imbracata si biserica ta si cetatea Moscovei de focul aprins cu acoperamantul tau aparand. Cu staruinta sa fii, Preaputernica, veghetoarea hotarelor noastre si daruitoare de izbavire si astazi, ca umpandu-ne de veselie sa cantam: Aliluia!

Icosul 11

Sfanta bucurie ai rasarit, Stapana, din zilele cele de demult, impodobind prin icoana ta Biserica Ortodoxa. Pe patriarhi, pe mitropoliti, pe episcopi, pe pastosi si pe rugatori tu ii intaresti si astazi. Prin icoana ta din Vladimir, Preacurata, prin sortii alegerii, intaistatator Bisercii din Rusia daruiesti si oile cele cuvantatoare in staulul Bisericii le aduni. Pentru aceasta iti cantam tie:

Bucura-te, bucuria celor scarbiti;

Bucura-te, liman al celor napastuiti;

Bucura-te, ca in napaste nu ne-ai lasat pe noi;

Bucura-te, caci in umilintele noastre cu lumina nadejdii ne-ai luminat;

Bucura-te, a smereniei luminatoare;

Bucura-te, marirea celor smeriti;

Bucura-te, lauda a Bisericii Ortodoxe;

Bucura-te, veselie celor credinciosi;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 12

Harul ta sa nu intunece din pricina noastra izvorul milostivirilor, caci din zilele cele grele ale Preafintitilor nostri Iov si Ermogen ascultatoare te-ai facut noua, pamantul Rusiei de la rapiri fara de seaman ai pazit si credinta ortodoxa in el de la pierzare o ai mantuit, ca pentru izbavire Dumnezelui nostru sa-I cantam: Aliluia!

Icosul 12

Catre cei ce te lauda pe tine, din vremurile cele de demult, ai aratat si pana acum ca nu ai imputinat mila ta, ca sa te slavim pe tine, Preacurata, ca pe o osardnica pazitoare a noastra si ocrotitoare, care cu dragostea ta de Maica catre turma Fiului tau  ne-ai dus, ca astfel cu indrazneala si fara de preget sa-ti cantam tie noi, robii tai:

Bucura-te, lauda Ortodoxiei de pretutindeni;

Bucura-te, ca adevarul credintei tu il intaresti;

Bucura-te, a parintilor nostri pazitoare a blagocestiei;

Bucura-te, caci neputinta noastra nu o ai lepadat;

Bucura-te, intarirea noastra cea de nezdruncinat;

Bucura-te, nadejdea noastra cea nerusinata;

Bucura-te, calda rugatoare a noastra;

Bucura-te, mijlocitoare a noastra osardnica;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 13

O, intru tot laudata Maica, ocrotitoare preamilostiva, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, dupa obisnuita ta indurare primeste putina noastra rugaciune, si, precum odinioara, asa si acum miluieste hotarele noastre si din toate nevoile pe robii tai ii izbaveste, pe cei ce-ti canta: Aliluia! (acest Condac se spune de 3 ori)

Icosul 1

Toate Puterile ceresti neincetat te lauda pe tine, Preacurata, luand aminte la slava ta cea cereasca prin care Fiul tau te-a preaslavit pe tine; dar nici pe noi, pe pamant, nu ne-ai parasit, ci ca o lumina ne-ai daruit icoana ta, pe care Sfantul Luca a pictat-o dintai. Despre ea odinioara ai spus: “Cu aceasta icoana harul si puterea mea sa fie!”. De aceea noi, credinciosii robii tai, intotdeauna si in tot locul luand aminte la indeplinirea cuvantului tau, catre icoana ta cea tamaduitoare alergam si, ca si cand ai fi mereu cu noi, iti cantam:

Bucura-te, Imparateasa ingerilor;

Bucura-te, Stapanitoarea a toata lumea;

Bucura-te, a cerului pe veci slavita;

Bucura-te, ca si pe pamant esti marita;

Bucura-te, ca har icoanei tale ai daruit;

Bucura-te, ca spre mantuirea oamenilor pe aceasta o ai asezat;

Bucura-te, daruitoare grabnica a orice bunatate;

Bucura-te, a rugaciunilor noastre fierbinte ascultatoare;

Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Condacul 1

Stapana preaslavita, privind la icoana ta cea dintai, cantare de lauda iti aducem noi, robii tai, Maica a lui Dumnezeu. Si, ca ceea ce ai putere nebiruita, pazeste si mantuieste pe cei ce cu adanca multumire iti canta tie: Bucura-te, Preacurata, care din icoana ta izvorasti noua multime de milostiviri!

