duminică, 30 iunie 2024

Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț -

 


    • Viața Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeț
      Viața Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeț

      Viața Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeț

Se spune despre Cuviosul Ghelasie că avea doisprezece ucenici cu care împreună se ruga şi postea, săvârșind sfintele slujbe cu mare osârdie și frică de Dumnezeu.

Sfântul Ierarh Ghelasie s-a nevoit în veacul al XIV-lea, mai întâi ca sihastru pe valea pârâului Râmeț din Munții Apuseni și, apoi, ca egumen al Mănăstirii Râmeț din județul Alba, având o viață duhovnicească îmbunătățită și învrednicindu-se încă din tinerețe cu darul facerii de minuni. Era originar din partea locului. Luând din tinerețe jugul lui Hristos, a deprins de la cei mai iscusiți eremiți meșteșugul luptei duhovnicești. Apoi, curățindu-și mintea de cugetele cele rele și învrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborât în obște și a ajuns vestit povățuitor de suflete, întemeind o obște de monahi aleși.

În tradiția locului se spune despre Cuviosul Ghelasie că avea doisprezece ucenici cu care împreună se ruga și postea, săvârșind sfintele slujbe cu mare osârdie și frică de Dumnezeu. În toată săptă­mâna, Cuviosul Ghelasie nu primea mâncare, îndestulându-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea făcea priveghere și săvârșea Sfânta Liturghie. Numai sâmbăta și Duminica mânca împreună cu călugării la trapeza mănăstirii.

Acest cuvios sihastru era, de asemenea, un mare părinte duhovnicesc al sihaștrilor din Munții Râmeț, precum și al sătenilor din Țara Moților. în posturi cerceta pe toți sihaștrii ce se nevoiau în peșteri de piatră și el însuși se ostenea la rugăciune împreună cu dânșii. Apoi cobora în mănăstire, unde îl așteptau credincioșii și mocanii de prin munți. La fericitul Ghelasie veneau și mulți bolnavi, mai ales cei stăpâniți de duhuri rele, și cu rugăciunile lui se vindecau, căci avea mare dar de la Dumnezeu.

Odată, fiind cu ucenicii la adunat fân în poiana mănăstirii numită Hopați și fiind mare arșiță, încât toți sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a căzut la rugăciune și îndată a aflat un izvor cu apă. Acest izvor de apă rece se vede până în zilele noastre și se cheamăIzvorul Cuviosului Ghelasie. Mulți săteni iau apă din el pentru sănătate și binecuvântare.

Altădată, urcând Sfântul Ierarh Ghelasie în poiană cu asinul său la adunat fân, și-a cunoscut dinainte sfârșitul. Deci, rugându-se mult, și-a chemat ucenicii, poruncindu-le să trăiască în desăvârșită dragos­te, să iubească Biserica și să fugă de beție, desfrâu și de tot păcatul. Apoivsărutându-i pe toți, și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos.

În tradiția mănăstirii se spune că, în ceasul când cobora asinul de pe munte cu trupul Sfântului Ghelasie au început clopotele de prin sate să sune singure. Apoi, fiind plâns de ucenici, a fost îngropat lângă zidul bisericii și mulți bolnavi se vindecau la mormântul lui.

În anii din urmă, s-au descoperit în chip minunat, prin bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu, în jurul mănăstirii, bucăți din sfintele sale moaște, prin care se fac nenumărate minuni în rândul credin­cioșilor veniți la mănăstire pentru rugăciune și închinare.

Astfel, o femeie, pe numele ei Maria, din Negrești-Oaș, după ce i s-a arătat în vis un porumbel care a îndemnat-o să meargă la Mănăstirea Râmeț, să se roage și să se atingă de moaștele Sfântului Ghelasie, a făcut precum i se poruncise în vis și s-a vindecat de epilepsie. Unei alte femei, din Albina - Timiș, i-a fost vindecată mâna bolnavă prin neîncetate rugăciuni și lacrimi la moaștele Sfântului Ghelasie, iar un credincios căzut în rătăcire de la dreapta credință, din Cocora - Alba, și care era paralizat, adus fiind într-un car cu boi, a aflat vindecare prin neîncetatele sale rugăciuni și ale părinților la Moaștele Sfântului Ghelasie, întorcându-se vindecat la casa sa trupește și sufletește, asemenea paraliticului din Evanghelie.

Ceea ce s-a transmis prin tradiția locului, de generații întregi, s-a adeverit în zilele noastre, când, în anul 1978, s-a descoperit în biserica mănăstirii o inscripție de mare însemnătate pentru Biserica și neamul românesc, mai ales din părțile Transilvaniei, și care consem­nează numele „Arhiepiscopului Ghelasie”, al zugravului „Mihul de la Crișul Alb”, precum și anul 1337. Acest Arhiepiscop al Transil­vaniei, primul atestat cu numele, este îmbunătățitul Ghelasie pe care poporul, în evlavia sa, îl cinstește ca sfânt.

Deci, fără îndoială, Sfântul Ghelasie a fost Arhiepiscop și păstor sufletesc al credincioșilor din centrul Transilvaniei și din Munții Apuseni în secolele XIV-XV, retrăgându-se la bătrânețe în mănăstirea de metanie, Râmeț.

Iar viețuitorii sfintei mănăstiri îi cinstesc cu venerație părți din sfintele moaște, știind că, prin rugăciuni neîncetate la Bunul Dumnezeu, acestea au darul vindecării de boli și de suferințe. Cu ale cărui sfinte rugăciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Acatistul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

De este preot, ziceBinecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Aminiar de este diacon, monah sau mirean, zicePentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1 

Preafericite Părinte Ierarhe Ghelasie, prinos de mulţumire îţi aducem noi, nevrednicii, pentru folosinţele pe care le dobândim de la tine neîncetat şi, ca unul care ne izbăveşti de tot necazul cu rugăciunile tale, primeşte de la noi această cântare sfântă: Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Icosul 1

Îngerii, cântând, cu bucurie te-au primit pe tine, Sfinte Ierarhe Ghelasie, că îngereşte pe pământ ai vieţuit şi turma duhovnicească ţie încredinţată bine ai păstorit-o. Pentru aceasta, primeşte de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, cel ce ai fost ca un înger în trup;
Bucură-te, cel ce ai fost îmbrăcat cu harul arhieriei;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu râvnă ai slujit;
Bucură-te, că trupul cu postiri şi privegheri ţi l-ai înfrumuseţat;
Bucură-te, că sufletul cu virtuţi ţi l-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce eşti împreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, că pentru Biserica lui Hristos jertfă te-ai adus;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale duhurile necurate ai izgonit;
Bucură-te, că pe cei stăpâniţi de demon i-ai tămăduit;
Bucură-te, că apă din pământ ai izvorât;
Bucură-te, lauda cea preaiubită a călugărilor;
Bucură-te, podoabă sfinţită a meleagurilor Râmeţului;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 2-lea

Pe pământ ca un alt Moise te-ai arătat, Sfinţite Părinte Ghelasie, căci, cu toiagul semnul crucii făcând, ai izvorât apă din loc pietros. Deci, văzând minunea, călugării şi credincioşii la Hopagi s-au bucurat, dând mărire lui Dumnezeu, Celui ce ţi-a dat aceste puteri, şi au strigat: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Arătatu-te-ai în vis la mulţi credincioşi, Sfinţite Părinte, şi multe minuni ai făcut celor ce s-au apropiat cu credinţă de sfintele tale moaşte. Pentru aceasta cu bucurie cântăm ţie:
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;
Bucură-te, tămăduirea celor bolnavi;
Bucură-te, ajutorul celor împovăraţi;
Bucură-te, sprijinitorul celor ce sunt în necazuri;
Bucură-te, ajutătorul şi ocrotitorul Mănăstirii Râmeţ;
Bucură-te, al monahilor osârdnic povăţuitor;
Bucură-te, al preoţilor celor evlavioşi bun arhipăstor;
Bucură-te, al credincioşilor evlavios sprijinitor;
Bucură-te, al cerescului Stăpân vrednic slujitor;
Bucură-te, că de multe dureri eşti izbăvitor;
Bucură-te, că lui Hristos cu blândeţe şi cu smerenie ai urmat;
Bucură-te, că duhurile răutăţii cu nerăutatea ta le-ai alungat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 3-lea

Arhanghelii şi îngerii se minunează, Sfinţite Părinte, de credinţa ta cea mare pe care ai avut-o către Dumnezeu, când ai înfipt toiagul în pământ şi ai izvorât apă. Pentru aceea şi noi, cunoscându-ţi râvna spre cele sfinte, cu mulţumire strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Auzitu-s-a de minunile tale, Sfinţite Părinte, până la hotarele pământului românesc, şi creştinii de pretutindeni aleargă la moaştele tale, care sunt cinstite cu evlavie în Sfânta Mănăstire Râmeţ, căci de aici toţi dobândesc ajutor. De aceea primeşte şi de la noi această cântare:
Bucură-te, că pe creştini îi aperi întru nevoi;
Bucură-te, că orfanilor le aduci mângâiere;
Bucură-te, că şi văduvelor le aduci alinare sufletelor;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor bolnavi;
Bucură-te, cald folositor al celor întristaţi;
Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi;
Bucură-te, bunule părinte al celor săraci;
Bucură-te, că taberele vrăjmaşilor le-ai surpat;
Bucură-te, că în cer odihnă veşnică ai aflat;
Bucură-te, că în mijlocul cetelor îngereşti ai ajuns;
Bucură-te, că plată ostenelilor tale de la Dumnezeu ai luat;
Bucură-te, că pe oameni cu Dumnezeu i-ai unit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 4-lea

Preasfinţite Părinte Ghelasie, femeia cea stăpânită de demoni din depărtare a alergat la sfântul tău sicriu şi, credinţă având, a luat tămăduire. Pentru aceasta, minunându-ne de prea multa sa îndrăzneală, cu umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Adormind, Preasfinţite Părinte, pe asinul tău care te purta spre mănăstire, au rămas până astăzi urme neşterse pe piatră, şi clopotele celor şapte biserici singure au început să sune, ducând vestea trecerii tale din această viaţă. Pentru aceasta, primeşte de la noi aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, că pe asin, precum odinioară Iisus, ai încălecat;
Bucură-te, că cele şapte biserici din împrejurimi cu sunete de clopote te-au întâmpinat;
Bucură-te, că singure clopotele ţi-au vestit chemarea la Cel de Sus;
Bucură-te, că multe minuni ai lucrat;
Bucură-te, că tu de atunci în Hristos odihnă cerească ai aflat;
Bucură-te, că viaţa ta lui Hristos ţi-ai închinat;
Bucură-te, că mai cu trezvie lui Hristos ai slujit;
Bucură-te, că prin tine mulţi la credinţă au venit;
Bucură-te, că la înălţimea trăirii sfinte ai ajuns;
Bucură-te, al călugărilor minunat învăţător şi de Dumnezeu înţelepţit;
Bucură-te, al Sfintei Biserici laudă şi cu bucurie cinstit;
Bucură-te, cel ce cu lumina cea întreită ai fost luminat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 5-lea

