Stapanul lumii in care traim – citate din Sfantul Macarie cel Mare

 

Iata cum închipuia Sfântul Macarie cel Mare agitaţia şi nebunia lumii in care traim  dominate de vrajmas.

„Fiii veacului acestuia se aseamănă cu grâul pus în ciur şi sunt cernuţi de cugetele nestatornice ale lumii, în neîntreruptul vârtej al lucrurilor pământeşti, al poftelor şi al complicatelor  probleme  materiale. Diavolul scutură si cerne sufletele prin ciur, adică prin lucrurile pământeşti. Tot neamul păcătos al oamenilor, de la căderea lui Adam, care a călcat porunca, se află sub stăpânirea începătorului răutăţii. Deci, luându-i în stăpânire pe fiii acestui veac, îi agită şi îi cerne în sita lumii cu cugete necontenite de înşelăciune şi rătăcire.

După  cum grâul este izbit în ciur de către cel ce îl cerne şi este aruncat şi întors necontenit, aşa şi înşelătorul îi stăpâneşte pe toţi oamenii cu lucruri pământeşti, îi face să se îndoiască, să se poticnească şi să se tulbure prin toate gândurile cele deşarte, prin poftele cele urâte şi prin toate legăturile lumeşti si pământeşti, robind neîncetat tot neamul cel păcătos al lui Adam.

Şi Domnul a prezis Apostolilor ridicarea celui rău împotriva lor: „V-a cerut satana să vă cearnă ca pe grâu; dar Eu M-am rugat Tatălui Meu, ca să nu se piardă credinţa voastră” (Lc. 22, 31-32).

Iar cuvantul şi sentinţa pe care Creatorul a rostit-o împotriva lui Cain: Gemând, tremurând şi clatinandu-te vei fi pe pământ – (Fac. 4, 12), se referă in chip tainic – după chip şi asemănare – la toţi pacatoşii. Pentru că, încălcând Adam porunca lui Dumnezeu, tot neamul său a devenit păcătos şi a preluat într-ascuns chipul său (al lui Cain).

Oamenii trec prin mai multe stări: starea de teama sau cea de groază sunt numai două exemple, nu mai pomenim poftele ruşinoase şi dezmierdarile. Stăpânul lumii acesteia răscoleşte tot sufletul care nu s-a născut de la Dumnezeu. După cum graul este neincetat agitat in ciur, tot aşa sunt rascolite si cugetele oamenilor, cu amăgiri trecătoare ale trupului, cu frică şi cu tulburare”

(Omilia 5, 1.2).

ACATISTUL Sfântului Macarie Egipteanul (cel Mare)

 

  ( 19 IANUARIE )

Rugaciunile incepatoare:

     In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

     Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

     Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

      Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
      Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

      Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie Imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

      Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Troparul, Glasul 1: Locuitor pustiului si înger în trup si de minuni facator te-ai aratat purtatorule de Dumnezeu, parintele nostru Macarie; si cu postul, cu privegherea, cu rugaciunea, ceresti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi si sufletele celor ce alearga la tine cu credinta. Slava Celui ce ti-a dat tie putere, Slava Celui ce te-a încununat pe tine, Slava Celui ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri.

Apoi se zic Condacele si Icoasele:

 

Condacul 1

   Viata fericita ducând în lume, te-ai învrednicit a te salaslui în pamântul celor blânzi, împreuna cu cetele fericitilor, Macarie, purtatorule de Dumnezeu, iar locuind în pustiu ca într-o cetate, ai primit de la Hristos harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim: Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Icosul 1

  De fel din Egipt si de un nume cu Sfintii Stramosi Avraam si Sara, Parintii tai si-au înfrumusetat viata cu înfrânarea si cu postul, cu rugaciunile si privegherea, cu milosteniile si cu multe alte fapte bune. Iar neroditori fiind, se departasera de traiul  însotirii, însa cu duhul erau tot uniti. Pentru aceasta întreita raza a dragostei Sfintei Treimi o au gazduit în inimile lor, si însusi Sfântul Patriarh Avraam le-a vestit în vedenie dezlegarea nerodirii prin fericitul rod ce avea sa fie lumina lumii.

Bucura-te, cu tatal tau, preotul Avraam, de bucuria vederii sfântului patriarh;
Bucura-te, ca rapindu-li-se averile, Parintii tai au nadajduit în Domnul;
Bucura-te, ca au fost mângâiati de dumnezeiasca lumina a buneivestiri;
Bucura-te, ca nu au zabovit în a urma voii Domnului;
Bucura-te, ca s-au mutat dupa dumnezeiasca rânduiala lânga pustia în care aveai sa-I slujesti Lui;
Bucura-te, ca tatal tau a fost ridicat din boala cea de moarte cu mâna tare;
Bucura-te, ca îngerul lui Dumnezeu i-a vestit mila si binecuvântarea de Sus;
Bucura-te, ca lacas Sfântului Duh te-a numit;
Bucura-te, ca numele fericirii ti-a daruit;
Bucura-te, ca vietuirea îngereasca, roditoare a mântuirii multora, ti-a zugravit;
Bucura-te, ca Parintii tai au multumit Domnului cu bucurie si cutremur;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 2

  Zamislit de Parintii tai la batrânetile lor, ai alergat, fericite, cu dor dumnezeiesc, la izvorul cunostintei de Dumnezeu. Si deprinzând Sfintele Scripturi, neobosit umblai pe cararile întelepciunii, iar în inima pazeai nestinsa lumina sfintei cântari de Aliluia!

Icosul 2

  Cu viata cea fericita, ca si cu o neîntinata mireasa, doreai sa te însotesti. Iar când Parintii tai, uitând de îngereasca sfatuire, te-au silit spre însotire cu femeie, te-ai înaltat ca o pasare peste cursa vânatorilor. Asa ai putut împlini si voia parinteasca, dar si pazi nestricata fecioria trupului si sufletului, pe care le închinasei lui Dumnezeu.

Bucura-te, ca în strâmtorare, ochii sufletului la Dumnezeu i-ai ridicat;
Bucura-te, ca El a pus sfat bun în inima ta;
Bucura-te, ca ai împlinit voia Lui cu nadejde neclintita;
Bucura-te, ca prefacându-te bolnav, dupa ospatul de nunta ai iesit si ai alergat spre ajutorul de Sus;
Bucura-te, ca asa ti-ai pazit fecioria cea închinata Domnului;
Bucura-te, ca ai mers în muntele Nitriei si în vis ai vazut un barbat minunat, stralucind ca lumina;
Bucura-te, ca el ti-a aratat pustiul unde aveai sa te salasluiesti;
Bucura-te, ca la întoarcerea acasa, mireasa ta a trecut la Domnul întru feciorie curata;
Bucura-te, smerire de sine prin gândul la moarte;
Bucura-te, negrija de cele pamântesti si încredintare de sine lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si parintii tai s-au bucurat de curatia vietii tale;
Bucura-te, ca le-ai slujit cu dragoste si osârdie pâna la moarte;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 3

  Ai cautat, Fericite Macarie, cu râvna, un sfânt calauzitor pe calea mântuirii si pururea te rugai lui Dumnezeu pentru aceasta. Iar într-o zi, de praznicul unuia dintre sfinti, când pregateai prânzul, mai ales pentru cei saraci si scapatati, ai vazut în biserica un monah, venit pentru împartasirea cu Sfintele Taine, si ai cunoscut chipul vietii celei îmbunatatite. Drept aceea l-ai chemat dupa slujba la ospat si luându-l de-o parte l-ai rugat sa primeasca sa-ti fie sfetnic bun în viata, ca împreuna sa-I cântati lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

  A doua zi ai alergat la batrânul monah, care ti-a primit marturisirea si tainele inimii, dupa care te-a povatuit îndelung. Iar seara, pe când te odihneai, si-a ridicat mintea în rugaciune spre Dumnezeu si a vazut în vedenie un sobor de monahi cu chipuri albe si aripi care te îndemnau spre dumnezeiasca trezvie si râvna în slujba lui Dumnezeu.

Bucura-te, ca prin povatuitorul tau, Hristos te-a chemat spre mântuirea multora;
Bucura-te, ca printr-însul ai primit îngereasca chemare;
Bucura-te, ca te-a grabit spre cele placute Domnului;
Bucura-te, ca te-a învatat multe despre rugaciune, priveghere si post;
Bucura-te, ca întors acasa, ai împartit toate ale tale saracilor;
Bucura-te, ca ai îmbratisat saracia de bunavoie si ai urmat lui Hristos;
Bucura-te, ca  în mâinile sfântului batrân ti-ai lepadat voia;
Bucura-te, ca el a primit-o si a slujit-o cu dragoste înaintea lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca te-a învatat lucrul mâinilor spre asezarea duhovniceasca;
Bucura-te, ca ti-a facut chilie nu departe de dânsul si te-a îngradit cu porunci de suflet ziditoare;
Bucura-te, ca  te-a nascut la viata îngereasca binecuvântata;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 4

  Ai sporit, Sfinte Macarie, în legea Domnului, prin alergarea pe calea cea strâmta a vietii monahicesti, încât episcopul locului aflând despre vietuirea ta fericita te-a facut cleric cu de-a sila, desi erai înca tânar. Dar tu, dupa o vreme ai fugit de acolo, caci ardeai de dorul linistii celei dupa Dumnezeu, întru care neîncetat sa-I cânti: Aliluia!

Icosul 4

  Întru lucrul mâinilor si rugaciune neîncetata a inimii te-ai întarit, fericite, îngradindu-te cu Crucea Domnului în razboiul de gânduri, naluciri si înfricosate navaliri pe care diavolul ti l-a ridicat împotriva. Si cum, patruns de frica cuviincioasa si dragostea de Dumnezeu, întru nimic socoteai mestesugirile lui, a ridicat peste tine razboi prin oameni, facând pe o tânara ce luase în pântece din desfrânare sa arunce asupra ta pacatul cel cumplit.