Rugaciune inainte icoanei Maicii Domnului din Vladimir

Preacurata Fecioara, ceea ce cu nasterea ta ai veselit cetele ingeresti si ai departat intristarea de la oamenii cei ce se primejduiau intru furtuna necazurilor, pleaca-ti urechea ta cea blanda si spre noi, cei ce am cazut in multe pacate si suntem inconjurati de multe ispite.

O, Preaminunata Ocrotitoare cereasca a intregii Ortodoxii, primeste rugaciunile noastre pe care cu smerenie catre tine le indreptam. Pazeste-ne pe noi de vrajmasii vazuti si nevazuti si abate norul maniei lor de la noi, ca intru pace sa-ti daruim rugaciunile noastre.

Tu, care pe scaunul slavei celei ceresti ai fost asezata de Cel caruia te-ai facut scaun preainalt a toata desavarsirea, de acolo vegheaza, o, Imparateasa, asupra poporului tau si pe ingeri ii trimite ca sa pazeasca pe robii tai de toata vatamarea protivnicilor nostri. Sub lumina privirii tale iubitoare de Maica ajuta-ne sa punem inceput bun pocaintei noastre si sa deprindem virtutea. Pe cei din primejdii ii acopera cu harul tau, pe cei intristati ii povatuieste la limanul pacii celei dumnezeiesti, pe noi, pe toti, ne intareste intru marturisirea dreptei credinte prin cuvant dar mai ales prin faptele cele bune izvorate din inima smerita si plina de dragoste.

Cu sabia rugaciunii tale taie toate gandurile patimilor noastre si tulburarea viforului ispitelor de pe marea vietii o potoleste, ca intru pace sa petreaca robi tai in toate zilele in asteptarea Imparatei celei ceresti. Zdrobeste cu ganduri smerite pe vrajmasii care cauta sa ne prabuseasca in prapastia rautatii. Ridicand mainile tale la rugaciune, dobandeste pentru noi surparea gandurilor intunecate si straluceste mintea noastra cu lumina Soarelui intelepciunii.

Nu avem pocainta cea mantuitoare si nici nu stim a ne ruga pentru a primi mila Stapanului, dar nu ne lasa pe noi, Maica preacinstita, ci cu rugaciunea ta deschide usa milei cele dumnezeiesti. Impaca viata noastra si in ceasul sfarsitului vietii noastre pamantesti sa ne intampini cu chip luminos si cu nadejdea mantuirii, alungand de la noi toata frica, spre a te lauda cu bucurie in vecii vecilor. Amin!

Rugaciunea a doua

O, Preasfanta Stapana, de Dumnezeu Nascatoare, ceea ce esti mai presus decat Heruvimii si mai cinstita decat Serafimii. Fecioara de Dumnezeu aleasa, bucuria tutror celor necajiti, da-ne noua mangaiere, tuturor celor ce suntem in necazuri si in nevoi, caci in afara de tine alta scapare si ajutor nu avem. Tu esti mijlocitoarea bucuriei noastre. Ca Maica lui Dumnezeu si Maica milostivirii, stand inaintea stolului Preasfintei Treimi, poti sa ne ajuti noua, caci nimeni dintre cei ce se roaga tie cu credinta nu este rusinat. Auzi-ne si acum, in ziua necazului nostru, pe noi, cei ce cadem inaintea icoanei tale din Vladimir, si cu lacrimi ne rugam tie. Alunga de la noi toate necazurile, toate bolile si nevoile care vin asupra noastra in viata aceasta vremelnica, prin atotputernica ta mijlocire; si nu ne lipsi pe noi nici de vesnica si nesfarsita bucurie intru Imparatia Fiului tau si Dumnezeului nostru in vecii vecilor. Amin!

