✤ ...ACATISTUL INTRÃRII IN BISERICÃ A MAICII DOMNULUI... ✤Troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-lea:
Astăzi
înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii
oamenilor, în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe
Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas
să-i strigăm: Bucură-te, plinirea rânduielii Ziditorului!
Condacul 1
Pe
cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă ce se aduce astăzi
de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşază în Sfânta
Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi
cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire
nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi, care îţi cântăm:
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Icosul 1
Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururea şi cu bucurie cântă laudele acestea:
Bucură-te, Sfântă Pruncă, ce astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi împlinesc făgăduinţa;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia, apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 2-lea
Veniţi,
cetele creştineşti, să ne adunăm la Sfânta Pruncă, cea care lăsând
toate bucuriile din lume, se duce ca o jertfă în Biserica Domnului de
către Sfinţii săi Părinţi, pentru mântuirea noastră, şi ca o mulţumire
să o cinstim cu cântări prăznuind duhovniceşte, iar lui Dumnezeu să-I
cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea
În vârstă de trei ani
fiind Sfântă Pruncă, iar mai târziu Născătoare de Dumnezeu, I s-a adus
Domnului, împlinind făgăduinţa Părinţilor săi, şi marele arhiereu
Zaharia o primeşte şi o aşază în Sfânta Sfintelor, pentru a noastră
mântuire; pentru aceasta să-i cântăm:
Bucură-te, că de fecioare cu făclii ai fost adusă;
Bucură-te, vasul cel sfinţit;
Bucură-te, biserica Împăratului tuturor;
Bucură-te, fecioară de Dumnezeu aleasă;
Bucură-te, că David mai înainte a proorocit despre intrarea ta în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, pâine cuvântătoare;
Bucură-te, cămara Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost hrănită de îngeri;
Bucură-te, că ai fost aleasă de Dumnezeu pentru a fi Maică a Sa;
Bucură-te, cortul lui Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 3-lea
David
Proorocul te-a lăudat de demult, Fiică a lui Dumnezeu numindu-te; iar
tu născând Prunc pe Hristos Domnul nostru, L-ai hrănit cu lapte, ca o
Maică Sfântă a Lui. Pentru această mare taină eşti adusă în Biserica
Domnului şi aşezată în Sfânta Sfintelor, unde neîncetat ai cântat:
Aliluia!
Icosul al 3-lea
Ana cea neprihănită s-a bucurat
că împlinind făgăduinţa sa, aduce pe ceea ce s-a născut din făgăduinţa
lui Dumnezeu, ca dar de mare preţ, şi Ioachim prăznuieşte luminat, iar
noi te fericim, Sfântă Pruncă, cu această jertfă de cântare:
Bucură-te, singura binecuvântată între femei;
Bucură-te, propovăduirea proorocilor;
Bucură-te, slava Apostolilor;
Bucură-te, lauda mucenicilor;
Bucură-te, înnoirea lumii;
Bucură-te, împăcarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, scaunul Stăpânului;
Bucură-te, sălăşluirea luminată a Mântuitorului;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 4-lea
Împodobită
de nuntă se arată astăzi Biserica, frumoasă cămară, primind pe cămara
cea însufleţită a lui Dumnezeu, pe cea curată şi fără de prihană şi mai
luminată decât toată făptura, petrecând copilăria sa în Sfânta
Sfintelor, şi cu îngerii împreună cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Saltă
astăzi toate oştirile îngereşti şi mulţimea creştinilor înaintea feţei
tale, Preacurată Pruncă, purtătorii de făclii aleargă împreună cântând
şi grăind acestea:
Bucură-te, uşă dinspre răsărituri;
Bucură-te, Sfântă Pruncă, primită în Biserică cu mare cinste;
Bucură-te, uşa Domnului;
Bucură-te, vistierie preacurată a înţelepciunii;
Bucură-te, izvorul darului;
Bucură-te, mieluşea curată;
Bucură-te, porumbiţă neîntinată;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 5-lea
Mieluşeaua
lui Dumnezeu, curată, porumbiţă neîntinată, cortul lui Dumnezeu cel
neîncăpător, sfinţenia slavei, prăznuind petrecerea ta, Sfântă Pruncă,
întru cele ce nimenea nu intră, astăzi ne veselim cu fecioarele, care cu
făclii aprinse te-au petrecut în Sfânta Sfintelor unde cu bucurie
cântai: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Pe cea de trei ani cu
trupul şi de mulţi ani proorocită, pe cea mai desfătată decât cerurile
şi mai înaltă decât puterile cele de sus, cu cântări să o lăudăm pe
Dumnezeiasca Pruncă:
Bucură-te, solitoarea mântuirii noastre;
Bucură-te, cea înconjurată de îngeri;