Bucura-te, priveghere neîncetata cu duhul;
Bucura-te, înstrainare de tulburarile lumii;
Bucura-te, ca ai fost învinuit si ocarât pe nedrept;
Bucura-te, ca ai fost târât prin sat cu negraita batjocura;
Bucura-te, ca ai fost tras de par si calcat cu picioarele;
Bucura-te, ca ai fost batut cu betele de toti pâna aproape de moarte;
Bucura-te, ca abia te-au lasat viu, punându-se pentru tine chezas un cinstit barbat;
Bucura-te, ca fiind gata sa moara pentru tine, acesta te-a adus la chilie;
Bucura-te, ca lucrai ziua si noaptea sa hranesti pe femeia însarcinata;
Bucura-te, ca prin dreapta judecata a Domnului, ea nu a nascut pâna ce nu a marturisit clevetirea;
Bucura-te, ca toti s-au pocait si au alergat sa-ti ceara iertare;
Bucura-te, ca te-ai pazit de slava omeneasca, fugind de acolo în pustie;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 5

  Trei ani ai petrecut într-o pestera, Parinte, dupa care te-ai dus la Sfântul Antonie cel Mare în Muntele Faran, iar el te-a primit cu dragoste sa-i fii ucenic în pustnicestile nevointe. Si ai sporit în ele prin ascultare, încât erai numit de ceilalti frati tânar batrân. Caci din tinerete aratai viata aleasa si te luptai ziua si noaptea cu diavolii, pazind neclintit zidul întemeiat de Hristos, Caruia Îi cântai: Aliluia!

Icosul 5

  Prin smerenie si pomenirea neîncetata de Dumnezeu ai stins multimea sagetilor vrajmasului, luând de la Hristos, la patruzeci de ani de la nasterea ta, darul tamaduirilor si al proorociei, precum si stapânire asupra necuratelor duhuri. Apoi te-ai învrednicit treptei preotesti si ai fost calauzitor parintilor celor ce vietuiau în schit.

Bucura-te, suflet stapânit de focul Duhului;
Bucura-te, inima întarita cu hrana duhovniceasca;
Bucura-te, biserica sfintita în care locuieste Hristos;
Bucura-te, ca pe Marele Antonie adeseori l-ai cercetat;
Bucura-te, ca de dânsul ai fost mult povatuit;
Bucura-te, ca împreuna v-ati împartasit de taria cuvintelor duhovnicesti;
Bucura-te, ca ai mostenit toiagul pe care Sfântul Antonie îsi sprijinea trupul;
Bucura-te, ca precum Elisei de la Ilie, ai luat si îndoit duh;
Bucura-te, ca ai izgonit capetenii diavolesti cu postul si rugaciunea;
Bucura-te, ca prin turnare cu apa sfintita ai izbavit pe o femeie de asemanarea de animal;
Bucura-te, ca ai îndemnat-o apoi spre râvna sporita în împartasirea cu Sfintele Taine;
Bucura-te, ca ai risipit înselarea celor cuprinsi de farmece;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 6

  Prin ungerea cu untdelemn sfintit ai facut sanatoasa pe o fecioara plina de rani si pe multi ai tamaduit prin rugaciune de boli, vraji si amagirea ereticeasca, chiar si morti ai înviat cu puterea lui Hristos, ca întru slava Lui sa se înalte din multe inimi cântarea întreit sfânta: Aliluia!

Icosul 6

  Pe o capetenie a întunericului ai alungat-o din cel în care intrase prin patima mândriei si lucra prin el false minuni si închipuiri eretice. Caci la cererea staruitoare a episcopului, te-ai rugat din adâncul inimii, iar pentru mântuirea multor înselati te-ai înarmat cu credinta si ai înviat un mort din cei de demult. Atunci diavolul a fost izgonit cu putere din cel stapânit, iar tu ai botezat pe cel înviat, daruind lui Hristos multime de popor.

Bucura-te, prin care slava lui Dumnezeu s-a aratat;
Bucura-te, surpare a puterii vrajmase prin lucrarea Duhului Sfânt;
Bucura-te, ca te-ai învrednicit de dumnezeiasca insuflare;
Bucura-te, sfânta nevointa  întru teama de a nu cadea în slava desarta;
Bucura-te, ca prin tine Hristos a sters lacrimile celor necajiti;
Bucura-te, ca ai descoperit vaduvei mâhnite zalogul cel ascuns;
Bucura-te, ca pe barbatul ei l-ai înviat ca sa spuna unde a pus visteria cea straina;
Bucura-te, izbavitorul vaduvei si orfanilor de amara robie;
Bucura-te, ca si pe un alt mort l-ai înviat, ca sa scapi pe cel învinuit pe nedrept;
Bucura-te, ca cel adormit i-a marturisit din groapa nevinovatia;
Bucura-te, ca nu ai cautat sa afli pe cel vinovat, nadajduind în judecata lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca ai aratat atunci ca lucrul tau era mila, iar nu judecata;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 7

  Pe cel îndracit, care avea în sine pe diavolul îmbuibarii si mistuia ca nimic toata mâncarea primita, l-ai tamaduit prin rugaciune si post, povatuindu-l spre înfrânare si lucrul mâinilor. Iar pentru calcarea sfintelor porunci te mâhneai si plângeai si întru Duhul Sfânt te rugai pentru toata lumea, încât chiar si pe cei din muncile iadului îi umbreai cu milostivirea. Pentru aceasta, cântam împreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

  Cu puterea lui Dumnezeu l-ai silit pe diavol sa-si arate pe fata multimea mestesugurilor cu care îi ispitea pe monahii din mânastire, iar pe singurul dinre frati care îi facea voia, l-ai adus la marturisire curata si la sporirea în lupta cea buna.

Bucura-te, ca pentru a-i înfrânge rusinea, te-ai aratat celui cazut însuti ispitit de patimile ce-l stapâneau;
Bucura-te, ca asa a aflat îndraznire spre marturisire si pocainta;
Bucura-te, ca l-ai întarit în postire si cugetarea cea dupa Dumnezeu;
Bucura-te, ca l-ai îndemnat sa învete parti din Evanghelie si alte sfinte carti;
Bucura-te, ca l-ai învatat sa nu primeasca gândul cel rau;
Bucura-te, ca fratele sculat din pacat, s-a aratat apoi mai potrivnic celui rau decât toti ceilalti;
Bucura-te, ca primind pe doi tineri bogati, i-ai aflat dupa o vreme mari nevoitori ai lui Hristos;
Bucura-te, ca întru osteneli si rabdare se umpleau de harul dumnezeiesc;
Bucura-te, ca ai vazut cum îngerul lui Dumnezeu îi pazea cu arma de foc;
Bucura-te, ca ti s-a descoperit cum din gura lor iesea foc pâna la cer;
Bucura-te, ca adormind ei întru Domnul, ai întarit pe frati cu descoperirea sfinteniei lor;
Bucura-te, virtute atotvazatoare;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 8

  Viata curata si fara de rautate a celor doua femei maritate ti-a descoperit-o Cel de Sus, încât însuti te-ai minunat si ai zis: cu adevarat, nici fecioare, nici femei maritate, nici monah, nici mirean, ci hotarârea cea buna o cauta Dumnezeu, primind-o ca pe însasi fapta buna si dupa alegere trimite fiecaruia pe Sfântul Duh, care lucreaza si îndrepteaza viata celor ce vor sa se mântuiasca. Pentru aceasta, întru smerenia inimii pazim cântarea întreit sfânta: Aliluia!

Icosul 8

  Împreuna cu Sfântul Macarie Alexandrinul, prietenul tau întru Domnul, ai fost exilat de episcopul Luciu, eretic arian, cel care pe fericitul episcop Petru l-a izgonit. Si dusi de ostasi într-un ostrov în care era necunoscut numele lui Hristos Dumnezeu, ati alungat pe diavoli cu rugaciunea si cu facerea de minuni. Atunci poporul ce slujea la idoli a primit credinta în Hristos si s-a botezat, ridicând o sfânta biserica spre slava lui Dumnezeu.

Bucura-te, cetate întarita prin dragostea duhovniceasca de frate;
Bucura-te, izbavire de îndracire a fiicei slujitorului idolesc;
Bucura-te, vrednicie apostoleasca;
Bucura-te, ca pe multi i-ai nascut la viata întru Hristos;
Bucura-te, ca vestirea minunilor voastre a iesit în tot pamântul;
Bucura-te, rusinare a prigonitorilor raucredinciosi;
Bucura-te, ca episcopul eretic a trimis în taina sa va întoarca în pustia schitului;
Bucura-te, ca de pretutindeni venea la tine multime de popor;
Bucura-te, ca pe multi îi învatai prin cuvinte de Dumnezeu insuflate;
Bucura-te, tamaduire a neputintelor sufletesti si trupesti;
Bucura-te, liman de odihna al strainilor;
Bucura-te, mustrare cu blândete a celor biruiti de patimi;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 9

  Pe ucenicul iubitor de arginti, care ti-a nesocotit mustrarea si nu s-a curatit de lepra patimii l-a ajuns, dupa moartea ta, si lepra trupeasca, iar pe înfricosatul slujitor idolesc l-ai facut, prin cuvântul cel bun, mielusel al lui Hristos. Pentru aceasta slavim milostivirea si dreptatea cu care Dumnezeu se îngrijeste de faptura Sa, si alergam la limanul netulburat al iubirii Sfintei Treimi, cântându-I împreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 9

  Cu gândul de a merge în pustia dinlauntru te-ai luptat cinci ani, temându-te de ispitirea vrajmasului. Dar cum prin îndelunga ta rabdare voia Domnului s-a vadit, ai mers acolo si ai aflat doi monahi care de treizeci de ani se nevoiau în arsita si ger cu dumnezeiasca tarie. Pentru care, Parinte, te-ai pogorât si mai mult în oceanul smereniei, adâncindu-ti mintea în teama curata de Domnul. Caci, prin aducerea aminte de Judecata si de focul cel vesnic al neiubirii, îti topeai trupul ca si cu niste napraznice stihii.

