SFATURI DE LA SFANTUL SERAFIM DE SAROV, Dumnezeu Te Iubeste

 Sfantul Serafim de Sarov
“Bucuria mea, câştiga duhul păcii şi atunci mii de inimi se vor mântui în preajma ta”.

Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui.

 Atunci cand un om se afla intr-o stare de pace a mintii, el poate de la sine sa le ofere celorlalti lumina necesara luminarii ratiunii. Aceasta pace, ca pe o comoara nepretuita, Domnul nostru Iisus Hristos a lasat-o drept mostenire ucenicilor Sai inainte de moarte. (In. 14,27) Apostolul mai spunea despre ea : „si pacea lui Dumnezeu, care covarseste orice minte, sa va pazeasca inimile si cugetele voastre intru Hristos Iisus” (Filip. 4,7) 

Introdu mintea inlauntrul inimii si dai de lucru acolo cu rugaciunea; practica Rugaciunea inimii langa un duhovnic iscusit.

Doar atunci pacea lui Dumnezeu o umbreste si ea se afla intr-o stare de pace.

 Trebuie sa ne obisnuim sa tratam jignirile venite de la altii cu calm, ca si cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva. O astfel de practica ne poate aduce pacea inimii si o poate face lacas al lui Dumnezeu insusi.

Fugim de oamenii rai , caci ei sunt vase de lucru ale intunericului, nu facem de ei ascultare. Sa avem descernamant in fata cui tacem.

Daca nu se poate sa nu te tulburi, atunci, cel putin, e necesar sa incerci sa iti infranezi limba, dupa cuvantul psalmistului: „tulburatu-m-am si n-am grait” (Ps. 76, 4) 

Pentru a ne pastra pacea sufletului, este nevoie sa evitam cu orice pret a-i critica pe altii. In mod aparte, pentru a pastra pacea sufleteasca „trebuie evitata acedia” si sa te straduiesti a avea un duh vesel si nu trist. Trebuie sa incerci sa iesi din aceasta stare cat mai iute cu putinta. Atentie la duhul intristarii, caci aceasta da nastere la toate relele. O mie de ispite apar din pricina lui: agitatie, furie, invinuire, nemultumirea de propria soarta, ganduri de desfranare, schimbare permanenta a locului. Ispitele celor nevoitori care traiesc dupa voia Domnului, fara a avea patimi ( mandrie, ura, dusmanie, suparare, zgarcenie, ganduri rele, parere de sine ) pot fi grele, de incercare a credintei . Putem cadea intr-o stare de intristare ( achedie).
Uneori duhul cel rau al intristarii pune stapanire pe suflet si il lipseste de umilinta si bunatate fata de frati si da nastere la repulsie fata de orice conversatie. Atunci sufletul evita oamenii, crezand ca acestia se afla la originea tulburarii sale si nu intelege ca pricina tulburarii sale se afla intr-insul. Sufletul plin de intristare si parca scos din minti este incapabil sa accepte in pace sfaturile bune ce i se aduc sau sa raspunda cu umilinta la intrebarile ce i se pun.

Aminteşte-ţi mereu, ascultarea le întrece pe toate. Ea întrece postul şi rugăciunea! Iar noi nu numai ca nu trebuie să o refuzam, trebuie să alergăm în întâmpinarea ei! Noi trebuie să răbdam orice necaz care ar veni din partea fraţilor cu adevarat crestini  fără să ne tulburam şi să cârtim.

Sufletul trebuie alimentat şi hrănit ora de ora cu Cuvântul lui Dumnezeu. Cel mai mult noi ar trebui să practicăm lectura Noului Testament şi a Psaltirii, dupa indicatiile duhovnicului. Aceasta ar trebui făcută în picioare. Din această lectura vine iluminarea minţii care este schimbată printr-o dumnezeiască schimbare.

Cel ce citeşte Sfânta Scriptură primeşte o căldură care în singurătate dă nastere la lacrimi, prin care omul este încălzit iar şi iar, umplut de daruri duhovniceşti, care dau o încântare minţii şi inimii dincolo de orice închipuire.

Mai presus de toate, aceasta trebuie facuta pentru a dobandi pacea sufletului: „Pace multa au cei ce iubesc legea Ta si nu se smintesc.” (Ps.118,165). Este foarte util sa citesti intrega Biblie intr-un mod inteligent. 

Caci numai prin acest exercitiu singur, pe langa alte bune lucrari, Domnul nu-l va lipsi pe om de mila Sa, ci va inmulti darul sau de intelegere.


Cei ce cu adevarat s-au hotarat sa slujeasca Domnului Dumnezeu trebuie sa se straduiasca a-si aminti mereu de Dumnezeu si sa rosteasca rugaciunea catre Iisus Hristos, adica Rugaciunea Inimii.

Sa cerem Domnului in rugaciune sa ne dea inima infranta  si lacrimi, sa avem darul pocaintei adevarate. Lacrimile pocaintei sunt daruri mari ale Domnului, sa le ascundem de ochii lumii, caci le vom pierde.

Vrem lacrimi de pocainta ? Sa facem mila cu cei neputiinciosi si sa ne rugam pentru cei ce ne jignesc . Sa avem iertare adevarata fata de cei ce ne umilesc si ne provoaca raul.

De oamenii cu adevarat rai nu facem ascultare, caci putem sa ne pierdem sanatatea mintala si cea trupeasca. Ii iertam si ne rugam ca Domnul sa le lumineze mintea.

In biserica, atunci cand te rogi, e de folos sa stai cu ochii inchisi, cu o atentie concentrata si sa deschizi ochii doar cand te molesesti sau cand somnul iti da tarcoale si te face sa motai. 

Atunci ochii trebuie atintiti catre o icoana si catre lumina candelei ce arde dinaintea ei.

Nu trebuie sa ne asumam nevointe ascetice dincolo de puterile noastre, ci sa incercam sa ne facem trupul prieten credincios si vrednic de practicarea virtutilor. 

Trebuie sa mergem pe calea de mijloc. 

Trebuie sa fim intelegatori fata de neputintele si imperfectiunile noastre sufletesti si sa avem rabdare fata de defectele noastre, asa cum avem fata de defectele altora. Dar nu trebuie sa trandavim, ci trebuie sa ne silim spre imbunatatirea firii noastre.

In fiecare zi sa dormi negresit noaptea patru ore – de la zece seara pana la doua noaptea.

 Daca te simti slabit, poti sa dormi si in timpul zilei. 

Pastreaza aceasta regula permanent pana la sfarsitul vietii tale, fiindca este absolut necesara pentru odihna capului tau

. Eu insumi din tinerete am pastrat-o cu rigurozitate. Noi cerem mereu bunului Dumnezeu odihna in timpul noptii si astfel nu vei deveni neputincios, ci sanatos si vesel.

Nu oricine isi poate impune siesi o regula severa de asceza in toate, sau sa se priveze pe sine de tot ceea ce n-ar face decat sa-i dezvaluie slabiciunile. Altminteri, prin epuizarea trupeasca, sufletul slabeste si el. In special, vinerea si miercurea, si mai ales in timpul celor patru posturi, trebuie luata o masa o data pe zi, iar ingerul Domnului se va apropia de tine. La pranz mamanca suficient, la cina fii moderat.

Dar un trup care este epuizat de penitenta si de boala trebuie intarit printr-un somn moderat, hrana si bautura moderate indiferent de perioada de timp.

Cu orice pret, noi trebuie sa incercam a pastra pacea sufletului si sa nu ne tulburam la jignirile venite de la altii. Nimic nu este mai pretios decat pacea intru Hristos Domnul.

 Sfintii Parinti aveau mereu un duh de pace si, fiind binecuvantati cu harul lui Dumnezeu traiau mult.

Primul medicament cu ajutorul caruia omul isi afla in curand mangaiere sufleteasca este smerenia inimii, asa cum ne invata sfantul Isaac Sirul. Aceasta boala este tratata cu rugaciune, abtinere de la graire in desert, lucru de mana, dupa puterile fiecaruia, citirea Cuvantului lui Dumnezeu si rabdare; caci el se naste din lasitate, trandavie si graire in desert.

Oricine a invins patimile a invins si deprimarea. Veselia nu e pacat. Ea alunga plictiseala; si din plictiseala vine intristarea (acedia) si nimic nu e mai rea ca aceasta. Ea aduce cu sine totul. A spune sau a face raul este pacat. Dar a spune un cuvant bun, prietenos sau plin de veselie, asa incat toata lumea sa se simta in buna dispozitie in prezenta lui Dumnezeu si nu intr-o stare de intristare, nu este deloc un pacat.

Daca nu suntem de acord cu gandurile rele sugerate de diavol, facem un lucru bun. In timpul acestor atacuri, trebuie sa te indrepti cu rugaciunea catre Domnul Dumnezeu, asa incat scanteia patimilor celor rele sa fie alungata de la bun inceput. Atunci flacara patimilor nu va mai creste.

Trupul este robul, sufletul este stapanul. Si de aceea, mila lui Dumnezeu este cu noi atunci cand trupul este slabit si extenuat de boli; caci in acest fel patimile slabesc si omul devine normal. Dar boala trupeasca in sine este ceva nascut din pricina patimilor.

 Inlatura pacatul si boala va pleca.

“Bucuria mea, câştiga duhul păcii şi atunci mii de inimi se vor mântui în preajma ta”.

Sfantul Serafim de Sarov

Arena Invingatorilor – Daciana Tarasi, fizician, antreprenor si cofondator MELINIS

 

Arena Învingătorilor – Daciana Tarași, fizician, antreprenor si cofondator MELINIȘ
Invitată: Daciana Tarași, cofondator Meliniș (www.melinis.ro, office@melinis.ro, 0722.965.620)
Realizator: Cecilia Caragea

Cecilia Caragea: Am auzit că în satul Mierea din Ținutul Buzăului se fac niște dulciuri sănătoase de către doi antreprenori: doamna Daciana Tarași, fizician, și domnul Constantin Pascu, chimist. Și am venit și noi să aflăm despre ce este vorba! Dulciurile pe care le produceți se numesc Meliniș. De unde acest nume?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: E un nume pe care l-am căutat, l-am căutat îndelung, pentru că produsele noastre aveau nevoie de un nume… deoarece ele nu sunt nici gemuri și nu sunt nici miere. Și-atunci aveam nevoie de ceva care să arate că sunt altceva, că sunt speciale.

