Decebal către popor

(de George Coșbuc)

​Viața asta-i bun pierdut
Cînd n-o trăiești cum ai fi vrut!
Și-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gîtul tău:
E rău destul că ne-am născut,
Mai vrem și-al doilea rău? 

Din zei de-am fi scoborîtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș îngîrbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori cine-nlănțuit. 

Cei ce se luptă murmurînd,
De s-ar lupta și-n primul rînd,
Ei tot atît de buni ne par
Ca orișicare laș fugar!
Murmurul, azi și orșicînd,
E plînset în zadar! 

Iar a tăcea și lașii știu!
Toți morții tac! Dar cine-i viu
Să rîdă! Bunii rîd și cad!
Să rîdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit și-un chiu
Din ceruri pînă-n iad! 

De-ar curge sîngele pîrîu,
Nebiruit e brațul tău
Cînd morții-n față nu tresari!
Și însuți ție-un zeu îți par
Cînd rîzi de ce se tem mai rău
Dușmanii tăi cei tari. 

Ei sunt romani! Și ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfînt,
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei, i-am întreba: ce vor?
Și nu le-am da nici lor pămînt,
Căci ei au cerul lor! 

Și-acum, bărbați, un fier și-un scut!
E rău destul că ne-am născut:
Dar cui i-e frică de război
E liber de-a pleca-napoi,
Iar cine-i vînzător vîndut
Să iasă dintre noi! 

Eu nu mai am nimic de spus!
Voi brațele jurînd le-ați pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Și-n zei! Dar vă gîndiți, eroi,
Că zeii sunt departe, sus,
Dușmanii lîngă noi!

 Inapoi La Zero

Connect-R

Gol pe dinăuntru vin să fac iar plinul
Tu Doamne te cobori ș-apoi dispari și rupe filmul
Dar taina ta e simplă s-o simtă mai tot creștinul
Nu stă crinul cu ciulinul nici dulceața cu veninul
Mă fac că nu văd Doamne, că duc păcate de-o vreme
Le duc în spate pe toate mi-am făcut teme și scheme
Justificări la probleme, să pară totul devreme
Dar orice măr frumos pe-afară ascunde-n în el un mare vierme
Dă-mi ochii tăi că ochii mei sunt deja alții
Dă-mi mâna ta ca să o întind când o cer frații
Dă-mi jugul tău să-l pun la gât când vreau senzații
Și puțin din arta ta când mă apuc să fac creații
Doamne te rog
Nu sunt vreun erou
Am căutat destul dinero
Acum vreau cerul
Hijo del cielo
Prea multă falsitate deși tu m-ai făcut vero
Veni, vidi, vici acum intoarce-mă la zero

Dă-mi Doamne vocea ta, să-mi cânte inima
Adu-mă te rog, înapoi, înapoi la zero
Dă-mi Doamne lanțul tău, să fiu liber din nou
Adu-mă te rog, înapoi, înapoi la zero

I remember for the first time, aveam efect
I knew I had the game arrest chiar din primul set
Cu versurile din affect you know that's a fact
Și acapella acaparam am căpătat respect
Acum respectul e fake rău depinde de cec
Nu ține de metaphor, nu ține de show,
Nu ține de flow, ține de flex și nou
Și-mi pare rău că nu-ți pare rău, dar ce-i cu tine bro?
Ai lăsat banii sa te schimbe (??) manga boch
(??) n-a dat Domnul (??)
Dar tu ești slab de parcă nu te saturi
Ce dai pe țeavă ajunge fix în garduri
Evident când arta ta o înțelege doar satu
Dar tu ești dus, condus doar de mândria ta
Cunoști loialitatea c-ai purtat-o pentru ea
Tu nu ești suma pe care o poți avea
Mai degrabă tu ești suma la ce nu poți renunța
So let it go y'all

Dă-mi Doamne vocea ta, să-mi cânte inima
Adu-mă te rog, înapoi, înapoi la zero
Dă-mi Doamne lanțul tău, să fiu liber din nou
Adu-mă te rog, înapoi, înapoi la zero

Întinde-mi brațul tău, indică-mi un punct
Sau întide-mi lanțul tău să nu mă duc prea mult
Învață-mă să văd, s-ascult, sunt orb și surd
Mă port absurd, mă întorc și plâng, ăsta sunt
Și așa suntem toți, mari judecători
Avari și temători, slabi și trecători
Că totu-n timp se duce, parfumul fin seduce
Fugim de cruce și mergem numa dupa ce ne distruge
Neobservând puterea faptelor proaste
Sau trecând cu vederea durerea mamelor noastre
Inimi albastre,
Inimi prea aspre ca să se-nalțe atunci Când ridicăm ochii spre astre
Ai grijă de rude și de frați
Și de poporul meu, chiar dacă e condus de iude și pirați
Nici eu nu-s mai breaz dar un necaz mă învață
Că fără bani n-am haz, dar fără har n-am viață
Și-n ceasul rău oprește-mă cu lanțul tău
Dă-mi duhul sfânt și lasă-l să mă insipire
Până fac pasul, zău, lovește-mă cu brațul tău
Fiindcă e cea mai mare dovadă de iubire

Dă-mi Doamne vocea ta, să-mi cânte inima
Adu-mă te rog, înapoi, înapoi la zero
Dă-mi Doamne lanțul tău, să fiu liber din nou
Adu-mă te rog, înapoi, înapoi la zero

Te rog Domane, arată-mi tu pe unde am căzut
Întide-mi iar mâna ta să mă ridice din nou
Te rog nu mă uita, chiar dacă uneori te mai uit
Că îmi e de ajuns să aud vocea ta
Ca să mă întorc din nou la zero

 .UNDE ESTE MAICA DOMNULUI ACOLO ESTE BUCURIE ADEVĂRATĂ ...

...Iubiții mei!!!...știți voi unde este Maica Domnului???

...“Maica Domnului este printre fiii ei; 

Le șterge lacrimile ,le alină durerile, le culege rugăciunile şi apoi le înalţă la Fiul ei”.

 “Aşa cum L-a purtat pe Fiul său, ne poartă pe fiecare în parte”

Să ne dăruim pe noi înşine şi să-i dăruim pe cei dragi ai noştri, unii dintre ei aflaţi în suferinţă, în necaz şi strâmtorare, să ne dăruim cu toţii Maicii Domnului.

...Este o mare mângâiere pentru noi atunci când o privim în icoană.

 „Cea mai mare comoară este să poţi să fii fericit cu puţin. Pentru că puţinul nu îţi va lipsi niciodată!“