Bucură-te, cea cinstită de oamenii credincioşi;
Bucură-te, liman cu bună linişte;
Bucură-te, zid nesurpat;
Bucură-te, Maica luminii;
Bucură-te, mai înainte rânduită a fi Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, Pruncă cu trupul;
Bucură-te, desăvârşită cu sufletul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 6-lea
Pe
tine te-au propovăduit proorocii mai înainte, numindu-te sicriu
sfinţit, cădelniţă de aur, sfeşnic, masă, scară şi turn, mieluşea
curată, cămară neîntinată; iar noi, ca pe un cort de Dumnezeu încăpător,
care ne-a mântuit pe noi, cântând strigăm: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Pe
uşa cea neumblată, casă lui Dumnezeu primind-o, astăzi a încetat umbra
legii, căci s-a arătat darul şi adevărul, muntele cel umbrit pe care mai
înainte l-a văzut Avacum şi a vestit pe cea care a intrat înăuntrul
celor neumblate ale Bisericii, pentru care îi cântăm:
Bucură-te, cea plină de lumină;
Bucură-te, mângâierea noastră în necaz;
Bucură-te, doctorul tuturor bolilor;
Bucură-te, sfărâmarea morţii;
Bucură-te, râu de viaţă nedeşertat;
Bucură-te, carte pecetluită cu Duhul;
Bucură-te, cămara cea însufleţită a lui Hristos Domnul;
Bucură-te, locul bucuriei;
Bucură-te, că ai stricat blestemul Evei;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 7-lea
Tot
pământul vede astăzi lucruri străine şi preamărite, cum Pruncă fiind,
aşezată în Sfânta Sfintelor, primeşte hrană de la îngeri, purtând chipul
rânduielii, împreună cântă totdeauna: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Preaslăvită
sfinţenie, sfinţită dăruire, astăzi Preasfânta Pruncă, punându-se în
Biserica lui Hristos, Împăratul a toate, se păzeşte a fi lăcaş luminat
Celui ce a ales-o, pentru frumuseţea sufletului ei curat; iar noi cântăm
acestea:
Bucură-te, mântuirea noastră;
Bucură-te, bucuria robilor tăi;
Bucură-te, chemarea noastră;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Împăratul tuturor;
Bucură-te, cămara curăţiei;
Bucură-te, crin cu dulce miros;
Bucură-te, mirul cel de mult preţ;
Bucură-te, tămâie cu bună mireasmă;
Bucură-te, că întorci întristările noastre în bucurie;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 8-lea
Astăzi
ai strălucit în casa Domnului ca un sfeşnic luminos, Sfântă Pruncă, şi
ne luminezi cu cinstitele tale daruri ale milelor şi minunilor tale, că
ele sunt mai presus de minte, străină este naşterea ta, străin este
chipul naşterii tale, străine şi preaslăvite sunt toate ale tale, pentru
care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cel ce
poartă toate cu cuvântul a auzit rugăciunea drepţilor şi stârpiciunea a
dezlegat-o, ca un îndurat, şi le-a dăruit pricina bucuriei locuinţa
harului, întru care sunt puse vistieriile tainelor, pentru care şi noi
cu mulţumire îi cântăm:
Bucură-te, holdă nearată;
Bucură-te, spic dumnezeiesc;
Bucură-te, izvor nedeşertat al apei celei vii;
Bucură-te, mieluşeaua care ai născut pe Mieluşelul lui Dumnezeu;
Bucură-te, curăţitoarea cea caldă;
Bucură-te, luceafărul dimineţii;
Bucură-te, că ai purtat pe Soarele Hristos;
Bucură-te, lăcaşul luminii;
Bucură-te, că ai stricat întunericul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 9-lea
Pe
tine, steaua cea împărătească, primindu-te Biserica lui Dumnezeu, unde
te-ai împărtăşit dulceţei celei nesfârşite şi la cele mai bune ai
trecut, văzând în Fiul împlinirea celor mai înainte zise; pentru acesta
noi, cântând acest mare praznic, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Astăzi
ne-a strălucit primăvara veselă, luminând sufletele noastre, gândul şi
mintea, cu darul prăznuirii Intrării în Biserică a Sfintei Prunce,
pentru un trai sfânt, pregătindu-se a fi sălaş Împăratului Celui Ceresc,
pentru aceasta primeşte de la noi aceste laude:
Bucură-te, uşă prin care a trecut Cuvântul;
Bucură-te, că ai sfărâmat uşile iadului;
Bucură-te, că ai alungat pe diavolii cei întunecaţi;
Bucură-te, cea cu totul lăudată;
Bucură-te, curăţirea lumii;
Bucură-te, scară care înalţi pe cei de pe pământ la cer;
Bucură-te, pod care treci de la moarte la viaţă;
Bucură-te, că fără de osteneală ai purtat în pântecele tău pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, că ai născut pe Dătătorul legii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 10-lea
Daruri
aduc azi cerul şi pământul Preasfintei Prunce, cetele îngereşti,
mulţimea creştinilor şi toată suflarea, căci legea a trecut ca umbra şi
razele darului au strălucit, intrând în Biserică Sfânta Pruncă, pentru a
slăvi pe Dumnezeu cu viaţă sfântă şi cu cântare îngerească: Aliluia!