Cecilia Caragea: Aveau nevoie de un nume! Dar de ce acest nume?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Meli vine de la miere, atât în latină, cât și în greacă, iar niș vine de la Nișcov, care este râul, pârâul care străbate valea noastră.

Cecilia Caragea: Pe care este și satul Mierea!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Prin spatele halei trece Nișcovul…

Cecilia Caragea: Și ați găsit acest nume, Meliniș, pentru aceste dulciuri sănătoase, care, așa cum ați spus, nu sunt nici miere, dar nici gemuri, nici dulcețuri. Sunt niște dulciuri sănătoase pe care le produceți după o metodă proprie și sunt fără fierbere și fără uscare, din ceea ce am înțeles.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Ce au special Meliniș-urile… în primul rând, faptul că sunt produse la temperaturi joase. Adică undeva la 30 și ceva de grade, până la 40, astfel încât mierea să nu fie afectată în niciun fel și fructele să-și păstreze proprietățile cât mai aproape de natural.

Cecilia Caragea: Concret, cum produceți aceste dulciuri sănătoase? Cum se face că fructe proaspete puse în miere… puteți să le conservați și să le oferiți consumatorilor la borcan?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Noi amestecăm fructele crude cu miere, spre deosebire de alte produse care sunt pe piață, care sunt cu fructe uscate. Acolo este pur și simplu un amestec fizic, nu e nimic altceva. Noi punem fructul crud. În prezența mierii, fructele încep să lase apă. În mod normal, ar fermenta un amestec de genul acesta. Ce facem noi este să eliminăm apa într-un ritm extrem de lent. De fapt, ritmul pe care ea îl are, să se evapore.

Cecilia Caragea: Într-un ritm natural.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da, adică sunt produse la care poate să ia două-trei săptămâni.

Cecilia Caragea: Așadar, este vorba de produse pentru care este nevoie de mult timp pentru a le prepara.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Și, în tot acest timp, mierea, cumva, se îmbibă de savoarea fructului. Deci este o chimie între cele două, poate o alchimie…

Cecilia Caragea: Între miere și fruct, da.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Și savoarea fructului este surprinzător pusă în evidență de miere.

Cecilia Caragea: Știm că mierea este un foarte bun conservant!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: În cazul nostru, zaharurile din miere sunt cele care păstrează produsul. Și nu este nevoie de nimic altceva, produsele nu au niciun alt fel de conservant, de ceva chimic…

Cecilia Caragea: Aditiv, colorant…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Totul este fruct și miere!

Cecilia Caragea: Așadar, fructele proaspete, crude, pe care noi, de exemplu, adăugăm miere, acasă, atunci când ne facem o salată de fructe, lasă apă. Ceea ce faceți dumneavoastră este: fructele proaspete, crude, în combinație cu mierea, le supuneți unor procese de eliminare a apei, în mod natural.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Acesta este tot procesul! Deci nu este… când spui proces, ar trebui să fie ceva foarte special, ceva chimic… Nu! Procesul este simplu, este firesc… Seamănă foarte mult cu ceea ce fac albinele în stup când prepară mierea. Noi ținem produsul, amestecul, la  o temperatură de 30 și ceva de grade și ajutăm acest amestec,  într-o atmosferă de umiditate controlată, deci într-o atmosferă foarte uscată, să evapore apa, să elibereze apa…

Cecilia Caragea: Ați spus că este ceva simplu. Vă cred! Dar, ca să realizezi acele lucruri simple, nu este întotdeauna foarte ușor. De exemplu, în stup, albinuțele țin cald, dau din aripi, astfel încât mierea să ajungă să nu fie cu foarte multă apă în ea. Înțeleg că… ceva asemănător faceți și dumneavoastră,  dar dumneavoastră aveți nevoie, totuși, de niște utilaje. Știu că ați construit o hală. Deci nu cred că este chiar așa de simplu!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Aparent este simplu, într-adevăr. Am construit, într-adevăr, o hală, avem utilaje, pe care a trebuit să le construim… Nu le-am făcut noi. Din fericire, am găsit colaboratorii care să poată să facă acest lucru.

Cecilia Caragea: Deci ați găsit pe cineva care să facă aceste utilaje după cum ați solicitat dumneavoastră.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da!

Cecilia Caragea: Este vorba de români care au făcut…?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da, da! Persoane din generația veche, care lucrează atât inoxul… și fac și adaptări electronice.

Cecilia Caragea: Și a fost dificil?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Pentru ei, să le construiască, sau pentru noi, să găsim formula?

Cecilia Caragea: Presupun că a fost dificil, totuși, și pentru dumneavoastră, și pentru ei. Pentru că dumneavoastră trebuia să vă dați seama la ce soluție tehnică doriți să ajungeți, să comunicați acest lucru, ei să înțeleagă și apoi să construiască, efectiv, nu?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Ca orice lucru nou, are nevoie de multe etape. A fost nevoie de o primă etapă, în care noi ne-am bătut foarte mult capul să știm ce vrem! Și abia după aceea am putut să mergem să cerem anumite lucruri. Dar, bineînțeles, încă lucrăm la ele. Adică lucrăm cu ele, dar mereu mai apare câte ceva… un parametru de care trebuie să ținem cont, o anumită caracteristică…

Cecilia Caragea: Da, trebuie să știi ce să ceri și apoi să urmărești dacă nu cumva mai vrei o îmbunătățire.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Bineînțeles!

Cecilia Caragea: Și ați reușit să aveți utilajele de care aveați nevoie să începeți producția…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Oricum, partea aceasta de utilaje a fost doar un aspect al problemei. Au fost multe altele de rezolvat. La început, am crezut că avem nevoie de un spațiu mic în care să producem Meliniș-urile, dar, în timp, ne-am dat seama că, ca să putem îndeplini toate cerințele DSV-ului și tot ceea ce este necesar… până la urmă a ieșit o hală de 300 de metri pătrați, care a trebuit construită…  și nu e ușor de făcut lucrul acesta… Pe lângă hală, a fost partea  de brevetare, care nici ea n-a fost simplă. Sunt lucruri care durează, se fac pe parcursul a niște ani… Și, în momentul în care am început producția și credeam că este totul gata, adică aveam agrementarea DSV, aveam brevetul, aveam hala…

Cecilia Caragea: Utilajele…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: O parte din utilaje, într-o variantă mai simplă le-am avut la început… Noi am crezut că, OK, am făcut ce era mai greu și acum urmează să începem să producem Meliniș-uri. N-a fost deloc așa, pentru că nu este ușor să introduci pe piață un produs nou. Chiar dacă este un produs sănătos, trebuie să putem explica despre ce este vorba, ce înseamnă, de ce este sănătos… Și, ca să educăm piața pentru un produs nou, e nevoie de timp, e nevoie de…

Cecilia Caragea: De muncă, de inspirație…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Exact! Meliniș-ul are ceva foarte special! În general, te aștepți ca produsele care  sunt bune pentru sănătate, care fac bine să fie ceva amar, neplăcut la gust, pe care să te forțezi să-l iei. Nu e cazul la Meliniș-uri! Ele sunt ceva care ne ajută să fim mai sănătoși, să ne păstrăm sănătatea, dar sunt și niște delicatese.

Cecilia Caragea: Sunt bune, sunt dulci…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Nu numai că sunt dulci, sunt foarte aromate.

Cecilia Caragea: Parfumate, așa, cumva…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da, sunt foarte parfumate! Mierea ia, cumva, tot ce e mai bun din aroma și savoarea fructului și o păstrează, o pune în evidență. Și, atunci, ele sunt și niște delicatese, ceea ce este un lucru extrem de rar pentru un produs, să fie o delicatesă…

Cecilia Caragea: Și bun, și sănătos!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Exact! Produsele noastre conțin miere. Mierea este dulce… Și sunt persoane care, la un moment dat, ne spun: „Produsele voastre sunt prea dulci!”

Cecilia Caragea: Dulci ca mierea!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Sunt dulci ca mierea, bineînțeles! Mierea este un cu totul alt dulce. Adică, spre deosebire de zahăr și chiar de produsele pe bază de fructoză și alte lucruri care se folosesc ca îndulcitori, mierea este un produs pe care corpul nostru, natura știe să-l proceseze.

Cecilia Caragea: Deci este ceva prietenos…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Și chiar persoane care au probleme de glicemie, în momentul în care consumă miere, Meliniș-uri, cu moderație, de fapt, la un moment dat, ajung să regleze… bineînțeles, controlând tot timpul și văzând ce se întâmplă acolo… Își dau seama că, în timp, consumul de miere și de Meliniș le face bine.

Cecilia Caragea: Chiar există studii despre miere, că, dacă începi să consumi miere în loc de zahăr, în timp, nu ajungi la hiperglicemie, nu ajungi la diabet. Este o recomandare extrem de importantă! Cei care știu că s-ar putea să dezvolte o asemenea afecțiune gravă au recomandarea de a consuma miere în loc de zahăr. Și, cu cât mai repede faci această trecere de la zahăr la miere, la dulciuri sănătoase, e cu atât mai bine pentru sănătatea ta. Și toate aceste lucruri sunt dovedite. Și e acel lucru simplu, pe care-l știm cu toții: prevenția este mult mai bună!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Și moderația!

Cecilia Caragea: Și moderația, da!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Și, până la urmă, faptul că sunt dulci te împiedică să mănânci mult. Nici miere nu poți să mînânci cu lingura. Iei un pic. Este o delicatesă! Se mănâncă… se ia câte puțin.