Plângem şi ne tânguim, gândindu-ne la faptele noastre cele rele. Dar năzuim la tine, Preasfinţite Ghelasie, rugându-ne să fii mijlocitor către Domnul pentru noi şi pentru toată lumea, ca să dobândim mântuire prin rugăciunile tale. Pentru aceea cântăm, împreună cu tine, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca să arăţi milostivirea ta către noi, Preasfinţite Părinte, ai săvârşit multe minuni pentru cei ce au alergat cu credinţă la sfintele tale moaşte. Iar celor care nu te-au cinstit cu evlavie te-ai descoperit în chip minunat, arătându-le cele de mântuire. Cu aceştia împreunându-ne glasurile, cu credinţă strigăm ţie:
Bucură-te, că ţie cu smerenie ne plecăm;
Bucură-te, că binecuvântare de la Dumnezeu prin tine aflăm;
Bucură-te, că prin tine cu ochii sufletului în slava cerească te vedem;
Bucură-te, că de chinurile cele veşnice ai scăpat multe suflete;
Bucură-te, că pe calea cea dreaptă ai umblat;
Bucură-te, că pe noi toţi întru necazuri ne-ai mângâiat;
Bucură-te, cel ce eşti al Duhului Sfânt lăcaş împodobit;
Bucură-te, cel ce cu apa cea veşnică sufletele ai adăpat;
Bucură-te, că lui Hristos ai făcut ascultare desăvârşită;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 6-lea

Minunată s-a arătat, Părinte, trecerea ta de pe pământ la cereştile lăcaşuri, căci ai cunoscut din vreme apropierea sfârşitului tău. De aceea, minunându-ne toţi de faptele tale, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Cine va putea spune cu adevărat toate nevoinţele tale, Sfinţite Părinte, cu care te-ai nevoit şi prin care ai dobândit pe Hristos cel dorit; de aceea îţi cântăm:
Bucură-te, că în sărăcie de bunăvoie ai vieţuit;
Bucură-te, că în post şi rugăciune toată viaţa ai petrecut;
Bucură-te, că prin smerenie toate le-ai învins;
Bucură-te, că pe călugări bine i-ai călăuzit;
Bucură-te, că, înţelepciune având, pe mulţi preoţi ai îmbărbătat;
Bucură-te, că dogmele dreptei credinţe pe toţi i-ai învăţat;
Bucură-te, că prin viaţa ta Mănăstirea Râmeţ ai blagoslovit;
Bucură-te, că pe cei credincioşi i-ai tămăduit;
Bucură-te, că din nevoi pe noi toţi ne izbăveşti;
Bucură-te, că eşti izvor nesecat de bunătăţi pământeşti;
Bucură-te, cel ce cu pâinea vieţii pe mulţi ai îndestulat;
Bucură-te, că rugător neîncetat către Născătoarea de Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 7-lea

Izvor de apă vindecător izvorăşti, Sfinţite Părinte, de sub altarul sfânt al mănăstirii tale, vindecând toată boala şi neputinţa. De aceea, minunându-ne de darul lui Dumnezeu de care ai fost învrednicit, cu toţii strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pom cu bune roade eşti, Sfinţite Părinte Ghelasie, care rodeşte rod de mântuire tuturor celor ce cu dragoste te cinstesc pe tine şi cu stâlpări de rugăciuni în mâini cer să le vii în ajutor; de aceea şi noi cu smerenie şi cu dragoste te lăudăm zicând:
Bucură-te, alesule între cuvioşi;
Bucură-te, floarea cea cu bun miros;
Bucură-te, trandafir cu mireasmă preadulce;
Bucură-te, rază pururea strălucitoare;
Bucură-te, păzitorule al fecioriei;
Bucură-te, iubitorule de curăţie;
Bucură-te, învăţătorule şi bun părinte;
Bucură-te, reazemul celor neputincioşi;
Bucură-te, vindecătorule al celor bolnavi;
Bucură-te, toiagul celor nevăzători;
Bucură-te, preadulce liniştitor al sufletelor noastre;
Bucură-te, mustrătorule al greşelilor noastre celor ascunse;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 8-lea

Râu de lacrimi ai vărsat, Preasfinţite Părinte, rugând pe Dumnezeu pentru lume, şi te-ai nevoit cu asprime fără odihnă şi hrană, petrecându-ţi viaţa în osteneli sfinte. Pentru aceasta, noi toţi slăvim pe Dumnezeu, Care ţi-a dat ţie putere, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Ca unul care ai îndrăzneală către Hristos, turma Lui ai povăţuit-o la Împărăţia cea de sus cu învăţăturile tale, Sfinte Părinte Ghelasie. Iar nouă, celor ce suntem bântuiţi de viforul multor necazuri şi ispite, dă-ne mână de ajutor, ca să te lăudăm zicând:
Bucură-te, izbăvitorule din necazuri al celor dosădiţi;
Bucură-te, dătătorule de mângâieri;
Bucură-te, că din multe ispite ne scoţi cu rugăciunile tale;
Bucură-te, că eşti izvor de bunătăţi;
Bucură-te, că pe necredincioşi cu dragoste îi îndrepţi;
Bucură-te, că pe pământ mult bine ai făcut celor credincioşi;
Bucură-te, vindecătorule neîntârziat al celor bolnavi;
Bucură-te, acela ce, cu rugăciunile tale, săgeţile vrăjmaşilor le-ai oprit;
Bucură-te, că din izvorul mănăstirii tale mulţi s-au adăpat;
Bucură-te, acela ce de creştini eşti mult lăudat;
Bucură-te, cel ce cu daruri duhovniceşti viaţa noastră ai îmbogăţit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 9-lea

Cu mare bucurie, Preasfinţite Ghelasie, te lăudăm, căci pe tine te avem comoară de mult preţ şi tu le dai tuturor cele de mântuire, povăţuindu-i pe calea cea dreaptă. Pentru aceasta, cu multă bucurie slăvim şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu ce cuvinte de laudă te vom cinsti pe tine pentru multă iubirea ta pe care o arăţi şi astăzi celor care se închină ţie cu credinţă? De aceea, cu dragoste aducând preamărire lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie:
Bucură-te, stâlp de foc care luminezi pe cei dintru întuneric;
Bucură-te, făclie nestinsă ce luminezi în întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, stea cu raze strălucitoare;
Bucură-te, că prin viaţa ta ai binevestit pe Hristos;
Bucură-te, că ai îndreptat pe cei legaţi de cele pământeşti;
Bucură-te, că ai mustrat nedreptatea multora;
Bucură-te, că în toată viaţa ta pe Domnul ai slăvit;
Bucură-te, că şi pe noi ne-ai îndreptat pe calea virtuţilor;
Bucură-te, că prin tine multă linişte am aflat;
Bucură-te, că de multe necazuri ne-ai izbăvit;
Bucură-te, cel plin de blândeţe şi de smerenie;
Bucură-te, părinte iubitor de fii, al celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 10-lea

Văzând Dumnezeu nevoinţele tale, Sfinţite Părinte Ghelasie, te-a proslăvit pe pământ cu mari şi multe minuni săvârşite încă în trup fiind. Iar după trecerea la cele veşnice, nu încetezi a ne împărtăşi de faceri de bine, pentru care şi noi cu umilinţă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid nebiruit de valurile ispitelor ai fost, Părinte Ghelasie, că ai biruit cu darul lui Dumnezeu toate cursele şi ispitele care te împresurau, şi cu curgerile tale de lacrimi ai spălat taina sufletului tău, Părinte. Pentru aceasta cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, că prin priveghere de toată noaptea te-ai nevoit;
Bucură-te, că trupul cu post l-ai făcut vas ales sufletului;
Bucură-te, că pentru toate Dumnezeu te-a răsplătit cu cununa vieţii cereşti;
Bucură-te, că, plutind ca pe apă, capul tău înmiresmat a ocolit biserica mănăstirii;
Bucură-te, că a treia oară pe fereastra bisericii el s-a oprit;
Bucură-te, că toţi credincioşii cu cinste te-au primit;
Bucură-te, că pe toţi cu mireasmă dulce i-ai făcut bineplăcuţi lui Dumnezeu;
Bucură-te, că din suflet curat pe tine te slăvim;
Bucură-te, că, prin sfârşitul tău cel bun, sfinţenia vieţii tale o ai arătat;
Bucură-te, că de cununa nemuririi din mâna Atotţiitorului te-ai învrednicit;
Bucură-te, că fericirea raiului cu toţi sfinţii ai moştenit;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 11-lea 

Femeia ce era bolnavă în mare cinste pe tine te-a văzut, Preasfinţite Părinte, căci în chip minunat te-ai descoperit că eşti ocrotitor al credincioşilor ardeleni şi al Mănăstirii Râmeţ, dând poruncă să se păstreze rânduiala sfântă. Pentru aceasta şi noi, mulţumire lui Dumnezeu aducând, cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Mare iubitor te-ai arătat credincioşilor tăi din Transilvania, îndreptătorule al credinţei celei drepte, că nu sufereai să vezi nedreptate şi urâciunea de patimi în locul sfânt al mănăstirii şi în toată ţara noastră, şi cu asprime ai pedepsit pe cei ce calcă rânduiala ta sfântă. Pentru aceasta, te lăudăm zicând cuvinte ca acestea:
Bucură-te, cel ce te-ai arătat curăţitor spinilor celor răi ai păcatelor;
Bucură-te, iubitorule al vieţii în curăţie;
Bucură-te, blândule arhiereu al lui Hristos;
Bucură-te, floarea cea cu dulce miros;
Bucură-te, că înseninezi sufletele credincioşilor;
Bucură-te, că luminezi minţile cele întunecate;
Bucură-te, că alungi gândurile cele deşarte;
Bucură-te, alăută cu dulce glăsuire;
Bucură-te, îndrumătorule al turmei celei duhovniceşti;
Bucură-te, că prin tine şi noi aflăm mântuire;
Bucură-te, veselia sufletului dornic de Hristos;
Bucură-te, că altceva nu ştiu ce să grăiesc fără numai: bucură-te;
Bucură-te, Sfinte Parinte Ghelasie!