Icosul al 10-lea
În
Biserică aducând Ana pe ceea ce avea să fie casa Domnului, strigând,
grăia: „Prunca cea dată mie de la Dumnezeu o aduc în Biserica
Ziditorului, primeşte-o, Sfinte Zaharia, şi o aşază unde o va primi
Dumnezeu şi să fie spre sălăşluirea Mântuitorului”. Iar noi minunându-ne
de acestea cântăm aşa:
Bucură-te, păzitoarea robilor tăi;
Bucură-te, sfinţita scăpare a păcătoşilor;
Bucură-te, minunarea oamenilor;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, grabnic ajutătoare a celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, adâncul cel nemăsurat;
Bucură-te, chemarea proorocilor;
Bucură-te, podoaba Apostolilor;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 11-lea
„Roaba
Domnului am fost eu”, a spus Sfânta Ana Sfântului Zaharia, „chemându-L
pe Dumnezeu cu credinţă în post şi în rugăciune, ca să iau rodul durerii
mele şi după naştere să-l aduc Celui ce mi l-a dat. Pentru aceasta mă
veselesc astăzi, împlinind făgăduinţa mea, cântând lui Dumnezeu:
Aliluia!”.
Icosul al 11-lea
Veseliţi-vă astăzi luminat,
Sfinţilor Părinţi ai Preacuratei Prunce, pe care o aduceţi jertfă
sfântă, căci a fost dată vouă din făgăduinţă, pentru curăţia vieţii
voastre pe pământ, cea plină de fapte bune, din care S-a născut
Mântuitorul nostru, care şi-a ales-o cort însufleţit, căruia îi cântăm:
Bucură-te, întărirea mucenicilor;
Bucură-te, scăpare şi liniştea robilor tăi;
Bucură-te, că prin tine moştenim viaţa cea veşnică;
Bucură-te, că ne îmbraci cu haina nestricăciunii;
Bucură-te, că prin tine am văzut lumina;
Bucură-te, că ne ridici de la întuneric la lumină;
Bucură-te, că ne ajuţi a nu iubi desfătările pământeşti;
Bucură-te, cea pururea binecuvântată de robii tăi;
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 12-lea
Prin
harul dat ţie de la Dumnezeu, Sfântă Pruncă, te-ai făcut uşă de
mântuire, munte înţelegător, scară însufleţită, pe care proorocii te-au
vestit de demult. Apostolii te-au propovăduit, mucenicii te-au
mărturisit, cuvioşii te-au slăvit, îngerii şi pământenii slavoslovesc
înaintea lui Dumnezeu pentru tine, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
În
Biserică te-au adus pe tine, dumnezeiască Fiică, bătrânii tăi părinţi,
cei ce te-au născut, ca pe o jertfă curată şi străin lucru, te
sălăşluieşti întru cele neumblate, ca mai înainte să găteşti lăcaş lui
Dumnezeu-Cuvântul, Căruia închinându-ne, strigăm ţie:
Bucură-te, că ai născut pe Cel Milostiv;
Bucură-te, că ne-ai adus pe Soarele cel Mare;
Bucură-te, că ai deschis raiul cel închis;
Bucură-te, lauda cuvioşilor;
Bucură-te, cununa mucenicilor;
Bucură-te, podoaba drepţilor;
Bucură-te, mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, vasul mirului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, folositoarea lumii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul al 13-lea
O,
cea mai cinstită şi mai sfântă decât toţi sfinţii, dumnezeiască Pruncă,
Fecioară şi Maica Dumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în
Sfânta Sfintelor, pe care o prăznuim astăzi cinstindu-te, primeşte acest
dar al nostru şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile, necazurile şi
primejdiile şi ne învredniceşte Împărăţiei celei cereşti, ca întotdeauna
cu mulţumire să cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii lui Dumnezeu..., Condacul 1: Pe cea mai aleasă...,
Icosul 1
Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururea şi cu bucurie cântă laudele acestea:
Bucură-te, Sfântă Pruncă, ce astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi împlinesc făgăduinţa;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia, apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Condacul 1
Pe
cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă ce se aduce astăzi
de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşază în Sfânta
Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi
cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire
nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi, care îţi cântăm:
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!
Cuvânt de invãţãturã la Intrarea in Bisericã a Maicii Domnului
Dragii
nostri,Sfanta Maria Fecioara, Maica a Domnului se bucura in cadrul
bisericii Ortodoxe de inalta cinstire. Si cum sa nu i se acorde aceasta
prea cinstire de vreme ce Iisus Hristos, Mantuitorul lumii a sfintit-o
prin nasterea Sa?
