Chiar dacă ni se pare că avem dreptul să nu iertăm, atunci trebuie să iertăm

Chiar dacă ni se pare că avem dreptul să nu iertăm, atunci trebuie să iertăm. Bunătatea naşte bunătate. Răutatea naşte răutate. Iertarea naşte iertare. Răzbunarea naşte răzbunare.

Asta e de când lumea. Acela care, suferind o răutate, se hotărăşte s-o pedepsească tot cu răutate, acela care se hotărăşte pentru răzbunare, acela nu combate răul, cum i se pare lui, nu reglementează situaţia, cum i se pare lui, ci, dimpotrivă, trece şi el de partea răului.

Fiindcă, dacă condamni pe un altul pentru răul pe care ţi l-a făcut, înseamnă că trebuie să fii şi tu condamnat pentru răul pe care i-l faci lui, dacă îi răspunzi cu rău pentru rău. Bunătatea naşte bunătate, răutatea naşte răutate.

Mitropolit Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, Editura Sophia, București, 2011, p. 349

De ce strigă oamenii ?

 De ce strigă oamenii ? 

- Știi de ce țipi la o persoană când te plictisești? 

Adevărul este că atunci când doi oameni se plictisesc, inimile lor se îndepărtează.

Pentru a acoperi această distanță trebuie să țipi ca să vă auziți.

Cu cât sunt mai plictisiți, cu atât trebuie să țipe mai tare ca să se audă, la mare distanță.

Pe de altă parte, ce se întâmplă când doi oameni se iubesc?

Ei nu ţipă. Vorbesc încet.

Şi de ce?

Pentru că inimile lor sunt prea apropiate

Distanța dintre ele este mică.

Uneori sunt atât de aproape de inimile voastre, încât nu vorbesc, ci doar șoptesc.

Și când dragostea este intensă, nici măcar nu au nevoie să șoptească, doar se uită unul la altul, și atât.

Inimile lor se înțeleg între ele.

Asta se întâmplă când doi oameni care se iubesc sunt aproape.

Când vă certați, nu vă lăsați inimile să se îndepărteze, nu spuneți cuvinte care să le îndepărteze mai mult, căci va veni o zi când distanța va fi atât de mare încât nu vor mai găsi drumul înapoi. 

Rugăciunea Sfântului Arhanghel Mihail spusă de o femeie credincioasă, la îndemnul Parintelui Arsenie Boca

 Îmi amintesc că în cadrul unei predici despre rugăciune, la un moment dat a zis: "Cine știe rugăciunea Sfântului Arhanghel Mihail să o spună, că e foarte folositoare". Și s-a uitat fix la o femeie. Erau multe mame, dar privirea îi era ațintită asupra uneia dintre ele: "Tu! Să te rogi cum te-ai mai rugat la Sfântul Arhanghel!". Toata lumea s-a mirat cum de știa Parintele de rugăciunea ei. La sfârșitul slujbei, femeile care erau cu ea i-au zis: "Ce rugăciune știi, lele Ano? Ca Parintele tot la dumneata s-a uitat". Atunci ea le-a spus urmatoarea rugăciune:
"Doamne, Dumnezeule, mare Împărat și fără de început, trimite, Doamne, pe Mihail Arhanghelul Tău în ajutorul meu, ca să mă apere de vrășmașul cei vazuți și nevăzuți. O Mihaile, mare Arhanghele, întâi stătător și voievod al puterilor cerești, fii mie ajutor în toate: în boale, în strâmbătăți , în mâhnire, în pustiu, pe cale, pe apă, în călătorie, căsătorie, serviciu, școala, și mă izbăvește de toata înșelăciunea cea diavolească. Iar când mă vei auzi pe mine,robul tău, rugându-mă ție și chemând numele tău, grăbește spre ajutorul meu și auzi rugăciunea mea. Așa, mare Arhanghele, biruiește pe toti care se împotrivesc mie, mă apără și mă acoperă de cel viclean cu puterea cinstitei Cruci și cu solirile marilor Arhangheli: Gavriil, Rafail, Uriil, Varahiil, Salatiil și Egudiil și ale puterilor cerești, totdeauna, acum și pururi și în Veci. Amin!

Sinaxar 7 Aprilie

  

 

Sinaxar 7 Aprilie

 

În această lună, în ziua a şaptea, pomenirea sfântului mucenic Caliopie.

Acest sfânt mucenic a fost pe vremea împăratului Maximian, fiu al Teocliei, învăţat în credinţa lui Hristos, şi era din Perga Pamfiliei, crescut lângă maică-sa cu dreapta credinţă şi nevoindu-se cu dumnezeieştile Scripturi. Fiind pornită prigoană asupra creştinilor, întărindu-se pe sine, şi luând învăţături şi sfătuire de la maicăsa, ca să moară pentru mărturisirea lui Hristos, s-a dus însuşi, nechemat, la guvernatorul Maxim în cetatea lui Pompie, şi propovăduind înaintea lui numele lui Hristos, a fost legat cu coatele mâinilor îndărăt şi bătut cu plumb, întins pe o roată şi ars dedesubt cu foc. Dar arătându-se îngerul Domnului, a oprit roata şi focul s-a răcit şi s-a arătat îngerul cu groază, pentru cei ce-l priveau. Iar pe sfântul l-au luat şi l-au băgat în temniţă cu carnea sfărâmată, unde intrând maică-sa, îi ştergea sângele de pe răni. Şi, împărţindu-şi ea toată averea la săraci, şi iertându-şi robii şi roabele, care erau până la cinci sute şi cincizeci cu toţii, s-a alăturat fiului ei şi cântau împreună. Iar la miezul nopţii, s-a făcut lumină în temniţă, şi a venit glas de sus, care fericea îndrăznirea şi mărturisirea mucenicului, care mai vârtos se înălţa spre lupte. Deci rămânând întru acestea neclintit, a fost osândit să fie răstignit; şi a devenit părtaş la patimile Stăpânului, nu numai cu chipul morţii, ci şi cu vremea în care se întâmplau acestea, fiindcă era în sfânta Joia cea mare, înaintea Învierii lui Hristos, Dumnezeului nostru. Răstignindu-l cu capul în jos, că şi maică-sa poftise aceasta, dând încă şi cinci galbeni de aur chinuitorilor pentru aceasta; a doua zi, în Vinerea cea mare, la trei ceasuri, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. Iar după ce l-au pogorât de pe cruce, a căzut maică-sa peste dânsul şi, leşinând, şi-a dat şi ea sufletul, şi a fost îngropată cu sfântul mucenic şi fiul ei la un loc.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Gheorghe, episcopul Mitilenei.

Acest sfânt, din mică vârstă iubind pe Hristos, s-a călugărit. Şi plinind tot felul de virtute, a câştigat mai mult decât alţii smerenie. Şi fiind foarte milostiv, a fost înălţat în scaunul Mitilinei. Întru care binestrălucind şi biruind cu multa înţelepciune pe luptătorii împotriva icoanelor, şi făcându-i a-şi cunoaşte rătăcirea, şi măcar că se afla în trup, dar pentru covârşitoarea sa cumpătare cu îngerii se aduna, s-a mutat din viaţa aceasta. Şi dăruind izvor de minuni din dumnezeieştile sale moaşte, este vrednic a fi iubit de toţi.

Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Rufin diaconul.

Tot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Achilina cea nouă, care cu mâinile înapoi legate şi cu pântecele puse pe foc s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor două sute de mucenici cei din Sinope, care s-au săvârşit prin sabie.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Acatistul Sfântului Mucenic Caliopie

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Adunați-vă, toți iubitorii de mucenici, la prăznuirea Sfântului Mucenic Caliopie, care pe Dumnezeu din inimă L-a iubit și jertfă bineprimită lui Hristos, prin răstignire, s-a adus. Pe care toți cu evlavie să-l cinstim și cu dorire să-i cântăm: Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Icosul 1

Din copilărie ai petrecut viață îngerească și ai fost crescut întru învățătura Sfintelor Scripturi, având chemare sfântă și alegere de sus; pentru aceasta și noi, smeriții, cu credință te lăudăm, zicând așa:
Bucură-te, odrasla Teocliei celei neroditoare;
Bucură-te, a Pergei Pamfiliei duhovnicească floare;
Bucură-te, rodule al credinței și al rugăciunii;
Bucură-te, curată stâlpare a nestricăciunii;
Bucură-te, că din pruncie ai fost chemat și ales;
Bucură-te, că a ta chemare la vreme o ai înțeles;
Bucură-te, că în vremea marilor prigoane te-ai născut;
Bucură-te, că în frica lui Dumnezeu ai crescut;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos frumos mărgăritar;
Bucură-te, dar al dumnezeiescului har;
Bucură-te, sămânță aleasă spre mult folos;
Bucură-te, mlădiță tânără cu rod preafrumos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 2-lea