Bucura-te, ca ai murit lumii, dar ai aflat Viata întru Hristos;
Bucura-te, minte neatinsa de sagetile ocarilor;
Bucura-te, cuget netulburat de veninul laudelor;
Bucura-te, desavârsita neagonisire de cele lumesti;
Bucura-te, micsorare de sine întru marirea lui Hristos;
Bucura-te, tacere facuta lacas al Cuvântului dumnezeiesc;
Bucura-te, cadere cu fata la pamânt înaintea Chipului mântuitor;
Bucura-te, ridicare a mâinilor spre primirea dumnezeiescului har;
Bucura-te, fuga de oameni pentru alipirea de Dumnezeu;
Bucura-te, chemare a milostivirii de Sus ce stavileste razboiul patimilor;
Bucura-te, ca ai primit în inima întiparirea Chipului Iubirii;
Bucura-te, zbor al închinarii spre vesnicia Iubirii;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 10

  Ca un fericit partas la bucuria nestricacioasa a Învierii te-ai aratat, Parinte, caci acopereai neputintele omenesti si te osteneai în rugaciune pentru izbavirea celor ispititi, izvorând lumii deznadajduite taria cântarii îngeresti: Aliluia!

Icosul 10

  Pe tâlharul ce îti fura din chilie l-ai ajutat ca un strain de cele ale tale, iar pe ucenicul ispitit de o desfrânata, care a alergat în rugaciune la mijlocirea ta, o mâna nevazuta l-a rapit, aducându-l în chilie, unde te rugai lui Dumnezeu pentru dânsul. Pentru aceasta, cu bucurie îti cântam:

Bucura-te, înstrainare de toate cele trecatoare;
Bucura-te, plamadire întru realitatile ceresti;
Bucura-te, privire a lumii ca prin ochii Icoanei;
Bucura-te, zugravire pe tablita inimii a Icoanei Iubirii;
Bucura-te, slava si multumire lui Dumnezeu pentru toate;
Bucura-te, izvor de pace cereasca;
Bucura-te, înainte-vedere a celor de departe ca si a celor de aproape;
Bucura-te, suflet curatit pâna în adânc de harul dumnezeiesc;
Bucura-te, tarie a dragostei ce sprijini pe cei ispititi;
Bucura-te, sculare la Viata a celor cazuti;
Bucura-te, însuti partas în suferinte al mângâierii lui Hristos;
Bucura-te, însuti rapit prin vazduh de dumnezeiasca mâna;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 11

  Dupa nouazeci si sapte de ani de vietuire întru Hristos ti s-a vestit în vedenie fericitul sfârsit de catre Sfântul Antonie, povatuitorul pustiei, împreuna cu Sfântul Pahomie, învatatorul vietii monahicesti. Si de apropiata chemare spre salasluirea  cu dânsii în sânurile Parintelui ceresc te-au încredintat, iar tu ai primit cu bucurie de la ei negraita pace a lui Hristos si ai cântat: Aliluia!

Icosul 11

  Ai chemat, fericite, pe ucenici, încredintându-i Domnului si i-ai îndemnat sa pazeasca asezamintele duhovnicesti si predaniile pustniciei, dupa care ai bine rânduit obstea. Apoi ti-ai pus mâinile peste dânsii, i-ai binecuvântat si te-ai rugat pentru ei, învatându-i din destul si te-ai pregatit de marea si înfricosata trecere a hotarului Vesniciei.

Bucura-te, floare a pustiei înmiresmata de Duhul Sfânt;
Bucura-te, ca dupa trei zile, dupa cum ti s-a vestit, ai plecat la Domnul;
Bucura-te, de un heruvim cu multime de îngeri întâmpinat;
Bucura-te, de cetele îngeresti si ale sfintilor însotit;
Bucura-te, comoara a Împaratului urcata în vistieriile cele vesnice;
Bucura-te, ca prin sarutarea de pe urma ai lasat lumii îndemnul iubirii;
Bucura-te, ochi si mâini întinse spre Domnul pâna în sfârsit;
Bucura-te, ca  în bratele Lui ti-ai dat duhul;
Bucura-te, ca sufletul tau a fost vazut suindu-se la Cer netulburat de vrajmasul;
Bucura-te, ca te-ai acoperit cu smerenia pâna înlauntrul portilor Împaratiei;
Bucura-te, foc ce arzi toate uneltirile vrajmasilor;
Bucura-te, îngradire cu puterea lui Hristos;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 12

  Pecetea Chipului lui Hristos si a Duhului ai primit, Fericite, unindu-ti prin iubire firea cu harul dumnezeiesc în focul ispitelor. Pentru aceasta, la nunta Fiului lui Dumnezeu te-ai învrednicit a cânta cu Biserica Cereasca: Aliluia!

Icosul 12

  Arta care suie la ceruri desavârsit o ai deprins, Parinte, si zidire noua te-ai facut  spre luminarea si întarirea celor ce alearga cu credinta la mijlocirile tale. Pentru aceasta îti cântam:

Bucura-te, fiu la Luminii si mângâierii;
Bucura-te, fiu al Legamântului celui nou;
Bucura-te, ca  prin calea cea aspra ai ajuns la viata fericita;
Bucura-te, viata prefacuta în icoana de pururea închinare;
Bucura-te, stare neclintita în dragoste si adevar;
Bucura-te, vesnica unire cu Hristos;
Bucura-te, odihna în bratele Sfântului Duh;
Bucura-te, desfatare în sânul Parintelui luminilor;
Bucura-te, marturisire cu viata a Crucii si Învierii Domnului;
Bucura-te, jertfa vie, bine placuta lui Dumnezeu;
Bucura-te, al Maicii Domnului fiu preaiubit;
Bucura-te, alauta a Sfintei Treimi ce faci sa rasune glasul inimii;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Parinte al Parintilor!

Condacul 13

  O, Sfinte Preacuvioase Macarie, purtatorule al Chipului ceresc, care prin fapte dumnezeiesti ne-ai aratat noua adevarul credintei, lumineaza si în inimile noastre cunostinta Evangheliei Mântuitorului. Ca simtind lucrarea gândurilor rele, sa ne lepadam de întunericul ce ne împresoara si sa primim ungerea bucuriei prin lucrarea Sfântului Duh. Iar prin fecioria inimii sa ne facem partasi fericirii Presfintei Fecioare, în care Tatal si-a facut lacas cu Cel Unul Nascut al Sau. Asa, Parinte, poarta de grija din Înalt, ca sa nu ne aflam neîndreptati si despartiti de iubirea Ta în ceasul înfricosat al nasterii în Vesnicie, ci împreuna cu tine sa cântam Preasfintei Treimi: Aliluia!

(Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 ( De fel din Egipt si de un nume cu Sfintii Stramosi Avraam si Sara , ...) si Condacul 1 ( Viata fericita ducând în lume, te-ai învrednicit a te salaslui în pamântul celor blânzi , ...).

Suferințele lumii sunt fără sfârșit.

Suferințele lumii sunt fără sfârșit. Se vede peste tot o descompunere generală, și familii, și mici și mari. În fiecare zi inima mea se face tocătură. Cele mai multe case sunt pline de
supărări, de neliniște, de stres, numai în casele care trăiesc după Dumnezeu oamenii sunt bine. în celelalte, unii divorțează, alții sunt falimentari, alții bolnavi, alții accidentați, alții cu psiho-medicamente, iar alții cu droguri. Mai mult sau mai puțin cu toții, sărmanii, au câte o durere. Mai ales acum, nu au de lucru; datorii de aici, suferințe de dincolo; îi urmăresc băncile, îi scot din case, o mulțime de necazuri. Și acestea nu țin o zi sau două. Iar din pricina acestei situații chiar și copiii cei sănătoși ai acestor familii se im bolnăvesc. Multe familii de acestea, dacă ar avea lipsa de grijă a monahilor, ar petrece cel mai bun Paște!
Câtă nefericire există în lume! Când pe cineva îl doare și se interesează de ceilalți și nu de
sine, atunci el vede întreaga lume ca la radiografie, cu raze duhovnicești... De multe ori, atunci când rostesc rugăciunea: „Doamne Iisuse...”, văd copilași mici, sărmanii, cum trec pe dinaintea mea mâhniți și se roagă lui Dumnezeu. Mamele lor îi pun să facă rugăciune pentru că au probleme, greutăți în familie și cer ajutor de la Dumnezeu, întorc butonul pe aceeași frecventă și astfel comunicăm.

Cu durere și dragoste pentru omul contemporan. Sf. Paisie Aghoritul
 

Din Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceşti, Vol. IV Viața de familie, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 228-229

 

– Părinte, de ce este trebuinţă pentru a depăşi durerea?

– De bărbăţie şi silinţă.

– Dar durerea insuportabilă cum o poate înfrunta cineva?

– Dacă este om lumesc cu o cântare, dacă este om duhovnicesc cu psalmodia. Odată tatăl meu avea temperatură şi o durere puternică de cap. Şi atunci ce face? Mănâncă o sardea sărată, bea şi un pahar cu vin şi începe să cânte: „Deşteaptă-te, sărmane oropsit” şi alte cântece de haiducie, după care s-a făcut bine. Aşa să cântăm şi noi, ca să se împrăştie durerea.

Şi eu într-o zi am răcit şi m-a luat o durere de cap de parcă voia să mi-l spargă. Atunci am început o psalmodie foarte frumoasă şi imediat mi-a dispărut durerea de cap. Într-adevăr, psalmodia împreună cu Rugăciunea lui Iisus ajută foarte mult în aceste cazuri; înmoaie sufletul, îl îndulceşte, pentru că mâhnirile şi durerile neîncetate îl răpun şi îl răcesc. Şi noaptea trecută nu am putut dormi din pricina durerii. Mi-am spus că dacă voi muri înainte de a se face ziuă, voi avea… o zi mare, căci în cealaltă viată nu va însera niciodată, nici nu va fi noapte ca să se facă ziuă… Apoi am luat un „medicament” – am cântat Pentru durerile Sfinţilor… Iar efectul acestei „pastile” durează toată noaptea. Medicii au astfel de pastile aici la voi?

– Părinte, se spune că noaptea durerile se înteţesc.

– Da, pentru că noaptea omul se îngreuiază. În timpul zilei, bolnavii având companie, discuţii etc. îşi uită durerea. Însă noaptea, când sunt singuri, mintea lor se duce la durere şi li se pare că ea este mai mare. În boală vor exista întotdeauna dureri, însă scopul este să răsucim butonul la altă frecvenţă, pentru a le uita. Pentru că de nu înfrunţi corect durerea, te va durea de două ori mai mult. Dacă te gândeşti la durere, ea se va mări. În timp ce dacă ai un gând bun, de pildă îţi aduci aminte de cei care suferă mai mult decât tine, sau dacă psalmodiezi puţin, durerea se uită.

