Pravila de rugăciune pe scurt (dată de Sf. Înger) Sf. Pahomie cel Mare

 

     

 

1.

Sfinte Dumnezeule...

2.

Preasfântă Treime...

3.

Tatăl nostru...

4.

Doamne miluiește (de 12 ori)

5.

Slavă... Și acum...

6.

Veniți să ne închinăm... (de 3 ori)

7.

Psalmul 50

8.

Crezul 

9.

Doamne Iisuse Hristoase... (de 100 de ori) 

10.

Cuvinte-se cu adevărat...și încheierea

Nu fugim de lume, ci de păcatul din lume.

 De ce este conștiința principalul dușman al omului?

Conform filozofiei indiene, toate bolile și problemele provin dintr-o atașare excesivă față de lume. Sursa acestei atașări este corpul nostru. Prin urmare, atunci când inhibăm funcțiile corpului, atașările se diminuează. De aici și originea ascetismului – renunțarea la mâncare, sex și comunicare. De-a lungul timpului, ascetismul a atras tot mai mulți adepți. După o vreme, asceții au înțeles că conștiința ne leagă de lume mai puternic decât sexul, mâncarea sau problemele de afaceri. De aici și teza: „Inamicul principal al omului este propria lui conștiință”. A început să se dezvolte o tehnică de detașare interioară de atașament. Ceea ce numim viață, memorie și conștiință este informație comprimată. Aceasta are un vector. Acesta poate fi direcționat către diferite straturi de timp. În yoga, prin diferite poziții, sunt inhibate funcțiile corpului, respirația și conștiința. Relaxarea și meditația intensifică acest proces. Cu cât detașarea de corp și conștiință este mai puternică, cu atât vectorul informațional este direcționat mai activ către viitor, către planurile subtile. Acolo, viitorul și trecutul se conectează tot mai puternic. S.N. Lazarev

Conform textului citat și filosofiei pe care o descrie (influențată de sistemele indiene și interpretată de S.N. Lazarev), conștiința este considerată principalul dușman al omului deoarece ea reprezintă legătura cea mai puternică, subtilă și greu de rupt cu lumea materială și cu ego-ul.

În timp ce corpul ne leagă de lume prin nevoi fizice brute, conștiința ne înlănțuie prin structuri mult mai complexe.

De ce conștiința devine un obstacol?

• Lepră a atașamentului subtil: Asceții au realizat că poți renunța la mâncare, sex sau bani, dar dacă mintea (conștiința) continuă să analizeze, să își amintească, să planifice și să își dorească, detașarea reală nu are loc. Conștiința menține vie legătura cu iluzia lumii materiale (Maya în filosofia indiană).
• Depozit de informație și memorie: Conștiința funcționează ca o informație comprimată care rulează în permanență programe legate de trecut (regrete, traume) și viitor (anxietăți, dorințe), blocând accesul la prezent și la divinitate.
• Barieră în calea planurilor subtile: Pentru a accesa straturile profunde ale sufletului și ale viitorului (acolo unde trecutul și viitorul se unesc), omul trebuie să își liniștească mintea logică. Conștiința diurnă, hiperactivă, acționează ca un ecran care blochează această percepție extrasenzorială sau spirituală.

Mecanismul depășirii ei prin ascetism și yoga

Pentru a elibera sufletul de această „sursă a bolilor și problemelor”, textul propune o ierarhie a detașării:

1. Inhibarea corpului: Reducerea impulsurilor fizice prin post, izolare și posturi fizice (Asanas).
2. Inhibarea respirației: Controlul energiei vitale (Pranayama).
3. Inhibarea conștiinței: Oprirea dialogului interior prin meditație profundă și relaxare.

Prin oprirea conștiinței, vectorul informațional al omului nu mai este orientat spre supraviețuirea în planul fizic, ci se redirecționează către planurile subtile, spirituale, restabilind conexiunea cu Divinitatea.