Petrecerea copilăriei tale a fost în rugăciune, în postire și în citirea dumnezeieștilor Scripturi și din fragedă vârstă ai iubit pe Hristos, lăudându-L și cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Sosind vremea prigoanei asupra creștinilor, ai plecat, după sfatul maicii tale, în ținutul Ciliciei, lăsând astfel loc mâniei ighemonului. Iar noi, cinstind paza ta cea cu înțelepciune, te lăudăm, zicând așa:
Bucură-te, că de primejdia tiranului te-ai ferit;
Bucură-te, că în locul mâniei dreapta socoteală ai voit;
Bucură-te, că ferirea de primejdii după sfatul Scripturii a fost;
Bucură-te, că prin această pază ai urmat lui Hristos;
Bucură-te, că și Hristos de furia lui Irod a fugit;
Bucură-te, că și Petru Apostolul, la Simon curelarul ascuns a găzduit;
Bucură-te, că și ucenicii Domnului uneori stăteau cu ușile încuiate;
Bucură-te, că și ei, de multe ori se duceau din cetate în cetate;
Bucură-te, că sfatul Scripturii l-ai urmat, dintre toate;
Bucură-te, că ferirea ta de primejdii după sfatul Mântuitorului a fost;
Bucură-te, că din cetate ai fost izgonit și scos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 3-lea

Ajungând în Cilicia și găsind acolo pe ighemonul Maxim, care aducea jertfă necuraților diavoli, foarte te-ai mirat de amara lui rătăcire și în taina inimii tale te îngrețoșai de nebunia lui, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Fiind chemat la prăznuirea slujitorilor de idoli, ai defăimat cu hotărâre prăznuirea lor, mărturisind că numai lui Hristos vei prăznui cu adevărat. Iar noi, cinstind sfânta ta hotărâre, zicem așa:
Bucură-te, că de jertfele lor tu foarte te-ai îngrețoșat;
Bucură-te, că de întunericul și de rătăcirile lor foarte te-ai mirat;
Bucură-te, că pe tine creștin te-au numit;
Bucură-te, că lui Hristos ai prăznuit;
Bucură-te, că vestea despre tine, la urechile tiranului a ajuns;
Bucură-te, că ostașii prinzându-te la el te-au dus;
Bucură-te, că tiranul pe tine de nume te-a întrebat;
Bucură-te, că pe tine creștin te-a chemat;
Bucură-te, că prin chemare foarte l-ai înfuriat;
Bucură-te, ostaș al cerului neînfricoșat;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Nu te-au înspăimântat amenințările ighemonului și nici momelile lui nu te-au înșelat, ci ca o stâncă ai rămas neclintit în hotărârea ta și pe Dumnezeu L-ai lăudat, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Văzând ighemonul că nici cu amenințările, nici cu momelile nu te poate întoarce de la credința în Hristos, a poruncit ostașilor să te întindă la pământ și să-ți sfărâme oasele cu toiege de plumb. Iar noi, cinstind a ta sfântă pătimire, zicem așa:
Bucură-te, că oasele tale cu toiege de plumb au fost zdrobite;
Bucură-te, că durere mare ai suferit;
Bucură-te, că pentru toate, Domnului ai mulțumit;
Bucură-te, că în a ta chinuire ai rămas neclintit;
Bucură-te, că de dulceața odihnei tale, în chinuri ți-ai amintit;
Bucură-te, că Ierusalimul cel de sus patria ta l-ai numit;
Bucură-te, că Biserica maică o ai chemat;
Bucură-te, căci chinurile cu mare dragoste le-ai răbdat;
Bucură-te, că în chinuri fiind, mintea la cer o aveai;
Bucură-te, că dorind pe Hristos, durerile nu le simțeai;
Bucură-te, că ai defăimat cu totul lumea și cele de jos;
Bucură-te, că spre cer cu tot sufletul te-ai întors;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Stând înaintea ighemonului, tu, fericite Caliopie, voit-ai mai degrabă moartea pentru Hristos decât dulceața păcatului cea trecătoare și, pregătindu-te cu sufletul spre chinuire, rugai pe Dumnezeu cu multă dorire, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând neclintita ta hotărâre, tiranul ighemon a adus asupra ta chinuire peste chinuire, dar tu cu inimă tare răbdai și mustrai rătăcirea lui; auzi-ne și pe noi, care cu umilință te lăudăm așa:
Bucură-te, că pe ighemon, nebun și fiară l-ai numit;
Bucură-te, că ai fost cu o vână de bou foarte chinuit;
Bucură-te, că pe roată cu fiare ascuțite ai fost tras;
Bucură-te, că până la desfacerea legăturilor și încheieturilor ai răbdat;
Bucură-te, că de cuțite ai fost tăiat;
Bucură-te, că foc sub roată călăii au ațâțat;
Bucură-te, că nici iuțimea focului nu te-a biruit;
Bucură-te, că de tăierea cuțitelor foarte ai fost rănit;
Bucură-te, că rănile tale cu foc se ardeau;
Bucură-te, că sângele tău că apa curgea pe roată și focul se stingea;
Bucură-te, că întru aceste groaznice chinuri ai cerut ajutorul lui Hristos;
Bucură-te, că mila Domnului spre tine s-a întors;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Stând legat pe roată, răni adânci îți brăzdau trupul și prin ele se vedeau oasele însângerate; iar tu, viteazule ostaș al lui Hristos, fiind în aceste amare chinuri, cu ochii minții căutai spre Hristos și din inimă Îl lăudai, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Multă îmbărbătare și mângâiere ți-au adus în aceste cumplite chinuri mila lui Dumnezeu și grabnicul Său ajutor; iar noi slăvim pe Dumnezeul minunilor și zicem către tine așa:
Bucură-te, că spre rugăciunea ta Domnul a căutat;
Bucură-te, că îngerul Domnului îndată în față ți-a stat;
Bucură-te, că îngerul roata oprind-o, focul s-a stins;
Bucură-te, că din această vedere pe toți spaima i-a cuprins;
Bucură-te, că de înger dezlegat de pe roată ai fost;
Bucură-te, că privirea tuturor spre tine s-a întors;
Bucură-te, că jalnică priveliște la toți erai;
Bucură-te, că pe toți cu a ta privire înspăimântai;
Bucură-te, că de pe roată coborând pe ighemon l-ai mustrat;
Bucură-te, că tot poporul pe el foarte s-a mâniat;
Bucură-te, că pe mândrul tiran l-ai arătat neputincios;
Bucură-te, că a ta pătimire multora a fost de folos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 7-lea

Înfuriindu-se crudul tiran, se lăuda că degrab te va pierde, iar tu, fericite mucenice, nădăjduind spre Hristos, Mântuitorul nostru, până la sfârșit, ți-ai păzit curată sfânta ta mărturisire și pe toți cei binecredincioși i-ai îndemnat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Din porunca tiranului ai fost legat cu lanțuri și aruncat în grea temniță, unde ai petrecut în foame și sete, suferind cu răbdare durerile rănilor tale; pentru care primește și de la noi această smerită cântare:
Bucură-te, că ai fost ferecat cu grele lanțuri;
Bucură-te, că prin aceasta Stăpânului Hristos te-ai asemănat;
Bucură-te, că în temniță grea ai fost aruncat;
Bucură-te, că pentru noi temniță ai răbdat;
Bucură-te, că suferind lui Hristos i-ai urmat;
Bucură-te, căci cu foame și cu sete ai fost chinuit;
Bucură-te, că durerile rănilor cu bărbăție le-ai suferit;
Bucură-te, că paharul suferințelor cu răbdare l-ai băut;
Bucură-te, că în suferințele tale mintea la Hristos o ai avut;
Bucură-te, că pentru Hristos crucea suferințelor cu dragoste o ai purtat;
Bucură-te, adevărat ostaș al Marelui Împărat;
Bucură-te, a creștinilor icoană de mult folos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 8-lea

Stând cu multă răbdare în temniță și lipsit de mângâierile omenești, te mângâiai cu singura nădejde a bunurilor celor veșnice și, mulțumind pentru toate, lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Fericita ta maică, Teoclia, venind să vadă suferințele tale cele sfinte, aur a dat ostașilor, și intrând în temniță mulțumea lui Dumnezeu cu lacrimi că s-a învrednicit a fi maică de mucenic; iar noi, cei smeriți, lăudându-te, cu evlavie zicem așa:
Bucură-te, că fericită maică ai avut;
Bucură-te, că întru frica de Dumnezeu te-a crescut;
Bucură-te, că ție cu evlavie ți s-a închinat;
Bucură-te, că lui Dumnezeu pentru suferință ai mulțumit;
Bucură-te, că pe tine cu evlavie te-a fericit;
Bucură-te, că și tu pe dânsa o ai mângâiat;
Bucură-te, că ea cu nădejdea s-a întemeiat;
Bucură-te, că o noapte lângă tine a petrecut;
Bucură-te, că vederea ta mare mângâiere i-a făcut;
Bucură-te, că pe trupul tău a văzut numele lui Hristos;
Bucură-te, fiule al raiului cel preafrumos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 9-lea