Uleiurile esenţiale ridică frecvenţa de îndată ce le inhalăm.

 Legatura dintre VIBRATIE si AROMATERAPIE

Frecvenţa este un indicator al vibraţiei energiei alimentelor, bolilor şi a vieţii. De exemplu, alimentele organice au o vibraţie mai înaltă decât mâncarea obişnuită. Alimentele procesate au 0 MHz. Studiile au demonstrat că doar faptul că consumăm alimente de joasă frecvenţă, ne scade şi noua frecvenţa generală. Un corp sănătos, din cap pana in picioare, in mod obisnuit are o frecvență ce variaza între 62 și 78 MHz, iar bolile apar sub 58 MHz. Studiile arată că gândurile negative scad frecvența noastră, în doar 3 secunde, cu 12 MHz. Gândurile pozitive ridică frecvența, în medie cu 10 MHz. Rugaciunea ridica frecventa cu 15 MHz.

Uleiurile esenţiale ridică frecvenţa de îndată ce le inhalăm.
Când frecvenţa uleiurilor este foarte înaltă ne ajută să ne eliberăm mai rapid de blocaje prin trezirea conştiinţei noastre spirituale.
Uleiurile esenţiale variază ca frecvenţă între 52-320 MHz, cele spirituale având peste 90 MHZ. Trandafirul are cea mai înaltă frecvenţă, de 320 MHz. Oricare frecvenţă peste cea a creierului uman este considerată înaltă. Studiind unele dintre cele mai populare uleiuri esențiale, cum ar fi menta, ghimbir, lamaie, grapefruit, iasomie, lavanda, musetel, cimbru, trandafir și scorțișoară, cercetatorii au incercat sa descopere modul in care aceste uleiuri pot combate cancerul.

Bruce Tanio, de la Tainio Tehnology și șef al Departamentului de Agricultură de la Universitatea Washington, a dezvoltat un monitor de frecvență calibrata (CFM), care a fost utilizat pentru a măsura frecvențele uleiurilor esențiale și efectul lor asupra frecvențelor umane atunci când sunt aplicate pe corp. Laboratorul de uleiuri esentiale utilizează un CFM, iar altul este situat la Universitatea Johns Hopkins, unde este folosit pentru a studia frecventa in raport cu boala.
"Cancerul începe atunci când codul ADN în nucleul celulei devine intrerupt", spune imunologul Mahmoud Suhail. Se pare că unele uleiuri esențiale au o funcție de reset. Uleiurile ii pot spune celulei care ar fi codul corect de ADN.
Uleiurile trebuie sa fie pure 100%.

Robert O. Becker, autorul cărții "The Body Electric" validează faptul că organismul uman are o frecvență electrică și se pot spune multe despre sanatatea unei persoane prin ea. Nikola Tesla a spus că dacă am putea elimina anumite frecvențe din afara, am fi mai rezistenți in fata bolii. Fara îndoială, anumite frecvențe pot preveni dezvoltarea bolii și alte frecvențe ar distruge boala. Substanțele de frecvență mai mare pot distruge bolile de frecvență mai mică.

Uleiurile esentiale pure încep la o frecventa de 52 MHz și ajung chiar la 320 MHz (uleiul de trandafir)

Specialistii au efectuat cateva masuratori pentru corpul uman aflat in diferite ipostaze:
62-68Mhz pentru o persoana sanatoasa
58Mhz in cazul aparitiei unei raceli
57Mhz in cazul unei gripe
55Mhz in cazul candidei
52Mhz in cazul sindromului Epstein Barr
42Mhz in cazul cancerului
25Mhz in pragul mortii
0Mhz in cazul decesului

Una dintre cele mai importante caracteristici ale uleiurilor esentiale pure este capacitatea acestora de a ridica frecventa corpului nostru la un nivel la care boala dispare.

Celulele de cancer de san sunt distruse în mare parte de uleiuri de scorțișoară, cimbru, musetel si iasomie, cu mușețel sunt distruse până la 93% dintre ele in vitro. Si mai eficient a fost uleiul de cimbru, ceea ce a dus la o rată a anihilare a 97% dintre celulele canceroase la sân MCF-7.

Efectele rugăciunii asupra ființei umane

 Când rugăciunea devine firească și frecventă în viața omului, efectele ei în ființa umană devin din ce în ce mai clare.

Transformarea pe care rugăciunea o aduce în ființa umană se produce gradat și ea este cu ușurință sesizată și de ceilalți. Ca urmare a efectelor rugăciunii, ființa umană se poate vedea așa cum este, descoperindu-și cu luciditate defectele, egoismul.

Pentru cel ce o realizează este evident că rugăciunea, înalță oamenii cu mult deasupra nivelului lor moral și mental obținut prin ereditate sau prin educație.

Fenomenele legate de rugăciune ne introduc într-o lume fascinantă datorită aspectelor sale miraculoase, ce nu au fost încă, pe deplin cercetate. Ceea ce este însă, evident, este faptul că, rugăciunea produce efecte complexe, dar și concrete în același timp.

Oricât de neobișnuit ar parea, acest aspect trebuie totuși să-l privim drept un adevăr fundamental care vine să confirme încă o dată străvechea înțelepciune.

Nenumărate cazuri de însănătoșiri, în cadrul carora bolnavii suferinzi s-au vindecat aproape instantaneu de boli cum ar fi: cancer, infecții renale, ulcere, tuberculoză pulmonară, osoasă sau peritonită.

Fenomenul se derulează aproape mereu cam în același fel. La început apare o mare durere, apoi este resimțit sentimentul de a fi complet vindecat. In câteva minute sau uneori cel mult în câteva ore simptomele dispar și leziunile anatomice se vindecă ca prin minune.

Miracolul se produce printr-o accelerare foarte mare a procesului normal de vindecare.

Vindecările de acest fel pur și simplu au uimit lumea. Aceste fenomene au fost urmărite și controlate în multe țări ale lumii de specialiști din diverse domenii.

Contactul inefabil cu Dumnezeu, pe care rugăciunea îl produce, îi face pe oameni să fie pătrunși de pacea divină. Aceasta pace emană mereu din ființele umane care realizează rugăciunea frecvent, influențându-i și ajutându-i astfel, în mod binefăcător chiar și pe ceilalți.

Acești oameni poartă cu ei pretutindeni pacea și liniștea divină pe care o emană în jurul lor sub forma unui câmp sublim.

Sufletul omului este precum aurul şi boala, precum focul care îl curăţeşte

Sufletul omului este precum aurul şi boala, precum focul care îl curăţeşte
Boala trupească ajută la vindecarea bolilor duhovniceşti. Când sufletul este încercat, atunci se sfinţeşte.
Boala este o binefacere foarte mare! Ea îl curăţeşte pe om de păcat şi uneori îi asigură şi plată. Sufletul omului este precum aurul şi boala, precum focul care îl curăţeşte. Este de-ajuns ca omul să aibă răbdare şi s-o primească cu bucurie. Boala trupească ajută la vindecarea bolilor duhovniceşti. Când sufletul este încercat, atunci se sfinţeşte.
Când omul se simte perfect, cu sănătatea nu este bine. Mult mai bine este să sufere de ceva. De aceea, dacă cineva nu are obligaţii de îndeplinit, să prefere bolile decât sănătatea. Prin sănătatea lui este în pagubă, în timp ce prin boală, când o înfruntă cu răbdare, are câştig.
Noaptea, starea omului se îngreunează şi durerile se înteţesc, dar scopul este să întoarcem „butonul” pe altă frecvenţă, ca să fie uitate. Pentru că dacă nu înfrunţi corect suferinţa, vei pătimi de două ori. Dacă cugeţi la suferinţă, ea se va îndoi, în timp ce printr-un gând bun, de pildă dacă-ţi aminteşti de cei care pătimesc mai mult decât tine, sau dacă psalmodiezi puţin, durerea se uită.
Cuviosul Paisie Aghioritul
Mica Filocalie, Editura Egumeniţa, 2009

,,Rugăciunea – sabia duhovnicească.
În vremurile cele mai grele se va mîntui cu ușurință cel care se va nevoi după puterile sale în rugăciunea minții (”Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul!”), înălțîndu-se prin pomenirea frecventă a numelui Fiului Lui Dumnezeu spre rugăciunea neîncetată. Rugăciunea neîncetată de pocăință este cel mai bun mijloc de a uni sufletul omului cu Duhul Lui Dumnezeu. În același timp, este o sabie duhovnicească care distruge tot păcatul.”

Frecventa de 432 Hz, frecventa iubirii

 

7 lucruri care vă afectează frecvența vibrațională din perspectiva fizicii cuantice.

Vibrația în fizica cuantică înseamnă că TOTUL ESTE ENERGIE.

Suntem ființe care vibrează pe anumite frecvențe.

Fiecare vibrație este echivalentă cu un sentiment și în lumea" vibrațională "există doar două specii de vibrații, pozitive și negative. Sentimentul te face să emiți o vibrație care poate fi pozitivă sau negativă.

1 . * Gânduri *

Fiecare gând trimite o frecvență către univers și frecvența respectivă REVINE la origine, așa că, în cazul în care, dacă aveți gânduri negative, de descurajare, tristețe, furie, frică, totul ...vă revine.

Acesta este motivul pentru care este atât de IMPORTANT ca tu să ai grijă de calitatea gândurilor tale și să înveți să cultivi gânduri mai pozitive.

2 . * Întâlniri *

Oamenii din jurul tău îți influențează DIRECT frecvența vibrațională.

Dacă te înconjori de oameni fericiți, pozitivi și hotărâți, vei intra și în această vibrație. Acum, dacă te înconjori de oameni plângători, calomnioși și pesimisti, fii atent!

Într-adevăr, acestea vă pot reduce frecvența și, prin urmare, vă pot împiedica să exploatați LEGEA ATRACȚIEI în favoarea dvs.

3 . * Muzică *

Muzica este foarte puternică. Dacă ascultați doar muzică despre moarte, trădare, tristețe, abandon, toate acestea vor interfera cu ceea ce vibrați. Acordați atenție CUVINTELOR MUZICII pe care le ascultați, aceasta vă poate reduce frecvența vibrațională.