Cum sa n-o prea slavim mai mult decat pe Heruvimii
si Serafimii, cand cunoastem din Sfanta Scriptura ca Sfantul Duh s-a
pogorat peste Dansa (Luca 1, 35), pentru ca s-o faca locas curat si
sfant pentru a se salaslui Fiul lui Dumnezeu. Cum sa nu ne inchinam ei
careia i s-a inchinat Arhanghelul Gavriil?
Pentru aceia Biserica a
randuit in cinstea Sfintei Fecioare mai multe sarbatori, in timpul
anului, cand se aniverseaza momente mai deosebite din viata Ei.
Sarbatoarea
de azi, numita: "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", ne aduce
aminte de un astfel de eveniment din copilaria Fecioarei .
Iubitii
nostri frati si surori,stim ca viata Maicii Domnului este impodobita cu
multe minuni. Chiar nasterea ei din parintii Ioachim si Ana, la vremea
cand ei erau inaintati in varsta, este o minune, care face dovada ca
Dumnezeu a ascultat si a implinit rugaciunile lor din anii tineretii,
cand ei se rugau neincetat ca sa nu ramana sterpi. In dragostea si in
nadejdea lor de a avea urmasi, Ioachim si Ana au promis in fata lui
Dumnezeu, ca sa incredinteze pe primul copil in slujba bisericii, in
eventualitatea ca Dumnezeu in mila Sa ii va ajuta. Rugaciunile lor
fierbinti au fost rasplatite cu mari bucurii cand ei se asteptau mai
putin si li s-a nascut fetita careia iau pus numele Maria.
Credinciosi
fagaduintei lor, Ioachim si Ana au adus la templul din Ierusalim, asa
cum se numea la evrei biserica din vremea aceea, pe fiica lor, cand
aceasta a implinit 3 ani. Acolo au incredintat-o mai marelui Templului,
arhiereul Zaharia, ca el sa supravegheze si sa se preocupe de educatia
sa in legea Domnului. In templu ea trebuia sa deprinda rugaciuni si
inaintand in varsta sa se indeletniceasca cu postul si alte practici
legate de Templu. Trebuia sa cunoasca invataturile cartilor sfinte si
potrivit lor, sa se invete a trai in evlavie: sa dobandeasca chipul
blandetii, sa aiba o frumusete sufleteasca, sa fie aprinsa de
generozitate ca sa constituie un stralucit exemplu pentru semenii sai.
Ziua
aceasta de Intrare in Biserica a Maicii lui Dumnezeu a ramas in
amintirea crestinilor o sarbatoare care jaloneaza inceputul pregatirii
ei pentru sublima si unica misiune a ei in lume, aceea de a se supune
randuielii lui Dumnezeu si a primi pe Sfantul Duh, cu raspunsul merit la
Buna Vestire: "Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau" (Luca 1,
38).
Sarbatorirea aceasta a Intrarii in Biserica are si semnificatia
de intarire a importantei rolului Bisericii in purtarea de grija a lui
Dumnezeu de a mantui pe om din robia pacatului. Si totodata acest
praznic marturiseste ca tineretea Sfintei Fecioare Maria s-a desfasurat
si dezvoltat in sfintenia bisericii. Cu toate ca templul din Ierusalim
era numai o prevestire, o prefigurare a Bisericii lui Hristos, totusi
aceasta institutie avea, in vremea aceea, un rol hotarator in pastrarea
credintei intr-un singur Dumnezeu si in indrumarea credinciosilor spre
primirea mantuirii, la vreme potrivita.
Aceasta sarbatoare mai
are si un alt inteles de o valoare si actualitate permanenta. Intrata de
mica in randuiala Bisericii, Sfanta Fecioara a nascut apoi, in anii
tineretii prin lucrarea Sfantului Duh pe Mantuitorul Iisus Hristos, care
prin jertfa Sa pe Cruce, a intemeiat Biserica crestina, una sfanta. In
felul acesta Sfanta Fecioara face legatura intre Legea Veche, data de
Dumnezeu prin Moise, si Legea cea Noua, desavarsita si implinita de
Iisus Hristos. Datorita acestei situatii, Sfanta Fecioara este si va
ramane pururea rugatoare pentru credinciosii Fiului Sau.
Lucrul
acesta este firesc sa fie asa, pentru ca Maica Domnului nu poate fi
indiferenta fata de cei pentru care s-a jertfit Fiul sau. Intrarea in
Biserica a Maicii Domnului este o icoana vie a iubirii sale fata de
Biserica si totodata un exemplu de urmat pentru oricare familie
crestina. Daca voia lui Dumnezeu a fost ca Sfanta Fecioara sa fie adusa
in locasul sfant, atunci este nevoie cu atat mai mult ca dupa exemplul
acesta, sa fie adusi in biserica lui Hristos si toti copiii lumii
crestine. Aici acestia primesc "nasterea cea din apa si din Duh" (Ioan
3, 5), adica Sfantul Botez, prin care devin membrii ai Bisericii.