Condacul al 12-lea

Mintea ta, Sfinţite Părinte, ziua şi noaptea o ai îndreptat la cereştile lăcaşuri şi ai fost ca o fecioară înţeleaptă cu candela aprinsă plină de untdelemnul dragostei nepieritoare. Pentru aceasta în veci petreci în ceruri cu toţi sfinţii, iar noi, cinstindu-te, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Lăudăm, Sfinţite Părinte Ghelasie, dragostea ta de pe pământ faţă de fiii duhovniceşti pe care i-ai păstorit, precum şi multele minuni pe care le-ai săvârşit, tămăduind pe toţi cei ce cu dragoste te cinstesc pe tine, Sfinte Ghelasie, zicând:
Bucură-te, slujitorul lui Hristos;
Bucură-te, făcătorule de minuni părinte;
Bucură-te, de Hristos iubitorule fierbinte;
Bucură-te, izbăvitorule de tot felul de boli;
Bucură-te, cu monahii împreună nevoitorule;
Bucură-te, al credincioşilor evlavioşi povăţuitorule;
Bucură-te, învăţătorule al dreptei credinţe;
Bucură-te, că toţi te cinstim fierbinte;
Bucură-te, că pururea cu tine ne lăudăm;
Bucură-te, că prin tine pace sufletelor aflăm;
Bucură-te, că prin atingerea sfintelor tale moaşte de neputinţele noastre ne vindecăm;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul al 13-lea

O, Preaminunate şi Sfinte Părinte, cu umilinţă strigăm şi cerem de la tine al tău sprijin în această vale a plângerii şi te rugăm, primeşte această puţină rugăciune şi o înalţă la tronul lui Dumnezeu, ca prin mijlocirile tale să ne învrednicim şi noi veşnicei Împărăţii şi să cântăm cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii, cântând, cu bucurie te-au primit pe tine..., Condacul 1: Preafericite Părinte Ierarhe Ghelasie, prinos de mulţumire...,

Icosul 1

Îngerii, cântând, cu bucurie te-au primit pe tine, Sfinte Ierarhe Ghelasie, că îngereşte pe pământ ai vieţuit şi turma duhovnicească ţie încredinţată bine ai păstorit-o. Pentru aceasta, primeşte de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, cel ce ai fost ca un înger în trup;
Bucură-te, cel ce ai fost îmbrăcat cu harul arhieriei;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu râvnă ai slujit;
Bucură-te, că trupul cu postiri şi privegheri ţi l-ai înfrumuseţat;
Bucură-te, că sufletul cu virtuţi ţi l-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce eşti împreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, că pentru Biserica lui Hristos jertfă te-ai adus;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale duhurile necurate ai izgonit;
Bucură-te, că pe cei stăpâniţi de demon i-ai tămăduit;
Bucură-te, că apă din pământ ai izvorât;
Bucură-te, lauda cea preaiubită a călugărilor;
Bucură-te, podoabă sfinţită a meleagurilor Râmeţului;
Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

Condacul 1 

Preafericite Părinte Ierarhe Ghelasie, prinos de mulţumire îţi aducem noi, nevrednicii, pentru folosinţele pe care le dobândim de la tine neîncetat şi, ca unul care ne izbăveşti de tot necazul cu rugăciunile tale, primeşte de la noi această cântare sfântă: Bucură-te, Sfinte Părinte Ghelasie!

şi această:

Rugăciune către Sfântul Ghelasie de la Râmeţ

La tine, Sfinte Părinte Ghelasie, înălţându-ne gândurile, cu umilinţă şi cu căldură ne rugăm: caută din înălţimea plină de slavă a cerului şi te milostiveşte de suferinţele, durerile, patimile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorările noastre. Şi roagă pe Stăpânul şi Dumnezeul nostru cel ceresc să ne ierte păcatele pe care, cu ştiinţă şi cu neştiinţă, le săvârşim neîncetat, ca şi pentru puţina noastră dragoste faţă de El şi de aproapele nostru, rugându-L să fie pururea milostiv şi iertător şi să îndepărteze de la noi toată suferinţa şi durerea. Fii povăţuitorul şi călăuzitorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieţii, pentru ca, urmând pilda credinţei şi a dragostei tale faţă de Hristos, să ne învrednicim de darurile Sale şi, trecând din această viaţă, să ne bucurăm, împreună cu tine şi cu toţi cei bineplăcuţi din veac ai Domnului, de Împărăţia cea nesfârşită a cerurilor; ca acolo, înconjuraţi de cetele îngereşti, să aducem mărire şi cinstire lui Dumnezeu cel în Treime închinat: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

Troparul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ, glasul 1

De Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Ghelasie, povăţuitorul călugărilor, preoţilor şi credincioşilor, podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor, sprijinitorul celor în necazuri şi făcătorule de minuni, cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti. Cu aceştia roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă.

 

Cântarea 1

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Adunându-ne credincioşii, să cinstim cu laude şi cu cântări după datorie pe Sfântul Ghelasie, făcătorul de minuni ca pe o podoabă a mănăstirii şi a laturii Râmeţului şi povăţuitor al călugărilor.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul curăţindu-te pe tine însuţi prin înfrânare Preafericite, te-ai arătat locaş lui Dumnezeu şi împreună locuitor cu îngerii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

În Mănăstirea Râmeţ ai vieţuit şi bună rânduială de slujbe dumnezeieşti ai aşezat pentru toată vremea. Aici prin osteneli de zi şi noapte te-ai făcut mare luminător al călugărilor, pentru care te cinstim cu evlavie Părinte Ierarhe Ghelasie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născătoare de Dumnezeu Preacurată, Ceea ce mai presus de fire ai născut întrupat pe Cuvântul Cel Veşnic şi mai presus de toate, pe tine te lăudăm.

 

Cântarea a 3-a

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aţintindu-ţi ochii sufletului către Dumnezeu, pe Dânsul L-ai iubit, părinte şi urând cele pământeşti, viaţă îngerească ai vieţuit în trup şi celei cereşti te-ai făcut părtaş.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu ai suferit să vezi în mănăstirea ta lucruri potrivnice vieţii călugăreşti, aşezând bună rânduială în toate. De aceea ai mustrat cu asprime pe cei ce nu păstrau rânduială vieţii de obşte pe care ai împodobit-o cu virtuţi, Sfinte Ierarhe Ghelasie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Ghelasie, cu sfinţenie ai păstrat rânduială călugărească şi nu ai îngăduit nimănui să săvârşească fapte necuviincioase în mănăstirea ta, pedepsind pe cei ce călcau porunca ta, vrednicule de laudă ierarhe.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe un trandafir din Rai, plin de bună mireasmă, te-a aflat pe tine Cel Curat şi s-a sălăşluit în pântecele tău, umplând pe credincios de bună mireasmă duhovnicească.

 

Cântarea a 4-a

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind în casa lui Dumnezeu, ai odrăslit buna rodire a faptelor bune şi zburdălnicia trupului ai veştejit cu viaţă sihăstrească.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu focul dragostei lui Hristos, ai ars spinii patimilor şi pe tine te-ai arătat lăcaş al Duhului Sfânt, vrednicule de pomenire, Părinte Ghelasie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Femeia cea paralizată fiind dusă prin multe mănăstiri ca să dobândească izbăvire, te-ai arătat ei în vis şi ai povăţuit-o să meargă la Râmeţ unde va fi tămăduită. Şi aflând ea acea vatră de trăire călugărească, a găsit alinare sufletului şi putere trupului dosădit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mantie de porfiră tainică s-a ţesut Dumnezeului tuturor din Preacuratele tale sângiuiri Născătoare de Dumnezeu, cu care împodobindu-Se, ne-ai împreunat pe noi cu Dumnezeu Tatăl.

 

Cântarea a 5-a

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Femeia cea bolnavă adusă la Mănăstirea Râmeţ, plângea şi se ruga: Sfinte Gheiasie ajută-mă, mă scapă şi mă mântuieste.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

La îndemn lăuntric stareţul mănăstirii purtând în mâini trei capete de vieţuitori scoase din vâltoarea apei şi oprite în chip minunat pe fereastra bisericii, le-a apropiat pe toate de bolnavă, iar la atingerea de capul Sfântului Gheiasie, femeia a fost scuturată ca de friguri, lăsând-o ca moartă. Şi îndată trezindu-se ca din somn greu, s-a făcut sănătoasă, slăvind puterea lui Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Femeia vindecată mărturisea cum a scăpat de un chin aşa de mare şi cum i s-a arătat ei în chip minunat Sfântul Gheiasie, spunându-i că el este ocrotitor al Mănăstirii Râmeţ.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Emanuel Stăpânul tuturor născându-l fără stricăciune, ai rămas Fecioară şi după naştere, pe care roagă-L să ne ocrotească sub Sfânt Acoperământul tău.

 

Cântarea a 6-a

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfinte Ghelasie, adormirea ta s-a făcut în chip minunat, căci mergând la Hopagi te-au întâmpinat călugării foarte însetaţi, neavând apă să bea. Dar tu făcând semnul Sfintei Cruci pe pământ, îndată a izvorât apă, încât toţi s-au spăimântat, slăvind pe Dumnezeu de puterea cu care te-a învrednicit.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vrând să te smereşti, părinte şi să nu fi lăudat pentru o faptă ca aceasta, rugându-te lui Dumnezeu ai mers pe asin spre mănăstire, însă pe drum ai adormit şi cunoscând tainic vestea morţii celei sfinte, clopotele celor şapte biserici de primprejur au sunat singure, iar la sosirea ta la mănăstire, în faţa bisericii ca o mărturie peste timp săpată în piatră a rămas urma asinului tău Părinte Ierarhe Ghelasie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Adormirea ta o au slăvit ostile îngereşti şi ale sfinţilor şi toţi creştinii din satele aflate în jurul mănăstirii aduceau închinăciune lui Dumnezeu Cel Care ştie să înalţe pe cei smeriţi. Pentru aceasta roagă-te Sfinte Ierarhe pentru toţi cei care te cinstim pe tine cu credinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce ai născut pe Hristos Cel prin cuvânt Întrupat, rugămu-ne Fecioară, izbăveşte de cursele vrăjmaşului sufletele noastre.

 

CONDAC

Glas 4

Mărturisitor al credinţei ortodoxe şi bun apărător al Bisericii lui Hristos, Prea Fericite Părinte Ghelasie, purtătorule de biruinţă ocroteşte cu rugăciunile tale pe binecredincioşii care îţi cântă pururea: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Ghelasie, Părintele nostru.

 

Cântarea a 7-a

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râu de lacrimi ai vărsat, rugându-te lui Dumnezeu pentru toată lumea şi nevoindu-te cu mare asprime ţi-ai petrecut viaţa în post şi rugăciune, bine călăuzind spre mântuire turma ţie încredinţată. Pentru aceasta slăvim pe Dumnezeu care ţi-a dat această putere.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce ai îndrăzneală către Hristos, turma Lui o povăţuieşti la împărăţia cea de sus, Sfinte Ierarhe Ghelasie, iar nouă celor ce suntem împresuraţi de multe necazuri şi ispite ne dai mână de ajutor, ca neîncetat să te slăvim pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Ghelasie, multe minuni ai săvârşit în viaţă şi după trecerea ta în locaşurile cele de sus nimeni nu le poate lăuda, cum se cuvine; căci auzind de tine Elisabeta din părţile Banatului, venind la mănăstire să-ţi aducă închinăciune şi rugă fierbinte nu s-aînvrednicit de mila ta până ce mâna ei dreaptă nu s-a umplut de un miros greu nemaiputând să-şi facă Sfânta Cruce. Atunci cu mare plângere şi-a mărturisit păcatul ce-l gândise, rugându-te pe tine Sfinte s-o ierţi, după multe lacrimi şi rugăciuni, s-a izbăvit vindecându-se.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce ai făcut pe Fecioara Cer şi dintr-însa ai strălucit ca soarele, bine eşti cuvântat în veci Dumnezeul părinţilor noştri.