---

Iată o comparație directă între viziunea descrisă în textul tău (influențată de sistemele indiene și Lazarev) și perspectiva creștin-ortodoxă clasică.

Cele două sisteme folosesc termeni similari, dar definesc „conștiința” în moduri complet diferite, ajungând la concluzii opuse.

1. Definiția și rolul conștiinței

• În textul citat (Viziunea Orientală / Lazarev): Conștiința este definită ca mintea logică, memoria, ego-ul și informația comprimată care ne leagă de lumea materială. Ea este un instrument de supraviețuire biologică și socială. De aceea, ea devine un „dușman” care trebuie inhibat sau oprit pentru a atinge planurile subtile.
• În Creștinismul Ortodox: Conștiința nu este mintea logică sau ego-ul, ci o facultate spirituală a sufletului, numită adesea „glasul lui Dumnezeu în om” sau „un judecător nepărtinitor”. Ea este o normă morală înnăscută, pusă de Creator în fiecare ființă umană pentru a distinge binele de rău, chiar și în absența legilor scrise.

2. Conștiința: Dușman sau Ghid spiritual?

• În textul citat (Dușman): Conștiința te ține prizonier în timp și spațiu. Ea generează atașamente, dorințe, frici și analize continue care blochează evoluția spirituală. Pentru a te elibera, conștiința trebuie „adormită” sau depășită prin tehnici specifice (meditație, yoga).
• În Creștinismul Ortodox (Prieten și Ghid): Conștiința nu trebuie inhibată, ci trezită și curățită. Ea devine un „dușman” doar pentru omul păcătos, deoarece îl mustră pentru faptele sale (mustrarea de conștiință). Sfinții Părinți spun că fericirea adevărată înseamnă să fii „împăcat cu propria conștiință”. Ea este busola care te conduce spre mântuire, nu un ecran care te blochează.

3. Scopul Ascetismului (Postul și Nevoința)

• În textul citat: Scopul este detașarea totală de lume și de corp, dizolvarea ego-ului și orientarea vectorului informațional spre viitor/planuri subtile. Relația este una de respingere a materiei (corpul este sursa atașamentului).
• În Creștinismul Ortodox: Corpul nu este rău în sine, fiind creat de Dumnezeu și destinat învierii. Prin urmare, ascetismul ortodox (postul, rugăciunea, metaniile) nu urmărește distrugerea sau inhibarea funcțiilor corpului și ale minții, ci transfigurarea și sfințirea lor. Nu fugim de lume, ci de păcatul din lume. Scopul nu este golirea minții, ci umplerea ei cu prezența Duhului Sfânt prin rugăciune continuă (Iisusova).

Sinteză: O problemă de lexic

Marea diferență provine din traducerea termenilor:

• Ceea ce textul tău numește „conștiință” (gânduri, ego, rațiune hiperactivă, atașament mental), ortodocșii numesc de obicei „rațiune căzută”, „gânduri pătimașe” (logismoi) sau „sinele egoist”. Pe acestea, și ortodoxia cere să le stăpânim și să le tăiem prin smerenie.
• Ceea ce ortodoxia numește „conștiință” (acea scânteie divină din inimă care îți spune când ai greșit), în sistemele orientale este adesea asociat cu o manifestare a Sinelui Superior (Atman).

---

Sfaturile Părintelui Paisie Aghioritul

 Cuviosul Paisie Aghioritul a sfătuit și îndrumat duhovnicește, de-a lungul timpului, numeroși monahi și mireni de toate categoriile sociale, de toate vârstele și din toate părțile lumii. Mare parte din aceste sfaturi au fost adunate în cărțile scrise despre el.

Sfaturile sale nu sunt general valabile

Trebuie accentuat totuși un aspect foarte important referitor la sfaturile acestui mare ascet: ele nu sunt valabile pentru toți oamenii. Mai ales din acest motiv Cuviosul Paisie nu dorea să fie înregistrat pe casetă [1].