In
afara de aceasta, ei se sfintesc prin impartasirea sfintelor taine si
slujbe bisericesti. Tot aici au prilejul sa invete rugaciuni, cantari si
invataturi, care le vor fi de folos in viata si care-i vor pazi de
caderi, de alunecari in ispite si imoralitati, in mrejele pacatelor,
care constituie nu numai vietii sufletesti pericol, ci si vietii
sociale. Prin rugaciunile Maicii Domnului, Biserica ii ocroteste, ii
face sa pastreze cu sfintenie dreapta credinta si sa nu se lase
ademeniti de cei care incearca dezbinarea unitatii sufletesti si sa-i
atraga pe cei mai slabi in diferite secte.
Fratii nostri
Crestini, cu cata duiosie si emotie, cu cata caldura sufleteasca ne
ducem inapoi la copilaria noastra in Biserica unde am auzit si am
invatat colinde despre Maica Domnului si micul Iisus, cantarile de la
Boboteaza, cantarea Prohodului si imnul de biruinta al Invierii, al
Praznicului Pastilor "Hristos a inviat"! Odata cu acestea am invatat si
deprins dragostea si respectul fata de aproapele nostru, omenia, buna
cuviinta, ferirea de rele. Sarbatoarea de astazi este un prilej ca sa
sporim in prea slavirea Maicii Domnului, pe care dupa Sfanta Scriptura o
vor fericii toate neamurile.
Prin rugaciunile noastre catre
Maica lui Dumnezeu, preamarim pe insusi Fiul Sau Domnul nostru Iisus
Hristos, de care ea nu se departeaza niciodata si care-i da ascultare ca
unei mame deosebit de iubitoare.
Sa ne rugam Maicii noastre sa
ocroteasca viata tuturor crestinilor, sa ne apere rugand pe Domnul
nostru Iisus Hristos sa ne daruiasca puterea ca sa ne desavarsim in
viata aceasta. Pentru ca ea va ramane de-a pururi nadejdea bunatatilor
celor vesnice. Amin!
✤...UNDE ESTE PREASFÂNTA FECIOARÃ...? ✤
Ea
este aici, în mijlocul marilor suferinte.Ea este acolo unde curg
lacrimi fierbinţi din cauza necazurilor. Ea este acolo unde Ei i se aduc
calde rugăciuni în grele suferinţe şi situaţii fără ieşire.
În
condacul acestui mare praznic de astăzi, al Intrării în Biserică a
Preacuratei Fecioare Maria, Sfânta noastră Biserică o numeşte pe
Preacurata Născătoare de Dumnezeu sfinţită vistierie a Slavei lui
Dumnezeu.
Sfânta Biserică o numeşte astfel pe Maica lui Dumnezeu,
pentru a ne arăta întreaga măreţie a slavei Ei cereşti, exprimată prin
îndrăzneala Sa plină de Har, cu care Dumnezeu a dăruit-o într-o măsură
mult mai mare decât a făcut-o cu toţi îngerii şi sfinţii.
Pentru a
avea o imagine despre acest mare Har al Maicii Domnului, trebuie să ne
aducem aminte întotdeauna cuvintele pe care le-a rostit părintele Ioan
din Kronstadt despre Ea. În una din predicile sale, el spunea că, dacă
s-ar uni îndrăzneala în rugăciunile înălţate de toţi îngerii şi sfinţii
pentru noi păcătoşii, spre tronul dumnezeiesc, luate împreună, n-ar
întrece îndrăzneala pe care o are Una Singură, Preacurata Născătoare de
Dumnezeu.
Îngerii şi sfinţii sunt o reflectare a slavei dumnezeieşti
pe care aceştia o manifestă într-o măsură sau alta şi numai Maicii
Domnului Singure îi este caracteristică toată slava dumnezeiască.
Nu
degeaba Sfânta Biserică o numeşte pe Ea împărăteasa Cerului. Ea salvează
de la pieire oameni care au pierdut orice speranţă de îndreptare, orice
nădejde de mântuire. Iată de ce Ea este denumită de Biserică Nădejdea
celor fără de nădejde. Ea îi face curaţi şi sfinţi pe cei desfrânaţi,
cuprinşi cu totul de patimile trupeşti, căzuţi în întregime sub puterea
diavolului.
Ea poate salva chiar şi pe cei care s-au lepădat de
credinţa în Hristos, care au lăsat pe Dumnezeu, Biserica Lui cea Sfântă,
toate Tainele acesteia şi se află cu totul cuprinşi în braţele
diavoleşti.
Puterea dumnezeiască a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu se
manifestă, nu doar în cutezanţa fără asemănare a rugăciunilor Ei, dar
şi în revărsarea necontenită şi nesecată asupra noastră a înaltei Ei
milostiviri, nedespărţită de această cutezanţă.