Și, amintiți-vă: atrageți EXACT ceea ce vibrați în viața voastră.

4 . * Lucrurile pe care le urmărești *

Când vizionați programe care se ocupă de nenorociri, decese, trădări etc. , creierul tău acceptă acest lucru ca o realitate și eliberează o mulțime de elemente chimie în corpul tău, ceea ce afectează frecvența ta vibrațională.

Uită-te la lucruri care te fac să te simți BINE și să te ajute să vibrezi la o frecvență mai mare.

5 . * Atmosfera *

Indiferent dacă acasă sau la serviciu, dacă petreceți mult timp într-un mediu dezorganizat și murdar, acesta vă va afecta și frecvența vibrațională.

Îmbunătățiți-vă împrejurimile, organizați-vă și curățați-vă spațiul din jurul vostru. Sa Arată universului că ești apt să primești mult mai mult.

Ai grijă de ceea ce ai deja!

6. * Cuvântul *

Dacă te prefaci sau vorbești urât despre lucruri și oameni, aceasta îți afectează frecvența vibrațională.

Pentru a vă menține frecvența RIDICATĂ, este esențial să vă încălcați obiceiul de a vă plânge și de a vorbi urât despre ceilalți.

Deci, EVITAȚI DRAMELE și victimizarea.

Asumați-vă responsabilitatea pentru alegerile vieții voastre!

7. * Recunoștință *

Recunoștința vă afectează pozitiv frecvența vibrațională. Acesta este un obicei pe care ar trebui să-l încorporezi în viața ta acum.

Începeți să MULȚUMIȚI pentru tot, pentru lucrurile bune și ceea ce considerați că este rău, mulțumește pentru TOATE experiențele pe care le-ați avut. Recunoștința deschide ușa pentru ca lucrurile bune să se întâmple pozitiv în viața ta."

EMOTII- STARI- VIBRATII- ULEIURI 

ULEIURILE ESENTIALE RIDICA FRECVENTA DE VIBRATIE A CORPULUI UMAN

Frecvenţa este un indicator al vibraţiei energiei alimentelor, bolilor şi a vieţii. De exemplu, alimentele organice au o vibraţie mai înaltă decât mâncarea obişnuită. Alimentele procesate au 0 MHz. Studiile au demonstrat că doar faptul că consumăm alimente de joasă frecvenţă, ne scade şi noua frecvenţa generală. Un corp sănătos, din cap pana in picioare, in mod obisnuit are o frecvență ce variaza între 62 și 78 MHz, iar boala apar sub 58 MHz. Uleiurile esenţiale ridică frecvenţa de îndată ce le inhalăm.

Când frecvenţa uleiurilor este foarte înaltă ne ajută să ne eliberăm mai rapid de blocaje prin trezirea conştiinţei noastre spirituale.

Uleiurile esenţiale variază ca frecvenţă între 52-320 MHz, uleiurile esenţiale spirituale având peste 90 MHZ. Trandafirul are cea mai înaltă frecvenţă de 320 MHz. Oricare frecvenţă peste cea a creierului uman este considerată înaltă.

Studiile arată că gândurile negative scad frecvența noastră, în doar 3 secunde, cu 12 MHz. Gândurile pozitive ridică frecvența, în medie cu 10 MHz. Rugaciunea ridica frecventa cu 15 MHz.

Uleurile trebui sa fie pure 100%

Uleiurile esentiale pure încep la o frecventa de 52 MHz și ajung chiar la 320 MHz! Cateva exemple: Trandafirul 320 MHz, Tămâia 147 MHz, Lavanda 118 MHz, Smirna 105 MHz, Musetel german 105 MHz, Ienupar 98 MHz, Sandal 96 MHz, Angelica 85 MHz, Menta 78 MMHz."

Dacă doriți să găsiți secretele universului, gândiți-vă în termeni de energie, frecvență și vibrații.” - Nikola Tesla

Pentru a înțelege orice lucru non-fizic, este nevoie de un anumit nivel de creativitate și imaginație. Frecvențele sunt greu de văzut, dar foarte ușor de simțit. Totul are o frecvență. Dacă aveți o albină în apropiere, îi puteți auzi sunetul produs de bătăile aripilor. Acest lucru se întâmplă la o viteză incredibilă de 5-20 de bătăi pe secundă. Frecvența produce vibrații, iar noi la rândul nostru, le interpretăm printr-un sunet. Când ești în preajma unei persoane negative, te simți neliniștit. Simțiți energia lor și efectele energiei pe care acestia o generează asupra ta.

Frecvența naturii și obsesia cu 3,6 și 9, și 432Hz

Cunoscută sub numele de "A l lui Verdi", frecventa de 432HZ este un ton matematic pur. Este o reglare superioară care face muzica mai ușor de ascultat și mult mai plăcută, o face mângâietoare pentru suflet deoarece este în concordanță cu modelele universului. La acest nivel, corpurile și mințile noastre funcționează în perfectă armonie. Numărul 432 poate fi văzut în multe structuri antice. Spre exemplu, platoul Giza și marea piramidă, este construita in baza uni raport de 1: 432.000, piramida măsoară cu precizie dimensiunile planetelor și locul nostru în univers. Acest lucru nu se întâmplă numai cu marea piramidă, ci a fost observat în majoritatea structurilor pe care civilizațiile antice le-au lăsat în urmă. Tesla se numără printre cei care au studiat foarte mult importanța acestor cifre.

 

De ce este muzica standard pe o frecvență de 440Hz

În anii 1800, au existat dezbateri constante în toată Europa și America pentru standardizarea muzicii. Frecvența a continuat să se schimbe de la 417 la 470Hz.

În vremurile lui Mozart, fiecare instrument a fost proiectat și reglat la o frecvență de 432 Hz. Lucrurile au început să se schimbe la începutul secolului al XX-lea, când J.C. Deagan și-a folosit conexiunile bogate pentru a schimba industria muzicală la o frecvență de 440Hz. În 1935, fundația Rockefeller și-a manifestat interesul in a adopta frecvența de 440Hz ca parte a unui „război împotriva conștiinței”.

 

Frecvențele înalte și joase

Cu frecvențe, mai mare și mai puternic nu înseamnă întotdeauna mai bine.

Frecvențele mai mici astăzi sunt cunoscute sub numele de bătăi binaurale. Acestea sunt recomandate de mulți pentru a îmbunătăți funcțiile motorii ale creierului și pentru a ajuta la concentrare și claritate.

Corpul uman funcționează în intervalul 62-72Hz. Acum nu există dovezi științifice care să susțină acest lucru, dar se crede că având o frecvență mai mică de 58Hz sugerează că corpul tău luptă împotriva gripei sau a răcelii. Cu cât frecvența este mai mică, cu atât este mai slăbit corpul.

Știința modernă nu a dezvoltat o modalitate fiabilă de a măsura frecventa corpului uman, deoarece studiul frecvențelor și al vibrațiilor nu este de un interes major, și, uneori, considerat pseudoștiință. Nu putem explica totul cu formule, în special non-fizice. Aici intră în joc creativitatea și imaginația. Dacă o idee are sens logic, acest aspect este tot ce contează.

Frecvențele Solfeggio

Acestea au fost notele de bază ale cântărilor gregoriene ce au fost folosite de către romani pentru a ridica vibrațiile energetice.

Joseph Puleo a studiat frecvențele Solfeggio și a spus că muzica pătrunde în mintea conștientă și subconștientă. În timpul cercetărilor sale, a descoperit frecvențe de vindecare în Cartea Numerelor:

• 174 Hz ameliorează durerea și stresul
• 285 Hz vindecă țesuturile și organele
• 396 Hz te eliberează de frică și vinovăție
• 417 Hz facilitează schimbarea
• 528 Hz pentru transformare și repararea ADN-ului
• 639 Hz te reconectează cu relațiile tale
• 741 Hz ajută la furnizarea de soluții și auto-exprimare
• 852 Hz te readuce la o ordine spirituală
• 963 HZ creează loc pentru unitate. Cunoscut ca „Frecvența zeilor”

Diferențierea frecvențelor de catre urechea umana necesită ani de practică de ascultare, dar asta nu înseamnă că se pot simți diferențele dintre frecvențe chiar si fara o practica.

După câteva săptămâni de ascultare a acestor frecvențe, puteți vedea o diferență răsunătoare în productivitate, creativitate și concentrare.

Unii oameni experimentează emoții grele și raportează că plâng sau dezvoltă sentimente de îngrijorare și stres. Acesta este corpul și mintea care eliberează energiile negative.

Revenind la importanța numerelor 3,6 și 9, cel mai simplu mod de a ști dacă aveți o frecvență naturală este să adăugați toate numerele împreună până când ajungeți la un multiplu de 3. Mai jos este un exemplu:

963 Hz: 9 + 6 + 3 = 18/ 1 + 8 = 9

Muzica generică nu va mai suna la fel de bine. Odată ce simțiți diferența, corpul vostru vă va spune că este inconfortabil, mintea începe să se grăbească și gândurile vă încurcă.

Calitatea muzicii pe care o ascultăm are un rol major de jucat în bunăstarea noastră emoțională și fizică. Chiar și Confucius a avut ceva de spus despre asta:

„Dacă cineva ar dori să știe dacă un regat este bine guvernat, dacă morala sa este bună sau rea, calitatea muzicii sale va oferi răspunsul”.

Frecvențele bolurilor de terapie

Sunetul bolurilor cântătoare ne atinge profund în spațiul interior, aducând sufletul în echilibru. Sunetul eliberează tensiunea, mobilizează puterea de autovindecare și eliberează creativitatea. (Peter Hess, 2010)

Bolurile pentru terapie sunt acordate intotdeauna inainte de a fi comercializate si apoi utilizate. Doar bolurile veritabile sunt masurate si verificate din perspectiva frecventei. Motivul pentru care acestea sunt acordate pe o frecventa de 432 Hz, frecventa iubirii.

O saptamana plina de armonie si iubire va doresc

Pe curand

Egoul nu intelege decat limbajul acceptarii. Iubirea vorbeste limbajul daruirii.