O noapte întreagă a privegheat lângă tine fericita ta maică și, văzând mulțimea rănilor tale, se ruga lui Dumnezeu să-ți dea răbdare până la sfârșit, spre a cânta împreună cu toți sfinții din cer: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Fiind în temniță cu fericita ta maică, în miezul nopții s-a auzit un glas din cer numindu-vă pe voi sfinți și mărturisitori ai lui Hristos, din care multă mângâiere și întărire ați luat; pentru care și noi, bucurându-ne, cu laude îți cântăm:
Bucură-te, că, împreună cu maica ta, glas din cer ai auzit;
Bucură-te, că acel glas pe amândoi în credință v-a întărit;
Bucură-te, că prin cuvinte de îmbărbătare, pe maica ta o ai mângâiat;
Bucură-te, că spre veșnica fericire pe ea o ai îndemnat;
Bucură-te, că și așa pe cele lumești le-ai lepădat cu totul;
Bucură-te, că Dumnezeu a căutat spre a ta pătimire;
Bucură-te, că și pe maica ta ai învrednicit-o de veșnica fericire;
Bucură-te, că, pentru dragostea lui Hristos, dragostea lumii o ai defăimat;
Bucură-te, ostașul cel vrednic al Marelui Împărat;
Bucură-te, că pentru Hristos viața cu dragoste ți-ai dat;
Bucură-te, răsadule al raiului cu rod preafrumos;
Bucură-te, că a ta petrecere în ceruri a fost;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 10-lea

Fiind în temniță și plin de răni, erai ca într-o grădină veselitoare, căci te mângâiai cu nădejdea veșnicelor bucurii și cu multă dorire așteptând despărțirea de trup, din inimă cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

După ce te-au scos din temniță și te-au adus înaintea ighemonului, iar te îngrozeau cu chinuri grele; dar tu, mucenice al lui Hristos, mustrând nebunia lor, ai rămas neclintit în mărturisirea lui Dumnezeu; pentru care primește și de la noi, smeriții, aceste cântări:
Bucură-te, că din temniță la judecată ai fost scos legat;
Bucură-te, că nebunia ighemonului o ai mustrat;
Bucură-te, că sufletește de alte chinuri te-ai pregătit;
Bucură-te, că pe ighemon spre o mai mare furie l-ai pornit;
Bucură-te, că pentru tine multe chinuri au uneltit;
Bucură-te, căci chinurile cu dragoste le-ai așteptat;
Bucură-te, că amenințările ighemonului deloc nu te-au înspăimântat;
Bucură-te, că chinurile cu dragoste și cu dorire le așteptai;
Bucură-te, că durerile pentru Hristos dulceață le socoteai;
Bucură-te, că nu mai erai cu inima la cele de jos;
Bucură-te, că îți era mintea la raiul cel preafrumos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Auzind ighemonul mustrarea ta și văzându-te neschimbat în gândul cel de mărturisire al lui Hristos, a dat poruncă ostașilor să te răstignească pe cruce. Iar tu, foarte bucurându-te de această sfântă pătimire, I-ai adus lui Dumnezeu laudă de mulțumire, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

În Joia cea Mare ai fost osândit la moarte și ai pătimit răstignirea din mâinile ostașilor păgâni, asemănându-te prin aceasta Stăpânului Hristos, Care a răbdat moarte pe cruce pentru păcatele noastre, pe Care slăvindu-L, zicem către tine așa:
Bucură-te, că în dreapta mărturisire ai rămas neclintit;
Bucură-te, că tiranul ighemon spre răstignire te-a dat;
Bucură-te, că în Joia cea Mare răstignire ai răbdat și ai pătimit;
Bucură-te, că și Mântuitorul în această zi jertfa cea fără de sânge a rânduit;
Bucură-te, că pe Hristos până la cruce L-ai urmat;
Bucură-te, că după putere, cu El te-ai asemănat;
Bucură-te, că la Crucea lui Hristos și Preasfânta Sa Maică a stat;
Bucură-te, că și a ta fericită maică până la cruce te-a urmat;
Bucură-te, că la a ta răstignire multe lacrimi a vărsat;
Bucură-te, că prin aceasta Patimilor lui Hristos v-ați asemănat;
Bucură-te, că prin răstignire jertfă te-ai adus lui Hristos;
Bucură-te, că răstignirea ta a fost cu capul în jos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Fericita ta maică, Teoclia, din multă smerenie a dat cinci galbeni ostașilor ca să fii răstignit cu capul în jos, spre a nu fi răstignirea ta asemenea cu a lui Hristos. Și dobândind a sa cerere, a dat mulțumire și slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Răstignindu-te cu capul în jos, după dorința maicii tale, prin aceasta te-ai asemănat Marelui Apostol Petru, care tot astfel a fost răstignit. Drept aceea, toți credincioșii cu laude te cinstesc așa:
Bucură-te, că întru a ta pătimire și lui Petru te-ai asemănat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos până la răstignire L-ai urmat;
Bucură-te, că prin răstignire adevărat ucenic al lui Hristos te-ai arătat;
Bucură-te, că sfatul Mântuitorului ai urmat;
Bucură-te, că răstignire pentru a Lui dragoste ai primit;
Bucură-te, că în ziua Cinei celei mântuitoare te-ai răstignit;
Bucură-te, că în Vinerea cea Sfântă te-ai săvârșit;
Bucură-te, că în ziua a șasea Dumnezeu pe om l-a zidit;
Bucură-te, că și tu în aceeași zi călătoria spre cer ai săvârșit;
Bucură-te, că în ceasul al treilea ți-ai dat sufletul lui Hristos;
Bucură-te, duhovnicească jertfă și preacurat prinos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Mucenice al lui Hristos, Caliopie, care ai răbdat până la moartea pe cruce pentru dragostea lui Hristos și după dar te-ai asemănat Stăpânului, primește smeritele noastre rugăciuni și fii nouă mijlocitor către Îndurătorul Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Ca, mântuindu-ne, și noi, nevrednicii, să cântăm împreună cu tine, în veacul viitor, laudă lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice din nou: Icosul 1: Din copilărie ai petrecut viață îngerească…, Condacul 1: Adunați-vă toți iubitorii de mucenici…,

Icosul 1

Din copilărie ai petrecut viață îngerească și ai fost crescut întru învățătura Sfintelor Scripturi, având chemare sfântă și alegere de sus; pentru aceasta și noi, smeriții, cu credință te lăudăm, zicând așa:
Bucură-te, odrasla Teocliei celei neroditoare;
Bucură-te, a Pergei Pamfiliei duhovnicească floare;
Bucură-te, rodule al credinței și al rugăciunii;
Bucură-te, curată stâlpare a nestricăciunii;
Bucură-te, că din pruncie ai fost chemat și ales;
Bucură-te, că a ta chemare la vreme o ai înțeles;
Bucură-te, că în vremea marilor prigoane te-ai născut;
Bucură-te, că în frica lui Dumnezeu ai crescut;
Bucură-te, al Bisericii lui Hristos frumos mărgăritar;
Bucură-te, dar al dumnezeiescului har;
Bucură-te, sămânță aleasă spre mult folos;
Bucură-te, mlădiță tânără cu rod preafrumos;
Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul 1

Adunați-vă, toți iubitorii de mucenici, la prăznuirea Sfântului Mucenic Caliopie, care pe Dumnezeu din inimă L-a iubit și jertfă bineprimită lui Hristos, prin răstignire, s-a adus. Pe care toți cu evlavie să-l cinstim și cu dorire să-i cântăm: Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

și această

Rugăciune către Sfântul Mucenic Caliopie

O, Sfinte al lui Dumnezeu, Mucenice Caliopie, care din fragedă copilărie ai iubit pe Hristos și pentru dragostea Lui te-ai jertfit cu trupul pe cruce; auzi-ne și pe noi, păcătoșii și nevrednicii, care viețuim cu multă nepăsare în toată vremea, mâniind pe Dumnezeu cu mulțimea răutăților. Roagă-te pentru noi, neputincioșii, spre a ne trezi din somnul lenevirii noastre, căci îngreunată este inima noastră de poftele cele viclene și foarte întunecată ne este mintea de grijile cele pierzătoare ale veacului de acum. De aceea, cu stăruință, din inimă te rugăm să mijlocești către Preabunul și Preaînduratul Dumnezeu ca, prin mila Sa și prin sfintele tale rugăciuni, să ne trezim, până mai avem vreme, din amara nesimțire care ne stăpânește și să începem cu frica lui Dumnezeu a viețui și a lucra poruncile lui Hristos, spre a dobândi mila și iertarea în ceasul sfârșitului nostru și în ziua cea mare a Judecății de Apoi. Amin.

Și se face otpustul.

Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Caliopie

Troparul Sfântului Mucenic Caliopie, glasul al 4-lea

Mucenicul Tău, Doamne, Caliopie, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Cântarea 1

glasul al 8-lea

Irmosul

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scă­pând, israeliteanul striga: Izbă­vitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Bine săvârşind lupta, mucenice purtătorule de chinuri şi păzind credinţa, ai primit cununile biruinţei cu bucurie şi acum stai înaintea lui Dumnezeu.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din rădăcină sfântă ai odrăslit ramură pururea înflorită, cu bună rodire mucenicească, hrănind inimile tuturor, celor ce te cinstesc, Preaînţelepte Caliopie.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lămurirea Scripturilor şi cu citirea cea neîncetată luminându-ţi vederea inimii, ai intrat la luptele mucenicilor cu gând vitejesc, Sfinte Caliopie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cel Ce zideşte toate prin semn, S-a Întrupat din tine mai presus de cuvânt, Cel Ce a încununat pe purtătorul de chinuri, cu care dimpreună pururea cu credinţă te fericim, Maica lui Dumnezeu.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut...

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai presus de fire, bărbăteşte ai suferit luptele cele de multe feluri, împotrivindu-te prigonitorului, mucenice. Pentru aceasta ai dobândit Liniştea Cea Cerească, bine plutind cu adierile Duhului, strălucite.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răbdând chinuri, prin tăria minţii te-ai arătat ostaş viteaz şi biruitor preaales, că fiind bătut şi pe roată învârtit, ai surpat de tot semeţia înşelăciunii, fericite.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind spânzurat pe lemn şi rupându-ţi-se trupul prin răni, ai surpat cutezanţa cea mare a vrăjmaşului şi împodobindu-te cu frumuseţea rănilor, te bucurai, Sfinte Mucenice Caliopie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preasfântă Fecioară, Lauda celor ce au pătimit şi Cinstea Sfinţilor Apostoli, prin rugăciunile tale izbăveşte de toată nevoia pe toţi cei ce te cântă cu laude întru bucurie.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai preaviteaz luptător, nevoindu-te în privelişte şi surpând întărirea înşelăciunii, Mucenice Caliopie.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Jertfă întreagă te-ai adus ca un mucenic şi Sfânt Cuvântului Celui Ce S-a junghiat, fiind păzit cu buna mireasmă a suferinţelor tale celor cinstite, Mucenice Caliopie.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Omorându-ţi-se trupul cu suferinţe neîncetate, ţi-a pricinuit ţie viaţă întru cele de sus, Sfinte Mucenice Caliopie, Preafericite.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca o Vie Prearoditoare ai crescut Strugurele, din Care curge mustul cel Dumnezeiesc, celor ce pururea cu credinţă te fericesc pe tine, Preacurată.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine ticălosul? Ci, mă întoarce şi îndreptează, te rog, căile mele la lumina Poruncilor Tale.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mărindu-te prin suferinţe, mucenice, ai fost întins pe roată, preaviteazule şi ars fiind cu făclii aprinse, prin ajutor de înger ai primit răcoreală cerească de la Dumnezeu, purtătorule de chinuri, Înţelepte Mucenice Caliopie.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cei fărădelege, care te chinuiau pe tine, Mucenice Caliopie, s-au slăbănogit de Puterea cea nevăzută a Izbăvitorului nostru şi prin voirea Stăpânului tuturor, s-a stins văpaia şi nicicum nu s-a atins de tine.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-te întru chinuri, ai strălucit ca aurul în cuptor; şi ca un Dumnezeiesc păzitor cinstitelor Porunci ale lui Hristos, ai fost aruncat în temniţe, risipind cu sfintele tale legături semeţia nebuniei mulţimii zeilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Izbăvindu-ne prin tine de căderea cea strămoşească, împreună cu Arhanghelul Gavriil strigăm ţie, Fecioară: Bucură-te, Mântuirea tuturor păcătoşilor. Bucură-te, Întărirea tuturor mucenicilor, Preacurată.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Văzându-te pe tine împodobit cu podoabele rănilor, cea care te-a născut, fiind plină de bucurie, a slăvit pe Dumnezeu, îmbrăţişându-te şi cu cinste te-a sărutat, înţelepte.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind încuiat în temniţă, ţi s-a arătat ţie Lumină Neapusă şi glas din cer s-a pogorât la tine, sfinte, care te îmbărbăta şi vestea, sfinţite, nevoinţele tale.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rai înţelegător te-ai arătat, mucenice mult pătimitorule, având în mijloc Lemnul vieţii, pe Hristos, Care te-a mutat la odihnele cele veşnice, Sfinte Mucenice Caliopie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tămăduieşte-mi, Preacurată, greşelile sufletului meu cele nenumărate şi-mi luminează mintea, care pururea este întunecată de toate călcările poruncilor, ca după datorie cu laude să te fericesc pe tine.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nedând idolilor celor fără cuvântare nicidecum cinste, cu bărbăţie ai răbdat munca focului, Mărite Mucenice Caliopie, strigând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu un cuget înalt asemănându-te Celui Ce S-a Înălţat pe Cruce, te-ai înălţat pe lemn de voia ta, cu capul în jos, mucenice, făcând călătoria spre cer cu bucurie; pentru aceea roagă-te pentru noi.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu vitejesc cuget răbdând multe feluri de chinuri, mucenice, te-ai învrednicit de multe bucurii întru cele dintru înălţime, Sfinte Mucenice Caliopie, strigând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Rodul Cinstitului tău pântece, Născătoare de Dumnezeu, ne-a înviat pe noi care eram omorâţi de rod. Pentru aceasta după datorie lăudându-te, strigăm: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: De şapte ori cuptorul...

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pentru Legea lui Dumnezeu fiind junghiat, Sfinte Mucenice şi Pătimitorule Calio­pie, ai fugit de toată viclenia celor fărădelege, iar la vremea cinstitei patimi Hristos te măreşte, mucenice, căci te-ai răstignit de voie cu capul în jos şi cu adevărat chemându-te către odihnele cele Dumnezeieşti, te-a aşezat împre­ună cu Dumnezeieştii Îngeri, cugetătorule de Dumnezeu.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răsărind cu totul strălucit, luminezi pururea ca soarele cu razele nevoințelor tale cele de sub cer şi pe toţi îndemni, prealăudate, a săvârşi acum pome­nirea ta cea purtătoare de lumină, strigând Stăpânului: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răbdare neasemănată, tărie preaminunată arătând lămurit, mucenice pătimitorule, în vremea chinurilor tale, pentru aceea acum te-ai numărat cu Cetele îngereşti întru strălucire cântând: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Iisus Domnul, Cel Ce ţine toate cu voia cea Atotputernică, L-ai născut purtător de Trup şi L-ai ţinut în braţe, Preacurată Fecioară. Pentru aceea te lăudăm ca pe Maica lui Dumnezeu, strigând cu laude: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Spăimântatu-s-a cerul...

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu vela Duhului Sfânt, într-aripându-ţi-se sufletul, ai trecut noianul cel cumplit al chinurilor şi ai ajuns la Limanurile Cereşti cu bucurie, înecând taberele cele viclene ale celui înşelător, cu Dumnezeiasca revărsare a sângiurilor tale, preafericite.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătându-te tânăr frumos cu podoabele chinurilor, ai strălucit mai mult decât razele soarelui şi ai luminat sufletele credincioşilor, celor ce cu dragoste săvârşesc sfânta şi cu adevărat luminată pomenirea ta, purtătorule de chinuri, Sfinte Mucenice Caliopie.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Să adunăm ceată duhovnicească, ca să lăudăm acum cu bucurie pe pătimitorul cel tare, pe Sfântul Caliopie şi să ne ospătăm astăzi cu ostenelile lui pe care le-a răbdat pentru Hristos, luptându-se vitejeşte şi stricând nedumnezeirea mulţimii zeilor.

Stih: Sfinte Mucenice Caliopie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Racla ta izvorăşte miruri de viaţă şi varsă minuni ca nişte ape, pe care credincioşii înconjurând-o totdeauna cu bucurie şi cu dragoste sărutând-o, dobândesc sfinţenie şi lumină, mărind sfântă pomenirea ta, Mucenice al Domnului, Sfinte Caliopie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu Razele Luminii tale cele de Taină, alungă întunericul sufletului meu şi potoleşte viforul cel cumplit al gândurilor mele şi mă îndreptează către Limanurile cele line, Ceea ce eşti Singură Izbăvirea tuturor, ca să te fericesc cu credinţă, Maica lui Dumnezeu.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea.Podobie: Degrab ne întâmpină...

Înălţându-te pe Cruce cu gând neabătut, bine ai închipuit Patima lui Hristos cea mântuitoare, înţelepte pătimitorule. Pentru aceea cu credinţă săvârşim sfântă pomenirea ta cea purtătoare de lumină, cerând să luăm prin tine iertare greşelilor şi mare milă.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe tine Fecioară, ca pe Ceea ce numai tu între femei ai născut mai presus de fire pe Dumnezeu cu Trup, toate neamurile omeneşti te fericim; căci Focul Dumnezeirii S-a Sălăşluit în tine şi ca pe un Prunc cu lapte ai hrănit pe Făcătorul şi Domnul. Pentru aceasta neamul îngeresc şi omenesc după vrednicie slăvim Preasfântă naşterea ta şi cu un glas strigăm către tine: roagă pe Hristos Dumnezeu, să ne dăruiască nouă iertare de greşeli, căci pe tine te avem Nădejde noi robii tăi.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Mântuitorul, Mieluşeaua văzându-L pe Cruce, a glăsuit lăcrimând şi cu amar a strigat: lumea se bucură luând izbăvire, iar lăuntrul meu arde văzând Răstignirea, pe care o rabzi pentru milostivirea milei. Către care să strigăm cu credinţă: milostiveşte-te, Fecioară şi dăruieşte iertare de greşeli, celor ce se închină Patimilor Lui.

Sinaxar 6 Aprilie

 

În această lună, în ziua a şasea, pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Eutihie, patriarhul Constantinopolului.

Acest între sfinţi părintele nostru şi marele arhiereu Eutihie, a fost pe vremile împărăţiei marelui Iustinian, din Frigia, dintr-un sat ce se cheamă Tiacomi. Fiind crescut lângă Isihie preotul, bunicul său, care se învrednicise, pentru dragostea ce avea către Dumnezeu, a face minuni, şi fiind botezat de dânsul la biserica din Augustopole, unde slujea bunicul său, era păzitor de sfinte vase. Nevoindu-se la sfinţitele cuvinte, şi înaintând în adâncul cunoştinţei Scripturilor, a fost chemat de cel ce era atunci episcop al Amasiei şi tuns citeţ în biserica preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, ce se află în locul numit Urvichia, apoi a fost hirotonit diacon şi preot, şi s-a dus la mănăstirea ce era făcută de Meletie şi Seleuchie arhiereii Amasiei; acolo a devenit monah, şi apoi a ajuns arhimandrit.

Întrunindu-se Sfântul Sinod al cincelea a toată lumea de împăratul Iustinian, s-au adunat de pretutindenea arhierii; iar arhiereul Amasiei, întâmplându-se a fi bolnav, n-a putut îndrăzni a călători, ci a fost trimis fericitul acesta Eutihie, să fie în locul lui plinitor. Acesta mergând la Constantinopol şi dând dovada virtuţii şi înţelepciunii sale, şi la întrebările ereticilor şi la răspunsuri arătându-se luminat în cele ce-i înfrunta, şi dovedind cu Scriptura că se cade a anatematiza pe eretici, a tras pe toţi, chiar şi pe împăratul spre dragostea lui, atâta cât şi Mina presfântul patriarh a zis, din descoperire dumnezeiască, că acesta avea să fie urmaş în locul lui. Şi peste puţină vreme mutându-se către Domnul patriarhul Mina, a trimis împăratul de a adus pe sfântul din Amasia, şi l-a aşezat arhiereu al acelei luminate şi mari cetăţi, cu votul şi cu judecata arhiereilor şi a tot poporul, şi plinirea Bisericii. Iar diavolul, semănătorul zâzaniilor, nesuferind a vedea aşezarea şi bunăstarea Bisericii lui Hristos, ispitea a o clinti prin dogme putrede, ca şi cu nişte meşteşuguri, până a îndemnat şi pe unii a huli, plecându-i cu chip de bunăcredinţă, cum că trupul luat de Hristos din sfânta Fecioară mai înainte de patimă era nestricăcios.

Şi alăturându-se împăratul Iustinian la acea păgânească dogmă, a pogorât din scaun pe marele Eutihie, şi l-a gonit pentru că înfrunta hulele ce se scorniseră. Şi mergând la Mănăstirea Amasiei, căci acolo era izgonit, petrecea sihăstreşte; şi arătând multe lucruri de minuni, şi-a luat iarăşi scaunul, făcând doisprezece ani la izgonire.

Murind Iustinian, şi luând împărăţia Iustin şi Tiberie, a fost primit sfântul de cei mai de frunte ai Sfatului cu luminată priinţă, şi contenind cu rugăciunea sa stricăciunea şi omorul ce se făcea între oameni în Constantinopol, şi ţinând sfânta Biserică timp de douăzeci şi patru de luni după chemarea din izgonire, s-a mutat către Domnul, proorocind mai înainte împăratului Tiberie pentru împărăţie. Apoi mergând să-l vadă, i-a spus şi de sfârşitul lui, care i s-a şi întâmplat, că după moartea sfântului a trăit patru luni, şi a lăsat şi el trupul. Iar moaştele sfântului Eutihie au fost îngropate în altarul bisericii sfinţilor apostoli la temelia sfântului altar, unde zac sfintele moaşte ale lui Andrei şi Timotei şi ale lui Luca, apostolii.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor o sută douăzeci de mucenici din Persida.

Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Platonida.

Sfânta Platonida a fost diaconeasă dar s-a retras în deşertul Nisibis (Nisibe) unde a organizat o mănăstire de maici, cu reguli foarte stricte de vieţuire. Maicile mâncau o singură dată pe zi şi când nu aveau pravilă se ocupau cu treburi mănăstireşti şi diferite ascultări.

Vinerea, când se cinstesc patimile Mântuitorului pe Cruce, nu se mai lucra nimic şi călugăriţele erau în biserică de dimineaţa până seara, când între slujbe citeau din Sfânta Scriptură şi din interpretările acesteia.

Sf. Platonida a fost pentru toate maicile un exemplu viu de viaţă monahicească, sfinţenie, smerenie şi dragoste de aproapele. Ajungînd la o vârstă înaintată, sfânta Platonida s-a dus în pace la Domnul în anul 308.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor doi mucenici cei din Ascalon, care s-au săvârşit, fiind îngropaţi în pământ până la brâu.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Grigore Sinaitul, care a sihăstrit la anul 1310, şi care în pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului Grigorie cel ce a sihăstrit în munţii Marii Lavre a Atonului la anul 1308, şi care în pace s-a săvârşit.

Sfântul Grigorie era din Constantinopol, ducînd o viaţă sfântă în Muntele Athos, în Lavra Sf. Atanasie (5 iulie). Acesta a fost îndrumătorul spiritual al Sf. Grigorie Palama (14 noiembrie).

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului

Troparul Sfântului Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului, glasul al 4-lea

Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Eutihie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea 1

glasul al 6-lea

Irmosul

Ca pe uscat umblând Israel în adânc a luat urma şi pe prigonitorul faraon văzându-l înecat, a strigat: Lui Dumnezeu cântare de biruinţă să-I cântăm.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îmbogăţindu-te cu virtuţi şi luminându-te cu luminile cele strălucitoare ale darurilor lui Dumnezeu, izbăveşte-mă de patimile ticăloşiei prin rugăciunile tale, ca să te laud, Preaînţelepte Ierarhe Eutihie.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viţă sădită din cer în curţile lui Dumnezeu ai odrăslit, adevărat îndestulată cu roadele faptelor celor bune, împreună şi cu ale minunilor, Sfinte Părinte Eutihie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Făcând mintea stăpână, ai biruit tirania patimilor, Cuvioase. Pentru aceea, înălţându-te cu aripile nepătimirii, ai ajuns tocmai la locaşurile lui Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Primind pe Ziditorul tău, precum a voit a Se întrupa mai presus de cuget din pântecele tău fără de sămânţă, te-ai arătat cu adevărat Stăpână a făpturilor, Preacurată.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Nu este sfânt...

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curăţindu-te pe sineţi de tina patimilor prin multa osârdie, te-ai făcut locaş Duhului Sfânt, purtătorule de Dumnezeu, Strălucite Ierarhe Eutihie.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-te-ai fiu al zilei cu împărtăşirea luminii celei fără de materie şi cu strălucirea tămăduirilor celor adevărate goneşti stricăciunea patimilor cea întunecoasă, pururea pomenite.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din pruncie sugând laptele înfrânării, petrecând pururea în rugăciuni, ai ajuns la măsura vârstei lui Hristos cu adevărat, Ierarhe Strălucite Eutihie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Deschizându-ţi cinstita gură, Părinte, ai tras duh şi ai îngrădit gura care a cugetat nedreptate, spre singură înălţimea întrupării lui Dumnezeu, Preaînţelepte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Minunea dumnezeieştii tale naşteri, Curată, întrece toată rânduiala firii, că ai zămislit în pântece pe Dumnezeu mai presus de fire şi născându-L ai rămas pururea Fecioară.

Irmosul

Nu este sfânt precum Tu Doamne Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Hristos este puterea mea, Dumnezeu şi Domnul, cinstita Biserică cu dumne­zeiască cuviinţă cântă, strigând: din cuget curat întru Domnul prăznuind.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-te cu raza dumneze­iescului har, ai întunecat toate părerile ereticilor şi ai luminat adunările popoarelor celor credincioase, Preaînţelepte.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Suferind prigoniri pentru credinţă nu te-ai slăbit. Că ai avut ajutor pe Însuşi Hristos, Cel Ce era hulit, Ierarhe Preacinstite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Înălţându-te Domnul, a întărit pe piatra adevărului paşii sufletului tău şi a împiedicat cugetele vrăjmaşilor cele îngâmfate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu adevărat negrăită şi neprice­pută este la cei din cer şi la cei de pe pământ taina naşterii tale celei cu dumnezeiască cuviinţă, Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Cu dumnezeiască strălucirea Ta, Bunule, sufletele celor ce mânecă la Tine cu dragoste Te rog luminează-le, ca să Te vadă, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine Adevăratul Dumnezeu, pe Cel Ce ne chemi din negura greşelilor.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Izgonindu-te fără dreptate, vitejeşte ai suferit despărţirea de turma care ţi-a fost dată, înţelepte părinte. Dar iarăşi te-ai întors la dânsa cu bucurie, mult fiind de toţi prealăudat.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu prin semn de pildă vezi acum slava lui Dumnezeu, de care din pruncie ai dorit-o, Fericite Eutihie. Ci, mai ales faţă către față o vezi acum, dezlegându-se oglinzile trupului, Părintele nostru.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Umplându-ţi-se sufletul tău de ape dumnezeieşti, cu adevărat a izvorât Bisericii râuri de învăţături, Înţelepte Părinte Eutihie şi adapă brazdele ei, fericite părinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce eşti bună, Stăpână a lumii, miluieşte pe cei ce te mărturisim din suflet pe tine, Născătoare de Dumnezeu. Căci pe tine te avem ocrotire nebiruită, cu adevărat Născătoare de Dumnezeu.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Marea vieţii văzând-o...

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sălăşluitu-s-a Preasfânta Treime întru tine, că fiind curat de tulburarea patimilor şi cu adevărat te-a umplut de daruri, prin care pururea alungi toată boala, cugetătorule de Dumnezeu, Părinte Eutihie.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având în inima ta smerenie cu adevărat înălţătoare, te-ai înălţat şi toate măiestriile demonilor deodată le-ai umilit, Ierarhe al Domnului, pururea pomenite.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Trecând marea vieţii fără de valuri, ai ajuns la limanurile Împărăţiei Cerurilor, Părinte, păstrând lui Dumnezeu poverile sufletului, vrednicule de minune.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fiind plin de învăţăturile dreptei credinţe, la verdeaţa acestora ai păscut turma ta cea cuvântă­toare şi de apele cele tulburi cele împotriva dogmelor neîmpărtă­şită ai arătat-o, Cuvioase.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preacurată Stăpână, ceea ce ai născut oamenilor pe Ocârmuitorul, Domnul, potoleşte tulbura­rea patimilor mele cea nestator­nică şi cumplită şi dă linişte inimii mele.

Irmosul

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: Scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.

 

CONDAC

glasul al 8-lea

Să lăudăm toţi cu credinţă pe dumnezeiescul Ierarh Eutihie şi cu dragoste să-l fericim, ca pe un mare păstor şi slujitor şi preaînţelept învăţător şi izgonitor al eresurilor, că se roagă Domnului pentru noi toţi.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

Dătător de rouă cuptorul l-a făcut îngerul, cuvioşilor tineri. Iar pe haldei arzându-i porunca lui Dumnezeu, pe tiranul l-a plecat a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Avându-ţi sufletul ca zăpada, te-ai asemănat îngerilor prin albiciunea virtuţilor, părinte. Pentru aceasta veselindu-te împreună cu dânşii, dănţuieşti strigând: Binecuvântateşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o jertfa fără de prihană, din pruncie te-ai adus pe tine Stăpânului tău, Cuvioase, prin omorârea plăcerilor şi cu adevărat pentru aceasta veselindu-te, strigi: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Izvoarele lacrimilor tale, Părinte, arătat au stins focul plăcerilor trupeşti şi s-au făcut rouă de tămăduiri celor ce pururea cu credinţă strigă lui Hristos: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine, Preacurată şi Maică pururea Fecioară, te-am cunoscut mântuire noi oamenii: că Fiul Cel nedespărţit de sânurile Tatălui, S-a întrupat din tine. Pentru aceasta Binecuvântată eşti de neamurile neamurilor.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Din văpaie cuvioşilor...

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lepădând somnul lenevirii, ai priveghiat, Părinte, la purta­rea de grijă a virtuţilor, până ce te-ai arătat locaş Dumnezeului lui Iacov, pe Care-L preaînălţăm întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu pavăza dreptei credinţe fiind acoperit şi luând dogma cea cinstită ca o sabie cu două ascuţituri, cu adevărat ai tăiat toate cetele ereticilor, cugetătorule de Dumnezeu.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Jertfe fără de sânge ai adus lui Dumnezeu, întru smerirea inimii, Părinte Eutihie, jertfind pe Cel Ce s-a jertfit pentru tine ca o oaie. Pe Care-L preaînălţăm întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe SfântulDuh, Domnul.

Înălţându-te prin înlăturarea celui mai rău şi asemănându-te îngerilor celor fără de materie, fiind încă în trupul tău, prin dragoste neoprită ai purces către Hristos, după Care doreai.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Întru naştere ai scăpat de dureri, Preacurată şi după ce ai născut, iarăşi Fecioară ai rămas, că toate le face Iisus, Cel Ce este Dumne­zeu şi Om; pe Care-L prea­înălţăm întru toţi vecii.

Irmosul

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închi­năm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Din văpaie cuvioşilor rouă ai izvorât şi jertfa dreptului cu apă ai ars-o, că toate le faci Hristoase prin singură voirea. Pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea...

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În locul celor mici câştigând pe cele mari şi în locul celor stricăcioase cumpărând cele nestricăcioase, ai luat Împărăţia cea neclintită şi ai dobândit mărirea cea netrecătoare, împodobindu-te cu frumuseţile virtuţilor tale.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curat ţi-ai petrecut viaţa ta şi te-ai arătat slujitor fecioarei celei curate, Sfinte Eutihie, Ierarhe al lui Dumnezeu preaadevărat, stâlp Ortodoxiei, reazem al credinţei, zid poporului celui ales, de Dumnezeu fericite.

Stih: Sfinte Părinte Eutihie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetul trupului l-ai supus minţii şi fiind în trup ai vieţuit pe pământ ca fiind fără trup, Sfinte Părinte Eutihie. Pentru aceea împreună cu dumnezeieştile puteri cele fără de trup bucurându-te, stai înaintea Stăpânului şi Dumnezeului tuturor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca lumina, ca zorile, ca soarele cel mare ai strălucit celor de pe pământ, cugetătorule de Dumne­zeu, Sfinte Părinte Eutihie. Şi mutându-te iarăşi de pe pământ către Dumnezeu şi primind vărsările din lumina Lui, iarăşi trimiţi lumină tuturor, celor ce te laudă pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Întărindu-mă cu puterea şi cu harul tău, ţie am dat cu osârdie cântarea cea din inimă; ci, primeşte-o, Fecioară Preacurată, dăruindu-mi pentru dânsa harul tău cel mult luminos, din comorile cele nepieritoare, de Dumnezeu Fericită.

Irmosul

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta oştile îngereşti. Iar prin tine, Preacurată, s-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat. Pe Care slăvindu-L cu oştile cereşti, pe tine te fericim.

 

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea...

Fiind îmbrăcat cu putere dumne­zeiască, ai dezgolit puterea înşelătorului, făcând minuni alese, purtătorule de Dumnezeu şi fiind izgonit fără dreptate de la turma ta, iarăşi te-ai întors la dânsa mărit; Părinte Cuvioase, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să ne dăruiască nouă mare milă.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea...

Nu s-a despărţit de firea cea dumnezeiască Trup făcându-Se în pântecele tău, ci, făcându-Se Om a rămas Dumnezeu, Cel Ce după naştere te-a păzit pe tine, Maică Fecioară, ca şi mai înainte de naştere Preacurată, Însuşi Domnul. Pe Care roagă-L cu osârdie, să ne dăruiască nouă mare milă.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea...

Nu Te-ai despărţit de firea cea dumnezeiască, măcar de ai şi pătimit de bunăvoie, ci, răstignindu-Te cu Trupul, Preabunule, toată lumea cea de sub soare o clatini ca un Dumnezeu, striga Născătoarea de Dumnezeu lăcrimând. Pe care să o lăudăm ca pe Maica Domnului, cerând să luăm printr-însa mare milă.

Troparul Sfântului Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului

Glasul 4

Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Eutihie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Sinaxar 5 Aprilie

 

 

Sinaxar 5 Aprilie

 

În această lună, în ziua a cincea, pomenirea sfinţilor mucenici Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion şi Nichifor.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Teodul şi Agatopod.

Din aceşti doi sfinţi, Teodul era mai tânăr, iar Agatopod mai ajuns de vârstă, şi amândoi erau din cetatea Tesalonicului. Pentru credinţa lui Hristos au stat înaintea stăpânitorului Faustin şi neplecându-se a jertfi idolilor, ci credinţa lui Hristos neclintit păzind-o, au fost aruncaţi în adâncul mării şi aşa s-au săvârşit. Însă li s-a arătat lor ceea ce era să fie prin descoperire mai înainte de sfârşit, căci li se părea amândorura că au intrat într-o corabie care sfărâmându-se de întreitele valuri ale furtunii şi cei ce împreună înotau pierzându-se, ei singuri scăpând, s-au suit peste un munte, care era înalt până la cer, arătând vedenia pătimirea lor cea mare şi suirea lor la cer.

Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Maicii noastre Teodora cea din Tesalonic.

Această cuvioasă Teodora, din tânără vârstă iubind pe Hristos, s-a lepădat de lume şi ducându-se la chinovie, s-a tuns în schima monahală, şi lucrând toate virtuţile, pe toate împreună le-a izbutit. Atâta ascultare şi cinste a câştigat de la toate celelalte călugăriţe şi de la stareţă, încât şi după moarte a arătat că este vie. Căci viaţa sa păzind-o curată şi neîntinată, a lăsat-o celorlalte surori ale mănăstirii, ca un stâlp însufleţit. După vreme nu puţină de la adormirea ei, stareţa mutându-se către Domnul, şi aceasta curată şi duhovnicească fiind, s-a făcut multă adunare la îngroparea ei. Căci erau şi din cei mai aleşi, şi popor mult adunat, cucernici monahi şi bărbaţi aleşi, şi s-a făcut slujbă după rânduială.
Deschizându-se mormântul în care de multă vreme zăcea cuvioasa Teodora, ca să fie pus aproape de ea trupul stareţei, s-a făcut o minune, pentru cei ce priveau, înspăimântătoare, iar pentru cei ce auzeau, uimitoare, căci locul era potrivit pentru privire. Şi toţi uitându-se au văzut cum Teodora care de multă vreme zăcea moartă, s-a strâns pe sine, şi, ca şi cum ar fi fost vie, a dat loc duhovniceştii sale maici, ca şi când îi aducea cinstire. Acest lucru străin văzându-l toţi cu înspăimântare strigau: Doamne miluieşte. Încă de atunci şi până acum, multe semne a făcut Dumnezeu prin cuvioasa Teodora.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor muccnici Teodora si Didim.

Pe vremea împărăţiei lui Diocleţian şi Maximian, ighemon fiind Eustratie în Alexandria, era prigoană asupra creştinilor. Deci atunci fiind prinsă fecioara Teodora a mărturisit pe Hristos înaintea tuturor, şi bătând-o au pus-o în închisoare. Şi trecând câteva zile, iarăşi scoţând-o la cercetare, a fost închisă într-o casă de desfrâu. Şi trimiţând stăpânitorul la ea tineri desfrânaţi, aceştia năvăleau asupra ei; iar sfânta se ruga lui Dumnezeu. Din rânduială dumnezeiască s-a aflat acolo un mai-mare preavestit tânăr cu numele Didim, ce era îmbrăcat cu straie ostăşeşti, şi dezbrăcându-şi hainele sale le-a dat fecioarei de le-a îmbrăcat, împreună şi armele sale. După ce le-a îmbrăcat fecioara, cu sfătuirea lui Didim a ieşit din casa de desfrâu, şi aşa s-a păzit neprihănită şi curată mulţumind lui Dumnezeu. Intrând unul din acei desfrânaţi în casa de desfrâu şi aflând în loc de fecioară pe Didim acolo şezând, a rămas înspăimântat, şi cugeta întru sine zicând: "Au doară Hristos poate să prefacă fecioarele în bărbaţi ? Cel ce a intrat a ieşit, iar fecioara unde este ? Căci auzind eu, oarecând, că Hristos a prefăcut apa în vin, basm socoteam aceasta, iar acum mai mare minune văd." Acestea cugetând acela, văzând Didim că este cuprins de nedumerire, a mărturisit întâmplarea, că adică el singur a fost lucrătorul acestui lucru şi că de voieşte să vestească stăpânitorului, adăugând că el aşteaptă încă acolo, stând în locul fecioarei, căreia el i-a dat drumul din casa de desfrâu fără temere. Acela a spus, şi îndată Didim a fost înfăţişat la judecata stăpânitorului, care i-a zis: "Cum ai îndrăznit să faci acest lucru?" Şi sfântul i-a răspuns: "Creştin fiind, şi bine ştiind a neguţători, cu o pricină două cununi mi-am dobândit: una adică am răpit pe fecioara din mâinile voastre cele păgâneşti, curată pe ea păzind-o, şi alta, că şi eu m-am mărturisit vouă că sunt creştin." Şi stăpânitorul a zis: "Pentru cutezarea ta aceasta, poruncesc să ţi se taie capul; iar pentru că crezi în Hristos, şi nu jertfeşti zeilor, poruncesc ca trupul tău să fie topit în foc." Şi sfântul a zis: "Bine este cuvântat Dumnezeul meu, Care n-a trecut cu vederea lucrarea mea." Şi ducându-se la locul de chinuire după ce a făcut rugăciune, i s-a tăiat capul; şi sufletul său s-a înălţat la cer, iar trupul său a fost dat focului. Iar oarecare creştini, adunând cinstitele lui moaşte ce au rămas din foc, le-au îngropat cu cinste.

Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Termu.

Tot în această zi, pomenirea sfintelor femei: Stăpâna şi Slujnica.

Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Pompie.

Tot în această zi, pomenirea sfântului Zinon, care cu smoală fiind uns şi în foc băgat şi cu suliţa fiind pătruns, s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Maxim şi Terentie.

Tot în această zi, pomenirea sfântului nou mucenic Gheorghe, care s-a nevoit în noul Efes, în anul 1801, şi care prin sabie s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor şi Serapion

Troparul Sfinţilor Mucenici Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor şi Serapion, glasul al 4-lea

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Cântarea 1

glasul al 4-lea

Irmosul

Adâncul Mării Roşii cu picioare neudate trecându-l pedestru Israel cel de demult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie o a biruit.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Săvârşind călătoria cea sfântă, sfinţilor mucenici, staţi înaintea Scaunului lui Dumnnezeu cu slavă, purtând cununi, luminând lumea cu Razele Luminii Duhului.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Să fie mărită astăzi ceata cea dumnezeiască a pătimitorilor celor şapte la număr, care străluceşte sfinţit cu podoabe dumnezeieşti şi pururea dănţuieşte cu Cetele celor fără de trup.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

După Lege trecând nevoinţa muceniciei, înţelepţilor şi cu tărie suferind năpădiri de tot felul de chinuri, bucurându-vă, aţi primit moştenirea cea veşnică.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Domnul Cel mai presus de timp, Întrupându-Se din tine în timp, a dezlegat greşelile oamenilor cele de multă vreme. Pe Care roagă-L, Curată, neîncetat, să se milostivească spre sufletele noastre.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Se veseleşte de Tine...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pentru Hristos pătimind tot felul de chinuri, sfinţilor, aţi strălucit mai mult decât aurul, prin harul Sfântului Duh.

Stih: Sfinte Mucenice Victorin, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zdrobirea spatelui tău Sfinte Mucenice Victorin, lipsirea ochilor şi a mâinilor ai suferit, cinstite mucenice.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind legaţi de dragostea lui Hristos, măriţilor pătimitori, aţi risipit toate măiestriile balaurului celui viclean.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Născut-ai, Fecioară Preacurată, pe Domnul tuturor, Care scapă pe oameni din robia cea înţelegă­toare, Prealăudată.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat întru a sa rânduială, precum se cuvine, strigând: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mucenice Victor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tăindu-ţi-se limba şi scrijelindu-ţi-se coastele, ai izgonit prin har răutatea cea otrăvitoare a vrăjmaşului, Sfinte Victor, de Dumnezeu cugetătorule, lăudat fiind ca un mucenic.

Stih: Sfinte Mucenice Nichifor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind îngrădit cu pavăza dreptei credinţe, cu răbdare ai suferit zdrobirea trupului, Sfinte Mucenice Nichifor, strigând Stăpânului tău: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mucenice Claudie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfântul Claudie cel preaales cu osârdie slăvind pe Dumnezeul tuturor, zdrobindu-i-se fălcile cu pietre prin cruzimea tiranului, s-a lipsit şi de mâini şi de picioare, bucurându-se.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Nu v-aţi înspăimântat, prealăudaţilor, de valurile cele de multe feluri ale chinurilor, nici de moartea cea pricinuitoare de mărire veşnică, strigând întru credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu gândul te vedea mai înainte prorocul munte umbros, Cinstită, din care cu adevărat s-a arătat Stăpânul întru asemănare de Trup, ca să mântuiască pe om din stricăciune.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Tu, Doamne al meu, Lumină în lume ai venit, Lumina Cea Sfântă, Care întorci din întune­ricul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.

Stih: Sfinte Mucenice Diodor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vorbind ai îndurat cu osârdie mari chinuri, Sfinte Diodor, înfierbântările frigărilor şi arsura jăratecelor.

Stih: Sfinte Mucenice Serapion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Spânzurat fiind şi multe feluri de chinuri pătimind şi prin sabie săvârşindu-te, ai rămas neclintit la minte, Sfinte Mucenice Serapion.

Stih: Sfinte Mucenice Papia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Zgâriat fiind şi cu piroane fiind pironit şi în ape înecat, mucenice, ai tocit săbiile vrăjmaşului, o Sfinte Papia.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ai îndreptat, Stăpână, căderea oamenilor, născând pe Dumnezeu Cuvântul, Cel Ce poate să îndrepteze pe cei surpaţi la pământ.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Lăudaţi să fie Sfinţii Mucenici Serapion şi dumnezeiescul Diodor, Victorin, Papia, Nichifor, Claudie şi Victor, ca cei ce desăvârşit au biruit înşelăciunea celui viclean.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-v-aţi prin Duhul săbii ascuţite şi aţi tăiat toate taberele vrăjmaşului, purtătorilor de biruinţă, bine bucurându-vă de Împărăţia Cerului.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

O, minune! În ce chip aruncaţi fiind în piuă, aţi fost măcinaţi ca grâul, Sfinţilor Victor şi Victorin şi prin zdrobirea oaselor aţi sfărâmat cursele vrăjmaşului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Întăreşte puterea sufletului meu cea slăbită de lenevirea cea de-a pururea şi de păcate, ca să te cânt, Preacurată, cu credinţă şi cu osârdie totdeauna.

 

CONDAC

glasul al 2-lea

Podobie: Cele de sus căutând...

Arătatu-v-aţi luminători luminoşi, dumnezeieştilor mucenici cei cu numărul de şapte şi prin razele minunilor străluciţi toată făptura pururea, gonind întunericul cel adânc al neputinţelor; rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

În cuptorul persienesc tinerii lui Avraam de dorul dreptei credinţe mai mult decât de văpaia focului fiind aprinşi au strigat: Bine eşti cuvântat în Biserica Slavei Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mucenice Victor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întins fiind, Sfinte Mucenice Victor întru tot cinstite, ai fost sfâşiat la coaste şi în piuă fiind zdrobit şi limba tăindu-ţi-se, te-ai săvârşit, cântând: Bine eşti cuvântat în Biserica Slavei Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mucenice Claudie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu puterea dumnezeiescului Duh suferind biciuiri pe spate şi pe pântece şi zdrobindu-ţi-se fălcile, ai fost lipsit de mâini şi de picioare, lăudând pe Domnul, Sfinte Mucenice Claudie.

Stih: Sfinte Mucenice Nichifor, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu gânduri înalte ai răbdat în adevăr tinereşte lipsirea de degete şi sfărâmare peste tot trupul, mucenice, primind cununa biruinţei cu puterea numelui, Sfinte Cinstite Nichifor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca pe un Scaun Preaînalt al Celui de sus şi ca pe un Sfeşnic de aur şi Sicriu al Sfinţeniei, toţi te lăudăm pe tine, Fecioară, strigând: Binecuvântată eşti între femei, Preacurată Stăpână.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Mâinile întinzându-şi...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Înălţând mâinile către Dumnezeu Cel Ce poate mântui, de Dumnezeu fericiţilor, aţi suferit răbdând dureri de multe feluri de chinuri şi purtători de biruinţă v-aţi înălţat către Dânsul, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Să lăudăm astăzi credincioşii pe Sfinţii Mucenici Papia, pe Serapion şi pe Diodor, pe Claudie, pe Nichifor şi pe Victor, împreună cu Victorin, mucenicii lui Hristos, cântând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnu­lui pe Donmul.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Sângiurile care au curs din voi, marilor mucenici, au sfinţit pământul şi prin dumnezeiescul har au oprit râurile necredinţei şi din destul au adăpat sufletele celor ce strigă: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie.

Cu cuvinte sfinţite să cântăm pe Tatăl Cel fără de început, pe Fiul Cel împreună fără de început şi pe Duhul Sfânt, o dumnezeire întocmai de o Putere, Viaţă întocmai de o Împărăţie şi să strigăm: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Înfricoşătoarea naştere a ta biruieşte înţelegerea minţii, de Dumnezeu cu har Dăruită. Căci Dumnezeu fără de început este Cel Ce a primit început în timp ca să mântuiască pe cei ce strigă Lui: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Urmând urmele cinstitelor Patimi ale lui Hristos, aţi răbdat toată ispita chinurilor cu cuget întărit şi cu bărbăţie sfârşindu-vă, pentru aceea, în veci vă fericiţi, purtătorilor de chinuri.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un prinos şi ca o jertfa cu bună mireasmă aducându-vă la masa cea cerească, aţi luminat Biserica celor întâi-născuţi, strălucind mai mult decât soarele, mucenicilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Astăzi adunându-ne credincioşii, să fericim pe Sfântul Victorin cel Viteaz, pe Mucenicul Claudie şi pe dumnezeiescul Papia, pe Sfinţii Mucenici Diodor şi pe Serapion, pe Înţeleptul Mucenic Victor şi pe Sfântul Nichifor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pomenirea voastră cea plină de lumină răsărind, luminează toată Biserica lui Hristos, cinstiţilor ostaşi întru care rugaţi-vă, să ni se dea nouă iertare de păcate, minunaţilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce ai purtat în braţe pe Hristos, Care a luat din tine Trup muritor, pe Acela roagă-L Fecioară, să dobândim nemu­rirea noi, cei ce cu credinţă te cinstim şi te mărim pe tine ca Născătoare de Dumnezeu, Preacurată.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Suferind chinurile cele de multe feluri cu cuget neînspăimântat, purtătorilor de chinuri, străluciţi mai mult decât lumina Soarelui. Pentru aceea prăznuim luminată pomenirea voastră, cu credinţă rugându-vă, ca prin mijlocirile voastre să primim izbăvire de păcate şi desfătarea bunătăţilor celor veşnice.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe Înţelepciunea şi Cuvântul în pântecele tău zămislindu-L, fără ardere, Maica lui Dumnezeu, lumii ai născut pe Cel Ce ţine lumea şi în braţe ai avut pe Cel Ce cuprinde toate, pe Dătătorul de hrană al tuturor şi Făcătorul făpturii. Pentru aceasta te rog pe tine, Preasfântă Fecioară şi cu credinţă te măresc, ca să mă mântuiesc eu de greşeli, când va fi să stau înaintea feţei Ziditorului meu, Stăpână Fecioară Curată, al tău ajutor atunci să-mi dăruieşti, că poţi câte le voieşti.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Mântuitorul, Mieluşeaua văzându-L pe Cruce, a glăsuit lăcri­mând şi cu amar a strigat: Lumea se bucură luând mântuire, iar lăuntrul meu se aprinde văzând Răstignirea, pe care o rabzi pentru milostivirea milei. Către care să strigăm cu credinţă: Milostiveşte-te spre noi, Fecioară şi dăruieşte iertare de greşeli celor ce se închină Patimilor Lui.

Troparul Sfinţilor Mucenici Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor şi Serapion

Glasul 4

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.