 

Cântarea a 8-a

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu roua înfrânării ai stins de tot cuptorul patimilor, Părintele nostru Ghelasie, cu bună credinţă strigând: popoare preaînălţaţi pe Domnul întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

S-a auzit de minunile tale, Sfinte Ghelasie, în toate părţile şi creştinii de pretutindenea vin cu mare evlavie şi după credinţa lor le împlineşti cererile făcute cu multă stăruinţă.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Un eretic din Cacova Aiudului, fiind paralizat se purta în cârje. Auzind de vindecările ce se fac la Râmeţ, a cerut să fie adus la mănăstire. Aici rugându-se Sfântului să-l ajute, a făgăduit lepădarea de credinţa eretică şi trecerea la ortodoxie. Şi prin lucrarea lui Dumnezeu mare minune s-a săvârşit căci atingându-se de capul tău îndată s-a simţit sănătos cu trupul şi aruncând cârjele a mers pe picioarele lui acasă, trecând cu toată familia sa la credinţa ortodoxă.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu mare bucurie, Sfinte, te lăudăm pe tine, că te avem ca pe o comoară de mare preţ în această mănăstire, pe care o binecuvintezi cu multe daruri, pentru care Îl slăvim pe Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Râu pururea Curgător ne izvorăşti nouă celor ce alergăm cu credinţă la tine, Preacurată şi cei care ne împărtăşim de har din destul, lăudăm naşterea ta şi o preaînălţăm întru toţi vecii.

Irmosul

Să lăudăm bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe tinerii cei binecredincioşi în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte Ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminător mare, Părinte, te-ai arătat că nu suferi să vezi nedreptatea şi urâciunea de patimi în locul sfânt al mănăstirii. Pe cei cuprinşi de gânduri necredincioase îi îndepărtezi de la acest locaş sfânt, ca pe unii ce nu răspund chemării la viaţa călugărească.

Stih: Sfinte Părinte Ghelasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pătruns de sfinţenia vieţii şi în sărăcie trăind Părinte, toţi credincioşii de pe aceste meleaguri se mirau de dosădirea cu nevoinţe aspre a trupului tău şi cu multă evlavie şi smerenie ascultau poveţele tale Sfinte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinte Părinte Ierarhe Ghelasie, de la sfântul tău sicriu izvorăşte bună mireasmă care poartă duhul sfinţeniei tale în sufletele vieţuitoarelor. Şi închinându-ţi-se ţie, dau slavă lui Dumnezeu, Cel Care te-a încununat cu alese virtuţi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Curată Fecioară, Poarta Cuvântului, Maica Dumnezeului nostru roagă-te să ne mântuim noi şi tot neamul omenesc din robia păcatului şi a morţii.

 

SEDELNA, glas 1. Podobie: Mormântul Tău...

Urând desfătările acestei lumi şi iubind din suflet numai pe Hristos, vrednicule de cinstire, Sfinte Ghelasie, ai socotit pustiul ca pe o cetate bună de locuit. Deci petrecându-ţi timpul în cugetări sfinte de folos obştii, te-ai arătat înger, vieţuind în trup, pentru care te cinstim cu evlavie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţile fecioriei tale...,

Părăsind avuţia cea pământească şi slava cea trecătoare, ai dobândit, Părinte Ghelasie, avuţia cea cerească şi nepieritoare. Pentru aceasta strigăm către tine: pomeneşte-ne şi pe noi ca unul care ai îndrăzneală către Dumnezeu, Părinte Ierarhe Ghelasie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca o Vie Nelucrată Fecioară, ai odrăslit Strugurele cel Prea Frumos care izvorăşte nouă Vinul mântuirii şi veseleşte sufletele şi trupurile tuturor. Pentru aceasta, ţie, ca pe o Pricinuitoare a tuturor bunătăţilor, pururea îţi strigăm: Bucurate cea Plină de dar, Domnul este cu tine.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţile fecioriei tale...,

Curata şi cea Neispitită de nuntă, Maica Ta Hristoase, văzându-Te pe Tine mort şi Răstignit pe Cruce ca o Maică plângând striga: Ce Ţi-a răsplătit adunarea iudeilor cea fără de lege, care s-a bucurat de binefacerile Tale, Fiul meu? Laud îngăduinţa Ta cea dumnezeiască.

Rugăciune către Sfântul Ghelasie de la Râmeţ


Către tine, Sfinte părinte Ghelasie, înălţându-ne gândurile, cu umilinţă şi cu căldură ne rugăm: caută din înălţimea plină de slavă a cerului şi te milostiveşte de suferinţele, durerile, patimile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorările noastre. Şi roagă pe Stăpânul şi Dumnezeul nostru cel ceresc, să ne ierte păcatele pe care, cu ştiinţă şi cu neştiinţă, le săvârşim neîncetat, că şi pentru puţina noastră dragoste faţă de El şi de aproapele nostru, rugându-L să fie pururea milostiv şi iertător şi să îndepărteze de la noi toată suferinţa şi durerea. Fii povăţuitorul şi călăuzitorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieţii, pentru că, urmând pilda credinţei şi a dragostei tale faţă de Hristos, să ne învrednicim de darurile Sale şi trecând din această viaţă să ne bucurăm împreună cu tine şi cu toţi cei bineplăcuţi din veac ai Domnului, de Împărăţia cea nesfârşită a cerurilor; că acolo, înconjuraţi de cetele îngereşti, să aducem mărire, şi cinste lui Dumnezeu cel în Treime închinat: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!


Acatistul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț

 

De este preot, ziceBinecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Aminiar de este diacon, monah sau mirean, zicePentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

Condac 1

Urmând lui Hristos, fericite părinte, ai părăsit casa părinților tăi și, neaflând odihnă în patria ta, în muntele Athosului sihastru te-ai făcut; și ca un alt Avraam în binecuvântatul pământ românesc te-ai sălășluit, ajungând mare stareț și Părinte, cu mulți fii duhovnicești în țara Moldovei. Pentru aceasta, cu evlavie, îți strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Icos 1

Născut în familie preoțească, de mic ai iubit pe Hristos și ai dorit liniștea și neîncetata rugăciune, pentru care te rugăm să primești de la noi, fiii tăi, această cântare de laudă:
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucură-te, floare de mult preț a Poltavei;
Bucură-te, crin duhovnicesc al Ortodoxiei;
Bucură-te, că de mic ai fost chemat de Hristos;
Bucură-te, că din pruncie ai iubit Biserica;
Bucură-te, făclie care arzi pentru Domnul;
Bucură-te, lumânare nestinsă a Răsăritului;
Bucură-te, candelă aprinsă a rugăciunii;
Bucură-te, sfeșnic neprihănit al fecioriei;
Bucură-te, locaș al cereștilor bunătăți;
Bucură-te, tânărule cu minte de bătrân;
Bucură-te, bătrân înțelept cu inimă de părinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 2

Nici lacrimile mamei, nici dorul fraților tăi, nici pământul natal nu te-au putut opri să urmezi lui Hristos, ci toate lăsându-le, pe diavoli i-ai biruit și ispitele tinereții le-ai potolit și pe prietenii tăi i-ai părăsit, alergând spre cele cerești, fericite, pentru care împreună cu tine cântăm lui Hristos: Aliluia!

Icos 2

Ne minunăm de râvna ta, sfinte, cum ai lăsat cele trecătoare pentru cele veșnice; cum ai biruit slăbiciunile firii și ți-ai găsit adăpost în pământ străin, ajungând fiu sufletesc al Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului și sihastru iscusit în Sfântul Munte Athos, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, piatră aleasă a credinței;
Bucură-te, măslin roditor al Bisericii;
Bucură-te, cedru înalt din grădina Raiului;
Bucură-te, măr udat de roua Duhului Sfânt;
Bucură-te, viță-de-vie mult roditoare;
Bucură-te, pământ cu multe feluri de roade;
Bucură-te, bob de grâu purtător de har;
Bucură-te, trandafir bine mirositor al Bisericii;
Bucură-te, rod neatins de patimi;
Bucură-te, suflet curat de copil ceresc;
Bucură-te, tată duhovnicesc cu mulți fii;
Bucură-te, dascăl iscusit al neadormitei rugăciuni;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 3

S-au minunat părinții din mănăstirile Dălhăuți și Poiana Mărului, văzând râvna ta pentru rugăciune și ascultare, smerenia cea adâncă a inimii tale și lacrimile care curgeau din ochii tăi. Însă tu, Părinte, ascunzând toate în cămara sufletului tău, cântai neîncetat lui Hristos: Aliluia!

Icos 3

Din copilărie ai urmat lui Hristos, având Tată pe Dumnezeu, maică Biserica, acoperământ pe Preasfânta Fecioară, frați pe sfinți și pe îngeri, și povățuitori pe Cuvioșii Athosului și pe duhovnicii din mănăstirile Moldovei. Pentru aceasta, cu credință îți strigăm:
Bucură-te, cetățean al Raiului;
Bucură-te, împreună-vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, fiu sufletesc al Muntelui Athos;
Bucură-te, egumen mult căutat al atoniților;
Bucură-te, că ai fost chemat de Hristos în țara Moldovei;
Bucură-te, că nu te-ai împotrivit voinței dumnezeiești;
Bucură-te, că nu ai iubit nimic din cele pământești;
Bucură-te, că ai găsit odihnă și sălaș fiilor tăi în Mănăstirea Dragomirna;
Bucură-te, că ai adunat în ea mulțime de fii sufletești;
Bucură-te, slujitor vrednic al Împăratului Hristos;
Bucură-te, că ai hrănit pe călugări cu învățături dumnezeiești;
Bucură-te, sfinte purtător de lumină;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 4

Cum vom lăuda nevoințele tale, Cuvioase Părinte? Că ne minunăm de râvna ta în lucrarea faptelor bune; de tăria ta în osteneli; de răbdarea ta în privegheri de toată noaptea; de lacrimile tale cele de taină și de darul neîncetatei rugăciuni care se odihnea în inima ta. De aceea, te rugăm, ajută-ne și pe noi cu darul tău, să pășim pe calea pocăinței, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4