 

Am citit o poveste frumoasa scrisa de Shel Silverstein si intitulata Arborele care daruieste. Se spune ca a existat odata un arbore batran si maiestuos, cu ramurile intinse spre cer. Cand inflorea, fluturi de toate formele si culorile veneau de pretutindeni si dansau in jurul lui. Cand facea fructe, pasari din tari indepartate veneau sa guste din ele. Ramurile sale aratau ca niste brate vanjoase. Era minunat. 

Un baietel obisnuia sa vina si sa se joace sub el in fiecare zi, iar copacul s-a obisnuit cu el si a inceput sa-l iubeasca. Ceea ce este mare si batran se poate indragosti de ceea ce este mic si tanar, cu conditia sa nu fie atasat de ideea ca el este mare, iar celalalt mic. Copacul nu avea aceasta idee, asa ca s-a indragostit de baiat. Egoul incearca intotdeauna sa iubeasca ceea ce este mai mare decat el. Pentru adevarata iubire, nimic nu este insa mare sau mic. Ea ii imbratiseaza pe toti cei de care se apropie. 

Asadar, copacul s-a indragostit de baietelul care venea in fiecare zi sa se joace sub el. Ramurile sale erau foarte inalte, dar el si le apleca, pentru ca baiatul sa le poata atinge pentru a-i mangaia florile si pentru a-i culege fructele. Iubirea este intotdeauna gata sa se incline; egoul, niciodata. Daca incerci sa te apropii de un ego, acesta se va inalta si mai mult, devenind atat de rigid incat sa nu-l poti atinge. Ceea ce poate fi atins este considerat a fi mic. Ceea ce nu poate fi atins, cel care sta pe tronul puterii, este considerat a fi mare.

Asadar, ori de cate ori venea copilul, arborele isi pleca ramurile. Cand micutul ii mangaia florile, batranul copac se simtea cuprins de un val incredibil de fericire. Iubirea este intotdeauna fericita atunci cand poate darui ceva; egoul nu este fericit decat atunci cand poate lua ceva de la altcineva.

Baiatul a crescut. Uneori, dormea in poala copacului, alteori ii manca fructele, sau purta o coroana impletita din florile sale. Se simtea atunci de parca ar fi fost regele junglei. Florile iubirii te fac intotdeauna sa te simti ca un rege, in timp ce ghimpii egoului te fac sa te simti mizerabil. 

Vazand cum baiatul poarta o cununa din florile sale, dansand cu ea, copacul se simtea fericit. Il aproba cu ramurile sale; canta in bataia vantului. Baiatul a crescut si mai mult. A inceput sa se catere in copac, leganandu-se pe ramurile sale. Ori de cate ori se odihnea pe ele, copacul se simtea fericit. Iubirea este intotdeauna fericita atunci cand altcineva se poate sprijini de ea; egoul nu este fericit decat atunci cand altcineva il reconforteaza...

Timpul a trecut, iar baiatul a inceput sa fie apasat de alte indatoriri. Avea ambitiile lui. Trebuia sa isi treaca examenele, sa isi faca prieteni… De aceea, a inceput sa vina din ce in ce mai rar pe la copac. Acesta il astepta insa cu o nerabdare din ce in ce mai mare, strigandu-i din adancurile sufletului sau: "Vino, vino. Te astept". Iubirea isi asteapta intotdeauna obiectul afectiunii sale. Ea nu este altceva decat o continua asteptare. 

Cand baiatul nu venea, copacul se simtea trist. Singura tristete pe care o simte iubirea este aceea de a nu se putea impartasi cu altcineva, de a nu se putea darui. Atunci cand se poate darui in totalitate, iubirea este fericita.

Baiatul a crescut si mai mult, iar zilele in care trecea pe la copac au devenit din ce in ce mai rare. Toti cei care cresc in lumea ambitiilor isi gasesc din ce in ce mai putin timp pentru iubire. Baiatul a devenit ambitios si prins in afacerile sale lumesti. "Ce copac? De ce ar trebui sa-l vizitez?". Intr-o zi, pe cand trecea prin apropiere, copacul i-a strigat: "Asculta! Te astept in fiecare zi, dar tu nu mai vii pe la mine".
Baiatul i-a raspuns: "Ce poti sa-mi oferi, ca sa trec sa te vad? Eu imi doresc bani". Egoul este intotdeauna motivat: "Ce poti sa-mi oferi pentru ca sa vin la tine? As putea veni, dar numai daca ai ceva de oferit. Altminteri, nu vad de ce as face-o". Egoul are intotdeauna un scop. Iubirea nu are nici un scop. Ea reprezinta propria sa rasplata.
Uimit, copacul i-a spus baiatului: "Nu vei mai veni decat daca iti voi oferi ceva? Iti ofer tot ceea ce am". Iubirea nu tine niciodata nimic pentru ea. Egoul o face, dar iubirea se daruieste neconditionat. "Din pacate, nu am bani. Aceasta este o inventie a oamenilor. Noi, copacii, nu avem bani. In schimb, suntem fericiti. Crengile noastre se umplu de flori, apoi de fructe. Umbra noastra ii racoreste pe cei incalziti. Cand bate vantul, dansam si cantam. Desi nu avem bani, pasarelele se cuibaresc pe ramurile noastre si ciripesc vesele. Daca ne-am implica si noi in afaceri financiare, am deveni la fel de inraiti si de nefericiti ca voi, oamenii, care sunteti nevoiti sa stati prin temple si sa ascultati predici despre iubire si despre pace. Noi nu avem nevoie de predici, caci traim tot timpul aceste stari. Nu, noi nu avem nevoie de bani". Baiatul i-a spus: Atunci, de ce sa vin la tine? Nu am de gand sa merg decat acolo unde pot obtine bani. Am nevoie de bani". Egoul cere intotdeauna bani, caci banii inseamna putere, iar aceasta este cea mai mare nevoie a sa.

Copacul s-a gandit mult, dupa care a spus: "Atunci, culege-mi fructele si vinde-le. In felul acesta, vei obtine bani". Baiatul s-a luminat imediat la fata. S-a urcat in copac si a cules toate fructele copacului, chiar si pe cele necoapte. In graba sa, i-a rupt crengile si i-a scuturat frunzele, dar copacul s-a simtit din nou fericit. Iubirea se bucura chiar si atunci cand este lovita. Egoul nu este cu adevarat fericit nici macar atunci cand obtine ceva. El nu poate simti decat nefericire. Baiatul nu si-a dat nici macar osteneala sa-i multumeasca arborelui, dar acestuia nu-i pasa. Adevarata sa multumire s-a produs atunci cand acesta a acceptat oferta sa de a-i culege fructele, pentru a obtine bani in schimbul lor. Baiatul nu s-a mai intors multa vreme. Acum avea bani si era foarte ocupat sa obtina cu ajutorul lor inca si mai multi bani. A uitat cu totul de copac, si astfel au trecut anii. Copacul era trist. Tanjea dupa intoarcerea baiatului, la fel ca o mama cu sanii plini de lapte, dar care si-a pierdut copilul. Intreaga sa fiinta tanjeste dupa copilul pierdut, pentru a-l strange la piept si a se usura. Cam la fel tanjea si copacul nostru. Intreaga sa fiinta era in agonie. Dupa multi ani, baiatul, devenit intre timp adult, s-a intors la copac. Acesta i-a spus: "Vino la mine. Vino si imbratiseaza-ma". Barbatul i-a raspuns: "Termina cu prostiile. Faceam asemenea lucruri pe vremea cand eram un copil fara minte". Egoul considera iubirea un lucru prostesc, o fantezie copilareasca.
Copacul a insistat: "Vino, mangaie-mi crengile. Danseaza cu mine".  Barbatul i-a raspuns: "Termina cu flecareala asta stupida! Acum doresc sa-mi construiesc o casa. Imi poti oferi o casa?"  Copacul a exclamat: "O casa? Bine, dar eu traiesc fara sa stau intr-o casa. Singurii care traiesc in case sunt oamenii. Toate celelalte creaturi traiesc liber, in natura. Cat despre oameni, cu cat casa in care traiesc este mai mare, cu atat mai mici par in interiorul ei. Noi nu traim in case, dar uite ce iti propun: imi poti taia crengile, pentru a-ti construi o casa cu ajutorul lor". Fara sa mai piarda timpul, barbatul a luat un topor si i-a taiat crengile copacului. Din acesta a ramas acum doar trunchiul, dar el era foarte fericit. Iubirea este fericita chiar si atunci cand ii sunt taiate membrele de catre cel iubit. Iubirea nu stie decat sa daruiasca. Ea este intotdeauna pregatita sa se ofere in intregime. Barbatul a plecat, fara sa-si mai dea osteneala sa arunce in urma macar o privire. Si-a construit casa visata, iar anii au trecut din nou.

Copacul, devenit acum un simplu trunchi fara crengi, a continuat sa-l astepte. Ar fi vrut sa il strige, dar nu mai avea ramuri si frunze care sa poata canta in bataia vantului. Vanturile continuau sa bata, dar el nu mai putea scoate nici un sunet. Cu un efort suprem, sufletul sau a reusit sa rosteasca o ultima chemare: "Vino, vino, iubitul meu". Timpul a trecut, iar barbatul a imbatranit. Odata, se afla prin apropiere, asa ca a venit si s-a aşezat sub copac. Acesta l-a intrebat: "Ce mai pot face pentru tine? Ai venit dupa foarte, foarte mult timp". Batranul i-a raspuns: "Ce poti face pentru mine? As vrea sa ajung intr-o tara indepartata, sa castig si mai multi bani. Pentru asta, am nevoie de o barca". Fericit, copacul i-a spus: "Taie-mi trunchiul si fa-ti o barca din el. As fi extrem de fericit sa devin barca ta si sa te ajut sa mergi astfel in tara aceea indepartata, pentru a castiga mai multi bani. Dar, te rog, ai grija de tine si intoarce-te cat mai repede. Voi astepta de-a pururi intoarcerea ta". Omul a adus un ferastrau, a taiat trunchiul copacului, si-a facut o barca din el si a plecat.