Rugaciunea a treia

Imparateasa mea cea preabuna si nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, primitoarea saracilor si ajutatoarea strainilor, bucuria scarbitilor si acoperatoarea necajitilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi scarba, ajuta-ma ca pe un neputincios, hraneste-ma ca pe un strain; necazul meu il stii dezleaga-l precum voiesti, ca n-am alt ajutor afara de tine, si nici alta folositoare grabnica, nici alta mangaietoare buna, ci numai pe tine, o, Maica a lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor. Amin!Aducerea cinstitei icoane a Preacuratei Fecioare Maria din cetatea Vladimir la Moscova

În zilele binecredinciosului și marelui domn Vasile Dimitrievici, singurul stăpânitor al Rusiei, și în vremea Sfântului mitropolit Ciprian, a fost năvălirea lui Temiraxac, împăratul agarenilor, asupra pământului Rusiei. Acela, sculându-se cu mare putere de la Răsărit și prădând multe împărății, a ajuns în părțile Rusiei. Deci, apropiindu-se de hotarele pământului, a luat cetatea Eleciul și a robit pe voievodul Eleciului, și a ucis o mulțime de creștini, căci era mare urâtor și cumplit chinuitor al neamului creștinesc. Apoi se mai lăuda că tot pământul Rusiei are să-l pustiască, ca să dezrădăcineze creștineasca credință; deci, își pregătea drumul său spre cetatea Moscova, …
Rugăciune către icoana Maicii Domnului din Vladimir (Vladimirskaia)

O, Preaminunată Ocrotitoare cerească a întregii Ortodoxii, primește și razele gândurilor noastre pe care le îndreptăm cu smerenie către Tine. 

Păzește-ne pe noi de vrăjmașii văzuți și nevăzuți și abate norul mâniei lor dinspre noi, ca întru pace să-Ți dăruim curgerea rugăciunii noastre. 

Pe scaunul slavei cerești ai fost așezată de Cel Căruia te-ai făcut scaun preaînalt a toată desăvârșirea.

De acolo veghezi ca o Împărăteasă asupra poporului tău și pe îngeri îi trimiți ca să păzească pe robii tăi de toată vătămarea potrivnicilor noștri. 

Sub lumina privirii tale iubitoare de Maică ajută-ne să punem început bun pocăinței noastre și să deprindem virtuțile.

Pe cei din primejdii îi acoperă…
Tropar la Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Vladimir

Glas 4

Astăzi luminat se împodobește cetatea cea aleasă, primind ca o rază a soarelui, Stăpână, icoana ta cea făcătoare de minuni, către care noi, acum alergând și rugându-ne ție, strigăm așa: „O, prealuminată Stăpână de Dumnezeu Născătoare! Roagă-te Celui Ce S-a întrupat dintru tine, lui Hristos Dumnezeul nostru, ca să păzească cetatea aceasta și toate orașele, și laturile creștinești nevătămate de toată asuprirea vrăjmașilor, și, ca un Milostiv, să mântuiască sufletele noastre.”
Rugăciune scurtă, repetată 

- din Canonul de rugăciune

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!
Condac la Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Vladimir

Glas 8

Apărătoare Doamnă, pentru biruință, ca o izbăvitoare din nevoi  cu venirea cinstitei tale icoane, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, luminos să sărbătorim întâmpinarea ta și obișnuit să strigăm: „Bucură-te, Mireasă nenuntită!”Canon de rugăciune către Icoana Maicii Domnului din Vladimir

Tropar la Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Vladimir

Astăzi luminat se împodobește cetatea cea aleasă, primind ca o rază a soarelui, Stăpână, icoana ta cea făcătoare de minuni, către care noi, acum alergând și rugându-ne ție, strigăm așa: „O, prealuminată Stăpână de Dumnezeu Născătoare! Roagă-te Celui Ce S-a întrupat dintru tine, lui Hristos Dumnezeul nostru, ca să păzească cetatea aceasta și toate orașele, și laturile creștinești nevătămate de toată asuprirea vrăjmașilor, și, ca un Milostiv, să mântuiască sufletele noastre.”