Părinte între părinți și dascăl între dascăli te știm, Cuvioase Părinte Paisie; duhovnic iscusit cu dreaptă măsură, stareț înțelept și părinte a mii de călugări și mare rugător înaintea Preasfintei Treimi. De aceea, cu multă evlavie, îți cântăm:
Bucură-te, stâlp neclintit al dreptei credințe;
Bucură-te, hotar statornic al adevărului;
Bucură-te, piatră tare a dogmelor ortodoxe;
Bucură-te, cugetător smerit al celor cerești;
Bucură-te, învățător iscusit al faptelor bune;
Bucură-te, candelă nestinsă a sfintei rugăciuni;
Bucură-te, stea călăuzitoare a călugărilor;
Bucură-te, înnoitorule al Mănăstirii Dragomirna;
Bucură-te, părintele săracilor și doctorul bolnavilor;
Bucură-te, tâlcuitor al Filocaliei;
Bucură-te, prieten iubitor al Sfinților Părinți;
Bucură-te, slujitor al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 5

Urmând întru toate lui Hristos și sfinților Lui, ai iubit cel mai mult rugăciunea și învățăturile dumnezeieștilor Părinți. De aceea, fericite, ai întemeiat în Moldova trei cetăți duhovnicești ale neîncetatei rugăciuni: Dragomirna, Secu și Mănăstirea Neamțului, făcând din această țară al doilea Athos ortodox. Pentru aceasta, împreună cu îngerii, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5

Ne minunăm, Sfinte Părinte Paisie, de darurile ce le-ai primit de la Hristos, de smerenia și blândețea inimii tale și de grija pe care o aveai pentru poporul ortodox prigonit de cei de altă lege, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, dascăl sfânt al rugăciunii;
Bucură-te, ucenic ales al Sfinților Părinți;
Bucură-te, cămară de taină a Duhului Sfânt;
Bucură-te, părinte al cetelor călugărești;
Bucură-te, apărător al celor săraci și prigoniți;
Bucură-te, împreună-locuitor în Rai cu sfinții;
Bucură-te, neobosit slujitor al Sfintei Liturghii;
Bucură-te, ochi neadormit și minte pururea trează;
Bucură-te, izgonitorule al diavolilor;
Bucură-te, aspru mustrător al celor leneși;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor necăjiți;
Bucură-te, înțelept duhovnic al Moldovei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 6

Căzând Bucovina în mâinile străinilor, ai plecat, Cuvioase Părinte, la Mănăstirea Secu, înjumătățind obștea fiilor tăi, și, cu lacrimi fierbinți despărțindu-te de ei, te-ai așezat aici, Părinte, adunând și alți ucenici în jurul tău și împreună cu ei slăveai neîncetat pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 6

La Mănăstirea Secu nevoindu-te, ai umplut munții și văile de pustnici și Cuvioși, înnoind schiturile Sihla și Sihăstria spre lauda lui Dumnezeu, pentru care primește, fericite, această cântare:
Bucură-te, locaș al rugăciunii;
Bucură-te, casă a binecuvântării;
Bucură-te, rugător al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, lauda Maicii Domnului;
Bucură-te, candelă a Bisericii;
Bucură-te, dascăl al pocăinței;
Bucură-te, părinte al sihaștrilor;
Bucură-te, biserică vie a dumnezeieștii iubiri;
Bucură-te, cu îngerii împreună-vorbitorule;
Bucură-te, cu părinții împreună-rugătorule;
Bucură-te, cu sfinții împreună-locuitorule;
Bucură-te, slugă credincioasă a lui Hristos;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 7

N-ai dat somn ochilor tăi, Cuvioase Părinte, nici genelor tale dormitare, căci ziua și noaptea te rugai pentru tine și pentru fiii tăi, ca să fiți izbăviți de cursele vrăjmașului, cântând lui Dumnezeu, împreună cu ei: Aliluia!

Icos 7

Vas al rugăciunii și pom al Raiului fiind, de sus primeai har și mângâiere prin mijlocirea Maicii Domnului și a tuturor sfinților, cărora cu credință le-ai urmat, pentru care îți strigăm: Bucură-te, stâlp al rugăciunii;
Bucură-te, tămâie binemirositoare;
Bucură-te, mir dumnezeiesc;
Bucură-te, chip îngeresc;
Bucură-te, părinte duhovnicesc;
Bucură-te, făclie care luminezi calea vieții;
Bucură-te, văpaie care arzi pe diavoli;
Bucură-te, cămară în care vorbești cu Hristos;
Bucură-te, vindecător de boli sufletești și trupești;
Bucură-te, dascăl iscusit al tinerilor;
Bucură-te, povățuitor smerit al bătrânilor;
Bucură-te, că ești umbrit de Duhul Sfânt;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 8

Purtarea de grijă a lui Dumnezeu te-a chemat la Neamț, Sfinte Părinte Paisie, unde, cu multe lacrimi, ai venit cu fiii tăi de la Mănăstirea Secu, pentru a spori viața cea duhovnicească în Hristos, Căruia se cuvine să-I cântăm: Aliluia!

Icos 8

Primit ai fost cu mare bucurie în Mănăstirea Neamț unde, cu rugăciuni și privegheri de toată noaptea, slăvind pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu, te osteneai, pentru care cu bucurie îți strigăm:
Bucură-te, înțelept păstor al Mănăstirii Neamțului;
Bucură-te, întâiule între stareții Moldovei;
Bucură-te, ochi neadormit și înaintevăzător;
Bucură-te, sfătuitor al ierarhilor și al domnitorilor;
Bucură-te, iscusit înnoitor al vieții monahicești;
Bucură-te, apărătorule al trăirii duhovnicești;
Bucură-te, părinte al cuvioșilor părinți;
Bucură-te, cumpănă a dreptei judecăți;
Bucură-te, fântână cu izvor de apă vie;
Bucură-te, foc care arzi toate ispitele;
Bucură-te, ctitor al multor sihăstrii;
Bucură-te, povățuitor al pustnicilor din Muntele Ceahlău;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 9

Cum vom tăcea, Sfinte Părinte Paisie, și să nu vestim faptele tale, și a lăuda nevoințele cele de taină? Căci, adăugând osteneli peste osteneli, stropindu-le cu multe lacrimi și adunând în jurul tău mulțime de călugări, ai făcut din Mănăstirile Neamț și Secu cer pământesc și rai duhovnicesc; pentru acestea, laudă aducem Preasfintei Treimi, cântând: Aliluia!

Icos 9

Lăudăm, Cuvioase Părinte, viața ta și cinstim mulțimile călugărilor adunați în jurul tău, care neîncetat slăveau pe Dumnezeu cu cântări duhovnicești și cu glasuri îngerești; căci toți te iubeau, toți îți urmau și cu bucurie râvneau după Hristos, pentru care, împreună cu ei, îți strigăm:
Bucură-te, părinte al rugăciunii inimii;
Bucură-te, făclie luminoasă a ortodocșilor;
Bucură-te, înnoitorule al multor mănăstiri;
Bucură-te, povățuitor al Mănăstirii Optina;
Bucură-te, ctitor duhovnicesc al Mănăstirii Văratic;
Bucură-te, podoabă de mult preț a Moldovei și a Țării Românești;
Bucură-te, duhovnic sfânt al călugărilor și al sihaștrilor;
Bucură-te, prietenul sfinților și al cuvioșilor;
Bucură-te, călăuză bună a domnitorilor și a dregătorilor creștini;
Bucură-te, stâlp de nădejde al celor slabi și neputincioși;
Bucură-te, luptător neobosit împotriva patimilor;
Bucură-te, sabie care tai gândurile cele rele;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 10

Păstorii cei duhovnicești te căutau, Cuvioase, călugării și sihaștrii urmau sfaturile tale, bolnavii cu trupul și cu sufletul primeau de la tine sănătate și binecuvântare; pe săraci îi îndestulai și nimeni nu ieșea de la tine lipsit și nemângâiat; pentru aceasta, cu bucurie, împreună cu tine și cu fiii tăi, cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10

Cunoscut s-a făcut numele tău în toate țările ortodoxe și mulți alergau în obștea Mănăstirii Neamț, dorind să urmeze vieții tale sau măcar să te vadă și să te asculte. Căci duhovnicii îți cereau sfat, domnitorii cereau binecuvântare, călugării urmau îndemnurile tale, săracii se întorceau miluiți; pentru care și noi, împreună cu ei, aducem această cântare de laudă:
Bucură-te, cetate întărită a Ortodoxiei;
Bucură-te, bucuria călugărilor;
Bucură-te, luceafăr al sihaștrilor;
Bucură-te, sfătuitor al domnitorilor;
Bucură-te, sfetnic al ierarhilor;
Bucură-te, mângâiere a credincioșilor;
Bucură-te, cununa Mănăstirilor Neamț și Secu;
Bucură-te, învățătorule și înaintevăzătorule;
Bucură-te, părinte bun și iertător;
Bucură-te, învățător al sfințeniei;
Bucură-te, fierbinte rugător pentru noi toți;
Bucură-te, făclie de mult preț a Moldovei;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 11

Iubind pe Hristos și învățăturile sfinților Lui, ai făcut din Mănăstirea Neamț locaș de închinare, zid întărit împotriva patimilor și școală de duhovnicie, îndestulând Moldova cu învățăturile Sfinților Părinți și călăuzind pe toți pe calea mântuirii; pentru aceea, într-un glas cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 11

Apropiindu-te de obștescul sfârșit, întristare a cuprins pe toți, Sfinte Părinte Paisie și, mutându-te la cele cerești însoțit de îngeri, numărat ai fost în ceata Sfinților Părinți, lăsând cu multe lacrimi pe fiii tăi, cu care împreună îți strigăm:
Bucură-te, prietenul sfinților;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, împreună numărat cu sfinții;
Bucură-te, locuitorule al Raiului;
Bucură-te, cetățean al Cerului;
Bucură-te, cel ce cânți măririle lui Dumnezeu;
Bucură-te, candelă a Ortodoxiei;
Bucură-te, că numele tău este cunoscut tuturor;
Bucură-te, că te rogi lui Hristos pentru noi toți;
Bucură-te, că ești încununat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, Părinte sfânt și al nostru povățuitor;
Bucură-te, că locuiești în lumina lui Hristos;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 12

Cinstitul tău mormânt, din biserica Mănăstirii Neamț, și sfintele tale moaște ne mângâie și ne ajută pe toți cu puterea rugăciunilor tale către Dumnezeu. De aceea, Sfinte Părinte Paisie, roagă-te pentru noi, ca să dobândim iertare de păcate și împreună să cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icos 12

Ca un duhovnic iscusit ai venit la noi și ca un înger în trup ai plecat la Dumnezeu, Cuvioase Părinte Paisie, lăsându-i întristați pe fiii tăi sufletești. Pentru aceasta, roagă-te înaintea Preasfintei Treimi să ne acopere de tot răul pe pământ și să ne facă moștenitori ai cereștii împărății, ca împreună, într-un glas, să-ți înălțăm această cântare:
Bucură-te, înger pământesc și om ceresc;
Bucură-te, fiu al Ucrainei și părinte al Moldovei;
Bucură-te, lauda Poltavei și bucuria Ortodoxiei;
Bucură-te, făclie a Muntelui Athos și părinte al monahilor;
Bucură-te, că împreună cu toți sfinții petreci în Rai;
Bucură-te, ucenicul Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului;
Bucură-te, împreună-nevoitor cu pustnicul Onufrie de la Sihăstria Voronei;
Bucură-te, Cuvioase, trăitor și tâlcuitor al Filocaliei;
Bucură-te, că ne-ai lăsat ca testament credința și faptele tale;
Bucură-te, că împreună cu îngerii cânți Preasfintei Treimi;
Bucură-te, odor de mare preț al monahismului ortodox;
Bucură-te, fierbinte rugător pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 13

O, Cuvioase Părinte Paisie, cunună a monahismului ortodox, stareț sfânt și părinte duhovnicesc, podoabă a Bisericii și moștenitor al împărăției cerești, primește aceste smerite rugăciuni de la noi, nevrednicii fiii tăi, care, împreună cu îngerii, cântăm: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1: Născut în familie preoțească..și Condacul 1: Urmând lui Hristos...

