Troparul Sfântului Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului, glasul al 4-lea:
Îndreptător
credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânârii te-a arătat pe
tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu
smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Tarasie,
roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1
Glasul al 4-lea
Irmosul
Deschide-voi
gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei
Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei,
bucurându-mă.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Revărsându-se
râurile harurilor Duhului astăzi, la pomenirea ierarhului lui Hristos,
adapă cugetele credincioşilor şi spală patimile şi spurcăciunile
sufletelor.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Primind
de sus veşmântul preoţiei, l-ai făcut strălucitor de fapte bune, Sfinte
Ierarhe Tarasie şi te-ai arătat între preoţi luminător, preastrălucitor
cu Duhul, slujind lui Hristos cu sfinţenie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pe
piatra neclintită a Ortodoxiei ai întărit, Sfinte Tarasie, cugetele
oamenilor ce se clătinau şi ai cutremurat temeliile înşelăciunii şi
întăririle eresurilor le-ai surpat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Umplut-a
zidirea de seninătate duhovnicească Cel Ce în chip de negrăit S-a
născut din tine cu Trup, Mireasă a lui Dumnezeu; şi a încetat viforul
înşelăciunii şi ne-a îndreptat pe noi la Limanul cel Ceresc.
Cântarea a 3-a
Irmosul
Pe
ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi
Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i; şi
întru Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învredniceşte-i.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pătrunzând
în adâncul Scripturii celei insuflate de Dumnezeu, Înţeleptule Tarasie,
de acolo ai scos mărgăritarul cel de mult preţ; pe care împărtăşindu-l
turmei tale, ai îmbogăţit-o pe dânsa Dumnezeieşte.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu
ploile lacrimilor ai stins focul poftelor trupeşti, cuvioase şi ai
aprins luminat candela ta cea sufletească, ce era împodobită cu
untdelemnul curăţiei şi al facerii de bine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu
toiagul dogmelor tale cele Dumnezeieşti, înţeleptule, ai alungat
fiarele de la turma lui Hristos, păzind-o pe ea fără stricăciune,
Preafericite Tarasie, ca să slăvească pe mai Marele păstorilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ziditorul
punându-te pe tine, Fecioară, înaintea oamenilor ca pe o Scară de la
pământ la cer, ridică, prin rugăciunile tale, din scârbele cele mai de
jos şi din stricăciune, către viaţa cea fără stricăciune, pe cei ce te
laudă pe tine.
Irmosul
Pe
ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi
Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i; şi
întru Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învredniceşte-i.
Cântarea a 4-a
Irmosul
Dumnezeiescul
Sfat Cel Neurmat al Celui Preaînalt, al Întrupării Tale celei din
Fecioară, Proorocul Avacum înţelegându-l a strigat: Slavă Puterii Tale,
Doamne.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Punând
înainte pâinea sufletească, ai hrănit pe cei flămânzi, Sfinte Tarasie,
cu cuvinte Dumnezeieşti şi te-ai pus pe tine masă înaintea celor
lipsiţi, aducându-le hrană îndestulată.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Lepădând
noroiul cel ce era înaintea ochilor cugetului tău, înţeleptule părinte,
prin rugăciunile cele cu priveghere, ai dobândit vederea lui Dumnezeu,
cea înţelegătoare, Ierarhe Tarasie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu
tăria dogmelor tale, înţeleptule părinte, s-au clătinat munţii
eresurilor şi dealurile nelegiuirii s-au surpat, iar temeliile Bisericii
fără de mişcare s-au întărit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Prin
naşterea ta, Preacurată, cu tărie s-a îmbrăcat firea omenească, care
mai înainte era slăbită prin călcarea Poruncii; iar puterea cea tiranică
a vrăjmaşilor s-a slăbit de tot.
Cântarea a 5-a
Irmosul
Spăimântatu-s-au
toate de Dumnezeiască Mărirea ta; că tu, Fecioară Neispitită de nuntă,
ai avut în pântece pe Dumnezeu, Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel
fără de ani; Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu
fluierul cuvântului ai îndreptat turma ta, Sfinte Părinte Tarasie, la
păşunile dreptei credinţe şi la apa Dumnezeieştii cunoştinţe şi la
Staulul lui Hristos, nevătămată păzind-o prin rugăciunile tale.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Folosindu-te
de carul faptelor bune, Sfinte Tarasie, te-ai suit prin ele la
înălţimea privirii lui Dumnezeu; şi Frumuseţile Stăpânului cele nevăzute
le-ai văzut cu ochii cugetului, întru care te-ai şi desfătat cu gândul.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Având
râvna întocmai ca un râu de untdelemn nedeşertat, ai izvorât celor ce
aveau trebuinţă, curgerile cele fără de sfârşit ale facerii de bine,
ierarhe. Pentru aceea te-a sălăşluit Hristos lângă Apa cea pururea Vie
şi la Desfătare.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Neamul
omenesc, cel ce a fost dezbrăcat de frumuseţea cea de demult şi de
podoaba cea după chipul lui Dumnezeu, pentru păcat, cu aceleaşi iarăşi
se îmbracă, Fecioară, prin naşterea ta, cu chip Dumnezeiesc şi mai
frumos.