Cecilia Caragea: Corect! Prevenția și moderația!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Copiilor le plac foarte mult. Sunt copii care nu consumă, de exemplu, gemuri sau nu consumă dulcețuri. Nu au… Cred că n-au acea savoare… Nu știu neapărat să spun de ce, dar mulți bunici sau părinți ne-au semnalat acest lucru… Meliniș-urile le plac. Sau copii care nu consumă cătină sau…

Cecilia Caragea: Bine, cătina are și un gust mai deosebit, e greu să îți placă…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Așa este! E un fruct dur, nu e deloc prietenos, nici pentru adulți, mai ales pentru copii. Măcar adulții știu că fac un efort pentru sănătate…

Cecilia Caragea: Știu, dar e destul de mare efortul pe care trebuie să-l facă.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Așa este! Dar produsele noastre pe bază de cătină sunt prietenoase, adică am putea spune că am îmblânzit, cumva, gustul cătinei și sunt plăcute!

Cecilia Caragea: Deci aveți și Meliniș de cătină! Apropo: ce varietate de Meliniș-uri aveți?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: E foarte largă varietatea. În special fructele de pădure: afine, mure, zmeură. Nu de mult, avem aronia, goji. Chiar dacă sunt fructe exotice, acestea sunt, toate, produse la noi, mă refer la aronia și la goji, din plantații ecologice. Apoi Meliniș de gutui, de pere… de vișine… e unul dintre cele mai apreciate.

Cecilia Caragea: De piersici, de caise am văzut că aveți…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Și cătină. La cătină chiar avem mai multe variante. Este unul din fructele pe care le-am lucrat în mod special. La început, am avut probleme, pentru că este greu de prelucrat. Era nevoie să le scoatem sâmburii, pentru că sunt tari, sunt duri, nu sunt deloc plăcuți. Numai că… cătina, din fericire, are și mult ulei, dar acest ulei pe noi ne împiedica să procesăm așa cum ne-am fi dorit, pentru că uleiul se ridică la suprafață și împedică evaporarea apei. Dar, până la urmă, am găsit soluții. Și avem chiar mai multe produse pe bază de cătină. Avem și cu miere polifloră, avem și cu miere de salcâm.

Cecilia Caragea: Și, dintre toate sortimentele, care se vinde cel mai bine?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Meliniș-ul de trandafiri! Trandafirii au un loc special, o dată, în inima noastră, după aceea… plantația de trandafiri este a noastră, deci noi îi culegem. Nu numai pentru noi este foarte bun, ci este extrem de apreciat de toată lumea, pentru că este foarte aromat. Toată savoarea aceea, tot parfumul trandafirului de Damasc este îmbibat, este captat de miere.

Cecilia Caragea: Așadar, nu este vorba doar de fructe proaspete, crude în miere, ci și de petale de trandafiri în miere!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da, noi venim cu o tehnologie pe care o putem folosi în extrem de multe locuri. Ea deschide niște căi, este un alt fel de proces de conservare, care, foarte probabil, mai târziu, o să fie folosit în tot felul de produse, mai ales legate de sănătate.

Cecilia Caragea: Deja încep să simt că v-ați gândit la diferite utilizări ulterioare.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Aceste dezvoltări chiar au venit peste noi. Adică, înainte să ne gândim, au venit ele la noi. La un moment dat, lucrând la un amestec de miere cu cătină, ni s-a întâmplat ceva ce n-am fi vrut să se întâmple: au fermentat. La început, ni s-a părut că este un dezastru… dar, până la urmă, am reușit să stabilizăm produsul. Pentru că era altceva… nu se punea problema să-l comercializăm. Trebuia să facem ceva cu el. Ne-am uitat, era bun de consum, am început să-l consumăm și ne-am dat seama, după niște luni de consum intens, că sunt beneficii cu totul și cu totul deosebite în urma consumului acestui produs.

Cecilia Caragea: Deci dumneavoastră ceea ce încercați să faceți în producția Meliniș-urilor este să opriți procesul de fermentare a fructelor în miere.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Mai mult decât atât, să nu ajungem…  Cel puțin, inițial, asta încercam, să nu cumva să ajungă să fermenteze, pentru că nouă ni se părea că este ceva de nedorit. Noi, între timp și chiar în momentele acelea în care încercam, din toate puterile, să nu se întâmple lucrul acesta, citeam cât de importantă este fermentația, cât de multe beneficii aduce sănătății și mai ales sănătății digestive. Dar nu făceam legătura! De-abia după aceea ne-am dat seama… aici, tot ceea ce se întâmplă atât de extraordinar este legat de fermentație.

Cecilia Caragea: S-a întâmplat, la un moment dat, acest accident, a fermentat o tranșă de cătină pusă în miere, accidental, și ați început să o consumați dumneavoastră, în familie.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da!

Cecilia Caragea: Era puțin cam acrișoară…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Puțin acrișoară… era plăcută!

Cecilia Caragea: Totuși, plăcută!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Totuși, plăcută, da. După ce a fermentat acest produs, ne-am dat seama că, de fapt, se deschide o nouă cale, că avem, în continuare, extrem de mult de explorat. Am început prin a produce acest nou Meliniș, dar e o gamă specială, este o gamă pe care am denumit-o Hebe. Aici, borcanele sunt mai mari, pentru că, în mod normal, este nevoie de o cură, de a lua pe termen lung. Beneficiile, ca la orice produs natural, se văd în timp. Am observat că, pur și simplu, partea de digestie funcționa mai bine, după aceea, că aveam mai multă energie… în momentul în care făceam sport, ne reveneam mai ușor după niște exerciții mai grele, după niște drumeții mai intense… Ne-am dat seama că, pur și simplu, ne simțim mai bine! Pe partea de digestie au apărut îmbunătățiri. După aceea, în momentul în care mergeam pe munte, ne mișcam mult mai bine, ne reveneam mult mai ușor. La fel, după schi… Partea de concentrare mentală… puteam să lucrăm mult mai mult, capul era mai limpede. Toate acestea sunt niște lucruri care, într-un fel, par mărunte, dar sunt extrem de importante. Cumva, ne ajută, pur și simplu, să ne menținem… Chiar în situații dificile și de lucru intens… ne dau energie!

Cecilia Caragea: E o doză de energie, o doză de sănătate!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! După aceea, lucrurile s-au dus și mai departe, pentru că am observat efecte legate de piele, de sănătatea și de calitatea pielii…

Cecilia Caragea: Cătina, în mod tradițional, știm, e bună pentru piele.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Așa este! Noi o recomandăm atât intern, cât și extern. Ni s-a părut extrem de important, la un moment dat, să nu folosim doar intern cătina în miere, ci să începem să o folosim și extern.

Cecilia Caragea: Pentru că, atunci, vom fi și sănătoase, și frumoase!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Din fericire, da! E ceva cu totul special, deci nu este o cremă obișnuită ceea ce facem noi.

Cecilia Caragea: Deci ați lansat primul produs cosmetic…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Pe bază de cătină și miere. Dar, foarte important, este un produs fermentat. Aceasta îl face foarte special!

Cecilia Caragea: Deci cătină fermentată în miere.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da!

Cecilia Caragea: Altceva mai conține acest produs?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Nu.

Cecilia Caragea: Deci este vorba tot de un produs curat, să spunem așa.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da, nu folosim niciun fel de suporți, care se folosesc, în mod normal, în cosmetică. Este doar principiul activ. De aceea, se și aplică într-un mod cu totul deosebit. Ea, fiind doar cătină și miere, arată… maro. Nu suntem obișnuiți să dăm cu ceva maro pe piele! Și aici deschidem drumuri noi, pentru că modul de utilizare este foarte diferit. Se ia foarte puțin din cremă și se diluează în apă. Modul de aplicare este ceva de genul următor: foarte puțin pe un deget, mâna cealaltă umezită în apă, se dizolvă acel ceva puțin în apă, rezultă o soluție… acea soluție o folosim pe piele. O putem da pe față, o putem da pe mâini sau pe orice altă zonă a pielii considerăm că avem nevoie. În mod normal, se poate greși, încerci să-ți dai mult și normal că nu e deloc plăcut… și culoarea este maro… și e lipicioasă…

Cecilia Caragea: Senzația e…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: E un pic neplăcută. Dar acestea sunt informații că am folosit prea mult și că soluția aceea pe care avem nevoie să o dăm trebuie să fie mult mai diluată.

Cecilia Caragea: Spuneați că nu conține decât cătină fermentată în miere, nimic altceva. Atunci, care este termenul de valabilitate al acestui produs?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: La toate produsele noastre, termenul de valabilitate este de doi ani, ca la orice produse pe bază de miere.

Cecilia Caragea: Pentru că știm că aceasta este reglementarea legală la tot ce ține de miere.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Dar, pe de altă parte, mierea este un produs care știm că, de fapt, nu se degradează. Este și situația produselor noastre. Dar suntem obligați de DSV și de cerințele legale să punem un termen de valabilitate de doi ani.

Cecilia Caragea: Doi ani, toate produsele, și cele alimentare, și acest produs cosmetic.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da!

Cecilia Caragea: Așadar, toate produsele dumneavoastră au un termen de valabilitate de doi ani… Și ele cum se păstrează? Noi, acasă, cum le ținem? În cămară, în frigider? Produsul cosmetic trebuie ținut la rece sau nu?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Toate se păstrează la temperatura camerei. În cămară, poate să fie foarte bine, dacă nu e o cămară rece. Dar temperatura camerei e ideală, e temperatura la care se păstrează mierea, în mod normal. În frigider… chiar nu le face bine, pentru că mierea tinde să cristalizeze și, atunci, e un pic neplăcut. Noi chiar… produsele pe bază de miere polifloră le obligăm să cristalizeze foarte fin, de la început, tocmai ca să nu se facă acele cristale mari, grosiere, care nu sunt deloc plăcute. De aceea, toate produsele au denumirea de cremă, toate produsele pe bază de miere polifloră se numesc și cremă.