Acum, din copac nu a mai ramas decat radacina, dar el a continuat sa astepte cu rabdare intoarcerea celui iubit. A asteptat mereu si mereu, constient insa ca nu mai avea nimic de oferit. Poate ca barbatul nu se va mai intoarce niciodata. Egoul nu se duce decat acolo unde are ceva de castigat. Odata, m-am asezat langa ciot. Acesta mi-a soptit: "Am un prieten care a plecat departe si nu s-a mai intors. Ma tem sa nu se fi inecat, sau sa nu se fi ratacit. Poate ca s-a pierdut in tara aceea indepartata. Poate ca nici macar nu mai este in viata. O, cat mi-as dori sa aflu vesti de la el! Ma apropii de sfarsitul vietii, asa ca tot ce mi-as mai dori ar fi sa aflu vesti despre el. Atunci as muri linistit. Dar stiu ca nu ar mai veni nici daca mi-ar auzi strigatul, caci nu mai am nimic sa-i ofer, iar el nu intelege decat acest limbaj".

Egoul nu intelege decat limbajul acceptarii. Iubirea vorbeste limbajul daruirii.

Acatistul Maicii Domnului Pantanassa Vindecatoarea De Cancer

Condacul 1 

Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm cu laude, o, Împărăteasă a Toate! Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine, ca să putem să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, o, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Icosul 1

Arhanghelul a venit din Cer, ca să-i spună Împărătesei a toate: Bucură-te! Văzându-Te pe Tine, Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri ca acestea:
Bucură-te, începătoarea mântuirii noastre
Bucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către Creator
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit Trup
Bucura-te, că în tine Cel Nevăzut Se arată
Bucură-te, ceea ce ai primit mila păcii
Bucură-te, că în tine s-a ţesut haina de carne a Cuvântului
Bucură-te, slava ridicată dincolo de înţelegerea minţii
Bucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaţă
Bucură-te, stea strălucită de har
Bucură-te, izvor care izvorăşti Apa cea Vie
Bucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvântată între femei
Bucură-te, Fecioară neîntinată, care ai născut pe Mântuitorul lumii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 2

Cuvântul cel Nenăscut încape într-un prunc, prin tine, Fecioară, aducând tămăduire tuturor celor care cinstesc Naşterea din tine, cea nefurată de nuntă, cântând: Aliluia!

Icosul 2

Căutând să cunoască ceea ce este necunoscut, a strigat Fecioara către îngerul cel vestitor: „Arată-mi cum eu, Fecioară fără pată, pot fi maică a Celui Preaînalt?”. Iar Gavriil cu frică i-a răspuns, strigând unele ca acestea:
Bucură-te, cea aleasă de Sfatul Cel Preaînalt
Bucură-te, cea repede auzitoare a celor ce se roagă ţie
Bucură-te, comoara de pace a lui Hristos
Bucură-te, nădejdea şi puterea poporului tău
Bucură-te, minunată nimicitoare a blestemului cancerului
Bucură-te, vindecătoarea neputinţelor
Bucură-te, apărătoarea lumii
Bucură-te, izbăvitoare de griji
Bucură-te, alinătoarea plânsului şi a lacrimilor
Bucură-te, care deschizi porţile mântuirii tuturor
Bucură-te, sceptru şi putere a celor ce locuiesc în Sfântul Munte
Bucură-te, toiagul călugărilor şi al laicilor
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 3

Puterea celui Preaînalt te-a umbrit, Fecioară, şi Cel Neatins S-a făcut trup, arătându-te pe tine poiană dulce a celor ce voiesc să culeagă mântuirea atunci când cântă: Aliluia!

Icosul 3

Icoana ta „Împărăteasă a toate” a fost slăvită, o, Maică a lui Dumnezeu, atunci când vindecările au prins a curge din chipul tău. Tu dai vindecare celor care cântă înaintea ei cu credinţă, înmulţind cântările astfel:
Bucură-te, Maică a Luminii Nestinse
Bucură-te, biruinţa celor care rabdă până la sfârşit
Bucură-te, doctor adevărat al celor ce bolesc şi sunt în necaz
Bucură-te, zid apărător al văduvelor şi orfanilor
Bucură-te, deschizătoare a uşilor Raiului
Bucură-te, apărătoare a celor ce trudesc şi duc sarcini grele
Bucură-te, mijlocitoare pentru mântuirea credincioşilor
Bucură-te, ceea ce te rogi pentru neamul creştinesc
Bucură-te, scară cerească prin care ne ridicăm de pe pământ la Cer
Bucură-te, apă vie care speli păcatele noastre de moarte
Bucură-te, mieluşeaua care păzeşti inimile celor neprihăniţi
Bucură-te, văl apărător care adăposteşti copiii Bisericii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 4

Vrând să dea viaţă lumii, Stăpânul tuturor S-a sălăşluit în pântecele tău, fără să ştii de bărbat, arătându-te pe tine Maică a credincioşilor, învăţându-i să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Slăvite lucruri ne-au înconjurat de la tine, o, Cetate a lui Dumnezeu, prin vindecările pe care le reverşi, şi primind izvoare răcoritoare de vindecare, îţi strigăm cu mulţumire unele ca acestea, o, Împărăteasă a toate:
Bucură-te, iarbă vindecătoare care uşurezi suferinţa
Bucură-te, răcoreală care potoleşti fierbinţeala bolii
Bucură-te, flacără care arzi blestemul cancerului
Bucură-te, cea care ridici din patul durerii pe cei pe care doctorii nu-i mai pot ridica
Bucură-te, cea care îţi arăţi faţa ta cea preacurată celor aleşi ai tăi
Bucură-te, cea care ne scoţi din cătuşele păcatelor
Bucură-te, căci prin tine ne-a fost dată scoaterea din moarte
Bucură-te, că prin tine mulţime de credincioşi au fost mântuiţi
Bucură-te, înălţime curată, neatinsă de gândul omenesc
Bucură-te, adâncime trăită de lume
Bucură-te, cea care ai fost profeţită de Patriarhii Vechiului Testament
Bucură-te, călăuzitoarea ierarhilor care se roagă ţie
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 5

Te-ai arătat a fi, o, Fecioară, templul cel preacurat al Mântuitorului. De aceea, cădem înaintea ta, Preacurată, şi cerem să ne faci şi pe noi fii ai lui Dumnezeu, ca să strigăm către tine: Aliluia!

Icosul 5

Cetele îngerilor, văzând în mâinile tale pe Cel Ce a făcut cu mâna pe om, şi cunoscându-te a fi Doamnă şi Stăpână, deşi singură te-ai numit „Roaba Domnului”, Preacurată, cu grabă slujesc ţie, una binecuvântată, cu cântări ca acestea:
Bucură-te, cea pe care Dumnezeu te-a pus mai presus decât oştile cereşti
Bucură-te, cea care umpli lumea cu vindecări minunate
Bucură-te, cea care auzi slava şi laudele Cerurilor
Bucură-te, cea care primeşti mulţumirile pământului
Bucură-te, cea care arzi sămânţa putreziciunii din inimile noastre
Bucură-te, zeloasă biruitoare a vicleniilor diavolului
Bucură-te, ceea ce umpli valea acestei vieţi cu lacrimi de bucurie
Bucură-te, ceea ce prefaci grijile în dulceaţă cerească
Bucură-te, miros de bună mireasmă, primit de Dumnezeu
Bucură-te, nemăsurată bucurie a păcătoşilor care se pocăiesc
Bucură-te, armura adevărului împotriva ispitelor
Bucură-te, scut de apărare împotriva duşmăniei şi a distrugerii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 6

Binevestitorii Cuvântului lui Dumnezeu, Apostoli ai Mântuitorului, minunat au fost aduşi de faţă, Fecioară, când ai fost ridicată de la pământ la Cer, ca să-I poată cânta cu o inimă şi cu o gură lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Har minunat s-a arătat din icoana ta, Împărăteasă a toate, când tânărul cel întunecat de învăţături satanice a căzut ţeapăn la pământ înaintea ei şi, slobozit din legăturile întunericului, cu frică şi cu bucurie a strigat către tine acestea:
Bucură-te, îndreptătoarea vieţii păcătoase
Bucură-te, mângâierea celor chinuiţi
Bucură-te, alungătoarea hoardelor de demoni din Biserică
Bucură-te, risipitoarea norilor întunecaţi ai păcatului
Bucură-te, distrugătoarea capcanelor celor nevăzute
Bucură-te, atotputernica biruitoare a vrăjilor sataniceşti
Bucură-te, far care luminezi calea celor rătăciţi
Bucură-te, nor care aperi pe cei nevinovaţi de rele
Bucură-te, munte care ne hrăneşti pe noi cu mană cerească
Bucură-te, vale a acestei vieţi, care ne saturi cu umilinţa lui Hristos
Bucură-te, piatră scumpă a Împărăţiei Cerurilor
Bucură-te, rază a luminii celei veşnice
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 7

Voind să Te dai pe Tine Însuţi hrană celor credincioşi, Te-ai întrupat din Sfânta Fecioară, ca primind Preacuratul Tău Trup şi Sfântul Tău Sânge, să Te cunoaştem pe Tine, Dumnezeul cel Adevărat. De aceea, minunându-ne de această neatinsă înţelepciune, strigăm către tine: Aliluia!

Icosul 7

Făcătorul a toate ne-a mai descoperit o taină, când împreună cu Apostolii Săi a mâncat Cina cea de Taină. Iar noi, care ne rugăm Împărătesei a toate să ne facă părtaşi Sfintelor Daruri, îi aducem cântări ca acestea:
Bucură-te, dătătoare a Pâinii Cereşti
Bucură-te, purtătoarea vieţii celei veşnice
Bucură-te, potir din care ne împărtăşim cu Hristos
Bucură-te, ceea ce te uneşti suflet şi trup cu Hristos
Bucură-te, linguriţă de aur, plină cu Tainele Cereşti
Bucură-te, chivot nepreţuit în care se află Sfintele Daruri
Bucură-te, cea care ne arăţi Sfânta Împărtăşanie
Bucură-te, masă binecuvântată, care ne dai hrana cea sfântă
Bucură-te, cea care îi aşezi de-a dreapta ta pe cei care se împărtăşesc cu cinste
Bucură-te, cea care scoţi din iad pe apărătorii Sfintei Liturghii
Bucură-te, călăuzitoarea celor morţi spre fântâna nemuririi
Bucură-te, tare adăpost de pace pentru copiii tăi
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 8

Privind la minunata Naştere a lui Hristos şi părăsind grijile cele lumeşti, să ne înălţăm inimile, căci pentru aceasta S-a întrupat Cel Preaînalt, ca să ne tragă la Sine pe cei ce-I cântăm: Aliluia!