Cântarea 1

Glasul al 4-lea

Irmos: Pe cârmuitorii cei tari, pe cele trei părți ale sufletului, întru adâncul nepătimirii îneacă-i, te rog, Cel Ce Te-ai născut din Fecioară; pentru ca Ție, ca într-o alăută, întru omorârea trupului, să cânt cântare de biruință.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Stăpână, luminează sufletele noastre cu raza dumnezeiască cea mai presus de minte a harului tău și dar îmi dă mie ca să cânt ție ca Ajutătoarei firii omenești: Atotcântată, Credincioasă Apărătoare a neamului creștinesc, dă biruință țării noastre asupra vrăjmașilor.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Veniți, adunați-vă, soboare creștinești, în preacinstita Biserică a Preanevinovatei Stăpâne și cântați cu umilință, rugându-vă, la cinstita icoană privind: „Născătoare de Dumnezeu, nenuntită, pe cei ce te laudă pe tine, mântuiește-i.”

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Preacinstită icoana ta, Maica lui Dumnezeu, scriitorul Evangheliei lui Hristos, preadumnezeiescul Luca pictându-o, pe Făcătorul tuturor pe ale tale cinstite mâini înfățișând și, către El alergând, izbăvește din nevoi și din scârbe, și cu mila ta toate le acoperă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Biserică preafrumoasă, Făcătorul tuturor pe tine unică te-a aflat, în tine S-a sălășluit și pe oameni i-a îndumnezeit. Către El, pentru noi, Născătoare de Dumnezeu, roagă-te să ne izbăvească de robia păgânilor și de multe alte scârbe care vin asupra noastră, căci prăznuim astăzi cu bucurie întâmpinarea icoanei tale.

Cântarea a 3-a

Irmos: Cel ce ești mai presus decât toată începătoria, de voie Te-ai pogorât din înălțime pe pământ și firea omenească cea smerită ai înălțat-o din iadul cel mai de jos. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Înțelepților de Dumnezeu, înlăturând toată gândirea semeață, veniți la întâmpinarea aurorei celei preafrumoase, ce are raze prealuminoase, care pe toate le luminează și cu milă lumea o îmbogățește.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Icoana ta cea preacinstită și făcătoare de minuni, poporul nostru dobândind, Maica lui Dumnezeu, ca pe o apărătoare tare și zid nesurpat, se roagă ție, ca să dăruiești țării noastre biruință asupra vrăjmașilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Una Atotcântată te-ai arătat nor prealuminos ce curățești cu roua harului întinăciunile trupești și sufletele le luminezi. Pom cu roade multe te-ai arătat, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, Curată, că pe toate le-ai săturat și tuturor izvorăști cele bune, iar pe cei aflați în nevoi, îi mântuiești.

Sedealna

Glasul al 4-lea

Podobie: Minunatu-s-a Iosif...,

Popoare iubitoare de Dumnezeu, veniți la întâmpinare: iată vine Fecioara, cea mai presus decât toți proorocii; cinstita ei icoană, ce ține în brațe pe Dătătorul de viață al lumii, vine, cetatea să o păzească, îndrăzneala barbarilor să o surpe; iată, s-a arătat tuturor Păzitoare și îngrădire celor ce se roagă ei cu credință.

Cântarea a 4-a

Irmos: Sfatul cel neurmat și dumnezeiesc al întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum, avându-l în minte, a strigat: „Slavă puterii Tale, Doamne!”

Preasfântă Nă…
Râu dumnezeiesc cu ape dătătoare de viață, care toate câmpiile le adăpi, Maica lui Dumnezeu, ispitele ce vin asupra noastră le înlătură și până la sfârșit le nimicește.