Cecilia Caragea: Pentru că le supuneți unui proces de cristalizare controlată, astfel încât să fie acolo un cristal mic.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da!

Cecilia Caragea: Fin, plăcut…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Fin. Și această textură se păstrează în timp. Aceste produse din miere polifloră sub formă de cremă au o consistență mai degrabă de șerbet, șerbetul acela pe care-l știam de pe vremea bunicilor. Aceea e consistența. Dar este doar miere… și în cazul acesta.

Cecilia Caragea: Așadar, există produse pe care le preparați cu miere de salcâm și se numesc, pur și simplu… Meliniș de vișine… adică vișine în miere. Dar am văzut că aveți și produse pe care scrie miere cremă. Și asta înseamnă că este vorba de miere polifloră, pe care ați utilizat-o în acest produs. Deci fructe în miere polifloră, care, pe lângă faptul că sunt supuse acestui proces, fără fierbere, fără uscare, eliminarea apei în mod controlat, în timp, este vorba și de acest proces de cristalizare controlată.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Este un procedeu foarte cunoscut în afară, în Vest, este foarte folosit. La noi a pătruns destul de recent…

Cecilia Caragea: Această cristalizare controlată… Și, apropo de materia primă, de miere și de fructe, cu ce furnizori lucrați?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Încercăm să găsim produse cât mai sănătoase, cât mai curate. Din această cauză, în momentul de față, folosim doar miere ecologică, în toate produsele. Chiar dacă produsul nu are certificarea ecologică… Pentru o parte din produse avem certificarea ecologică, dar nu pentru toate. Dar în toate produsele folosim miere ecologică. Pentru că așa suntem siguri și vrem să fie și clienții noștri siguri.

Cecilia Caragea: Și presupun că miere ecologică românească.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Bineînțeles!

Cecilia Caragea: Și fructele?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Și fructele, la fel, încercăm să fie de la producătorii locali cât mai aproape de noi, dar se întâmplă, câteodată, să mergem și mai departe, în funcție de ce reușim să găsim în zonă.

Cecilia Caragea: Și plantația de trandafiri o aveți chiar dumneavoastră!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da!

Cecilia Caragea: Deci ați reușit să faceți un lanț, întrucâtva, să aveți plantație de trandafiri și această unitate de producție.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Dacă fructe găseam în altă parte, legat de trandafiri… era mai delicat. Și-atunci am preferat să avem plantația noastră. E și ceva cu totul special, în momentul în care înfloresc trandafirii, după aceea, în momentul în care îi procesăm… Este atât de plăcut să lucrezi în parfumul acela, toată hala este îmbibată de mirosul lor…

Cecilia Caragea: Deci, pe lângă faptul că ați inventat, ați elaborat, ați implementat această metodă de producere a acestor dulciuri sănătoase, v-ați spus… „de ce să nu facem și o plantație de trandafiri?”

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Zona, aici, este extrem de frumoasă, suntem în mijlocul unei păduri imense și cred că e un loc minunat pentru o plantație de trandafiri. Suntem aproape de Dealu Mare, de Dealurile Istriței, sunt extrem de multe plantații legate de vin, foarte mult legate de vin…

Cecilia Caragea: Da, e cunoscută zona!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Și noi avem plantația noastră de trandafiri, din care nu facem vin, facem Meliniș-uri. Dar, ca idee, este o idee cu care cochetăm foarte mult și ne gândim că poate, în viitor, acest Meliniș să și-l poată face oamenii… cei care au plantații de diferite fructe. Această idee, în care, imediat, din plantație, să ajungi să ai un produs, cum pentru vii este vinul… ar putea fi folosită și această tehnologie Meliniș. Cumva, producătorii, să zicem, de fructe de pădure sau mici, mijlocii producători de alte fructe…

Cecilia Caragea: Care au livezi…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Care au livezi, da… să aibă o mică unitate de producție în care să poată să conserve fructele în miere. Credem că s-ar putea dezvolta foarte frumos această idee, pentru că avem foarte multă miere, care, din păcate, pleacă la export la prețuri mici, avem foarte multe fructe, cărora nu le dăm deloc valoare. Dar am putea produce aici ceva care să aibă valoare. Și Meliniș-ul ar putea fi una dintre idei, una dintre soluții.

Cecilia Caragea: Da, este problema României: avem materie primă, pe care o exportăm, dar ar trebui să facem noi diferite produse de calitate cu acea materie primă.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Exact!

Cecilia Caragea: Cu miere și cu fructe!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Exact! Și Meliniș-ul vine și deschide direcții! Adică… ceea ce face, de fapt, este că propune o metodă de conservare. După aceea, sunt nenumărate variante în care se poate folosi acest lucru. Noi am venit cu partea aceasta de delicatese, la început, pentru că… cu ea „ne-am jucat”, ne plăceau, am dus lucrurile în direcția aceasta, dar sunt multe alte direcții în care se poate duce.

Cecilia Caragea: Pe zona de sănătate, după cum spuneați, cu toate acele produse fermentate, pe zona de frumusețe, cu produse cosmetice…

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Idei avem…

Cecilia Caragea: Și putere de muncă!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Din fericire! De exemplu, pe partea de produse cosmetice, foarte probabil o să dezvoltăm aceste produse, o să vrem să facem combinații, de exemplu, cu trandafiri sau cu alte fructe extrem de benefice pielii, sănătății. Ceea ce ne mai dorim, iarăși, este să fie studiate produsele, mai ales cele fermentate, să înceapă să fie în atenția specialiștilor…

Cecilia Caragea: Din sănătate, din frumusețe… Ați început asemenea colaborări?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Avem. În momentul de față, este în desfășurare un studiu pe partea de Parkinson, care are rezultate foarte frumoase în momentul de față. Se studiază îmbunătățirea digestiei și a stării de bine. În momentul de față, avem deja începute două colaborări. Una este cu Catedra de Nutriție de la Facultatea de Medicină din Cluj… și un alt studiu clinic, care este în desfășurare în București. Ceea ce ne dorim noi, pe viitor, este să fie multe alte studii!

Cecilia Caragea: Da, să sperăm că vor fi din ce în ce mai multe studii, pentru că sunt produse care merită!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! În momentul de față, ele sunt doar pe plan național, ne-am dori să ieșim cu ele și afară, pentru că este mare nevoie de…

Cecilia Caragea: Dulciuri sănătoase!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Este un produs românesc, care în momentul de față este doar în România. Este un produs cu care se poate ieși afară, este un produs valoros.

Cecilia Caragea: Și vă gândiți să mergeți la târguri, în alte țări?

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Sunt târgurile acestea foarte mari de prezentare de produse, o să vrem să mergem… să vedem ce se întâmplă, cum sunt primite.

Cecilia Caragea: Deci vă doriți, așa, încet-încet, să ieșiți cu aceste produse și pe piața externă.

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Da! Da, pentru că dăm cu totul altă valoare atât mierii, cât și fructelor românești!

Cecilia Caragea: Vă dorim mult succes! Bineînțeles, așteptăm cu nerăbdare să lansați și alte produse și să pătrundeți și pe alte piețe!

Daciana Tarași, fizician, antreprenor și cofondator Meliniș: Așa să fie! Să vă audă cineva acolo sus!

Cecilia Caragea: Așa să fie ! https://accmediachannel.ro/emisiuni/arena-invingatorilor-daciana-tarasi-fizician-antreprenor-si-cofondator-melinis/

Share

0

0

Tags: alimentatie sanatoasamierebusinessbranduri romanestidulciuri sanatoasealimentatieproduse romanestiantreprenoridulciuricompanii romanestiantreprenordulciuri pentru copiidulciuri cu mieredulceantreprenori romaniafaceri romanestifructeslider_homepagedulciuri romanestidulciuri fara zahardulce sanatosmancare sanatoasaalimente naturaleantreprenor romanDaciana TarasiMelinisConstantin PascumiereaBuzaufructe proaspetefood

MINUNATELE SFATURI ALE CUVIOSULUI SERAFIM DE SAROV

 

🌾"Taci mult, vorbeşte puţin şi în sufletul tău va poposi tăcerea, iar duhul îţi va fi liniştit şi plin de pace”.

🌾„Este mai de folos ca toată viaţa ta să-ţi cercetezi şi să-ţi plângi păcatele decât să stai de vorbă cu îngerii.”

🌾🌾„Împacă-te cu Dumnezeu şi mulţi oameni vor veni să se împace cu tine”.

 🌾„Veselia nu este un păcat, ci ea alungă oboseala, căci din oboseală vine deznădejdea, care-i mai rea ca toate”.

🌾“Cunoaşte ce e bine şi ce-i rău în tine însuţi! Fericit e omul care cunoaşte aceasta.”

🌾„Dacă vrei să păstrezi pacea sufletească, să eviţi pe toate căile să-i judeci pe ceilalţi. Neosândirea fratelui şi tăcerea păzesc pacea sufletului. Când omul se află în această stare, primeşte revelaţii dumnezeieşti.”

🌾"Harul dăruit nouă prin Împărtăşanie este atât de mare încât oricât de nevrednic și de păcătos ar fi un om, de îndată ce acesta se apropie de Domnul (..) chiar dacă am fi cuprinşi din cap până în picioare de rănile păcatelor vom fi curăţiţi, şi vom deveni din ce în ce mai luminaţi şi vom fi mântuiţi."

- Sf Serafim de Sarov
Amin!🙏

Aminteşte-ţi mereu, ascultarea le întrece pe toate. Ea întrece postul şi rugăciunea! Iar noi nu numai că nu trebuie să o refuzăm, trebuie să alergăm în întâmpinarea ei! Noi trebuie să răbdam orice necaz care ar veni din partea fraţilor fără să ne tulburam şi să cârtim.