Ne putem da seama cât
de mari sunt aceste rugăciuni, dacă facem următoarea comparaţie:
îndurările care izvorăsc de la sfinţi, ca urmare a rugăciunilor noastre,
pot fi asemănate curgerilor unui râu, iar îndurările ce se revarsă
asupra noastră de la Maica Domnului trebuie asemănate cu mările şi
oceanele.
Şi care dintre noi nu a simţit apărara ei, ca urmare a
rugăciunilor neîngrădite către Ea? Această apărare este cunoscută de
credincioşi din toate veacurile, de când există Biserica Ortodoxă.
Această
apărare a Preacuratei Maicii Domnului această minunată acoperire
maternă, va sta deasupra noastră totdeauna, până la sfârşitul veacului,
legământ lăsat de Ea apostolilor, după Preaslăvita sa Adormire.
De
unde izvorăsc înalta cutezanţă a rugăciunilor Maicii Domnului şi
înaltele Ei milostiviri pentru noi? Se înţelege – din dragostea Ei de
mamă pentru noi. Din viaţa Sfântului Andrei, cel nebun pentru Hristos,
se vede că Maica Domnului nu se află întotdeauna acolo, în ceruri, ci
părăseşte fericirea înaltelor locaşuri şi se pogoară pe pământ, să ne
mângâie în necazurile noastre.
Ea este aici, în mijlocul marilor
suferinţe. Ea este acolo unde curg lacrimi fierbinţi din cauza
necazurilor. Ea este acolo unde Ei i se aduc calde rugăciuni în grele
suferinţe şi situaţii fără ieşire. Ea este acolo unde oamenii se află
chiar pe marginea prăpastiei primejdioase.
Se pune întrebarea: ce
concluzie mântuitoare trebuie să tragem din toate aceasta? Dacă această
cutezanţă a rugăciunilor Maicii Domnului este neegalată în ceea ce
priveşte puterea ei; dacă atât de bogat este izvorul milostivirii Ei
pentru noi; dacă atât de necuprinsă este iubirea Ei de mamă pentru noi,
păcătoşii suferinzii şi necăjiţii, atunci să alergăm întotdeauna la Ea,
prin rugăciunile noastre.
Sfinţii Părinţi ai Bisericii mărturisesc că
asupra noastră mereu se oştesc şi ne atacă neîntrerupt legiuni întregi
de diavoli, având ca scop să ne piardă. Ei realizează acest scop
insuflându-ne gânduri pătimaşe, stârnind în noi porniri rele şi
înclinând voinţa noastră spre tot răul, spre fapte imorale, păgubitoare
atât pentru noi, cât şi pentru cei apropiaţi nouă.
Dar diavolii,
vinovaţi pentru toate necazurile noastre, de nimeni nu se tem atât de
mult ca de Preacurata Fecioara Maria, pricinuitoarea întrupării
Mântuitorului, Adevăratului Dumnezeu. Chiar şi pronunţarea numelui Ei
este ucigătoare pentru demoni şi îi sileşte să fugă de la noi.
Este
clar ce trebuie să facem în scopul mântuirii noastre. Trebuie să alergăm
întotdeauna la Ea, în rugăciunile noastre, la Atotputernica noastră
Apărătoare. Fie ca numele Ei să rămână mereu pe buzele noastre, cel
puţin în această scurtă rugăciune:
„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”.
Să îndrăgim şi acele rugăciuni cu care Sfânta Biserică se adresează zilnic Maicii Domnului:
„Nu avem alt ajutor, nu avem altă nădejde, fără numai pe Tine, Preacurată Fecioară;
Tu
ne ajută nouă, că spre Tine nădăjduim şi cu Tine ne lăudăm, ca să nu ne
ruşinăm, că suntem robii Tăi. Nici odinioară nu vom tăcea, noi
nevrednicii, a vesti puterile Tale, Născătoare de Dumnezeu, că de nu ai
fi stătut Tu să Te rogi pentru noi, cine ne-arfi izbăvit dintru atâtea
nevoi sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom îndepărta de
la Tine, Stăpână, că Tu miluieştipe robii tăi de toate nevoile. Amin”.