Icos 1

Născut în familie preoțească, de mic ai iubit pe Hristos și ai dorit liniștea și neîncetata rugăciune, pentru care te rugăm să primești de la noi, fiii tăi, această cântare de laudă:
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucură-te, floare de mult preț a Poltavei;
Bucură-te, crin duhovnicesc al Ortodoxiei;
Bucură-te, că de mic ai fost chemat de Hristos;
Bucură-te, că din pruncie ai iubit Biserica;
Bucură-te, făclie care arzi pentru Domnul;
Bucură-te, lumânare nestinsă a Răsăritului;
Bucură-te, candelă aprinsă a rugăciunii;
Bucură-te, sfeșnic neprihănit al fecioriei;
Bucură-te, locaș al cereștilor bunătăți;
Bucură-te, tânărule cu minte de bătrân;
Bucură-te, bătrân înțelept cu inimă de părinte;
Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Condac 1

Urmând lui Hristos, fericite părinte, ai părăsit casa părinților tăi și, neaflând odihnă în patria ta, în muntele Athosului sihastru te-ai făcut; și ca un alt Avraam în binecuvântatul pământ românesc te-ai sălășluit, ajungând mare stareț și Părinte, cu mulți fii duhovnicești în țara Moldovei. Pentru aceasta, cu evlavie, îți strigăm: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, mare povățuitor al călugărilor!

Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie de la Neamț

Cuvioase Părinte Paisie, fiu al Ucrainei și părinte duhovnicesc al Moldovei, lauda monahismului ortodox, stareț sfânt al Mănăstirii Neamț, părinte și dascăl al neîncetatei rugăciuni și povățuitor blând și smerit al cuvioșilor călugări, cu evlavie îngenunchem înaintea sfintei tale icoane și cu credință cerem să te rogi înaintea Preasfintei Treimi pentru noi păcătoșii, fiii tăi.

Ascultă rugăciunile noastre și le du la Hristos Dumnezeu și la Preasfânta Fecioară Maria. Îndepărtează ispitele cele grele de la noi și, cu rugăciunile tale, ajută-ne să biruim patimile și gândurile noastre cele rele. Învață-ne, Sfinte Părinte Paisie, să ne rugăm cu lacrimi; învață-ne să ne iubim și să slăvim neîncetat pe Dumnezeu. Alungă dintre noi furtuna ispitelor trupești și sufletești, neascultarea, mândria și tot cugetul viclean. Întărește iarăși viața duhovnicească în mănăstirile noastre și, mai ales, smerenia, ascultarea și sfânta rugăciune.

Izbăvește-ne de împuținarea credinței și împietrirea inimii și roagă-te Domnului să ne dăruiască părinți duhovnicești buni și darul sfintelor lacrimi, ca, astfel, trăind în smerenie și viață curată, să dobândim cereasca împărăție pe care ne-a făgăduit-o Hristos. Roagă-te, Cuvioase Părinte Paisie, împreună cu toți sfinții, să întărească Hristos dreapta credință în lume și viața sfântă în mănăstirile, în satele și orașele de pretutindeni.

Ajută-ne, Cuvioase Părinte Paisie să împlinim poruncile lui Hristos, și, împreună cu cetele cerești, roagă-te pentru părinții noștri ierarhi, preoți și călugări, pentru mame și copii, pentru cei care sunt în suferințe și în nevoi, pentru toți dreptcredincioșii creștini și pentru pacea Bisericii lui Hristos, ca să ne acopere de tot răul cu harul Preasfintei Treimi, Căreia I se cuvine laudă și mulțumire în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie de la Neamț

Cuvioase Părinte Paisie, fiu al Ucrainei și părinte duhovnicesc al Moldovei, lauda monahismului ortodox, stareț sfânt al Mănăstirii Neamț, părinte și dascăl al neîncetatei rugăciuni și povățuitor blând și smerit al cuvioșilor călugări, cu evlavie îngenunchem înaintea sfintei tale icoane și cu credință cerem să te rogi înaintea Preasfintei Treimi pentru noi păcătoșii, fiii tăi.

Ascultă rugăciunile noastre și le du la Hristos Dumnezeu și la Preasfânta Fecioară Maria. Îndepărtează ispitele cele grele de la noi și, cu rugăciunile tale, ajută-ne să biruim patimile și gândurile noastre cele rele. Învață-ne, Sfinte Părinte Paisie, să ne rugăm cu lacrimi; învață-ne să ne iubim și să slăvim neîncetat pe Dumnezeu. Alungă dintre noi furtuna ispitelor trupești și sufletești, neascultarea, mândria și tot cugetul viclean. Întărește iarăși viața duhovnicească în mănăstirile noastre și, mai ales, smerenia, ascultarea și sfânta rugăciune.

Izbăvește-ne de împuținarea credinței și împietrirea inimii și roagă-te Domnului să ne dăruiască părinți duhovnicești buni și darul sfintelor lacrimi, ca, astfel, trăind în smerenie și viață curată, să dobândim cereasca împărăție pe care ne-a făgăduit-o Hristos. Roagă-te, Cuvioase Părinte Paisie, împreună cu toți sfinții, să întărească Hristos dreapta credință în lume și viața sfântă în mănăstirile, în satele și orașele de pretutindeni.

Ajută-ne, Cuvioase Părinte Paisie să împlinim poruncile lui Hristos, și, împreună cu cetele cerești, roagă-te pentru părinții noștri ierarhi, preoți și călugări, pentru mame și copii, pentru cei care sunt în suferințe și în nevoi, pentru toți dreptcredincioșii creștini și pentru pacea Bisericii lui Hristos, ca să ne acopere de tot răul cu harul Preasfintei Treimi, Căreia I se cuvine laudă și mulțumire în vecii vecilor. Amin.

Sinaxar 7 Iulie

 

În aceasta luna, în ziua a saptea, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Toma cel din Maleo.

Acesta a stralucit mai întâi cu viata înaltata de voievod, facând multe si mari biruinte împotriva barbarilor. Apoi iubind pe Hristos si socotind toate ale lumii ca nimic a intrat sub jugul cel usor al Domnului. Si atât a întrecut pe ceilalti în rabdarea ostenelilor pentru fapta buna, si cu numele si viata cea cinstita, încât parea un stâlp de foc pentru cei ce erau aproape de dânsul când se ruga. Si suindu-se la muntele ce se numea Maleo, a stralucit ca un luceafar, si îndeletnicindu-se cu rugaciuni si privegheri, a luat darul tamaduirilor: gonind dracii din oameni, dând vedere orbilor, pe schiopi îndreptând si cu rugaciunea izvorând apa. Si alte minuni facând, a raposat în Domnul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintei Mucenite Chiriachi.

ChiriachiÎn zilele împaratului Diocletian, la anul 282, era un crestin anume Dorotei împreuna cu sotia sa care se chema Evsevia. Acestia, fiindca erau fara de fii, se rugau lui Dumnezeu ca sa le dea rod si fiu, fagaduind sa daruiasca iarasi Lui pe copilul ce se va naste lor. Deci a ascultat Dumnezeu rugaciunea lor, si au nascut un prunc de parte femeiasca în ziua de Duminica, pentru care lucru si pe prunca au numit-o Chiriachi, ce va sa zica Duminica. Si au hranit-o cu învatatura si cuvântul Domnului, dupa Apostolul Pavel, si au pazit-o pe fecioara, fiindca fagaduisera a o afierosi lui Dumnezeu.

Iar când pagânul Diocletian a ridicat prigoana asupra crestinilor, atunci au fost pârâti nascatorii sfintei împreuna cu dânsa la tiran, cum ca sunt crestini. Acesta cercetând pe parintii sfintei i-a batut si i-a trimis la ducele Iust, ce se afla la partile Meletinei în Armenia cea mica. Iar pe Chiriachi a trimis-o la cezarul Maximian, care se afla în Nicomidia. Maximian, cercetând pe mucenita si aflând-o tare în credinta lui Hristos, a poruncit de au batut-o mult. Si de vreme ce sfânta se ruga, pentru aceasta tiranul se mânia asupra ostasilor celor ce chinuiau pe mucenita. Atunci a zis sfânta catre Maximian: "Nu te însela, Maximiane, caci niciodata nu ma vei birui, caci harul lui Dumnezeu îmi este în ajutor". Atunci Maximian a trimis pe sfânta la Ilarion, stapânitorul Bitiniei.

Ilarion, cercetând pe mucenita, a dus-o în capistea idolilor. Acolo rugându-se sfânta, s-a facut cutremur mare încât s-au zdrobit idolii si s-au facut ca niste praf; dupa aceasta a urmat si o furtuna de vânt, care a împrastiat în vazduh praful idolilor, si un fulger a ars fata stapânitorului Ilarion, care cazând din scaun a murit.

Venind alt stapânitor în locul lui si fiind înstiintat de acestea, a hotarât ca sfânta sa fie supusa la felurite chinuri, din care a ramas nevatamata. Atunci a sezut stapânitorul la judecata si a dat asupra sfintei hotarârea sa fie ucisa afara din cetate prin taierea capului. Atunci sfânta a cerut vreme ca sa se roage; si dupa ce s-a rugat mult, a învatat pe crestinii cei ce îi urmasera; apoi culcându-se pe pamânt, si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, si mergând ostasii aproape de dânsa, vrând ca sa-i taie capul, si vazând-o moarta s-au spaimântat. Deci s-a facut glas dumnezeiesc catre dânsii: "Mergeti, fratilor, si propovaduiti maririle lui Dumnezeu". Iar ostasii întorcându-se au slavit pe Dumnezeu.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Acachie Sanaitul.

Acahie Sinaitul - fresca din secolul XV, de la Novgorod, RusiaAcest cuvios parinte al nostru a trait la Muntele Sinai si este cel despre care vorbeste Sfantul Ioan Scararul (praznuit la 30 martie si in Duminica a 4-a din Postul Mare) in cartea sa "Scara raiului", treapta a patra.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Peregrin, si cei dimpreuna cu dânsul: Luchian, Pombie, Isihie, Papia, Satornin si Ghermano.