Părintele cunoștea dispoziția sufletească, receptivitatea, rezistența celui pe care îl sfătuia și de aceea vorbea potrivit cu statea aceluia. El se purta cu fiecare suflet cu mult discernământ, evitând extremele și exclusivismul, și dădea leacul potrivit.

Pentru aceeași problemă dădea la persoane diferite soluții diferite. Nu era "compresor". Odată a spus cuiva: "Tot ce-ți spun, o spun pentru tine. Iar dacă vei spune și altuia, nu se va folosi, ci mai mult se va vătăma. De aceea să fii cu luare aminte."

Sfaturi si apoftegme despre GANDURI

"Inainte ca vrajmasul sa inceapa lupta, incepe bombardarea cu ganduri. Rugaciunea lui Iisus este arma cea mai grea (puternica) impotriva gandurilor vrajmasului."

"Ingerii ne impart gandurile curate, demonii pe cele murdare. Fiecare da celorlalti din ceea ce are."

""Inapoia Mea, satano!" De vreme ce Hristos i-a spus diavolului astfel, noi de ce sa purtam discutii cu el (cu necuratul) prin gandurile cele de-a stanga?"

"Pasarile au aripi ca sa evite cursele, iar noi oamenii - cugetul, ca sa evitam pacatele si sa urcam la Tronul lui Dumnezeu. Sa alungati cugetele rele pe care le aduce diavolul! Sa nu le dati importanta, ci sa le aruncati in spate."

"Un gand bun, curat, are mai mare putere decat orice nevointa."

"Fiecare trebuie sa ajunga la punctul sa le vada pe toate curate. Pe toate trebuie sa le justifice in sensul cel bun."

"Gandurile curate au mai mare putere duhovniceasca decat toata asceza, postul, privegherea, etc."

"Cea mai mare boala a epocii noastre o aduc gandurile desarte ale oamenilor mireni, care aduc nelinistea. Vindecarea o da numai Hristos prin pacea sufleteasca impreuna cu vesnicia, numai omul sa se pocaiasca si sa se intoarca la Hristos."

"Gandurile bune aduc sanatatea duhovniceasca."

"Toata viata duhovniceasca este fundamentata pe gand."

"Atunci cand cineva vede un lucru care il poate sminti, sa nu judece, ci sa zica in sinea sa: "Cu fapta nu sunt de acord, dar nu stiu ce imprejurari l-au silit sa faca lucrul acesta, ce circumstante atenuante are; si se poate sa fi interpretat gresit fapta acestuia." Nu putem cunoaste cele ascunse ale omului."

Sfaturi si apoftegme despre SIMPLITATE

"Cu cat oamenii resping viata cea fireasca, simpla, si inainteaza spre lux, se mareste nelinistea omeneasca. Si cu cat inainteaza in politetea lumeasca, cu atat se pierde simplitatea, bucuria si zambetul firesc al omului."

"Trebuie sa ne simplificam viata, caci luxul il oboseste pe om. Sunt unii oameni care doresc continuu bunuri materiale. Alearga dupa aceea sa scoata mai multi bani si astfel isi inmultesc si mai mult nelinistea."

Sfaturi si apoftegme despre RUGACIUNE

"Vrei ca rugaciunea ta sa se faca din inima si sa fie bine primita de Dumnezeu? Fa durerea semenului tau a ta. Chiar si numai un suspin din inima pentru aproapele tau aduce rezultate minunate. Vestirea dumnezeiasca a rugaciunii bine primite este mangaierea dumnezeiasca ce o simte omul dupa acea rugaciune."

"Rugaciunea linistita de noapte ajuta mult cu tihna ei si este mai eficace si pentru sporirea noastra duhovniceasca, precum si ploaia linistita de noapte ajuta mult la dezvoltarea plantelor."

"Rugaciunea unui om smerit care crede ca este mai rau decat toti are mai multa valoare decat privegherea pe care o face altul cu cuget trufas. Cand ne rugam cu mandrie ne batjocorim pe noi insine."