Sf.Serafim Sobolev...PSALTIREA MAICII DOMNULUI... CATISMA XVII
Psalmul 118
Fericiti
cei fara de prihana care umbla in legea Domnului, fericiti sunt si cei
ce umbla pe calea sfintelor fapte bune ale Maicii lui Dumnezeu. Fericiti
sunt cei ce pasesc pe urmele smereniei sale. Fericiti sunt cei ce
iubesc blandetea inimii sale. Fericiti sunt cei ce ii slujesc cu
fagaduinte sfinte. Fericiti sunt cei ce ua o nadejde tare si o buna
asteptare. Fericiti sunt cei pe care imparateasa cerului ii va primi in
mijlocirea sa. O, preamilostiva Stapana! Sa se reverse asupra noastra
milele tale cele pline de har si sa ne indulcim de ele, ca de toata
bogatia! Da-ne noua, robilor tai, Doamna, acest mare dar al tau ca sa
facem cu dragoste voia iubitului tau Fiu. Nu ascunde de noi indurarile
tale si vom pricepe minunile tale asupra noastra. Sufletul nostru a
dorit pururea sa cante lauda ta, caci prin tine vine mantuirea intru
Domnul. Ce-ti vom rasplati tie pentru toate cate ne-ai dat noua? O,
Sfanta a Sfintelor, tu ai pus si ai intarit in inimile noastre legea
voii tale de mama. Apleaca sufletele noastre spre dragostea cea de sus
si intoarce ochii nostri, ca sa nu vada stricaciunea. Frica de Dumnezeu
sa ne fie noua o frica fiiasca si smerita evlavie catre tine sa ne
mangaie intru smerenia noastra! O, prea milostiva Stapana! ne rugam
feţei tale si ne aplecam genunchii inimilor noastre in fata ta:
miluieste-ne dupa mila ta!
Bunatate ai savarsit intru tot neamul si
neamul cu toti cei ce te cheama cu adevarat, Doamna, intru ajutor!Ne
aducem aminte si noi, pacatosii, de lucrurile tale minunate si ne
intarim cu asteptarea nadejdii spre cele ceresti. Rabdand, am rabdat noi
necazurile, iar dreapta ta cea puternica ne va scoate din ele; e bine
pentru sufletele noastre daca prin apasarea lor noi ne smerim. O, Maica
milostiva! Da-ne noua minte duhovniceasca cu care sa ne inchinam
bunatatii Dumnezeului Celui viu si sa ne smerim in fata parintestilor
Sale pedepse.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioara Maria
Sufletele
si inimile noastre se topesc cautand mantuirea in tine, Stapana!
Arata-ne vederea ta plina de har, inviaza-ne cu mila ta! In veac nu vom
uita bunatatea ta. Caci daca nu ai fi stat tu inainte, rugand pe iubitul
tau Fiu si Dumnezeul nostru pentru noi, am fi pierit in viata noastra
cea cu multe griji. Tu esti o faclie nestinsa pentru noi in intunericul
pacatului. Mai mult decat toti cei ce ne invata pentru noi, pricepem
Legea lui Dumnezeu si de la poruncile Mnatuitorului nu ne vom abate,
daca tu, imparteasa cerului, ne vei ajuta noua. Minunate sunt milele si
indurarile tale, o, Preasfanta Maica a lui Dumnezeu. Minunate sunt
lucrurile tale asupra noastra. Aproape esti tu de toti credinciosii si
de alesii lui Dumnezeu si toate caile tale sunt adevar, iar de la cei ce
nu se ingrijesc de o evlavioasa slujire si inchinare tie, departe este
mantuirea si ajutorul tau, caci nedrepte sunt gandurile lor. ne rugam
dar cu smerenie sa vina indurarile tale asupra noastra si vii vom fi
intru Domnul. Cat de dulce este lauda ta, mai aleasa decat mierea este
dulceata binecuvantarii numelui tau in gurile noastre. Primeste-ne pe
noi, pribegii, la bine, şi pazeste-ne de vrajmasiile iadului!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioara Maria
Cauta
spre noi, preamilostiva Domna, si miluieste-ne pe noi, cei ce iubim
numele tau cel sfant. Din toata inima te chemam si ne rugam tie,
Stapana, indrepteaza pasii nostri pe calea mantuirii si sa nu ne
stapaneasca cu voia noastra faradelegea. Ascultati, cerurilor, si ia
aminte, pamantule: precum pruncul nu poate trai fara hranitoarea lui,
tot astfel, fara Doamna noastra, pururea Fecioara Maria, nu putem primi
mantuirea vesnica. Pace multa este celor ce iubesc, cinstesc pe
Imparateasa cerului si se inchina ei, caci cei ce se afla sub apararea
ei vor fi departe de vesnica pierzare. Boierii iadului inconjurand ne-au
inconjurat pe noi, intins-au peste tot locul cursele rautatilor de sub
cer, ca sa ne prinda inimile si sufletele noastre, dar, o data cu
chemarea sfantului tau nume, o, iubita Maica Domnului, ca fumul se
topesc mrejele vrajmasilor. Pace multa este celor ce iubesc numele tau
si nu le este lor sminteala. Viu va fi sufletul nostru si te va lauda pe
tine, preamilostiva Doamna! Milele tale intotdeauna ne vor ajuta noua.