Sufletul trebuie alimentat şi hrănit cu Cuvântul lui Dumnezeu. Cel mai mult noi ar trebui să practicăm lectura Noului Testment şi a Psaltirii. Aceasta ar trebui făcută în picioare. Din această lectura vine iluminarea minţii care este schimbată printr-o dumnezeiască schimbare.

Cel ce citeşte Sfânta Scriptură primeşte o căldură care în singurătate dă nastere la lacrimi, prin care omul este încălzit iar şi iar, umplut de daruri duhovniceşti, care dau o încântare minţii şi inimii dincolo de orice închipuire.

Mai presus de toate, aceasta trebuie făcută pentru a dobândi pacea sufletului: „Pace multă au cei ce iubesc legea Ta și nu se smintesc.” (Ps.118,165). Este foarte util sa citești întrega Biblie într-un mod inteligent. Căci numai prin acest exercițiu singur, pe lângă alte bune lucrări, Domnul nu-l va lipsi pe om de mila Sa, ci va înmulți darul său de înțelegere.

Cei ce cu adevărat s-au hotărât să slujească Domnului Dumnezeu trebuie să se străduiască a-și aminti mereu de Dumnezeu și să rostească rugăciunea către Iisus Hristos.

În biserică, atunci când te rogi, e de folos să stai cu ochii închiși, cu o atenție concentrată și să deschizi ochii doar când te moleșești sau când somnul îți dă târcoale și te face să moțăi. Atunci ochii trebuie ațintiți către o icoană și către lumina candelei ce arde dinaintea ei.

Nu trebuie sa ne asumăm nevoințe ascetice dincolo de puterile noastre, ci să încercăm să ne facem trupul prieten credincios și vrednic de practicarea virtuților. Trebuie să mergem pe calea de mijloc. Trebuie sa fim înțelegători fatță de neputințele și imperfecțiunile noastre sufletești și să avem răbdare față de defectele noastre, așa cum avem față de defectele altora. Dar nu trebuie să trândăvim, ci trebuie să ne silim spre îmbunătățirea firii noastre.

În fiecare zi să dormi negreșit noaptea patru ore – de la zece seara până la două noaptea. Dacă te simți slăbit, poți să dormi și în timpul zilei. Păstrează această regulă permanent până la sfârșitul vieții tale, fiindcă este absolut necesară pentru odihna capului tău. Eu însumi din tinerețe am păstrat-o cu rigurozitate. Noi cerem mereu bunului Dumnezeu odihnă în timpul nopții și astfel nu vei deveni neputincios, ci sănătos și vesel.

Nu oricine își poate impune sieși o regulă severă de asceză în toate, sau să se priveze pe sine de tot ceea ce n-ar face decât să-i dezvăluie slăbiciunile. Altminteri, prin epuizarea trupească, sufletul slăbește și el. În special, vinerea și miercurea, și mai ales în timpul celor patru posturi, trebuie luată o masă o dată pe zi, iar îngerul Domnului se va apropia de tine. La prânz mănâncă suficient, la cina fii moderat.

Dar un trup care este epuizat de penitență și de boală trebuie întărit printr-un somn moderat, hrană și băutură moderate indiferent de perioada de timp.

Cu orice preț, noi trebuie să încercăm a păstra pacea sufletului și să nu ne tulburăm la jignirile venite de la alții. Nimic nu este mai prețios decat pacea întru Hristos Domnul. Sfinții Părinți aveau mereu un duh de pace și, fiind binecuvântați cu harul lui Dumnezeu trăiau mult.

Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui. Atunci cand un om se afla intr-o stare de pace a mintii, el poate de la sine sa le ofere celorlalti lumina necesara luminarii ratiunii. Aceasta pace, ca pe o comoara nepretuita, Domnul nostru Iisus Hristos a lasat-o drept mostenire ucenicilor Sai inainte de moarte. (In. 14,27) Apostolul mai spunea despre ea : „si pacea lui Dumnezeu, care covarseste orice minte, sa va pazeasca inimile si cugetele voastre intru Hristos Iisus” (Filip. 4,7) Introdu mintea inlauntrul inimii si dai de lucru acolo cu rugaciunea; atunci pacea lui Dumnezeu o umbreste si ea se afla intr-o stare de pace. Trebuie sa ne obisnuim sa tratam jignirile venite de la altii cu calm, ca si cum insultele lor nu ne privesc pe noi, ci pe altcineva. O astfel de practica ne poate aduce pacea inimii si o poate face lacas al lui Dumnezeu insusi.

Daca nu se poate sa nu te tulburi, atunci, cel putin, e necesar sa incerci sa iti infranezi limba, dupa cuvantul psalmistului: „tulburatu-m-am si n-am grait” (Ps. 76, 4) Pentru a ne pastra pacea sufletului, este nevoie sa evitam cu orice pret a-i critica pe altii. In mod aparte, pentru a pastra pacea sufleteasca „trebuie evitata acedia” si sa te straduiesti a avea un duh vesel si nu trist. Trebuie sa incerci sa iesi din aceasta stare cat mai iute cu putinta. Atentie la duhul intristarii, caci aceasta da nastere la toate relele. O mie de ispite apar din pricina lui: agitatie, furie, invinuire, nemultumirea de propria soarta, ganduri de desfranare, schimbare permanenta a locului.

Uneori duhul cel rau al intristarii pune stapanire pe suflet si il lipseste de umilinta si bunatate fata de frati si da nastere la repulsie fata de orice conversatie. Atunci sufletul evita oamenii, crezand ca acestia se afla la originea tulburarii sale si nu intelege ca pricina tulburarii sale se afla intr-insul. Sufletul plin de intristare si parca scos din minti este incapabil sa accepte in pace sfaturile bune ce i se aduc sau sa raspunda cu umilinta la intrebarile ce i se pun.

Primul medicament cu ajutorul caruia omul isi afla in curand mangaiere sufleteasca este smerenia inimii, asa cum ne invata sfantul Isaac Sirul. Aceasta boala este tratata cu rugaciune, abtinere de la graire in desert, lucru de mana, dupa puterile fiecaruia, citirea Cuvantului lui Dumnezeu si rabdare; caci el se naste din lasitate, trandavie si graire in desert.

Oricine a invins patimile a invins si deprimarea. Veselia nu e pacat. Ea alunga plictiseala; si din plictiseala vine intristarea (acedia) si nimic nu e mai rea ca aceasta. Ea aduce cu sine totul. A spune sau a face raul este pacat. Dar a spune un cuvant bun, prietenos sau plin de veselie, asa incat toata lumea sa se simta in buna dispozitie in prezenta lui Dumnezeu si nu intr-o stare de intristare, nu este deloc un pacat.

Daca nu suntem de acord cu gandurile rele sugerate de diavol, facem un lucru bun. In timpul acestor atacuri, trebuie sa te indrepti cu rugaciunea catre Domnul Dumnezeu, asa incat scanteia patimilor celor rele sa fie alungata de la bun inceput. Atunci flacara patimilor nu va mai creste.

Trupul este robul, sufletul este stapanul. Si de aceea, mila lui Dumnezeu este cu noi atunci cand trupul este slabit si extenuat de boli; caci in acest fel patimile slabesc si omul devine normal. Dar boala trupeasca in sine este ceva nascut din pricina patimilor. Inlatura pacatul si boala va pleca.

Cuvinte pozitive

 

Niciodată nu spune: "SÎNT BOLNAV.
Nici dacă ești rău bolnav.
Spune:
^ Mă  vindec, Sînt vindecat,
Îmi revin,
Voi fi bine, Sînt bine"
Cuvintele, gândurile se manifestă. Exact ce spui vei primi înapoi de la Univers, Divinitate, Dumnezeu...
De câte ori bei apă spune-i apei: "tu ești energie vindecătoare, ești sănătate curată, tu ai putere divină, tu mă vei curăța, transforma, vindeca, purifica, elibera de rău".

Spune ce vrei tu, dar să fie POZITIV. APA ARE MEMORIE.
Ține minte ce i-ai transmis, ce sarcină i-ai dat.
Crează-ți singur/ă APA TA Vindecatoare.

REȚINE: nu ești niciodată bolnav.
Ai grijă ce spui. Ce spui și crezi, aia ești.
Bolnavii care intra în frica ,,pleacă" repede.

Spune-ți ție și altora așa;
"Sînt pe cale de vindecare. MĂ tratez. Sînt în curs de revenire. Sînt aproape bine, sănătos. Am credința că mă voi vindeca miraculos."
Spune doar afirmații pozitive.

Cuvinte pozitive care încep cu litera A

acceptare – a accepta, acţiune – a acţiona, activare – a activa – activ – activă, a adăuga – adăugare – adăugat – adăugată, a admira – admirat – admirată – admirabil – admiraţie, adorabil, avantaj,  a afirma – afirmare – afirmaţie, acord, agreabil, ajutor,  abundenţă, acurateţe,  adaptabilitate, aventură, afecţiune, agilitate, ambiţie, anticipare, apreciere – apreciez – apreciat, asertivitate, atenţie,  autenticitate, apartenenţă, asigura, aproba – aprobare, adorat, armonios – armonie

Cuvinte pozitive care încep cu litera B

beatifica, benefică, beneficiu – a beneficia, binevoitoare, binecuvântare – a binecuvânta – binecuvântat – binecuvântată, bunătate, bun, bine, beatitudine, bravo, a se bucura – bucurie – bucurat – bucurată – bucuros, bine ai venit – bine aţi venit – bine ai sosit – bine aţi sosit, binefacere, bunăvoinţă, briliant.

Cuvinte pozitive care încep cu litera C

conştientizare – a conştientiza – conştientizat, calm, capabil, certitudine, caritate, claritate, curăţenie, colaborare, comunicare, comunitate, compasiune, competenţă, concentrare, conexiune, conştiinţă, consecvenţă, continuitate, continua, contribuţie, control, convingere, convingătoare, cooperare, curaj – curajos, curtoazie, creativitate, curiozitate, compasiune, credinţă – crede, a construi, a consolida, cinste.