Acestia erau din Italia, dar din pricina prigoanei ce se facea de Traian, au venit la Dirahia, unde vazând pe Sfântul Astie episcopul spânzurat pe Cruce si fericindu-l, au fost prinsi de ostasi. Si marturisindu-se ca sunt crestini, din porunca antipatului Agricola, au fost aruncati în Marea Adriatica. Si asa au luat cununa muceniciei. Iar moastele lor scotându-le marea afara, le-a ascuns în nisip. Dupa ce au trecut 70 de ani, s-au aratat episcopului Alexandriei, care luându-le le-a îngropat cu cinste, facând deasupra lor o casa de rugaciune.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Evstatie, care de foc s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Policarp cel nou, care de sabie s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Evanghel, care de sabie s-a savârsit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Pomenirea Sfîntului Mucenic Teodot din Ankira
Acest mucenic al lui Hristos a fost creştin în taină şi din această poziţie a ajutat puternic Biserica, adunînd şi îngropînd cu cinste trupurile mucenicilor lui Hristos.

Astfel, el a îngropat trupurile a şapte fecioare care fuseseră omorîte pentru mărturisirea Sfintei Credinţe. Dar cînd păgînii au prins de veste, ei l-au supus la aceleaşi torturi şi la urmă l-au omorît. (Vezi şi ziua de 18 mai, pentru mai multe detalii din viaţa Sfîntului Teodot.)

Pomenirea Sfintelor Muceniţe Chiriaca, Valeria şi Maria
Aceste muceniţe au fost toate trei din Cezareea Palestinei. Cînd a început prigonirea creştinilor, ele s-au retras din cetate şi s-au ascuns la o colibă, unde au petrecut în rugăciuni neîncetate către Dumnezeu, postind şi rugîndu-se ca să se răspîndească în întreaga lume credinţa creştină şi ca prigonirea Sfintei Biserici a lui Hristos să înceteze.

Fiind bîrfite la stăpînire, ele au fost aduse înaintea judecăţii, torturate, şi ucise în chinuri la anul 304. Astfel s-au încununat aceste sfinte muceniţe cu slăvitele cununi ale martiriului.

Pomenirea Sfîntului Sfinţitului Mucenic Marchellus, Papă al Romei
În timpul domniei lui Maximian, Marchellus, Papă al Romei fiind, a fost osîndit să pască vitele la un oarecare loc. Spre a-i plăcea lui Diocleţian, care îl făcuse al doilea împărat, Maximian a început să construiască băi publice la Roma, aşa numitele Thermae, şi i-a silit pe creştini să lucreze la ele, precum faraon îi silise odinioară pe evrei să frămînte cărămidă în Egipt şi să facă cele mai chinuitoare şi periculoase munci.

Mulţi creştini au pierit muceniciţi astfel. Printre ei s-au numărat diaconul Chiriac, care avea mare putere asupra diavolilor şi o vindecase pe Artemia, fiica posedată a lui Diocleţian, şi pe Jovia, fiica împăratului persan, şi le botezase pe amîndouă; de asemenea printre aceştia s-a numărat Artemia însăşi; apoi diaconii Sisinie, Smaragdus şi Largius, cei care au fost împreună cu diaconul Chiriac; diaconul Afronianus; doi soldaţi romani proaspăt botezaţi, Papius şi Maurus; bătrînul Saturnin; Crescentianus; şi fericitele fecioare Priscilla şi Lucina, care din averile lor făcuseră cimitirul pentru creştinii ucişi.

Sfîntul Papă Marchellus a păzit vitele vreme îndelungată, iar la urmă, din pricina înfometării, umilinţelor şi torturilor din partea soldaţilor, s-a odihnit şi şi-a dat sufletul în mîinile lui Dumnezeu.

Sfîntul Sfinţit Mucenic Marchellinus, Papă al Romei
Marchellinus a fost predecesorul Papei Marchellus pe tronul patriarhal de la Roma. Cînd împăratul Diocleţian l-a chemat la ordine şi l-a ameninţat cu torturile, Marchellinus a jertfit idolilor, drept pentru care împăratul i-a dăruit un strai scump. Dar după aceasta Marchellinus s-a pocăit cu amar pentru lepădarea lui de Hristos, ca altădată Apostolul Petru.

La vremea aceea se ţinea un sinod al episcopilor în regiunea Campania. Papa Marchellinus s-a îmbrăcat în sac, şi-a turnat cenuşă pe cap şi a intrat astfel în sfînta adunare, mărturisindu-şi păcatul înaintea tuturor şi cerînd judecată. Părinţii i-au zis că el singur trebuie să se judece.

Atunci Marchellinus a zis: „Eu vrednic de rangul preoţesc nu mă mai socotesc a fi; iar trupul meu îngropare să nu aibă după moartea mea, ci la cîini să fie aruncat." Zicînd acestea, el a legat cu blestem pe oricine i-ar călca dorinţa după moarte.

După acestea Marchellinus s-a dus înaintea lui Diocleţian, i-a aruncat cu dispreţ înainte straiul cel scump, L-a mărturisit pe Hristos şi i-a blestemat pe idoli. Împăratul turbat a poruncit ca Marchellinus să fie torturat şi apoi omorît în afara cetăţii, împreună cu trei bărbaţi aleşi şi făcători de bine: Claudie, Cyrinus şi Antoninus.

Trupurile acestor trei bărbaţi au fost îngropate imediat, dar trupul Papei Marchellinus a zăcut neîngropat vreme de treizeci şi şase de zile. Sfîntul Apostol Petru însă i-a apărut noului Papă, Marchellus, şi i-a poruncit ca să ia trupul lui Marchellinus şi să-l îngroape, zicîndu-i: Cel ce se smereşte pe sine se va înălţa (Luca 18:14).

Pomenirea Sfîntului Cuvios Daniil din Pustia Sketică
Acest Daniil a fost stareţul vestitului Schit din Egipt. El a fost ucenicul Sfîntului Arsenie şi povăţuitor al multor sfinţi mari. Multe din cuvintele şi învăţăturile lui sînt cuvinte vii şi faruri călăuzitoare pentru monahi şi astăzi. Odată, pe cînd barbarii au atacat Schitul, fraţii l-au chemat îngroziţi ca să fugă împreună cu ei.

El le-a zis: "Dacă Domnul Însuşi nu mă va păzi, atunci la ce bun mi-ar fi să trăiesc?" Daniil a mai zis: "Cu cît ţi se îngraşă trupul mai tare, cu atît mai mult îţi slăbeşte sufletul." El a vieţuit împreună cu fraţii în obşte timp de patruzeci de ani, dar după aceea s-a retras în pustie, la anul 420 după Hristos.

El s-a întîmplat la Alexandria cînd un bătrîn desfrînat şi rău şi-a ucis pe nora lui, Sfînta Tomaida (vezi aprilie, în 13 zile), pentru că şi-a păzit întreagă fecioria ei împotriva desfrînatului ei socru. Daniil şi ucenicul lui au luat trupul sfintei şi l-au îngropat.

Cîntare de laudă la Sfîntul Marchellinus
O păcătosule, alungă deznădejdea,
Şi fă pocăinţă înaintea lui Dumnezeu,
Căci deznădejdea este bucuria diavolilor.
Iată Marchellinus Ierarhul lui Dumnezeu a fost,
Iar cînd fiarele schingiuirilor a văzut,
De Domnul înaintea împăratului pămîntesc s-a lepădat.
Dar pe el deznădejdea nu l-a biruit,
Ci el mai înainte a alergat
Şi păcatul şi-a mărturisit pe faţă.
Apoi cu vitejie el păcatul şi-a spălat
Întru al lui sînge.
O păcătosule, nu te omorî de întristare,
Nu ţine înăuntru şerpii păcatului.
Căci păcatul ascuns este ca un şarpe în inimă,
Care inima păcătosului ce se tăinuieşte roade.
Petru Apostolul a păcătuit, dar îndată ieşind,
A plîns cu amar.
Aşa fac cei care se pocăiesc întru adevăr.
Cînd un mare Apostol şi un mare ierarh au păcătuit,
Dar pocăindu-se cu amar, i-a iertat Dumnezeu,
Oare crezi că El
Nu te va ierta şi pe tine?
Ci doar pocăieşte-te cu amar,
Fără să-ntîrzii.
Căci moartea păzeşte la uşi,
Ea vine cînd nici gîndeşti,
Ea te poate despărţi de Domnul pe vecie
Dacă tu îţi amîni pocăinţa.
Grăbeşte, scutură deznădăjduirea!
Grăbeşte la pocăinţă cu amar!

Cugetare
Sfinţii au un acut sentiment al conştiinţei. Ceea ce omul obişnuit consideră doar o scăpare, sfinţii socotesc o mare călcare a Legii lui Dumnezeu. S-a povestit despre Avva Daniel că de trei ori l-au luat rob tîlharii, ducîndu-l în adîncul pădurii. Din fericire, el de două ori a scăpat din acea sclavie, iar a treia oară, vrînd să scape, el l-a lovit pe un tîlhar cu o piatră, l-a ucis şi a fugit.

Această crimă a apăsat ca plumbul inima bătrînului. Neştiind cum să facă, el a mers atunci la Patriarhul Alexandriei, Timotei, i-a mărturisit păcatul lui şi a cerut sfat. Patriarhul l-a mîngîiat şi l-a slobozit fără nici un canon. Dar conştiinţa continuînd să-l tulbure, el s-a dus şi la Papa de la Roma. Papa i-a zis aceleaşi lucruri ca Timotei al Alexandriei.

În continuare tulburat şi nemulţumit, Daniel a mers pe rînd la Patriarhii ceilalţi, ai Constantinopolului, Antiohiei şi Ierusalimului, mărturisindu-le tulburarea inimii lui şi cerînd sfat. Dar sfaturile primite nu-i împrăştiau tulburarea inimii. Atunci el s-a întors la Alexandria şi s-a predat autorităţilor explicîndu-le crima lui.

Autorităţile l-au arestat, şi l-au dus înaintea Ducelui Alexandriei la judecată. Avva Daniil a arătat în amănunte înaintea tribunalului crima lui, cerînd să fie omorît pentru aceasta, cum cerea legea, spre a-şi mîntui sufletul de chinurile cele veşnice. Ducele s-a minunat şi s-a uimit de povestea şi cererea bătrînului şi la urmă i-a zis: "Du-te, Părinte, şi roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, chiar de vei mai şi ucide încă şapte din aceştia!"

Văzînd aşa şi inima lui neaflînd cu nici un chip alinare, Avva Daniil a hotărît să ia la chilia lui un lepros şi să-l îngrijească pînă la moartea lui, iar cînd acel lepros va muri, să ia altul. Aşa a şi făcut, şi a aflat liniştea conştiinţei lui.