Cântarea a 6-a
Irmosul
Venit-am
întru adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele
celor multe; ci, ca un Dumnezeu, scoate din adânc viaţa mea, Mult
Milostive.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ridicând
acoperământul necunoştinţei, care zăcea pe inimile ereticilor, de
Dumnezeu insuflate, ai lămurit cunoştinţa cea adevărată a tuturor
dogmelor, cuvioase.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Tu,
ierarhe, arzând cu cuvintele tale cele purtătoare de foc, hulele
ereticilor celespinoase, ai întins lumina dogmelor tale cele drepte la
toate marginile pământului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind
încins cu Putere de la Dumnezeu ai tăiat capetele minciunii cu sabia
cea duhovnicească a dogmelor tale cele drepte, vestind adevărul,
învăţătorule de cele de Taină.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe
cei ce se închină cinstitelor semne ale naşterii tale celei fără de
stricăciune, învredniceşte-i Născătoare de Dumnezeu, a vedea cu ochii
cugetului Mărirea ta Cea Duhovnicească.
Irmosul
Venit-am
întru adâncurile mării şi m-a înecat pe mine viforul păcatelor mele
celor multe; ci, ca un Dumnezeu, scoate din adânc viaţa mea, Mult
Milostive.
CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Ca
un soare mare, cu strălucirile dogmelor şi ale minunilor, luminezi
întotdeauna plinirea lumii, tăinuitorule al celor cereşti, Preafericite
Tarasie.
Cântarea a 7-a
Irmosul
N-au
slujit făpturii cugetătorii de Dumnezeu, fără numai Făcătorului. Ci,
groaza focului bărbăteşte călcând-o, se bucurau cântând: Prealăudate
Doamne al părinţilor şi Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Umplându-se
cupele dogmelor tale de vinul harului, ne-ai dres băutura duhovnicească
a cunoştinţei, părinte, nouă tuturor, celor ce strigăm: Doamne şi
Dumnezeul părinţilor, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Alungat-ai
norii eresurilor de la Biserica lui Hristos cu suflarea dogmelor tale;
şi ai luminat-o pe dânsa cu Strălucirea Ortodoxiei, Sfinte Tarasie,
strigând Dătătorului de lumină: Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Primind
de la Dumnezeu Harul Cel Nedeşertat, Ierarhe Tarasie, ai izvorât din
destul celor lipsiţi hrană sufletelor şi trupurilor. Pentru aceasta ca
un bogat împărţitor de hrană, noi credincioşii te lăudăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cuvântul
lui Dumnezeu, Cel Neîncăput şi Nemărginit după Firea Dumnezeirii,
născându-se cu Trup din tine, Preacurată şi fără de prihană, S-a făcut
apropiat de noi şi-L putem zugrăvi în icoană, ca pe Unul ce în chip
vădit Om S-a făcut pentru noi.
Cântarea a 8-a
Irmos
Pe
tinerii cei binecredincioşi în cuptor naşterea Născătoarei de Dumnezeu,
i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată: pe toată lumea
ridică să cânte Ţie; pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi
întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Tot
ce a fost pământesc în trupul tău, ai lepădat, prin ostenelile
înfrânării, Sfinte Ierarhe Tarasie şi viaţă întocmai cu a îngerilor ai
petrecut pe pământ. Pentru aceasta te-au primit Cetele celor fără de
trup pe tine cel ce neîncetat strigai Ziditorului: pe Tine Te
preaînălţăm întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu
apele dogmelor ai adăpat toată Biserica lui Hristos, ierarhe; şi
într-însa ai arătat Dumnezeieştile seminţe ale Sfântului Duh şi le-ai
înmulţit. Pentru aceasta aducând acum rod mult strigă: pe Tine Te
preaînălţăm, Hristoase, în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Ungându-te
ca un preot cu Mirul Cel Duhovnicesc al Mângâietorului, Părinte
Tarasie, ţi-ai împodobit veşmântul preoţiei cu vopselele şi cu
strălucirile faptelor bune. Pentru aceea ai şi slujit cele sfinte,
strigând: pe Tine Te preaînălţăm, Hristoase, în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cuvântul
Cel Ce șade pe acelaşi Scaun cu Tatăl, plecându-se, din iubirea Sa de
oameni şi din milostivire şi bunătate, S-a născut cu Trup din tine, de
Dumnezeu Dăruită, ca să facă cerească firea omenească ceea ce se făcuse
pământ, ca Cel Ce Singur este Făcător de bine.