Cuvinte pozitive care încep cu litera D

direcţie, delicat, decent, dorit, delicios, dinamică – dinamice, dorinţă, determinare, devotament, demnitate, disciplină, descoperire, discreţie, diversitate, datorie, divin, dragoste, distracţie.

Cuvinte pozitive care încep cu litera E

echilibru, empatie, educaţie, eficient, energie, educaţie, eficacitate, eficienţă, euforie, eleganşă, energie, entuziasm – entuziasmant – entuziast, egalitate, excelenţă, emoţie, experienţă, expertiză, explorare, expresivitate,  etern, exaltare, emulare, exprimare – a exprima, excelent, extraordinar, exuberant.

Cuvinte pozitive care încep cu litera F

frumuseţe – frumos  – frumoasă, floare, fericire – fericit – fericită, frumuseţe, fantastic, fabulos, familie, faimă, fidelitate, flexibilitate, focus.

Cuvinte pozitive care încep cu litera G

genera, genial, generozitate – generos.

Cuvinte pozitive care încep cu litera I

iubit – iubită – iubire – a iubi, îndrăzneală – îndrăzneţ, imaginaţie, inspiraţie – inspirat, idee, incredibil, inova – inovaţie – inovare, interesant – interes – interesaţi, îmbunătăţire,  independenţă, influenţă, ingeniozitate, interior, informativ, inspiraţie, integritate, inteligenţă, intensitate, intimitate, intuiţie – intuitivă – a intui – intuitiv, inventivitate, investi –  investiţie, intenţie, îndrăzneală, înţeles – înţelegere, a se încrede – încredere, încuraja – încurajare, a ierta – iertare – iertat – iertată, inimă – inimos – inimoasă, îngaduinţă – îngăduitor – îngăduitoare, irezistibil.

Cuvinte pozitive care încep cu litera J

jovial, justiţie

Cuvinte pozitive care încep cu litera L

lux, longevitate, loialitate – loial, liber – libertate, logic, lider,  lumina – lumină.

Cuvinte pozitive care încep cu litera M

mulţumesc – a mulţumi – mulţumiri – mulţumit – mulţumită – mulţumire, mai mult, magnific, maiestate, multe, minunate – minunat, merit – meritat,  minune, magic, maturitate, merit, modestie, motivare – motiva – motivaţie, milă, miracol – miraculos.

Cuvinte pozitive care încep cu litera N

nobil, nirvana, nelimitat, neînfricat

Cuvinte pozitive care încep cu litera O

optimist – optimism, oportunitate, original, optimism, ordine, organizare, originalitate, orientare, onoare.

Cuvinte pozitive care încep cu litera P

plus, pot, perfect – perfecţiune, pozitiv – pozitivitate, pace – pacifica, paradis, pasiune, pur, perseverenţă, plăcere, putere, practic, precizie, pregătire, prezenţă, progres, prosperitate – a prospera, punctualitate, prietenie – prieten – prietenă – prietenos, a-ţi păsa, plăcut, puternic, pasionat.

Cuvinte pozitive care încep cu litera R

realizare – realizat,  responsabilitate, respect, real – realitate, recomanda – recomandare, relaxare, recunoaştere, relaţie – relaţii, religie, respect, responsabilitate, recunoştinţă – recunoscător – recunoscătoare, reasigurare, revigorant, răbdare.

Cuvinte pozitive care încep cu litera S

suflet, succes, sacru, siguranţă,  securitate,  susţine – susţinut, salvare, simplu – simplificare, simplitate, sinceritate, spirit, seninătate, stabilitate, sistematizare, sine, servi, speranţă – spera, a străluci – strălucire – strălucit – strălucită, satisfăcut – satisfacere.Cuvinte pozitive care încep cu litera T

tact, toleranţă – a fi tolerant, tradiţie, a trezi – trezire – trezit – trezită

Cuvinte pozitive care încep cu litera U

unire, unic, utile – util, uşor, utilizare, unitate, uimitor

Cuvinte pozitive care încep cu litera V

vigilenţă – vigilent, vitalitate, valoare – valori – valoroase, virtuoasă, valid, verificare, viabil, virtute, victorie, varietate, vulnerabilitate, validat – validare, voinţă, vesel – veselie, voios, vibrant.

Cuvinte pozitive care încep cu litera A

acceptare – a accepta, acţiune – a acţiona, activare – a activa – activ – activă, a adăuga – adăugare – adăugat – adăugată, a admira – admirat – admirată – admirabil – admiraţie, adorabil, avantaj,  a afirma – afirmare – afirmaţie, acord, agreabil, ajutor,  abundenţă, acurateţe,  adaptabilitate, aventură, afecţiune, agilitate, ambiţie, anticipare, apreciere – apreciez – apreciat, asertivitate, atenţie,  autenticitate, apartenenţă, asigura, aproba – aprobare, adorat, armonios – armonie

ACATISTUL SFINTEI DUMINICI

 

După obişnuitul început se zic condacele şi icoasele

 

Condacul 1:

 

Arătatu-ni-s-a nouă învăluită în primăvara veşniciei crăiasa zilelor, Sfânta Duminică, purtând cu dânsa mireasma florilor din raiul cel pierdut, mila nemărginită a Tatălui Ceresc, lumina Învierii lui Hristos şi căldura Duhului Sfânt. Pentru aceasta, aducându-I lui Dumnezeu prinos de recunoştinţă, se cuvine să o cinstim şi să o serbăm după buna cuviinţă, cântându-i: Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios, străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Icosul 1:

 

Serbând Sfânta Duminică, Îl serbăm şi Îl cinstim pe Însuşi Mântuitorul nostru care, după patima Sa cea de bunăvoie, înviind în prima zi a săptămânii, a făcut mântuire neamului omenesc, sculând din morminte pe toţi aceia care au crezut în El. De aceea, în această zi de bucurie, dorind a învia şi noi din moartea păcatelor, laude ca acestea să-i aducem:

Bucură-te, ziua-n care din mormântu-ntunecat,

sfărâmând domnia morţii, falnic Domnul a-nviat;

Bucură-te, ziua-n care cerul şi pământul cântă;

Bucură-te, că-ntre zile prima eşti şi cea mai sfântă;

Bucură-te, ziua-a opta ce închipui veşnicia;

Bucură-te, că eşti Ziua Domnului Hristos - Mesia;

Bucură-te, zi în care Domnul nostru cel iubit

pe Cleopa şi pe Luca spre Emaus ia-nsoţit;

Bucură-te, ziua-n care Domnul li s-a arătat

ucenicilor şi Tomii după ce a înviat;

Bucură-te, ziua-n care Duhul Sfânt s-a pogorât

şi de foc dumnezeiesc pe apostoli ia umplut;

Bucură-te, ziua-n care lui Ioan Evanghelistul

i s-a revelat în duhul cum va fi Apocalipsul;

Bucură-te, zi frumoasă, luminată şi cinstită

care eşti de-atâtea veacuri Ziua Soarelui numită;

Bucură-te, primăvara mântuirii omeneşti;

Bucură-te, încetarea tânguirii strămoşeşti;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 2-lea:

 

Profeţind despre Sfânta Duminică, psalmistul David, cu mult înainte de întruparea Domnului Hristos, scrie în Cartea Psalmilor: "Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea". Săltând de bucurie împreună cu proorocul David, să cinstim şi noi, creştinii, după cuviinţă Ziua Domnului, cântând: Aliluia!

 

Icosul al 2-lea:

 

Vestind cu şapte sute de ani înainte de Naşterea Domnului schimbarea Vechiului Legământ, prin gura proorocul Ieremia, Duhul Sfânt aşa a grăit: "Iată vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda Legământ Nou". Văzând noi, cei ce închipuim Israelul cel nou, împlinită această prorocie, cu veselie mare aşa să strigăm:

Bucură-te, zi pe care proorocii te-au prezis;

Bucură-te, zi în care moartea plânge în abis;

Bucură-te, proorocie ce eşti astăzi împlinită;

Bucură-te, ziua care de creştini eşti mult dorită;

Bucură-te, ziua-n care iadul negru s-a surpat;

Bucură-te, ziua-n care braţul lui a fost legat;

Bucură-te, ziua-n care s-a dat lumii mare milă;

Bucură-te, ziua-n care am scăpat de-a morţii silă;

Bucură-te, veselia tuturor celor cereşti;

Bucură-te, bucuria şi a celor pământeşti;

Bucură-te, că azi moartea tot cu moarte s-a călcat;

Bucură-te, că mormântul zăvorât, s-a deşertat;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 3-lea:

 

În "Învăţătura celor doisprezece apostoli" ucenicii Domnului îi îndeamnă pe creştini, spunând: "Când vă adunaţi în Duminica Domnului frângeţi pâinea şi mulţumiţi după ce mai întâi v-aţi mărturisit păcatele voastre ca jertfa voastră să fie curată". Îndemnaţi fiind de însuşi Apostolii Domnului, noi păcătoşii, să cinstim Duminica, mulţumindu-I şi cântându-I Lui Hristos: Aliluia!