"Sa te rogi mereu si sa nu te imputinezi sufleteste rugandu-te, nici sa ceri cu nepasare mila lui Dumnezeu. Sa te rogi ca si cum toate tin de Dumnezeu, si sa te straduiesti ca si cum toate ar tine de tine."

"Trebuie sa ne rugam pentru toti cei care ne graiesc de rau si sa cerem de la Dumnezeu sa le dea pocainta, luminare, sanatate, si sa nu lasam inlauntrul nostru nicio urma de ura pentru ei."

Sfaturi si apoftegme despre IISUS

"Iisus este dulce si cine isi aduce amaraciunea durerii sale la Hristos, amaraciunea i se preface in sirop dulce."

"Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat L-a dat pe Fiul Sau sa fie rastignit, ca sa ne mantuiasca."

Sfaturi si apoftegme - Bibliografie

Cartea "Mica Filocalie", formata din sfaturi date de Cuviosul Paisie Aghioritul (Editura Egumenita, 2009)

Cartea "Parintele Paisie mi-a spus...", scrisa de Atanasie Rakovalis (Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2002)

Rețeta de mântuire a părintelui Paisie pentru toți cei osteniți și împovărați Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul

   

 

Schimbați-vă viața, descoperiți sensul vieții, câștigați timpul pe care l-ați pierdut în călătoria voastră de până acum pe acest pământ.

Limitați-vă nevoile materiale pentru că acestea creează poveri înfricoșătoare și neliniști.

Nu râvniți la oamenii care au bani, confort, slavă și putere, ci la cei care trăiesc în virtute, înțelepciune și dreaptă credință.

Nu cereți de la Dumnezeu lucruri care întăresc numai trupul, ci cereți, în primul rând, ceea ce este bun și folositor pentru suflet.

Schimbați-vă viața, descoperiți sensul vieții, câștigați timpul pe care l-ați pierdut în călătoria voastră de până acum pe acest pământ.

Nu vă încredeți în cugetul oamenilor lumești.

Vindecați-vă de bolile care domină în viața oamenilor care nu au învățat să postească, să se înfrâneze, să se roage și să nădăjduiască.

Nu deznădăjduiți, Dumnezeu este pretutindeni și îl iubește pe om.

Tăiați orice relație cu răul, trăiți liber, în acord cu voia lui Dumnezeu.

Arătați-vă credința și prin faptele dragostei față de aproapele.

Hotărâți-vă, ce vreți mai mult: să plăceți lumii sau să vă întoarceți lângă Dumnezeu.

Aproape toate problemele încep de la gură (de la felul în care vorbești, adică) și de asemenea de la cât de mult depinzi de patimile tale.

Să o iubești pe soția ta mai mult decât pe tine însuți. Cu faptele, nu cu vorbele. Și să nu-i vorbești niciodată urât, fiindcă de fiecare dată limba ucide și distruge dragostea. De asemenea, să luați aminte că unii părinți îi răsfață pe copiii lor și le fac toate voile. Și când răsfeți prea mult pe copil, devine egoist și o va lua pe o cale strâmbă. Mulți părinți au grijă să dea copiilor lor mai mult lucruri materiale. Aceasta este o greșeală. Trupul are multe pofte materiale, dar viață scurtă. Sufletul are veșnicie: alt drum, altă călătorie. Sufletul nu sfârșește în pământ, ci la Dumnezeu. Astăzi toți se ocupă de trup, iar nu de nevoile sufletului lor.

- Și care sunt nevoile sufletului, părinte?

- Iată, cum să-ți zic? Nevoile sufletului sunt felurite. Și bucuriile sufletului sunt altele decât cele ale trupului. Trupul ușor îl mulțumești, sufletul nu. Dacă ai bani și te duci într-un magazin mare, trupul este mulțumit. Dar ce poți să găsești pentru sufletul tău într-unul din magazinele acelea mari, cum le zice, supermarketuri, da. Sufletul are nevoie de alte lucruri. Sufletul are nevoie de pace, liniște, comunicare cu Dumnezeu. Pentru a se întreține trupul, este nevoie de bani și de pâinea cea de toate zilele, dar sufletul, pentru a se întreține, are nevoie de talanți dumnezeiești: pâinea cea cerească. 