De sapte ori pe zi vom canta laudele Domnului si nu ne vom lasa,
ajutatoarea noastra, sa nu te chemam in toate zilele vietii noastre, ca
sa nu ne ratacim ca oaia cea pierduta, caci caile tale sunt adevar si
lumina cereasca!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioara Maria
Tropare dupa catisma 17, gl. 1
Se
veselesc mult crestinii care cheama in fiecare zi numele tau,
Nascatoare de Dumnezeu, si care cu dragoste maresc inaltimile tale, caci
esti lauda si ajutatoarea si mijlocitoarea care nu ne rusinezi pe noi,
cei cu credinta te cinstim pe tine. Bucurati-va, cei nascuti ai
pamnatului de Maica Domnului, laudati puterile ei cele ceresti,
preaslaviti-o cei ce imparatiti pe pamant, veniti toti: Bucura-te, sa
spuneti Nascatoarei de Dumnezeu, cei ce va veseliti cu credinta! Cerul
cel nou ce a incaput in chip negrait pe Cuvantul Cel necuprins, Cel ce
in ceruri este, palat insufletit al Stapanului celor zidite, cetate prea
slavita si frumos numita a Mantuitorului nostru, fa-ma cetatean al
patriei ceresti!
RUGACIUNE
Preasfanta Doamna, Stapana,
Nascatoare de Dumnezeu, catre tine alergam, Curata: tu esti zid
nebiruit, mijlocitoare si acoperamant al tuturor celor ce alearga catre
tine cu credinta si nadejde. Te rugam, preabinecuvantato, auzi
rugaciunea nevrednicilor tai robi si mijloceste pururea pentru adormitii
robii tai. Tu pururea mijlocesti pentru cei ce te cinstesc cu
pravoslovie,pentru cei care alearga la acoperamantul tau si cu caldura
se roaga tie in durerile, nevoile si necazurile lor. iar mijlocirea ta
si apararea ta ne sunt noua de si mai mult folos, dupa moartea noastra.
Tu pururea arati un grabnic ajutor robilor tai si nu incetezi a-ti arata
fata celor ce se roaga tie, nici bunatatea, nici sa reversi
milostivirile cele multe si bogate ale Fiului tau si Dumnezeului nostru
asupra tuturor credinciosilor. Numai la tine, dupa Dumnezeu, avem
nadejde tare, caci nimeni din cei ce se roaga tie nu iese fara ajutor,
bucurie, mangaiere si indulcire. Te rugam pe tine, o, Preasfanta
Nascatoare de Dumnezeu, Stapana lumii, nadejdea celor fara de nadejde,
fii astazi mijlocitoare catre Cel ce S-a nascut din tine, pentru
adormitii robii tai. Roaga-L pe Fiul tau si pe Dumnezeul nostru sa le
dea lor iertare si lasare de pacate. Roaga-te, Nascatoare de Dumnezeu,
caci mult poate rugaciunea Maicii catre bunatatea Stapanului, caci de la
tine va primi Domnul tot cuvantul de rugaciune. Primeste dar si tu
rugaciunile si cererile noastre, pe care le aducem tie, Preasfanta
Fecioara, din toata inima noastra si din tot sufletul nostru, pentru
sufletele adormitilor robilor tai. Te rugam, ajuta-i pe ei, Stapana, ca
prin indrazneala ta de Maica spre Domnul, sa ajunga ei la limanul cel
linistit al Ierusalimului ceresc! Ajuta-le lor, aparatoare plina de
osardie, mijloceste la infricosata si a doua venire a Fiului tau, unde
fiecare, din faptele sale, ori se va preaslavi, ori se va rusina.
Ajuta-le lor, cea plina de dar, sa se indrepteze in fata Celui ce sade
pe scaunul slavei, ca sa nu se rusineze inaintea ingerilor si a tuturor
sfintilor, inaintea lumii intregi, cea de sus si cea de jos. O, Maica
atotbuna, Stapana, Nascatoare de Dumnezeu! Te rugam, apara, mantuieste
si pazeste! Usureaza si scapa din chinurile viitoare pe adormitii robii
tai, ca sa nu piara in veac si sa se mantuiasca cu rugaciunile tale si
sa treaca de la moarte la viata. Iar noi, pacatosii si nevrednicii robii
tai, nu ne vom departa de la tine, nu vom inceta sa te chemam intru
umilinta. Preasfanta, Doamna, Imparateasa si Stapana! Roaga-L pe Fiul
tau si Dumnezeul nostru pentru adormitii robii tai, ca sa le dea lor
iertare greselilor. Trimite-le lor, cea plina de dar, sa ajunga la
patria dorita si sa vada bunatatile ceresti pe care ochiul nu le-a
vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit. Roaga-te
pentru ei, Nascatoare de Dumnezeu, ca sa se invredniceasca, cu
mijlocirea ta, sa guste acele bunatati in imparatia Fiului tau, Hristos,
Dumnezeul nostru, caci tu esti una binecuvantata intre femei,
aparatoare puternica, nadejde, acoperamant si scapare tuturor celor ce
alearga la tine. Tu esti podul care ii treci pe cei de pe pamant la cer
si le deschizi usile raiului. Amin.