 

Icosul al 3-lea:

 

"Noi sărbătorim cu bucurie ziua a opta, după sâmbătă, în care şi Hristos a înviat şi după ce s-a arătat ucenicilor Săi s-a înălţat la cer", aflăm din Epistola lui Barnaba, adresată creştinilor la sfârşitul veacului întâi. Noi înţelegând că "ziua a opta, după sâmbătă" este Sfânta Duminică, cu laude ca acestea să o cinstim:

Bucură-te, cea dintâi sărbătoare creştinească;

Bucură-te, că ne-aduci bucurie îngerească;

Bucură-te, că-n Scriptură "Ziua Domnului" e scris

de Ioan Evanghelistul care, clar, aşa ţi-a zis;

Bucură-te, ziua-n care iadul e batjocorit;

Bucură-te, ziua-n care iadul este risipit;

Bucură-te, ziua-n care umbra morţii a pierit;

Bucură-te, ziua-n care de blestem ne-am izbăvit;

Bucură-te, ziua-n care patriarhii ne-ncetat,

laudă puterea Celui Ce din morţi a înviat;

Bucură-te, voioşia îngeraşilor curaţi;

Bucură-te, mângâierea mucenicilor cercaţi;

Bucură-te, începutul veacului ce va să fie;

Bucură-te, că mereu ne-aminteşti de veşnicie;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 4-lea:

 

"Duminica ne adunăm cu toţii la un loc, pentru că aceasta este ziua în care Dumnezeu, la zidirea lumii, a despărţit lumina de întuneric şi în care Mântuitorul nostru a înviat din morţi...", scrie Sfântul Iustin Martirul pe la mijlocul veacului al doilea după Hristos. Pe aceasta să o serbăm şi noi adunaţi la un loc în sfintele biserici, la Sfânta Liturghie, şi să-I aducem slavă Lui Hristos Cel înviat din morţi, cântându-I: Aliluia !

 

Icosul al 4-lea:

 

Mergând spre Roma ca să ia cununa muceniciei, Sfântul Ignatie Teoforul, spre ai feri pe magnezieni de rătăcire, le spune: "…cei care au trăit în rânduielile cele vechi şi au venit la nădejdea cea nouă, să nu mai ţină sâmbăta, ci Duminica…". Se cuvine ca şi noi, urmând învăţăturile purtătorului de Dumnezeu - Ignatie, să ţinem Duminica şi aşa să o lăudăm:

Bucură-te, sărbătoare şi al praznicelor praznic;

Bucură-te, ziua care ne răsari măreţ şi falnic;

Bucură-te, ziua-n care cele ce sunt dedesubt

au primit lumină mare şi peceţile s-au rupt;

Bucură-te, ziua-n care, de minunea învierii,

iadul s-a înfricoşat, slobozind multul averii;

Bucură-te, că eşti spaimă pentru demoni şi vrăjmaşi;

Bucură-te, că pierzării niciodată nu laşi;

Bucură-te, zi vestită de atâtea profeţii;

Bucură-te, că eşti leagăn al divinei veselii;

Bucură-te, ziua-n care Domnul a făcut lumina;

Bucură-te, că-ntre zile totdeauna ai fost prima;

Bucură-te, sărbătoarea sărbătorilor creştine;

Bucură-te, că eşti rodul rânduielilor divine;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 5-lea:

 

Adunându-se Sfinţii Părinţi la Soborul al VI-lea Ecumenic, amintesc preoţilor şi arhiereilor în canoane îndatorirea de a învăţa poporul Duminica şi atrag atenţia ca toţi creştinii să serbeze Duminica. Ascultând de înaintaşii noştri care la soboare, călăuziţi fiind de Duhul Sfânt, au stabilit dogmele credinţei noastre, să serbăm Duminica, cântându-I Domnului: Aliluia!

 

Icosul al 5-lea:

 

Venind la domnie Constantin cel Mare, Biserica încetează de a mai fi prigonită, căci Sfântul Împărat, prin Edictul de la Milan, recunoscând şi consfinţind o stare de fapt, dă libertate practicilor religioase creştine şi proclamă Duminica drept zi de repaus în imperiu, când soldaţii asistau la slujbe. De aceea, serbând cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare ziua Duminicii, să cântăm aşa:

Bucură-te, că-mpăratul Constantin te-a declarat

sărbătoarea cea mai mare în întinsul său regat;

Bucură-te, ziua-n care piatra cea pecetluită

de iudei, deasupra gropii, este-acuma prăvălită;

Bucură-te, poticnirea rătăciţilor vrăjmaşi;

Bucură-te, ruşinarea fariseilor pizmaşi;

Bucură-te, ziua-n care Toma s-a încredinţat

şi în lume a vestit că Hristos a înviat;

Bucură-te, ziua-n care lumea şi suflarea toată

laudă în psalmi pe Domnul pentru mila Sa bogată;

Bucură-te, ziua-n care diavolul a fost înfrânt;

Bucură-te, ziua-n care ne-nălţăm de la pământ;

Bucură-te, ziua-n care raiul iarăşi s-a deschis;

Bucură-te, ziua-n care medităm la paradis;

Bucură-te,-ţi zicem ţie, că ostaşii şi străjerii

n-au putut ca să privească strălucirea învierii;

Bucură-te, că şi ei au mărturisit îndat'

cum s-a întâmplat minunea, când Hristos a înviat;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 6-lea:

 

Tânguindu-se în iad pentru păcatul făcut, strămoşii noştri Adam şi Eva mii de ani au aşteptat ziua izbăvirii lor, ziua promisă de Domnul; şi, sosind ziua cea mare, au strigat cu Ioan Botezătorul, cu proorocii, cu patriarhii şi cu toţi drepţii Legii Vechi: Aliluia!

 

Icosul al 6-lea:

 

Mustrând pe galatenii şi colosenii care voiau să se întoarcă la sărbătorile iudaice, Sfântul Pavel le spune: "Nimeni să nu vă judece pentru mâncare sau băutură, sau cu privire la vreo sărbătoare, sau lună nouă, sau sâmbete, care sunt umbra celor viitoare…". Cum să nu cinstim noi Sfânta Duminică, ziua care străluceşte mai mult decât oricare altă zi, punând în umbră sâmbăta Legii Vechi; de aceea aşa o lăudăm:

Bucură-te, că Adam vesel astăzi dănţuieşte;

Bucură-te, că şi Eva, dezlegată, prăznuieşte;

Bucură-te, zi în care glasuri calde de copii

Celui ce a înviat îi aduc doxologii;

Bucură-te, ziua-n care ne-ntâlnim la rugăciune

cu toţi îngerii din cer şi cu sfinţii toţi din lume;

Bucură-te, că eşti ziua Sfintei Euharistii;

Bucură-te, zi senină care-i bucuri pe copii;

Bucură-te, ziua în care căndeluţe strălucind,

şi în case, şi-n biserici, şi în suflete se-aprind;

Bucură-te, zi în care clopotele lin ne cheamă

să venim la Dumnezeu, să primim cereasca mană;

Bucură-te, ziua-n care pe iconostas sunt flori;

Bucură-te, zi în care trec prin inimă fiori;

Bucură-te, ziua-n care din mormânt a răsărit

Soarelui Dreptăţii - Domnul, Cel de oameni răstignit;

Bucură-te, ziua-n care ai bisericilor fii

cântă Domnului din inimi slave şi doxologii;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 7-lea:

 

Duminică spre seară, apropiindu-se Domnul Hristos de Luca şi Cleopa, care mergeau spre Emaus, le-a vorbit lor din Scripturi, tâlcuindu-le profeţiile cu privire la El. Dar ei, necunoscându-L, au stăruit ca Domnul să rămână la Emaus ca să cineze împreună. Aşa s-a săvârşit prima Liturghie, după Înviere,prin "frângerea pâinii" de către Mântuitorul, în ziua întâia a săptămânii, zi pe care să o cinstim şi noi, cântând la Sfânta Liturghie: Aliluia!

 

Icosul al 7-lea:

 

Întâmpinând Domnul Hristos în Ziua Învierii pe femeile mironosiţe le-a zis: "Bucuraţi-vă !". Să ne bucurăm şi noi cu femeile mironosiţe, fiindcă Ziua Învierii, Sfânta Duminică, este ziua eliberării noastre din robia păcatului, zi pe care cu bucurie mare să o cinstim, aşa:

Bucură-te, sărbătoare a întregului pământ

care eşti din veac menită pentru Noul Legământ;

Bucură-te, ziua-n care ni se face cunoscută

taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută;

Bucură-te, zi măreaţă şi de bucurie-naltă

pentru care totdeauna inima din piept tresaltă;

Bucură-te, că tot iadul l-ai umplut de-amărăciune;

Bucură-te, că nu suferi tot ce e deşertăciune;

Bucură-te, ziua-n care viaţa ni s-a dăruit;

Bucură-te, ziua-n care boldul morţii a pierit;

Bucură-te, întărirea ortodocşilor smeriţi;

Bucură-te, prăznuirea milioanelor de sfinţi;

Bucură-te, că pe oameni cu iubire îi îmbraci

şi-a smereniei podoabă le-o adaugi lor, dibaci;

Bucură-te, ziua-n care dragostea dumnezeiască

lepădata-a de la noi osândirea strămoşească;

Bucură-te, ziua-n care semnul Crucii, mai aprins,

străluceşte cu putere pentru sufletul încins;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 8-lea:

 

Domnul Hristos, Cel ce a spus că este domn al sâmbetei, că este mai mare decât aceasta, a călcat sâmbăta făcând vindecări minunate pentru care iudeii căutau să-L omoare, fiindcă dezleagă sabatul. Şi tot Mântuitorul a spus: "Dacă-Mi slujeşte cineva, să-Mi urmeze !". Să-i urmăm şi noi Domnului, cinstind Sfânta Duminică şi cântându-I, aşa: Aliluia !