Iubirea nu este doar o emoție pasivă, ci o stare de înaltă vibrație energetică.

 Cu câte o persoană oferă mai multă energie la toate acestea, cu atât va fi mai ușor să simtă sentimentul de iubire. SN Lazarev

Ideile principale din spatele acestei afirmații

• Iubirea ca energie superioară: Pentru a simți și a dărui iubire necondiționată, un om are nevoie de o rezervă uriașă de energie spirituală. Când energia este scăzută, apare instinctul de conservare, care blochează capacitatea de dăruire.
• Legea dăruirii: Cu cât o persoană oferă mai multă energie (prin generozitate, ajutor, compasiune și gânduri bune), cu atât își curăță și își mărește propriul canal energetic.
• Detașarea de atașamente: Lazarev explică adesea că acumularea de energie spirituală corectă ne ajută să nu devenim dependenți de aspectele materiale sau de alte persoane, facilitând o iubire curată, fără pretenții sau posesivitate.
• Cu cât o persoană reușește să renunțe la egoism și să investească mai multă energie spirituală în ceilalți și în lumea înconjurătoare, cu atât îi va fi mai ușor să simtă și să mențină acest sentiment elevat în propria viață. 
• Această perspectivă explorează conexiunea dintre lumea fizică și cea spirituală prin câteva principii fundamentale:
  • Sursa supremă: Energia vitală principală vine de la Dumnezeu, iar starea de bucurie și iubire din suflet ne conectează la aceste energii superioare. 
  • Deschiderea inimii: Când o persoană oferă energie pozitivă și dragoste fără să aștepte ceva în schimb, își lărgește capacitatea emoțională și spirituală. 
  • Armonia cu Universul: Atitudinea corectă față de oameni și față de lume previne blocarea canalelor energetice. În concepția lui S.N. Lazarev, blocajele apar atunci când energia este folosită egoist sau când există conflicte cu lumea, ceea ce duce la diminuarea rezervei de iubire. 
  • Cum începe boala: Când o persoană trăiește cu stări persistente de supărare, ură, agresivitate, mândrie sau atașament excesiv față de valorile materiale, aceste emoții negative produc o „ruptură” sau o deformare în câmpul energetic. 
  • Somatizarea: Din cauza acestei deformări, energia vitală începe să se scurgă. Dacă blocajul sau deformarea nu este corectată prin conștientizare și transformare interioară, după o perioadă (care poate dura luni sau ani), deficitul energetic se manifestă la nivel organic sub formă de boală cronică sau traume fizice  

  
  
• Bolile și blocajele de destin apar atunci când piramida de valori a unei persoane este inversată
• Atașamentul: Dacă o persoană își plasează fericirea, energia și sensul vieții în elemente trecătoare (bani, statut, relații, frumusețe fizică sau chiar propria inteligență), ea devine dependentă de ele.
• Agresivitatea: Teama de a pierde aceste lucruri generează automat agresivitate interioară (gelozie, ură, pretenții față de ceilalți). Această agresivitate blochează fluxul de energie divină, distrugând imunitatea și atrăgând evenimente negative în viață.  
• 
  
• 
  
• Calea spre vindecare: Schimbarea informației din suflet
• Iertarea și pocăința: Conștientizarea propriilor greșeli morale, iertarea celor care ne-au greșit și curățarea subconștientului prin rugăciune autentică pot reface structura distrusă a câmpului. 
• Poziționarea iubirii pe primul loc: Când iubirea față de Dumnezeu devine mai importantă decât trecutul, prezentul, viitorul sau viața însăși, dependența de lume dispare. În acel moment, energia începe să curgă din nou liber, karma se purifică, iar corpul fizic se poate regenera spontan.