Irmosul
Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe
tinerii cei binecredincioşi în cuptor naşterea Născătoarei de Dumnezeu,
i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată: pe toată lumea
ridică să cânte Ţie; pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi
întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a
Irmosul
Tot
neamul pământesc să salte cu Duhul fiind luminat şi să prăznuiască
firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii
lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de
Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca
un chip însufleţit şi ca un stâlp viu al faptelor bune şi al credinţei,
stând de faţă, strigi neîncetat cu faptele şi cu cuvintele, înţeleptule
şi pe toţi credincioşii îi îndemni să te urmeze. Pentru aceea şi ei
uitându-se la tine, te cinstesc cu pomenire nepieritoare, Sfinte Ierarhe
Tarasie.
Stih: Sfinte Părinte Tarasie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu
adevărată cunoştinţă îmbogăţindu-ţi turma ta, Părinte Tarasie, pe cei
nesupuşi i-ai dezbrăcat de cunoştinţa cea mincinoasă, cuvioase şi i-ai
arătat lipsiţi şi săraci la minte. Pentru aceea, după vrednicie
credincioşii te mărim, ca pe un propovăduitor al adevărului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ridicând
mâinile şi ochii către Dumnezeu, Părinte Tarasie, ai surpat pe
vrăjmaşii şi pe războinicii cei înţelegători şi nevăzuţi şi ai biruit
cetele eresurilor şi ai trecut nevătămată turma lui Hristos la pământul
Ortodoxiei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Risipind
norii patimilor şi scârbelor, Preacurată, luminează-ne pe noi cu Razele
Veseliei şi ale Bucuriei tale; şi cere de la Apărătorul Luminii,
Hristos, să ne lumineze cu pace pe toţi cei ce te lăudăm pe tine şi ne
păzeşte cu Acoperământul tău cel Dumnezeiesc.
Irmosul
Tot
neamul pământesc să salte cu Duhul fiind luminat şi să prăznuiască
firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii
lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de
Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.
SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Stăpân
desăvârşit asupra patimilor trupului ajungând, ai fost uns ierarh. Şi
cu Dumnezeiască cuviinţă şi cu dreaptă credinţă ai păstorit cetatea ce
împărățeşte peste toate cetăţile; fiarele eresurilor le-ai alungat, de
Dumnezeu insuflate, lămurind închinăciunea cinstitelor icoane. Pentru
aceasta, după săvârşirea din viaţă ai luat har nesfârşit, după cuviinţă,
Sfinte Ierarhe Tarasie; pentru care strigăm ţie: roagă-te lui Hristos
Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc, cu
dragoste, sfântă pomenirea ta.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Ca
pe o Fecioară şi Singura între femei, care fără de sămânţă ai născut pe
Dumnezeu cu Trup, toate neamurile omeneşti te fericim. Că întru tine
S-a Sălăşluit Focul Dumnezeirii şi ca pe un Prunc L-ai hrănit cu lapte
pe Ziditorul tuturor şi Domnul. Pentru aceasta neamul îngeresc şi
omenesc mărim după vrednicie Preasfântă naşterea ta şi cu un glas
strigăm ţie: Stăpână, roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu, să dăruiască
iertare de greşeli celor ce cu cuviinţă laudă Slava ta.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe
Mielul şi Păstorul şi Izbăvitorul, Mieluşeaua văzându-L pe Cruce,
lăcrimând se jelea şi cu amar striga: lumea se bucură primind Izbăvirea
prin Tine; iar cele dinlăuntru ale mele se aprind, văzând Răstignirea
Ta, pe care o rabzi din milostivirea milei, Îndelung răbdătorule,
Doamne, Cel Ce eşti Adâncul milei şi Izvor Nedeşertat, milostiveşte-Te
şi dăruieşte iertare de greşeli celor ce cu credinţă laudă
Dumnezeieştile Tale Patimi.