 

Icosul al 8-lea:

 

Nu doar Mântuitorul a călcat sâmbăta, vindecând şi făcând atâtea minuni, ci şi apostolii Săi care smulgeau spice în ziua sabatului, prevestind, astfel, schimbarea Legii şi încredinţându-ne că Domnul pregăteşte o zi nouă, ziua de odihnă a creştinilor pe care cu laude ca acestea să o cinstim:

Bucură-te, ziua-n care umbra Legii a trecut;

Bucură-te, ziua-n care raiul iar l-am cunoscut;

Bucură-te, sărbătoarea şi sabatul Noii Legi;

Bucură-te, că de-a pururi bucuria o dezlegi;

Bucură-te, zi în care sufletelor creştineşti,

în biserici, larg deschizi uşile împărăteşti

Bucură-te, zi în care sufleteşte ne îmbie

smirna cea mirositoare şi parfumul de tămâie;

Bucură-te, zi în care lumânările se-aprind;

Bucură-te, zi în care vezi altarul strălucind;

Bucură-te, zi divină şi a zilelor crăiasă;

Bucură-te, că-ntre zile tu eşti mare-mpărăteasă;

Bucură-te, ziua-n care s-a-mplinit făgăduinţa;

Bucură-te, ziua-n care creşte-n suflete credinţa;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 9-lea:

 

Ritorii cei rău grăitori, toţi ereticii şi toţi hulitorii, căzuţi fiind din har pentru mândria lor, nu pot să priceapă de ce Domnul a călcat sâmbăta, de ce a înviat Duminica, de ce Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli, tot Duminica; să se ruşineze toţi aceştia, iar noi luminaţi fiind cu lumină de sus, bucurându-ne cu toţi sfinţii şi îngerii cântăm: Aliluia!

 

Icosul al 9-lea:

 

Nesocotind şi pângărind ziua Duminicii, unii au suferit pagube, foc, necazuri, căci L-au mâniat pe Fiul lui Dumnezeu, care a pătimit şi s-a jertfit, primind moarte de cruce pentru păcatele noastre. Iar noi ca unii ce purtăm numele Lui Hristos Biruitorul să căutăm a face numai fapte bune în Ziua Domnului şi să o cinstim cu laude ca acestea:

Bucură-te, ziua-n care ne-mpăcăm cu Dumnezeu

Bucură-te, ziua care o dorim a fi mereu;

Bucură-te, ziua care nu am vrea să se sfârşească;

Bucură-te, că ne dai hrana cea duhovnicească;

Bucură-te, ziua-n care faci din oameni îngeraşi;

Bucură-te, ziua care îi alinţi pe copilaşi;

Bucură-te, că dai zâmbet ochilor cu lăcrămioare;

Bucură-te, ziua care faci ca sufletul să zboare;

Bucură-te, că pe oameni reuşeşti să-i faci mai buni;

Bucură-te, că pe tineri îi învălui în cununi;

Bucură-te, că bătrânii îşi găsesc odihna-n tine;

Bucură-te, că la oameni tu sădeşti înţelepciune;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 10-lea:

 

Văzând vrăjmaşul sufletelor noastre dragostea cea mare pe care o avem pentru Ziua Domnului, a căutat dintotdeauna să tulbure minţile creştinilor ca să serbeze sâmbăta Vechiului Testament, odată cu răstignitorii Domnului care nu ştiu să cânte Biruitorului iadului: Aliluia!

 

Icosul al 10-lea:

 

"Adu-ţi aminte - a zis Domnul, israelitenilor - că ai fost rob în pământul Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mână tare şi cu braţ înalt, şi de aceea ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua odihnei şi să o ţii cu sfinţenie". Iar noi, cei pe care ne-a scos Domnul nu din robia egipteană, ci din robia iadului, să ţinem şi cu mai multă sfinţenie ziua izbăvirii noastre, lăudând-o aşa:

Bucură-te, ziua-n care în iubire ne uneşti

şi ne dai cu-ndestulare bucurii duhovniceşti

Bucură-te, ziua-n care de a iadului robie

Domnul Vieţii ne-a salvat cu-al Său braţ plin de tărie;

Bucură-te, ziua-n care la noi cerul tot priveşte;

Bucură-te, ziua-n care Domnul iarăşi se jertfeşte;

Bucură-te, că eşti ziua rugăciunilor fierbinţi;

Bucură-te, că eşti ziua prăznuită de cei sfinţi;

Bucură-te, că eşti ziua împăcării între fraţi;

Bucură-te, că eşti ziua celor sinceri şi curaţi;

Bucură-te, ziua-n care ne-mbrăcăm de sărbătoare;

Bucură-te, ziua care eşti cinstită de popoare;

Bucură-te, ziua-n care mulţumim Lui Dumnezeu

pentru daruri, binefaceri şi că ne-a ferit de rău;

Bucură-te, ziua-n care cerem toţi cu umilinţă

Dumnezeului din cer ce ne e de trebuinţă;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 11-lea:

 

Pe cât de mare a fost întristarea Domnului pentru căderea îngerilor răi, pe atât de mare va fi şi bucuria pentru mântuirea neamului omenesc, căci locul celor căzuţi va fi luat de sufletele creştinilor care în viaţă au făcut voia Domnului şi L-au slăvit ca şi îngerii în tot locul şi în tot timpul, cântându-I: Aliluia!

 

Icosul al 11-lea:

 

Mergând spre patima Sa de bunăvoie, Domnul şi-a ales ca zi a Intrării Sale în Ierusalim o zi de Duminică în care pruncii purtând semnele biruinţei, cu stâlpări L-au întâmpinat cântându-i: Osana! Iar noi, ca şi pruncii veselindu-ne, purtând în loc de stâlpări crucea biruinţei şi cinstind Duminica, aşa cântăm:

Bucură-te, ziua-n care s-a-mplinit un vis străbun;

Bucură-te, ziua care ne faci sufletul mai bun;

Bucură-te, ziua-n care primenim al nostru gând;

Bucură-te, ziua-n care omul e mai bun, mai blând;

Bucură-te, ziua-n care cerem fraţilor iertare;

Bucură-te, că eşti ziua ce nu are-asemănare;

Bucură-te, înfrânarea celor tineri şi frumoşi;

Bucură-te, curăţirea oamenilor păcătoşi;

Bucură-te, că eşti ziua mântuirii omeneşti;

Bucură-te, veselie a oştirilor cereşti;

Bucură-te, zi în care totul e numai mireasmă;

Bucură-te, ziua-n care am scăpat de chin şi caznă;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 12-lea:

 

Cine poate spune negrăita bucurie pe care o au dreptmăritorii creştini Duminica, ziua când se întâlnesc cu Domnul Slavei în sfintele locaşuri, care iarăşi şi iarăşi se jertfeşte pentru omenire, ziua când se întâlnesc cu fraţii cei întru Hristos, ziua când se întâlnesc în duh la rugăciune cu sufletele dreptmăritorilor creştini de pretutindeni şi într-un glas cântă: Aliluia!

 

Icosul al 12-lea:

 

O zi şi-a ales Domnul pentru El în care, îndestulându-ne din visteria darurilor Sfintei Liturghii, se cuvine ca toată grija cea lumească să o lepădăm şi împăcaţi cu toţi oamenii, la chemarea clopotelor bisericii, cu taină închipuind pe heruvimi, "Sfânta Jertfă cu pace să o aducem" şi "cu pace să ieşim", cântând:

Bucură-te, ziua-n care zis-a Domnul: Pace vouă !

Bucură-te, ziua-n care am primit o pace nouă;

Bucură-te, sărbătoarea care-aduce pace minţii;

Bucură-te, că eşti ziua îndrăgită de toţi sfinţii;

Bucură-te, ziua păcii, ce ne-aduce numai tihnă;

Bucură-te, zi sfinţită, zi de rugă şi odihnă;

Bucură-te, ziua-n care peste suflete domneşte

pacea care ne înalţă şi cu cerul ne uneşte;

Bucură-te, ziua păcii şi-a-nnoirii sufleteşti;

Bucură-te, ziua celor care sunt duhovniceşti;

Bucură-te, ziua-n care noi ne dăm sărutul păcii;

Bucură-te, ziua-n care pline-s căile cetăţii;

Bucură-te, ziua-n care Maica Sfântă Preacurată

e de neamurile toate cu dorire venerată;

Bucură-te, zi sfinţită, care blând şi glorios,

străluceşti înveşmântată în lumina lui Hristos !

 

Condacul al 13-lea:

 

O, Sfântă Duminică întru tot lăudată, zi de bucurie în care prăznuim zidirea omului de către Dumnezeu-Tatăl, răscumpărarea lui prin Dumnezeu-Fiul şi sfinţirea lui prin Dumnezeu-Sfântul Duh, din darurile Sfintei Treimi adapă-ne cu băutura cea nouă care curge din izvorul nestricăciunii, hrăneşte-ne cu pâinea vieţii cele veşnice, mângâie-ne cu razele slavei lui Hristos cel înviat din mormânt, veseleşte-ne cu bucuria învierii Mântuitorului, încântă-ne auzul cu armoniile cântărilor îngereşti, îndulceşte-ne cu dulceaţa rugăciunilor înflăcărate,  înmiresmează-ne  cu  parfumul  florilor  din rai, îmbracă-ne cu haina cea dintâi a botezului, arată-ne lumina cea lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc, cucereşte-ne inimile cu pacea lui Hristos, sfinţeşte-ne cu darurile Duhului sfânt, răneşte-ne cu iubirea Mirelui Ceresc, peste care pune podoaba smereniei celei adevărate, ca şi acum şi în veci să-I cântăm Domnului: Aliluia!

 

Acest Condac se zice de trei ori.

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi: Arătatu-ni-s-a nouă învăluită... şi Condacul întâi: O, preacinstită şi prealuminată Duminică...

 

Rugăciune

 

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce ai înviat în zi de Duminică şi tot Duminica ai trimis pe Sfântul Tău Duh peste Apostoli Tăi, Cel ce ai săvârşit prima Liturghie după Înviere, tot în ziua Duminicii, dacă a doua venire a Ta va fi tot Duminica, ajută-ne Doamne să ne găseşti adunaţi la Sfânta Liturghie, la rugăciune şi la lucrarea faptelor bune, serbând după cuviinţă ziua Ta cea sfântă; iar dacă ziua venirii tale va fi în oricare altă zi, ajută-ne, Doamne, ca din oricare altă zi să facem o zi de Duminică, şi din orice zi de Duminică o zi de Paşti în care să-Ţi aducem doxologiile noastre după putere, împreună şi Tatălui şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în nesfârşiţii veci. Amin.