Icosul 8

Fiind dintotdeauna în sânul Tatălui, Cuvântul cel Necuprins S-a făcut Trup pe pământ. Dumnezeu Cel Mare a slăvit-o pe Fecioara şi a căutat spre smerenia Maicii Sale, care aude de la noi cuvinte ca acestea:
Bucură-te, chivot al necuprinsului Dumnezeu
Bucură-te, cea care arăţi lumii pe Creatorul Cel mai presus de lume
Bucură-te, cutremurătoare a puterii morţii
Bucură-te, vindecătoarea rănii lui Adam
Bucură-te, leac vindecător al rănilor sufleteşti
Bucură-te, untdelemn sfânt care ungi rănile trupeşti
Bucură-te, uşurătoarea durerilor celor care nasc
Bucură-te, cea care biruieşti iadul
Bucură-te, cea care toceşti boldul morţii
Bucură-te, nădejdea învierii de obşte
Bucură-te, cea care aduci adevărată mântuire ortodocşilor
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 9

Toată firea cea îngerească şi cea omenească s-a uimit de slăvita şi neînţeleasa Ta întrupare, Cuvântule al lui Dumnezeu. Luând aminte cu minunare la această taină a smereniei, cu frică şi cutremur, noi cei mulţumitori strigăm către Tine: Aliluia!

Icosul 9

Răniţi fiind cu multe boli, am primit vindecări peste măsură de la icoana ta, o, Împărăteasă a toate şi, prin credinţă, îmbogăţindu-ne cu har, cu glas mare strigăm către tine:
Bucură-te, statornică păstrătoare a sănătății pruncilor
Bucură-te, aducătoare de sănătate celor bolnavi
Bucură-te, vindecătoarea copiilor bolnavi
Bucură-te, mama tinerilor în suferinţă
Bucură-te, cea care ridici pe cei ce zac pe patul bolii
Bucură-te, întărirea celor stăpâniţi de frica morţii
Bucură-te, cea care iei seama la plânsul bărbaţilor
Bucură-te, cea care asculţi suspinul nostru
Bucură-te, cea care îneci durerea pământească în bucuria cerească
Bucură-te, răbdare cerească în faţa furtunilor devastatoare
Bucură-te, cea care aduci bucurie celor ce plâng
Bucură-te, ceea ce aduci îmblânzirea relelor, pe aripile rugăciunii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 10

Vrând să mântuiască firea omenească stricată prin păcat, Creatorul tuturor a pogorât peste tine ca roua peste lâna lui Ghedeon, şi te-a făcut rug aprins. Dumnezeu fiind, El S-a făcut Om, pentru care pururea Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Zid apărător eşti fecioarelor, Preacurată, şi celor care se luptă pentru curăţire. Dumnezeu S-a sălăşluit întru tine, curăţind întreaga fire cugetătoare, eliberând-o de toată întinăciunea, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, cea care vorbeşti cu cei care caută tăcerea
Bucură-te, coroană a celor care îşi păstrează neatinsă fecioria
Bucură-te, început şi sfârşit al desăvârşirii duhovniceşti
Bucură-te, tezaur al revelaţiei divine
Bucură-te, cunoscătoare a sfatului Sfintei Treimi
Bucură-te, izvor al mântuirii bărbaţilor virtuoşi
Bucură-te, înălţime neatinsă de minţile trufaşe
Bucură-te, adăpost deschis pentru inimile umile
Bucură-te, Preacurată, mai imaculată decât Cerurile
Bucură-te, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi serafimii
Bucură-te, cea plină de veselie, căreia Arhanghelul ţi-a spus: „Bucură-te!”
Bucură-te, cea mângâiată, care ai atins cu mâna pe Hristos Cel Înviat
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 11

Străduindu-ne cu mintea să aducem o cântare Mântuitorului, noi şi eu nevrednicul, Stăpână şi Doamnă, rămânem robii tăi; căci cine poate fi vrednic să aducă imnuri lui Dumnezeu, al Cărui nume este ca mirul curat; de aceea Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 11

Ca o mare lumină – Răsăritul Cel de Sus – Fiul tău şi Dumnezeu a strălucit peste noi, cei ce locuim întru întuneric. Ci vino şi la noi, Fecioară! Tu eşti lumânare într-un sfeşnic, un copil purtător de lumină al Bisericii, care ne îndemni să-ţi aducem cântări ca acestea:
Bucură-te, zori ai Soarelui cunoaşterii
Bucură-te, lăcaş al firii dumnezeieşti
Bucură-te, lumina din care se ţese haina sfinţilor
Bucură-te, torţă care înlături întunericul demonilor
Bucură-te, luminarea minţilor nepricepute
Bucură-te, lumină pentru inimile păcătoase
Bucură-te, mâna cea dreaptă, care ne scoţi pe noi din marea deşertăciunilor
Bucură-te, rază de lumină, care călăuzeşti spre Împărăţie sufletele celor mântuiţi
Bucură-te, fulger care-i faci să tresară pe cei nepocăiţi
Bucură-te, luminătoarea conştiinţelor nepocăite
Bucură-te, îmblânzirea Judecăţii lui Dumnezeu
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 12

Vrând să ne dea Harul Său, Dătătorul Vechiului Testament ne-a dăruit Testamentul cel Nou. Şi primind astfel Harul – nu prin lucrarea legii, ci prin credinţa cea adevărată – şi aflând astfel mântuirea, Îi cântăm Lui: Aliluia!

Icosul 12

Înălţăm imnuri Naşterii sfinte, aşa cum Israel preamărea cu chimvale tabernacolul legii vechi care era doar umbra ta, Maică şi Fecioară, adevăratul Tabernacol pe care noi, acum, te slăvim cu bărbăţie, ca să auzi de la toţi spuneri ca acestea:
Bucură-te, cântec cântat de înălţimi
Bucură-te, psalm răsunând jos
Bucură-te, vrednică roabă a Unuia Dumnezeu
Bucură-te, cea plăcută Sfintei Treimi pentru smerenia ta
Bucură-te, cea care porţi în tine pe Cel Care a făcut veacurile
Bucură-te, tron al Celui Care ţine universul în mâinile Sale
Bucură-te, taină neînţeleasă a vârstelor şi a timpurilor
Bucură-te, nădejde tare a popoarelor şi a neamurilor
Bucură-te, adevărată bucurie a preoţilor cucernici
Bucură-te, repede auzitoare a rugăciunilor din biserici şi din chilii
Bucură-te, vas al milei, ales de Dumnezeu
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 13

O, Maică, Împărăteasă a toate, care ai purtat pe Cuvântul Cel mai Sfânt decât toţi sfinţii, primeşte această cântare a noastră, vindecă-ne de bolile de moarte şi scoate-ne din judecata ce va să vie, pe noi cei ce-ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (acest Condac se repetă de trei ori)

Apoi se citesc Icosul 1 și Condacul 1:

Icosul 1

Arhanghelul a venit din Cer, ca să-i spună Împărătesei a toate: Bucură-te! Văzându-Te pe Tine, Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri ca acestea:
Bucură-te, începătoarea mântuirii noastre
Bucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către Creator
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit Trup
Bucura-te, că în tine Cel Nevăzut Se arată
Bucură-te, ceea ce ai primit mila păcii
Bucură-te, că în tine s-a ţesut haina de carne a Cuvântului
Bucură-te, slava ridicată dincolo de înţelegerea minţii
Bucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaţă
Bucură-te, stea strălucită de har
Bucură-te, izvor care izvorăşti Apa cea Vie
Bucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvântată între femei
Bucură-te, Fecioară neîntinată, care ai născut pe Mântuitorul lumii
Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 1 

Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm cu laude, o, Împărăteasă a Toate! Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine, ca să putem să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, o, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Tropar (Glas 4)

Stăpână şi Doamnă, prin dătătoarea de bucurie și preacinstită icoana ta „Împărăteasă a toate”, mântuieşte pe cei care cu fierbinţeală cer mila ta; slobozeşte-i din toate durerile pe cei care aleargă la tine, din toate necazurile scapă turma ta, care cere de la tine mijlocirea ta.

Rugăciunea întâi către Maica Domnului

Atotbună Stăpână, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Pantanassa, Împărăteasă a toate, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu. Ci, ca ceea ce eşti milostivă, Maica Dumnezeului Celui Milostiv, spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu, şi trupul meu slăbit se va întări. Căci tu ai tărie putincioasă, şi cuvântul tău este plin de putere, o, Împărăteasă a toate. Adu-mi biruinţa, roagă-te pentru mine, ca să măresc numele tău cel minunat totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua

O, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, Împărăteasă a toate, auzi suspinurile noastre cele pline de durere, înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Întoarce-ţi privirea spre copiii tăi bolnavi de boli netămăduite, care cad cu credinţă înaintea sfintei tale icoane. Şi precum pasărea îşi acoperă cuibul de pui cu aripile, aşa acoperă-ne şi tu, Fecioară, cu omoforul tău cel vindecător. În acest loc, în care nădejdea se subţiază, mila ta să fie nădejde neîndoielnică. Aici, unde grijile amare ne copleşesc, dă-ne răbdare şi odihnă; unde chinul şi deznădejdea se cuibăresc în suflet, fă să răsară lumina necreată a lui Dumnezeu. Mângâie-i pe cei fricoşi, întăreşte-i pe cei slabi, varsă blândeţe şi lumină peste inimile amărâte. Vindecă poporul tău cel bolnav, atotmilostivă Stăpână, binecuvântează minţile şi inimile doctorilor, ca să fie instrumentele Atotputernicului Doctor Iisus Hristos, Mântuitorul. Ne rugăm înaintea icoanei tale, ca puterea ta să trăiască în noi, Stăpână şi Doamnă. Întinde mâinile tale pline de vindecări, bucuria celor întristaţi, mângâierea celor îndureraţi, ca degrab primind ajutorul tău cel minunat, să lăudăm Treimea cea de viaţă Făcătoare şi nedespărţită, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!