Pe
vremea lui Neron, împăratul Romei, s-a pornit prigoană mare împotriva
creştinilor. Căci după ce sfinţii apostoli Petru şi Pavel au pătimit
mucenicia, căutau şi pe ucenicii lor să-i piardă. Atunci, sfânta
Fotini, aflându-se cu Iosi, fiul ei, în cetatea Cartaginei, în Africa,
propovăduia acolo Evanghelia lui Hristos, cu îndrăzneală. Iar Victor,
fiul ei cel mai mare în vârstă, făcând vitejii mari în războiul cu
avarii, care se ridicaseră cu oaste asupra romanilor, a fost făcut
general de către împărat şi a fost trimis, după aceea, în Italia, ca să
chinuiască pe toţi creştinii ce se aflau acolo. Atunci ducele
Sebastian, care era în Roma, auzind de el şi chemându-l la sine, i-a
zis: ştiu bine, generale, că eşti creştin, şi mai ştiu că maica ta
împreună cu Iosi, fratele tău, urmau lui Petru. Dar ceea ce ţi-a
poruncit împăratul caută să faci cu toată nevoinţa, ca să nu-ţi
primejduieşti viaţa. Atunci Victor i-a zis: eu vreau să fac voia
cerescului şi nemuritorului Împărat; cât priveşte însă porunca
împăratului Neron, ca să chinuiesc pe creştini, nici măcar nu pot să
aud un lucru ca acesta. Atunci ducele îi zise: te sfătuiesc, Victore,
ca pe un bun prieten, că de vei şedea la judecată şi vei cerceta pe cei
ce se cunosc că sunt creştini şi-i vei chinui, vei plini şi voia
împăratului şi vei dobândi şi averile creştinilor. Dar trimite ştiri
maicii tale şi fratelui tău să nu-şi mai arate pe faţă învăţăturile
lor, învăţând pe elini, ca să se lepede de credinţa părintească,
pentru ca să nu cazi şi tu în nevoie până în cele din urmă; ci să vă
păstraţi credinţa în Hristos, precum voiţi. Victor însă i-a zis:
departe de la mine să fac una ca aceasta şi să chinuiesc vreun creştin,
sau să iau ceva de la dânsul, sau să sfătuiesc, cum zici tu, pe mama
mea sau pe fratele meu ca să nu propovăduiască pe Hristos Dumnezeu; ci
încă mai vârtos şi eu propovăduitor al lui Hristos sunt şi voi fi, ca
şi ei şi suntem gata să primim orice rău ce ni se va întâmpla. Atunci
ducele zise: eu, frate, te sfătuiesc ceea ce îţi este de folos, iar tu
vei vedea ce vei face. Acestea zicând ducele, îndată a orbit şi a
căzut jos, din pricina unei dureri neaşteptate şi crude a ochilor şi a
rămas fără glas. Ridicându-l de la pământ, cei ce se aflau acolo, l-au
aşezat pe un pat, şi a zăcut trei zile nevorbind nimic. Apoi, după trei
zile, a strigat cu glas mare, zicând: unul este Dumnezeu: Cel al
creştinilor! Şi Victor intrând la dânsul i-a zis: cum de te-ai schimbat
aşa, îndată? Iar el i-a zis: mă cheamă Hristos, dulcele meu Victor!
Şi îndată catehizându-l şi învăţându-l, l-a botezat şi după ce a ieşit
din apă, îndată a văzut şi a slăvit pe Dumnezeu. Văzând mulţimea
această minune s-a înfricoşat ca nu cumva să păţească şi ei asemenea,
de nu vor crede şi au venit către Victor de s-au botezat. 
Doamne ajută!
Cuvântul vine din limba slavă și poate fi tradus în mai multe forme, apropiate una de cealaltă:
1. „Dumnezeu să(-ţi) ierte păcatele!”
2. „Dumnezeu să-i ierte pe cei răposați!”
3. „Să fie bine primit!” sau „Să primească Dumnezeu!”.
Oricare ar fi înțelesul pe care l-am lua în considerare, cuvântul „bogdaproste” ne trimite cu gândul la iubirea lui Dumnezeu și e o formă de recunoștință pe care o arătăm pentru cei care oferă o milostenie pentru sufletul cuiva, chemându-L pe Dumnezeu ca martor la respectivul act de milostenie și rugându-L totodată să îl răsplătească.
Nu îmi dau seama la ce alte situații faceți referire, în afară de acelea în care primești ceva de pomană sau cineva îți oferă sau chiar te ajută cu ceva, însă dacă avem în vedere faptul că înseamnă și „Să fie primit!” sau „Să primească Dumnezeu!”, nu văd nici o problemă în a fi folosit, cu toată bună cuviință, fără a abuza de el sau a-l bagateliza.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!
In rusa "Bog da prosti!" (Bog = Dumnezeu; prosti = iarta) cu sensul de: Doamne iarta/iarta-ma/iarta-ne/iarta-l/iart-o/iarta-i/iarta-le!... in functie de context daca nu este specificat clar dupa "prosti" persoana/singular/plural... Doamne ajuta!