Luare aminte
Să luăm aminte la vindecarea minunată a femeii cu curgerea de sînge:
La cum, avînd credinţă mare, femeia cu scurgere de sînge s-a atins de poala hainei Domnului Iisus şi s-a vindecat îndată;
La cum şi sufletul meu este asemenea femeii cu scurgere de sînge, cîtă vreme este rob păcatului trupului şi sîngelui;
La cum, printr-o singură atingere a Stăpînului Hristos, sufletul meu poate primi vindecare şi insuflare dumnezeiască.

Predică Despre imitarea furnicii
Du-te, leneşule, la furnică, şi vezi munca ei şi prinde minte! (Pildele lui Solomon 6:6).

Este voia lui Dumnezeu, a Aceluia Care ne-a trimis în lume, ca să lucrăm cîtă vreme ne aflăm în lume. Stăpînul Hristos însuşi ne porunceşte: Lucrează! Priveghează! El îi laudă pe cei care îşi înmulţesc talanţii primiţi şi îi osîndeşte pe cei care îşi îngroapă talanţii. El numeşte timpul petrecut de El pe pămînt slujire şi zice că El nu a venit în lume ca să fie slujit, ci ca să slujească.

El foloseşte ca exemplu pre Tatăl Său Cel Ceresc şi zice: Tatăl Meu pînă acum lucrează; şi Eu lucrez (loan 5: 17). El le porunceşte ucenicilor Lui: Lucraţi cîtă vreme aveţi lumină.

O ce cumplită ruşine este pentru om cînd furnica, această făptură mică şi lipsită de raţiune, este dată ca pildă a sîrguinţei, demnă de urmat! Dar, atunci cînd omul nu este în stare să imite sîrguinţa lui Dumnezeu, este nevoie să fie trimis cel puţin la exemplul furnicii, pe care să-l urmeze! Furnica lucrează vara întreagă şi îşi pregăteşte hrana ei pentru iarnă.

Fraţilor, oare noi ne pregătim hambarele noastre de iarnă, pe care să le deschidem şi să ne înfruptăm din ele după moarte? O, să nu ne fie nouă a ne înfăţişa cu mîinile goale înaintea Celui Care ne dă nouă cu mînă largă de toate, şi din belşug, tot timpul cît ne aflăm în viaţa aceasta! Lenea este unul dintre păcatele de moarte, căci ea ucide sufletul omului.

Sufletul trîndav este peştera tuturor viciilor; sufletul trîndav este locuinţa diavolului. O Stăpîne Atotputernice Doamne, Tu Care eşti pururea însăşi pacea şi însăşi lucrarea, izbăveşte-ne pre noi de ucigătoarea trîndăvie şi mişcă-ne pre noi spre lucrarea faptelor celor bune cu puterea Duhului Tău Celui Sfînt, spre mîntuirea sufletelor noastre. Căci Ţie se cuvine toată slava şi mulţumită în veci, Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Toma din Maleon

Troparul Sfântului Cuvios Toma din Maleon, glasul al 8-lea

Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Toma, duhul tău.

 

Cântarea 1

Glasul al 2-lea

Irmosul

Veniţi, popoare, să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Cel Ce a despărţit marea şi a trecut pe poporul pe care l-a slobozit din robia egiptenilor, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primind în sufletul tău lumina dumnezeiescului dar, mărite, ai părăsit negura patimilor ca pe alt Egipt şi ai avut viaţă cerească.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ajungând vestit în viaţă, părinte, ai ridicat multe semne de biruinţă împotriva vrăjmaşilor şi sihăstrind cu cuviinţă, tare ai rănit mulţimea demonilor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sihăstreşte luptându-te cu vrăjmaşul, cuvioase, l-ai smerit pe el cu ajutorul Dumnezeiescului Duh şi ai luat din Cer cunună de biruinţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Numai tu, Fecioară, ai născut pe Dumezeu, Cel Ce întru toate este Neîncăput, făcându-Se prin bunătate întru tine Încăput. Pe Acela roagă-L să mântuiască pe cei ce te laudă pe tine.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plecându-Se Dumnezeu rugăciunilor tale, te-a slobozit de legături prin mâna proorocului şi te-a îndreptat să mergi către nevoinţele cele ostenitoare ale sihăstriei.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce a binevoit odinioară să treacă Israel pustiul, povăţuit prin stâlp, te-a povăţuit pe tine cu stâlp de foc, cunoscând mai înainte sufletul tău bun.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu adevărat Cădelniţă de aur, Năstrapă a manei, Munte Dumnezeiesc şi Cămară Veselitoare a lui Dumnezeu te numim pe tine, Fecioară.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Auzit-am, Doamne, glasul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu dumnezeiescul foc al înfrânării ai ars spinii păcatului şi ai strălucit lumina minunilor, părinte.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curăţind ochii sufletului tău de noroiul patimilor, ai deschis luminile ochilor celor ce nu vedeau, fericite părinte.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înstrăinatu-te-ai de tulburările cele lumeşti, purtătorule de Dumnezeu şi ai dobândit liniştea cea mai presus de lume.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Stăpână, Ceea ce eşti Neispitită de nuntă, care ai zămislit pe Dumnezeu în chip de netâlcuit, izbăveşte-ne pe toţi de supărări şi de nevoi.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Dătătorule de lumină şi Făcătorule al veacurilor, Doamne, întru lumina poruncilor tale povăţuieşte-ne pe noi, că afară de Tine pe alt dumnezeu nu ştim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Avut-ai cu bună credinţă pe Ilie Tesviteanul, care, arâtânduţi-se noaptea, te povăţuia pe tine către pustie, părinte şi te învăţa cele dumnezeieşti, cuvioase.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe alt Carmel, ai locuit în Muntele Maleon, înţelepte, îndestulat fiind cu vedenii dumnezeieşti şi minunat luând darul minunilor, Fericite Toma.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea Ce în chip de negrăit ai născut pe Cel pironit cu trupul pe Cruce, vindecă inima mea, care este rănită de năpădirile vrăjmaşului, Preacurată, Ceea ce eşti Milostivă.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Întru adâncul greşelilor...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În pustiu fără de apă ai locuit şi ploaia rugăciunilor tale, cuvioase, a plecat pe Stăpânul să izvorască în pustiu apă din destul.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca dreptul Avraam cel de de mult, te-ai îndepărtat de patria ta, de pământul în care te-ai născut şi te-ai apropiat de Dumnezeu şi în pământul celor blânzi te-ai sălăşluit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pustnic adevărat te-ai făcut şi după îngropare izvorăşti, cu puterea Duhului, daruri de vindecări, celor ce au trebuinţă de ele, Preacuvioase Părinte Toma.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cel Ce lucrezi toate cu voirea, de bunăvoie Te-ai sălăşluit în pântece Neispitit de nuntă, învrednicindu-ne, ca un Milostiv, de nestricăciune, pe noi cei ce eram bolnavi de stricăciune.

 

CONDAC

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat...

Mare biruinţă bărbăteşte ai arătat, aprinzându-te de dragostea cea dumnezeiască. Pe împăratul cel stricăcios şi toate cele frumoase le-ai biruit, să vârşind sălăşluirea la Muntele Maleon din care te-ai suit la cele cereşti, către Împăratul împăraţilor, Sfinte Părinte Toma; roagă-te neîncetat pentru noi toţi.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

Cei trei tineri au defăimat porunca cea fără de Dumnezeu, de a cinsti chipul cel de aur din câmpul Deiera şi fiind aruncaţi în mijlocul focului, răcorindu-se, au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu puterea lui Hristos dând orbilor vedere şi ologilor bună umblare, celor surzi mântuire şi bolnavilor vindecare, Preacuvioase Părinte Toma, cântai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu linişte ţi-ai săvârşit viaţa, părinte preafericite, luminându-te cu lipsa de avere şi împodobindu-te cu înfrânarea, cântând cu umilinţă inimii, grăiai către Stăpânul: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară Cinstită, Neispitită de nuntă, Preacurată Binecuvântată, Ceea ce eşti Îndreptarea celor căzuţi, mântuirea celor păcătoşi, miluieşte-mă pe mine, cel nesăţios, care cânt Fiului tău: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Dumnezeu, Care S-a pogorât...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu frâul postirii supunând patimile sufletului, cele cu anevoie de oprit, te-ai asemănat cu îngerii cei fără de trup, cântând: lăudaţi, lucruri, pe Domnul şi preînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Încercând a urma viaţa cea sfinţită a Tesviteanului Ilie, te-ai suit în munte să vorbeşti cu Dumnezeu, curăţindu-ţi mintea prin înfrânare şi cântând: Binecuvântaţi pe Hristos în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Izvor viu, ca Una care ai născut Apa Vieţii, adapă sufletul meu cel topit de văpaia păcatelor, Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ca să te slăvesc întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmosul: Pe Dumnezeu Cuvântul...

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sărac fiind cu duhul, părinte, ai luat Împărăţia Cerurilor, umplându-te de slavă nespusă, împreună cu toţi aleşii şi luând răsplătirile după vrednicia ostenelilor tale, Sfinte Părinte Toma. Pentru aceea, cu credinţă şi cu dragoste te fericim.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sicriul moaştelor tale izvorăşte râuri de tămăduiri, pentru cei ce cu credinţă se apropie; acesta îneacă patimile sufleteşti şi ridică durerile trupurilor. Fericite Toma, cel ce te rogi pentru cei ce cu credinţă te fericesc pe tine, pururea.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Unindu-te cu cetele cele prealuminoase ale cuvioşilor şi luminându-te cu lumina cea neînserată după înţelegere, Părinte Toma, luminează pe cei ce să vârşesc cu credinţă dumnezeiască pomenirea ta şi-i învredniceşte să dobândească mântuire prin rugăciunile tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Strălucind tuturor cu raza minunilor tale, Ceea ce eşti de Dumnezeu Dăruită, goneşti negura patimilor şi a necazurilor, Preacurată şi întinde lumina veseliei cea înţelegătoare peste cei ce te slăvesc pe tine, Maica lui Dumnezeu.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi lumii...

Bineplăcând Domnului, cuvioase, prin fapte dumnezeieşti şi prin vieţuirea curată, te-ai învrednicit moştenirii celor fără de trupuri, Sfinte Părinte Toma, Preafericite.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Văzând mai înainte cea stearpă venirea ta şi răsunând în urechi glasul închinăciunilor tale, nu se dumirea ce lucru va să fie; dinăuntru pruncul sălta în pântecele ei, la închinăciunile tale, pentru că el cunoscuse Întruparea lui Dumnezeu în pântecele tău.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...

Dacă Te-a văzut pe Tine înălţat pe Cruce Preacurată Maica Ta, Cuvinte al lui Dumnezeu, tânguindu-se ca o maică, grăia: ce minune nouă şi străina este aceasta, Fiule? Cum Te uneşti cu moartea, Viaţa tuturor, vrând să înviezi pe cei morţi, ca un Milostiv?

 

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor