Cuvioasa Maica noastră Parascheva

   Prin anii 1950-1954, ani grei de prigoană împotriva Bisericii , comuniştii au vrut s-o îngroape pe Cuvioasa ca să nu-i mai deranjeze mulţimea de credincioşi care veneau să se închine zilnic, dar mai ales pe 13 -14 octombrie.

    S-au sfătuit în secret, într-o dimineaţă au trimis nişte oameni să sape groapă în cimitir. 

    Când au început să sape, cerul, care până atunci era senin şi însorit, s-a întunecat cu nişte nori mari şi negri, a început un vânt năprasnic, cu ploaie şi gheaţă cât oul de porumbel, cu tunete şi fulgere, de credeai că-i rade Domnul de pe faţa pământului. 

    

   Îngroziţi, oamenii au alergat cu mic cu mare la Mitropolie să se roage Cuvioasei Paraschiva să mijlocească ea la Bunul Dumnezeu, ca să nu-i prăpădească.

   

     Au chemat preoţii, au tras clopotele şi au făcut cu toţii Acatistul şi Paraclisul Cuvioasei şi alte rugăciuni către Domnul Hristos şi Maica Domnului, încât toată Biserica era numai lacrimi şi suspine. 

    

   S-au rugat până târziu. Furtuna s-a potolit. Intre timp au venit vreo 6 bărbaţi care au povestit mulţimii unde au fost şi ce au vrut să facă edilii oraşului fără ştirea preoţilor şi a mitropolitului, dar Cuvioasa Paraschiva le-a arătat că nu ei conduc Iaşul.

   

     Văzând minunea, mulţi s-au întors la Dumnezeu şi cu toţii au dat slavă lui Dumnezeu şi au mulţumit Cuvioasei că a rămas în mijlocul lor, să le fie ajutătoare şi grabnic folositoare în necazuri.

   Multe, mari şi minunate minuni face Cuvioasa Paraschiva în fiecare zi, cine le poate număra? 

    Acestea scrise de mine de o crestină si  sunt numai o picătură din oceanul milostivirii sale către oameni. 

     Ea ajută pe toţi care-o cheamă în ajutor şi aleargă la ea cu credinţă şi dragoste, nădejde şi smerenie.

     Sfântă Cuvioasă Maică Paraschiva, roagă-te lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră şi în această viaţă ajută-ne să trecem cu bine peste greutăţile şi ispitele zilnice. Amin.

Bucură-te, Parascheva , Mult folositoare!

Bucură-te, Mireasă, Pururea Fecioară, că Fiul Tău a înviat a treia zi din mormânt!

Lăudat şi Preamărit să fie Dumnezeu întru sfinţii săi. Amin!

Alte minuni ale Cuvioasei Paraschiva, istorisite  de credincioşi:

După al II-lea război mondial, cam prin anul 1946, fiind secetă mare, la cererea credincioşilor s-a făcut procesiune cu rugăciuni şi deplasarea moaştelor Cuvioasei Paraschiva prin satele afectate.

     Convoiul cu sfintele moaşte, preoţi şi credincioşi cu prapori şi lumânări aprinse a pornit de la Iaşi spre nord, către Ştefăneşti, făcând popasuri şi rugăciuni în mai multe sate.

Ajungând în satul Călăraşi, carul cu boi care ducea sfintele moaşte s-a oprit şi boii n-au mai putut fi urniţi din loc. 

    Timp de două ore au făcut rugăciuni, neştiind care e cauza. 

    După acest timp au văzut că din partea cealaltă de deal venea un alt convoi cu icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Botoşani, însoţit de preoţi şi mulţi credincioşi, făcând de asemenea rugăciuni pentru ploaie. 

     Icoana Maicii Domnului venea din direcţia Botoşani-Ştefăneşti-Ilişeni-Bogdăneşti şi s-au întâlnit la Călăraşi. 

    La întâlnirea celor două procesiuni s-au făcut rugăciuni şi Sfântul Maslu, iar apoi convoiul cu icoana Maicii Domnului şi-a continuat drumul spre sud.

      Deci Cuvioasa s-a oprit din smerenie, aşteptând pe Impărăteasa Cerului şi dându-i întâietate să treacă ea mai întâi, şi abia după aceea a pornit şi convoiul Cuvioasei spre nord.

Ca şi în alte daţi când au fost scoase sfinte moaşte sau icoane făcătoare de minuni, Dumnezeu s-a milostivit şi a trimis ploi binecuvântate.

în amintirea acestei minuni, credincioşii au ridicat o troiţă pe dealul de lângă satul Călăraşi, care poate fi văzută şi azi.

Elena G. din Iaşi, la vârsta de 22 ani, fiind în Roman, a visat într-o noapte pe Sfânta Paraschiva în biserică, cu mai multă lume, unde parcă toţi aşteptau ca sfânta să se scoale şi să vorbească cu cineva, într-adevăr, sfânta s-a ridicat din raclă şi i s-a adresat astfel: "Fetiţo, tu eşti însărcinată, dar să nu te duci să avortezi, că apoi o să ai mari greutăţi în continuare şi o să mori. Dacă o să mă asculţi, o să naşti o fată frumoasă, deşteaptă şi milostivă şi o să-ţi meargă bine în continuare şi nu o să ai necazuri prea mari în viaţă".

Soţul o îndemna la avort, dar nişte rude o sfătuiau să nu facă aceasta. Acest vis l-a avut în noaptea dinainte de a se duce la doctor. A doua zi a plecat totuşi la doctor, dar cu oarecare frică şi nehotărâre. Ajungând la doctor, a luat-o frica pe sală când trebuia să intre şi s-a întors acasă. Apoi a născut o fetiţă de 4,5 kg, foarte frumoasă, care acum are 34 de ani şi este foarte inteligentă (ştie cinci limbi străine), deşteaptă şi cu adevărat milostivă şi credincioasă, încă de când era mică împărţea tot la săraci, iar acum este doctoriţă şi orice rugăciune care o face ea la Sfânta Paraschiva, în orice necaz ar fi, imediat este ascultată. Aşa a scăpat Sfânta Paraschiva pe această mamă de la moarte - ea însăşi fiind credincioasă de mică copilă - şi pe această fiică care este de folos celor din jur cu inteligenţa sa, cu mila de săraci şi cu celelalte fapte bune.

NOTA:: Din "SUFERINTELE MAMEI BLONDINA - O MARTIRA A SIBERIEI" - EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA 2005

* * *

     Mărturisesc părintii bătrâni, care au fost martori oculari, despre o minune petrecută la racla Sfintei Parascheva de la Iasi, la 14 octombrie 1951. 

    De hram, pe când oamenii asteptau la rând să se închine, au venit si două crestine bătrâne din Focșani. 

    Văzând lume multă, au zis preotului de gardă, Arhimandritul Cleopa:

- Părinte, dă-ne voie să ne închinăm la Cuvioasa Parascheva, fără să mai stăm la rând, că suntem bolnave, si să-i punem sub cap această pernă, pe care i-am adus-o de acasă drept multumire pentru ajutorul ce ni l-a dat!

- Dumnezeu să vă binecuvinteze, a zis Părintele Cleopa. Mergeti si vă închinati!

În clipa aceea, preotii si credinciosii au văzut un lucru cu totul sfânt si minunat. Cuvioasa si-a ridicat singură capul, iar după ce femeile i-au pus perna adusă si s-au închinat, Sfânta Parascheva si-a lăsat iarăsi capul pe pernă.

   (Din Viata Parintelui  Cleopa)

  

    Să luăm aminte !

   

 

   Seară cu folos !

      Inima Sus la Hristos !

Acatistul Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova

 

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasă, fericită maică Matrona, orbirea și neputința trupească pentru curăția duhovnicească de la Dumnezeu primind, cu darul înainte-vederii și al minunilor te-ai îmbogățit. Pentru aceasta și noi, cu mulțumire, cunună de laudă îți aducem, cântând: Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Icosul 1

Înger în trup te-ai arătat pe pământ, fericită Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Căci din naștere în orbire trupească ai fost, însă Dumnezeu, înțelepțindu-i pe cei orbi și iubindu-i pe cei cuvioși, a luminat ochii tăi duhovnicești, ca să slujești oamenilor și lucrurile lui Dumnezeu să se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasă;
Bucură-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnată;
Bucură-te, din copilărie cu darul minunilor fiind îmbogățită;
Bucură-te, cu înțelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrată;
Bucură-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;
Bucură-te, că pe înțelepții veacului orbi la minte ai rușinat;
Bucură-te, că sufletele rătăcite la Dumnezeu le întorci;
Bucură-te, că scârbele și necazurile le alini;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 2-lea

Văzând oamenii și preotul când te-ai botezat, fericito, un stâlp de fum minunat înălțându-se deasupra capului tău și simțind mirosul bineplăcut, se minunau, ce va deveni acest prunc, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Minte având luminată, slujitorul lui Dumnezeu Vasile a aflat că cea botezată de el este vasul ales al lui Dumnezeu și pe tine, Cuvioasă Matrona, sfântă te-a numit. Iar noi din tot cugetul nostru îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, ceea ce în cristelniță harul Sfântului Duh ai primit;
Bucură-te, ceea ce pe trupul tău crucea întipărită ai avut;
Bucură-te, rugătoare de la Dumnezeu oamenilor dăruită;
Bucură-te, lumină arzătoare ce în fața lui Dumnezeu luminezi;
Bucură-te, ceea ce cu darul facerii de minuni Dumnezeu pe pământ te-a slăvit;
Bucură-te, ceea ce cu cununa neveștejită de la Dumnezeu în cer te-ai împodobit;
Bucură-te, că prin mila lui Dumnezeu pe cei păcătoși i-ai ridicat;
Bucură-te, că din izvorul apei celei vii pe cei însetați i-ai adăpat;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 3-lea

Puterea harului lui Dumnezeu simțind încă din pruncie, fericită Matrona, către sfintele icoane te îndreptai și, cu inimă curată și cu buzele de prunc, laudă lui Dumnezeu înălțai, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având din copilărie darul înainte-vederii, fericită maică, inimile ascunse celor ce veneau la tine cunoscând și viitorul ca pe cele de față spunând, pe mulți pe calea mântuirii i-ai îndreptat. Pentru aceasta pe Dumnezeu Cel ce a înțelepțit orbii îi preamărim, cântând ție acestea:
Bucură-te, a Domnului străvăzătoare;
Bucură-te, a păcatelor ascunse văditoare;
Bucură-te, celor întristați cu sufletul, luminată povățuitoare;
Bucură-te, celor rătăciți, milostivă călăuzitoare;
Bucură-te, stea, celor credincioși calea arătând;
Bucură-te, lumină, în întunericul veacului acestuia luminând;
Bucură-te, Unului Dumnezeu slujitoare;
Bucură-te, a uneltirilor diavolești cu darul Sfântului Duh pierzătoare;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 4-lea

Viforul nedumeririlor și al tulburărilor despre minunile tale în oameni răspândindu-se, maică fericită, și aceștia, pe care i-ai îndreptat spre Dumnezeul Cel minunat întru sfinții Săi, preamărindu-te și lăudându-te, lui Dumnezeu cu mulțumire au cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind oamenii, maică Matrona, că aduci ajutor în boli sufletești și trupești, la tine vin cu nădejde și, primind sfat bineplăcut și vindecare, Îi mulțumesc lui Dumnezeu, cântând ție:
Bucură-te, că pe cei bolnavi și suferinzi îi primești;
Bucură-te, că pace sufletelor îndurerate dăruiești;
Bucură-te, celor în rătăcire fiind îndreptătoare;
Bucură-te, a evlaviei învățătoare;
Bucură-te, a necazurilor noastre alinare;
Bucură-te, în scârbe mângâietoare;
Bucură-te, doctorul cel fără de arginți;
Bucură-te, a oricăror neputințe tămăduitoare;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 5-lea

Ca o stea dumnezeiască ai răsărit, maică fericită Matrona, în zilele grele în Rusia, căci, ca o nouă mărturisitoare, jugul lui Hristos cu îndrăzneală și fără frică toată viața ai purtat și, cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, ai dat celor nedumeriți povățuire, celor slabi și bolnavi vindecare, tuturor celor ce cu mulțumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând mulți ruși minunile și vindecările date de harul lui Dumnezeu prin tine: celor șchiopi – umblare, celor slabi și nemișcati – vindecare, celor îndrăciți – a duhurilor rele alungare, îndreptându-ne către tine, maică, ca și către un izvor nesecat, din care adăpându-ne cu nesaț, cu inimă smerită, strigăm ție acestea:
Bucură-te, din pruncie pe calea mântuirii fiind chemată;
Bucură-te, cuvioasă, de Dumnezeu nouă dăruită;
Bucură-te, tămăduitoare ce bolile noastre le vindeci;
Bucură-te, în nevoile noastre, grabnică ajutătoare;
Bucură-te, ceea ce cu sfaturi folositoare de suflet ne povățuiești;
Bucură-te, ceea ce nedumeririle noastre degrabă le limpezești;
Bucură-te, ceea ce duhurile necurate de la om le alungi;
Bucură-te, ceea ce de toată răutatea cu rugăciunile tale ne aperi;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 6-lea

Vestitorul sfințeniei și al cuvioșeniei vieții tale, fericită maică, s-a arătat sfântul și cuviosul părinte Ioan din Kronstadt, când te-a văzut în biserică și te-a numit moștenitoarea sa și al optulea stâlp al Rusiei. Iar toți cei ce au auzit acestea L-au lăudat pe Dumnezeu, înălțând Lui cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Aprinde cu rugăciunile tale, maică Matrona, lumina harului lui Dumnezeu în inimile ce n-au aflat pe Dumnezeu și cu multe păcate L-au supărat. Căci, văzând minunile săvârșite de tine, mă îndrept către Dumnezeu, cântându-ți:
Bucură-te, ceea ce cu faptele tale pe Dumnezeu L-ai slăvit;
Bucură-te, ceea ce slava lui Dumnezeu ne-ai arătat;
Bucură-te, ceea ce pe calea cea dreptă pe necredincioși i-ai îndreptat;
Bucură-te, ceea ce întinăciunea păcatelor cu rugăciunile tale ai curățat;
Bucură-te, că la pocăință ne-ai îndemnat;
Bucură-te, că lui Dumnezeu pentru toate să-I mulțumim ne-ai povățuit;
Bucură-te, că biserica lui Dumnezeu s-o iubim ne-ai învățat;
Bucură-te, ceea ce în ograda Bisericii oile cele risipite ai adunat;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 7-lea

Vrând Preasfintei noastre Stăpâne, Maicii Domnului, să-i placi, maică Matrona, ai poruncit oamenilor să zugrăvească preacinstitul chip al ei, numit „Aflarea celor pierduți”, și în biserica lui Dumnezeu să-l așezi, ca toți cei ce privesc chipul luminat al Preacuratei, cu umilință, s-o laude, iar lui Dumnezeu să cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea

O nouă apărătoare, rugătoare și mijlocitoare către Domnul te-a dăruit în anii grei tuturor rușilor, căci mulți s-au îndepărtat de Sfânta Biserică, însă tu, maică, pe cei necredincioși și rătăciți îi învățai cu fapta și cu cuvântul, arătându-le minuni de la Dumnezeu. De aceea îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, pentru țara rusească neîncetată nevoitoare;
Bucură-te, pentru mântuirea noastră mijlocitoare;
Bucură-te, al Dumnezeului Drept Judecător îmblânzire;
Bucură-te, celor bolnavi și jigniți ocrotire;
Bucură-te, celor neputincioși și deznădăjduiți ajutătoare;
Bucură-te, împotriva duhurilor rele neîncetată luptătoare;
Bucură-te, că tremură în fața ta diavolii;
Bucură-te, că se bucură pentru tine îngerii și oamenii;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, calda rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 8-lea

Pe cei puțin credincioși și nechibzuiți i-ai minunat, cum, oarbă din naștere fiind, vezi și cunoști nu numai cele din prezent, ci și cele viitoare, nevăzând ei puterea lui Dumnezeu ce lucrează în neputințele oamenilor. Pentru aceasta și noi, fericită maică, înțelepciunea lui Dumnezeu în tine văzând, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Toate supărările și jignirile, prigonirile și mustrările ai răbdat, fericită maică, însă nu te-ai tânguit, ci pentru toate lui Dumnezeu ai mulțumit. Cu aceasta învățându-ne noi cu răbdare să ne purtăm crucea, îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, ceea ce în rugăciune neîncetată stăruiai;
Bucură-te, ceea ce duhurile rele cu post și rugăciune le alungai;
Bucură-te, ceea ce pacea binecuvântată dobândeai;
Bucură-te, ceea ce cu dragostea ta pe mulți îi mântuiai;
Bucură-te, ceea ce prin viața ta oamenilor ai slujit;
Bucură-te, că și după moarte pe oameni neîncetat îi ajuți;
Bucură-te, ceea ce acum rugămințile noastre le asculți;
Bucură-te, că pe cei ce se încred în tine nu-i părăsești;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 9-lea

Toate necazurile și durerile le-ai răbdat, maică Matrona, neîncetat luptând cu puterile întunericului, uneltirile și vicleniile lor vădind și pe diavoli din îndrăciți alungând, până la sfârșitul vieții pe cei îndurerați, bolnavi și întristați i-ai ajutat, pururea cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult grăitori nu vor putea cu vrednicie să-ți preamărească sfânta ta viață și minunile tale cele cu puterea lui Dumnezeu de tine săvârșite, sfântă maică. Însă noi, dorind pe Dumnezeu cu psalmi să-L lăudăm și îndemnați de iubire curată, îndrăznim să cântăm acestea:
Bucură-te, ceea ce calea cea strâmtă și poarta îngustă ai ales;
Bucură-te, ceea ce cu multe fapte bune te-ai luminat;
Bucură-te, ceea ce toate cele stricăcioase din viață le-ai lepădat;
Bucură-te, ceea ce cu cununa smereniei te-ai împodobit;
Bucură-te, ceea ce după Evanghelie, ca păsările cerului, pe pământ ai locuit;
Bucură-te, ceea ce Fiului, ce nu avea unde să-Și plece capul, I-ai urmat;
Bucură-te, ceea ce acum în lăcașurile raiului te desfătezi;
Bucură-te, ceea ce pe noi, păcătoșii, către tine rugându-ne, nu ne lași;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 10-lea

Dorind să-i scapi pe mulți de suferințele trupești și de bolile sufletești, cuvioasa lui Dumnezeu, toată noaptea petreceai în rugăciune, rugându-te pentru ajutorul și întărirea lor Domnului nostru Iisus Hristos, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid și acoperământ erai în timpul vieții tale, fericită maică, tuturor celor ce alergau la tine și după moarte nu încetezi să mijlocești înaintea lui Dumnezeu pentru cei ce cu credință vin la mormântul tău. Pentru aceasta, auzindu-ne pe noi, păcătoșii, îndurerați și de multe necazuri fiind stăpâniți și nădăjduind toți în ajutorul rugăciunilor tale, îți cântăm:
Bucură-te, celor jigniți grabnică apărătoare;
Bucură-te, celor săraci mângâiere;
Bucură-te, a căsătoriei cinstite ocrotitoare;
Bucură-te, celor certați împăcare;
Bucură-te, celor judecați pe nedrept apărătoare;
Bucură-te, și a celor vinovați față de judecata lumească către Dumnezeu milostivă mijlocitoare;
Bucură-te, celor fără casă adăpostire;
Bucură-te, tuturor celor ce te cheamă în ajutor ocrotire;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 11-lea

Cântare îngerească auzeai, cinstită maică Matrona, încă pe pământ fiind. Învață-ne și pe noi, nevrednicii, cum trebuie să-L slăvim pe Dumnezeu, Cel slăvit în Treime, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Căruia oștirile cerești într-un glas Îi cântă: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Cu lumina strălucitoare luminează viața ta, fericită Matrona, gonind întunericul lumii acesteia deșarte, și ne atrage sufletele noastre: ca și noi cu razele harului lui Dumnezeu să ne luminăm și calea plină de scârbe a acestei vieți trecătoare să o trecem și în Împărăția cerurilor să ajungem, unde tu, maică, acum te desfătezi, auzind glasul nostru către tine, strigând:
Bucură-te, lumina lui Dumnezeu pururea arzătoare;
Bucură-te, mărgaritar scump, cu strălucirea sfințeniei tale luminându-ne;
Bucură-te, floare binemirositoare, ce mireasma Duhului Sfânt o răspândești;
Bucură-te, piatră a credinței, care pe cei slabi de fire în evlavie îi întărești;
Bucură-te, stea preastrălucită, ce calea dreaptă ne-o arăți;
Bucură-te, luptătoare neînfricată a lui Hristos, ce cu sabia rugăciunii armatele demonilor înspăimânți;
Bucură-te, căci ai avut o viață sfântă și curată;
Bucură-te, căci în fața lui Dumnezeu ai avut o moarte cinstită;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 12-lea

Harul lui Dumnezeu din belșug încă din scutece ai primit, maică fericită, care a fost cu tine toată viața. Credem neclintit că și după moarte acest har e cu tine. Pentru aceasta, căzând la tine, ne rugăm: nu ne lăsa pe noi, călători încă pe pământ, lipsiți de ajutorul și ocrotirea ta, rugându-L pe Dumnezeu să ne miluiască pe toți cei ce-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântăm minunile tale cele multe, maică Matrona, Îl lăudăm pe Dumnezeu Care te-a dăruit orașului Moscova și Rusiei, în zilele grele și de prigoană, pe tine, stâlpul neclintit al evlaviei și credinței. Și acum, maică fericită, cu inima recunoscătoare îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, ceea ce pacea lui Hristos în suflet ai dobândit;
Bucură-te, ceea ce pentru lume jertfă lui Dumnezeu te-ai adus;
Bucură-te, ceea ce în trup neputincios puterea harului dumnezeiesc ai arătat;
Bucură-te, ceea ce la aflarea cinstitelor tale moaște mila lui Dumnezeu ne-ai arătat;
Bucură-te, a cetei sfinților din Moscova minunată înflorire;
Bucură-te, a orașului Moscova preaslăvită podoabă;
Bucură-te, pentru Rusia înaintea lui Dumnezeu neîncetată rugătoare;
Bucură-te, la pocăință și rugăciune pentru țara Rusiei îndemnare;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 13-lea

O, fericită maică, ascultă această cântare de laudă pe care ți-o aducem ție și cere pentru noi de la Domnul nostru Iisus Hristos iertarea păcatelor, sfârșit bun creștinesc și răspuns bun la înfricoșătoarea Lui judecată, ca să ne învrednicim și noi în lăcașurile raiului să slăvim Sfânta Treime, cântând: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice Icosul 1: Înger în trup te-ai arătat pe pământ..., Condacul 1: Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasă..., și această

Icosul 1

Înger în trup te-ai arătat pe pământ, fericită Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Căci din naștere în orbire trupească ai fost, însă Dumnezeu, înțelepțindu-i pe cei orbi și iubindu-i pe cei cuvioși, a luminat ochii tăi duhovnicești, ca să slujești oamenilor și lucrurile lui Dumnezeu să se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îți cântăm ție acestea:
Bucură-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasă;
Bucură-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnată;
Bucură-te, din copilărie cu darul minunilor fiind îmbogățită;
Bucură-te, cu înțelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrată;
Bucură-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;
Bucură-te, că pe înțelepții veacului orbi la minte ai rușinat;
Bucură-te, că sufletele rătăcite la Dumnezeu le întorci;
Bucură-te, că scârbele și necazurile le alini;
Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul 1

Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasă, fericită maică Matrona, orbirea și neputința trupească pentru curăția duhovnicească de la Dumnezeu primind, cu darul înainte-vederii și al minunilor te-ai îmbogățit. Pentru aceasta și noi, cu mulțumire, cunună de laudă îți aducem, cântând: Bucură-te, Cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Matrona

O, fericită maică Matrona, cu sufletul în cer, în fața Tronului lui Dumnezeu stând, iar cu trupul pe pământ odihnind și cu binefacere de sus înzestrată multe minuni săvârșind; coboară ochii tăi milostivi spre noi, păcătoșii, cei ce în scârbe, dureri și păcate viața ne-o petrecem, alină-ne pe noi, cei deznădăjduiți, vindecă-ne de bolile noastre cumplite pe care pentru păcatele noastre de la Dumnezeu le primim; izbăvește-ne de mulțimea necazurilor și a primejdiilor, roagă-L pe Domnul nostru Iisus Hristos să ne ierte toate păcatele și fărădelegile pe care din tinerețile noastre și până acum le-am săvârșit, ca, primind cu rugăciunile tale binefacere și mare milă, să slăvim pe Dumnezeu Cel Unul în Treime, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Și se face otpustul.

 

Acatistul Sfantului Mare Mucenic Artemie (20 octombrie)

sept.30

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!

Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, care pretutindeni esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi (de 3 ori). Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Prea Sfanta Treime, miluieste-ne pe noi; Doamne curateste pacatele noastre; Stapane iarta faradelegile noastre; Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in cerurui, sfinteasca-se numele Tau,vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbazveste de cel rau. Amin.

Condacul 1

Pe tine, purtatorule de chinuri al lui Hristos, vrednicule de lauda, te laudam, cinstindu-ti patimirile, ca ne izbavesti pururea de primejdii, prin rugaciunile tale. Si acum, te rugam sa indepartezi toata boala si suferinta de la noi, ca sa-ti strigam tie: Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Icosul 1

Dorind sa laudam chinurile tale cele vitejesti si dumnezeiestile tale lupte, Mucenice, iti cerem sa ne daruiesti har, prin rugaciunile tale, patimitorule Artemie, ca, bucurandu-ne, sa striga tie cu veselie acestea:

Bucura-te, cel ce pe Hristos L-ai propovaduit Dumnezeu adevarat;

Bucura-te, cel ce, prin cuvant si fapta, dreapta credinta ai aparat;

Bucura-te, impotrivitor al lui Satana cel cazut;

Bucura-te, cel ce in lucrarea virtutilor toata viata ti-ai petrecut;

Bucura-te, cel ce ortodocsilor carmuitori le esti sprijinitor;

Bucura-te, luptator tare, al credintei aparator;

Bucura-te, trimis imparatesc, al Egiptului duce;

Bucura-te, al sufletelor noastre stralucire dulce;

Bucura-te, cel ce ai biruit inaltarile vrajmasilor;

Bucura-te, mare aparator al credinciosilor;

Bucura-te, cel prin care Biserica straluceste;

Bucura-te, cel prin care lumea se veseleste;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 2

Vazandu-ti vitejia si cinstirea ta catre Domnul, Sfinte Artemie, marele imparat Constantin in chip cuvenit te-a impodobit cu stralucita vrednicie, intru care slujind cu credinta, strigai cu bucurie: Aliluia!

Icosul 2

Ai ajuns vestit pentru virtutile tale inaintea popoarelor si a imparatilor de care, prin dumnezeiasca alegere fiind inaltat, ca o lumina in sfestnic ai fost pus conducator ostirilor, Sfinte Artemie; pentru aceasta, cu credinta, strigam tie:

Bucura-te, propovaduitor al ortodoxiei;

Bucura-te, risipitor al idolatriei;

Bucura-te, cinste a dreptcredinciosilor;

Bucura-te, inteleapta capatenie a ostasilor;

Bucura-te, sfanta veselie pentru lumea crestina;

Bucura-te, cel ce ai vazut pe cer Crucea in lumina;

Bucura-te, cel ce vitejia lui Constantin ai inflacarat-o;

Bucura-te, cel ce indrazneala lui Maxentiu ai surpat-o;

Bucura-te, secure care tai reaua credinta;

Bucura-te, credincios purtator de biruinta;

Bucura-te, cel ce in suflet aveai ravna dumnezeiasca;

Bucura-te, cel ce vedeai harul lucrand in inima imparateasca;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 3 

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Puterea Celui Preainalt ti s-a dat, intru tot fericite, ca sa biruiesti pe luptatorii potrivnici, pentru aceasta, impreuna cu imparatul cel binecredincios, ai pus pe fuga pe Maxentiu si, facandu-te biruitor, Sfinte Artemie, ai strigat lui Dumnezeu cu multumire: Aliluia!

Icosul 3

Avand in sufletul tau catre Hristos fierbinte cinstire si cuget catre Dumnezeu ganditor, carmuitor al Egiptului te-a randuit inteleptul Constantin pe tine, slavite, iar noi te laudam ca pe unul ce esti de Dumnezeu intarit si strigam:

Bucura-te, cel ce cu Dreptii te-ai asemanat;

Bucura-te, al credintei ostas neinfricat;

Bucura-te, partas al harului in aceasta vale a plangerii;

Bucura-te, cel de un obicei si de o randuiala cu ingerii;

Bucura-te, intarire a imparatilor binecredinciosi;

Bucura-te, slavit biruitor impotriva celor necredinciosi;

Bucura-te, cel ce in razboaie vazute si nevazute te-ai luptat cu vitejie;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat mare biruitor, priveghind cu trezvie;

Bucura-te, fiu al lui Dumnezeu dupa impartasire;

Bucura-te, Biserica a Lui, prin duhoviceasca slujire;

Bucura-te, doritor al bunatatilor ceresti in chip cuvios;

Bucura-te, impreuna-mostenitor cu Iisus Hristos;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 4

Intelegand Sfanta Elena ca tu, fericite Artemie, ai ravna dumnezeiasca, te-a luat cu bunavointa insotitor spre aflarea Crucii; pentru aceasta, implinindu-si dorirea, striga impreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 4

De dragostea ta cea multa pentru cele dumnezeiesti a auzit Constantin imparatul, poruncindu-ti tie, Sfinte Artemie, sa aduci sfintele moaste ale Apostolilor in cetatea cea noua imparateasca; pentru aceasta, cantam tie cu bucurie:

Bucura-te, mare cinstitor al Sfintilor;

Bucura-te, vrednic aflator al moastelor;

Bucura-te, cel ce ai mutat trupuri apostolesti;

Bucura-te, cel ce, prin aceasta, minunat te preamaresti;

Bucura-te, cel ce, prin viata cinstita, ai pazit poruncile sfinte;

Bucura-te, cel ce te-ai apropiat de Domnul cu dragoste fierbinte;

Bucura-te, cel slavit inaintea tuturor oamenilor;

Bucura-te, buna-mireasma si veselie a ingerilor;

Bucura-te, cel prin care buna credinta straluceste;

Bucura-te, cel prin care reaua credinta se risipeste;

Bucura-te, lauda a dreptilor;

Bucura-te, podoaba a inteleptilor;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 5

Atragand asupra ta har si intarire de la Dumnezeu, fericite, te-ai aratat biruitor intru toate asupra vrednicilor de ocara vrajmasi, vazuti si nevazuti; pentru aceasta, Sfinte, te-ai facut tuturor vestit, strigand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Te-au vazut fii Egiptului pe tine, cel impodobit cu cinstite fapte si fierbinte ravnitor al credintei, ca esti vrednic ocarmuitor si, dupa datorie, toti de bucurie umplandu-se, se sarguiau sa te laude in cantari, strigand tie:

Bucura-te, cel ce ai stat inaintea imparatilor cu indraznire;

Bucura-te, intaistatator, care ne pazesti de orice asuprire;

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucura-te, cel ce ai fost decat toti ocarmuitorii mai presus;

Bucura-te, cel cel pentru sfat, la Cuviosul Antonie te-ai dus;

Bucura-te, cel ce i-ai ascultat cu evlavie invataturile cele mantuitoare;

Bucura-te, cel prin care este ocrotita credinta dreptslavitoare;

Bucura-te, ravnitor si aparator al adevarului;

Bucura-te, binecredincios ocarmuitor al poporului;

Bucura-te, cel ce ai inaltat fruntea celor iubitori de Hristos;

Bucura-te, conducator preacinstit si dreptcredincios;

Bucura-te, cel ce ai doborat trufia celui potrivnic lui Dumnezeu;

Bucura-te, cel prin care este infierata ratacirea scornita de cel rau;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 6

Propovaduitor purtator de Duhul te-ai aratat inaintea tuturor, vestind pe Hristos cu indrazneala, Sfinte Artemie, intelepte patimitorule, dar tiranul Iulian, cel ce se lepadase de credinta, prin aceasta a ramas uimit, nestiind sa strige: Aliluia!

Icosul 6

Prin cuvintele tale cele de Dumnezeu insuflate, intelepte, ai mustrat cu indrazneala pe cumplitul imparat Iulian care se lepadase de Hristos, si care, ca un om fara de minte, nesuferind, te-a pus la infricosatoare chinuri si ti-a taiat capul; pentru care noi iti strigam:

Bucura-te, rabdator de chinuri neinfricat;

Bucura-te, purtator de biruinta, care ai rabdat;

Bucura-te, cel ce, mai intai, ai luminat pe multi prin cuvintele tale;

Bucura-te, cel ce ai slavit apoi pe Dumnezeu prin patimirile tale;

Bucura-te, cel ce ai smerit mandria demonilor cazuti;

Bucura-te, cel ce mania tiranului prin rabdare o infrunti;

Bucura-te, cel ce ai supus ceea ce este mai slab celui ce este mai mare;

Bucura-te, cel ce ai robit durerea trupeasca vointei mintii stapanitoare;

Bucura-te, cel ce te-ai facut slujitor al lui Dumnezeu si al oamenilor Lui;

Bucura-te, cel ce te-ai aratat ocrotitor al credinciosilor Egiptului;

Bucura-te, cel ce ai invatat pe toti sa asculte glasul constiintei;

Bucura-te, frumusete a Mucenicilor si stralucire a credintei;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 7

Urmand a ti se taia capul, Mucenice Artemie, in chinuri fiind, te rugai lui Dumnezeu sa stinga ratacirea idoleasca; astfel roaga-te Lui si acum, Sfinte, sa stinga vapaia patimilor noastre, ca sa strigam cu multumire: Aliluia!

Icosul 7

Se inspaimanteaza mintea si limba oamenilor, Mucenice, sa spuna multimea patimirilor tale, ca din pricina trandaviei noastre nicidecum nu suntem in stare a le povesti, dar, indraznind, biruitorule, le amintim in scurte cuvinte, zicand:

Bucura-te, cel ce in temnita ai fost aruncat;

Bucura-te, cel ce cu unghii de fier ai fost sfasiat;

Bucura-te, cel ce ai fost batut pe umeri cu vine de bou;

Bucura-te, cel impuns in coaste cu sulite din nou;

Bucura-te, cel pus intre doua pietre grele;

Bucura-te, cel ce ai fost strans intre ele;

Bucura-te, cel ale carui madulare si oase ti s-au strivit;

Bucura-te, cel ce ai rabdat ca si cum altul ar fi patimit;

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucura-te, cel ce ai fost lipsit de ochi si de maruntaie;

Bucura-te, cel al carui cap a poruncit tiranul sa ti se taie;

Bucura-te, cel ce te-ai inaltat de la pamant purtator de biruinta;

Bucura-te, cel ce ai primit in cer cununa, dupa cuviinta;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 8

Cu adevarat lucruri preaminunate ai savarsit in viata si dupa moarte, intru tot fericite, vindecand bolile cumplite ale celor ce cu credinta alearga la tine, pururea cinstite Artemie, si striga lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul luminat prin patimiri, intru tot fericite, ai stat inaintea lui Hristos, Rasplatitorul nevointelor, de Care fiind incununat ca un nevoitor, pururea te bucuri impreuna cu El, Mare Mucenice; pentru aceasta, noi, cei credinciosii, cinstindu-te ca pe unul ce esti de Dumnezeu proslavit, iti strigam:

Bucura-te, al Raiului vrednic locuitor;

Bucura-te, vas ales al Duhului Mangaietor;

Bucura-te, cel ce in Imparatia cerurilor te-ai salasluit;

Bucura-te, al lui Hristos slavit ostas nebiruit;

Bucura-te, partas al luminii celei neinserate;

Bucura-te, mare aparator al credintei adevarate;

Bucura-te, cel ce in ceruri cu ingerii stai impreuna;

Bucurate, prieten al dreptilor purtatori de cununa;

Bucurate, cel ce ai fost asezat in racla cu evlavie mare;

Bucura-te, cel preamarit prin minuni, viu fiind intru lucrare;

Bucura-te, mare mijlocitor pentru cei rugatori;

Bucura-te, vesnic pazitor al celor nevoitori;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 9

Toata ceata ingereasca s-a mirat de marea ta rabdare, Sfinte Artemie, cum, pamantesc si materialnic fiind, in priveliste ca un fara de trup te-ai luptat; pentru aceasta, te-au laudat ca pe un Mare Mucenic, strigand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Dumnezeiesc ritor te-ai facut, ravnitor si infocat, pe Hristos cu indrazneala propovaduind, pentru Care, precum Apostolul Pavel, lupta cea buna te-ai luptat, Sfinte, si de El fiind incununat, auzi de la noi unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce ai patimit pentru Hristos cu rabdare;

Bucura-te, cel ce ti-ai savarsit in chip vrednic buna alergare;

Bucura-te, cel ce ai suferit multe chinuri cumplite;

Bucura-te, cel ce ai primit de la Dumnezeu cununi nevestejite;

Bucura-te, cel ce pururea esti impreuna cu Hristos;

Bucura-te, cel ce vindeci pe orice om neputincios;

Bucura-te, cel ce pazesti pe cinstitorii tai nevatamati;

Bucura-te, cel ce esti mangaiere celor bolnavi si intristati;

Bucura-te, cel ce esti doctor fara de plata pentru cei suferinzi;

Bucura-te, cel ce mana de ajutor celor in primejdii le intinzi;

Bucura-te, cel plin de bunatati si frumuseti nemuritoare;

Bucura-te, mijlocitor fierbinte al obstii dreptslavitoare;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 10

Castigand in inima ta puterea Sfintei Treimi, intelepte Artemie, te-ai arata luminat biruitor asupra patimilor si asupra ispitelor acestei lumi, impotriva carora intareste-ne, prin rugaciunile tale, si pe noi, care strigam: Aliluia!

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Icosul 10

Zid al dreptei credinte si dumnezeiasca mangaiere ai fost credinciosilor, Sfinte Artemie, ca Facatorul a toate te-a aratat preabun tamaduitor, primind patimirile tale si invatand pe toti sa strige tie:

Bucura-te, propovaduitor luminat al adevarului;

Bucura-te, Mucenic stralucit al Mantuitorului;

Bucura-te, izvor nesfarsit de semne minunate;

Bucura-te, fantana de vindecari neincetate;

Bucura-te, aparator al credintei, de minuni facator;

Bucura-te, doctor fara plata si grabnic vindecator;

Bucura-te cel ce esti sprijinitor al credinciosilor;

Bucura-te, cel ce esti ajutator al neputinciosilor;

Bucura-te, cel ce ai primit darul de-a vindeca hernia in chip deosebit;

Bucura-te, cel ce orice boala si suferinta ai tamaduit;

Bucura-te, cel prin care se intaresc cei slabiti trupeste;

Bucura-te, cel prin care sanatate ni se daruieste;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 11

Au laudat Puterile Cerurilor sfarsitul tau, vazandu-te invingator si purtator de biruinta, si, luand al tau suflet, l-au dus lui Hristos, veselindu-se, cu care si noi, Sfinte Artemie, impreuna bucurandu-ne, strigam: Aliluia!

Icosul 11

Cu mijlocirile tale lumineaza pe cei ce cu credinta te cinstesc, Sfinte Artemie, purtatorule de chinuri al lui Hristos, si roaga-te pururea catre Dumnezeu sa izbaveasca pe toti de orice rautate, ca, dupa datorie, sa-ti strigam ca unui mare ocrotitor:

Bucura-te, cel de o slava cu Sfantul Gheorghe, Marele Mucenic;

Bucura-te, cel de o cinstire cu Sfantul Dimitrie din Tesalonic;

Bucura-te, luminator mult stralucitor al intregului pamant;

Bucura-te, lauda preafrumoasa a Noului Legamant;

Bucura-te, vedere preafericita a ostilor ceresti;

Bucura-te cel ce ti-ai inrosit vesmantul in sangiuiri mucenicesti;

Bucura-te, cel ce ai stralucit pana la margini prin patimire;

Bucura-te, lauda a Mucenicilor si a lor impodobire;

Bucura-te, nimicire a idolatriei insangerate;

Bucura-te, propovaduire a credintei celei luminate;

Bucura-te, cel prin care se mijloceste har;

Bucura-te, cel ce ne vindeci bolile in dar;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 12

Har ai luat de la Dumnezeu, Mucenice, a vindeca felurite boli si a alina durerile celor ce vin la tine; pentru aceasta, fereste-ne de boli si de primejdii pe noi pe toti, cei ce te cinstim cu credinta, strigand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Cantare aducandu-ti, te laudam, fericite, ca pe un Mucenic al lui Hristos purtator de cununa, ca pe tine te-a proslavit Dumnezeu in toata lumea cu minunile, prin care ne indemni pe toti sa strigam cu bucurie:

Bucura-te, al lui Dumnezeu conducator de osti plin de maretie;

Bucura-te, ocrotitor dumnezeiesc al bsericilor inchinate tie;

Bucura-te, binefacator al nostru, de Dumnezeu daruit;

Bucura-te, mijlocitor fierbinte catre Ziditorul Cel slavit;

Reclame

Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucura-te, cel ce acoperi pe cei care pomenirea ta o savarsesc;

Bucura-te, cel ce pazesti pe cei care cu dragoste te cinstesc;

Bucura-te, cel ce ne vindeci de boli dureroase;

Bucura-te, cel ce ne scapi de incercari primejdioase;

Bucura-te, aparator al bisericii tale din Muntele Atonului;

Bucura-te, sprijinitor de obste si izbavitor al poporului;

Bucura-te, cel ce esti al nostru izbavitor;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 13

O, de trei ori marite cu adevarat si dumnezeiescule luptator, purtatorule de chinuri al lui Hristos, Sfinte Artemie, avand indraznire catre Dumnezeu, roaga-L neincetat pentru noi, cei ce cu evlavie te laudam si, cu umilinta, strigam: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori )

Icosul 1

Dorind sa laudam chinurile tale cele vitejesti si dumnezeiestile tale lupte, Mucenice, iti cerem sa ne daruiesti har, prin rugaciunile tale, patimitorule Artemie, ca, bucurandu-ne, sa striga tie cu veselie acestea:

Bucura-te, cel ce pe Hristos L-ai propovaduit Dumnezeu adevarat;

Bucura-te, cel ce, prin cuvant si fapta, dreapta credinta ai aparat;

Bucura-te, impotrivitor al lui Satana cel cazut;

Bucura-te, cel ce in lucrarea virtutilor toata viata ti-ai petrecut;

Bucura-te, cel ce ortodocsilor carmuitori le esti sprijinitor;

Bucura-te, luptator tare, al credintei aparator;

Bucura-te, trimis imparatesc, al Egiptului duce;

Bucura-te, al sufletelor noastre stralucire dulce;

Bucura-te, cel ce ai biruit inaltarile vrajmasilor;

Bucura-te, mare aparator al credinciosilor;

Bucura-te, cel prin care Biserica straluceste;

Bucura-te, cel prin care lumea se veseleste;

Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Condacul 1

Pe tine, purtatorule de chinuri al lui Hristos, vrednicule de lauda, te laudam, cinstindu-ti patimirile, ca ne izbavesti pururea de primejdii, prin rugaciunile tale. Si acum, te rugam sa indepartezi toata boala si suferinta de la noi, ca sa-ti strigam tie: Bucura-te, Sfinte Mare Mucenice Artemie!

Cuvinse-se, cu adevarat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care, fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Pentru rugaciunile sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Amin.

Sinaxar 20 Octombrie

 

În aceasta luna, în ziua a douazecea, pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Artemie.

Acest fericit Artemie, fiind duce si august al Alexandriei si patriciu, era cinstit de marele împarat Constantin; luând însa împaratia Iulian Paravatul, si prigonind pe crestini la Antiohia, a mers nechemat fericitul acesta la chinuri; si mustrând faradelegea aceluia, l-au batut cu vine de bou crude, si l-au zgâriat pe spate cu brice ascutite si taioase, si i-au patruns coastele si tâmplele cu tepusi. Si despicând taietorii de pietre o piatra mare l-au bagat într-însa si lasând piatra peste dânsul, a fost turtit sfântul si i-au sarit ochii si matele pe pamânt; dupa aceea i-au taiat capul. Si asa a luat de trei ori fericitul cununa cea nevestejita a muceniciei. Iar sfintele lui moaste s-au adus de la Antiohia la Constantinopol, de catre femeia unui oarecare diacon, ce se chema Aristis. Si a fost îngropat la locul ce se numeste Ocsia.

Tot în aceasta zi, Sfintii Mucenici Evor si Evnoi, fiind ucisi cu pietre s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, Cuvioasa Maica noastra Matroana cea de la cetatea Hios.

Sfânta Matroana s-a născut prin secolul al XIV-lea, în satul Volissos din Chios, într-o familie înstărită, cu părinţi evlavioşi, pe nume Leon şi Ana. Încă din tinereţe sfânta avea înclinaţii spre monasticism. Într-o zi ea şi-a părăsit părinţii, mergînd să locuiască într-un loc pustiu, unde a găsit o mică mănăstire de măicuţe. Curând, i s-au alăturat acolo şi alte călugăriţe, nevoindu-se împreună pentru mântuire.

Sf. Matroana a făcut minuni cât a fost în viaţă dar şi după aceea, fiind slăvită în Chios pentru viaţa sa curată şi sfântă. Ea era milostivă cu săracii şi avea puteri de a vindeca bolnavii.

Acatistul Sf. Matroana a fost compus de Mitropolitul Nichita din Rodos şi a fost găsit într-un codice din anul 1455, unde se consemnează că sfânta a murit înainte de această dată.

Sf. Matroana mai este prăznuită şi în ziua de 15 iulie, când i-a fost găsit capul.

Tot în aceasta zi, Cuviosul si purtatorul de Dumnezeu Parintele nostru Gherasim cel nou, sihastru cel din Peloponez, ale carui sfinte moaste sunt în Chefalonia, care în pace s-a savârsit.

Sfântul Gherasim, Noul Pustnic al Cefaloniei, s-a născut în satul Trikkala din Peloponez. În primii ani ai maturităţii s.a călugărit pe insula Zakynthos, după care a plecat la Muntele Athos unde a devenit schimonah, studiind împreună cu pustnicii de pe Sfântul Munte. Primind binecuvântare de la părinţi, călugărul s-a dus la Ierusalim să se închine la Sfântul Mormânt Dătător de Viaţă al Mântuitorului. După ce a vizitat multe din locurile sfinte din Ierusalim, Muntele Sinai, Antiohia, Damasc, Alexandria şi Egipt, el s-a întors la Ierusalim, devenind îngrijitor de candele la Sfântul Mormânt.

Călugărul a fost hirotonit diacon şi apoi preot de către Patriarhul Gherman al Ierusalimului (1534-1579). Sf. Gherasim a continuat să trăiască viaţă sfântă. Pentru singurătate s-a retras la Iordan, unde a petrecut patruzeci de zile fără întrerupere. Binecuvântat de patriarh pentru o viaţă solitară, Sf. Gherasim s-a retras în singurătatea din Zakynthos, unde s-a hrănit numai cu ierburi.

După cinci ani, a simţit dorinţa de a pleca pe insula Cefalonia unde şi-a găsit adăpost într-o peşteră. Sfântul a restaurat biserica din Omala şi a construit o mănăstire de măicuţe unde a trăit, a muncit şi a privegheat neîntrerupt timp de treizeci de ani. El se ruga îngenunchind pe pământul gol. Pentru viaţa lui sfântă, Gherasim s-a învrednicit de darul vindecării bolnavilor şi a izgonirii duhurilor necurate. 

La vârsta de 71 de ani, sfântul a ştiut că va muri curând. După ce le-a binecuvântat pe măicuţe, a adormit cu pace întru Domnul în 15 august 1579. După doi ani, deschizîndu-i-se mormântul, s-au descoperit moaştele sale întregi şi frumos mirositoare, vindecătoare de boli.

Deoarece Adormirea Maicii Domnului se sărbătoreşte în 15 august, Sf. Gherasim se prăznuieşte în 16 august. În ziua de 20 octombrie se prăznuieşte dezvelirea moaştelor sfântului, în anul 1581.

Tot în aceasta zi, Sfintii Mucenici Zevina, Ghermano, Nichifor si Antonin, care de sabie s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, Sfânta Mucenita Manato fecioara care de foc s-a savârsit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Pomenirea Sfantului marelui Mucenic Artemie (†362).

    Acest fericit Artemie era duce si dregator imparatesc in Alexandria, fiind el in osebita cinste la marele imparat Constantin. Si era voievod viteaz in razboaie si bine intarit in dreapta credinta intru Hristos. Iar, dupa oarecare vreme, murind imparatul Constantin, fiul marelui Constantin, fiul marelui Constantin, toata stapanirea imparatiei, si la apus si la rasarit, a luat-o Iulian (361-363), calcatorul de lege, care pe fata s-a lepadat de Domnul nostru Iisus Hristos si a ales sa se inchine idolilor. Si s-a pornit atunci Iulian cu lupta mare importriva lui Hristos si cu prigoana asupra crestinilor, prefacand bisericile in temple idololesti si omorand pe crestini cu infricosatoare chinuri.

    Deci, era pe vremea cand imparatul Iulian se afla in Antiohia, pregatind razboiul impotriva persilor, cand a fost chemat si Artemie din Alexandria cu ostasii lui. Si, stand de fata inaintea imparatului cu oastea sa, Artemie privea cum erau chinuiti crestinii pentru credinta lor. Deci, umplandu-se de ravna si apropiindu-se de imparat i-a zis: "Pentru, ce, o, imparate, chinuiesti fara de omenie, oameni nevinovati si-i silesti sa se lepede de dreapta credinta?" Iar Iulian auzind aceasta, a strigat aprins de manie: "Cine si de unde este acesta care graieste cu indrazneala impotriva noastra si a venit sa ne vorbeasca de rau chiar in fata?" Si au raspuns cei de fata: "Ducele Alexandriei este, stapane." Si s-au pornit atunci paganii, invinuind pe Artemie pe nedrept, de a le fi daramat templele zeilor si de a fi sfaramat idolii din Egipt. Acestea auzindu-le, Iulian a poruncit de i-au luat lui Artemie braul dregatoriei ostasesti si asa dezbracat, sa fie batut cu vine de bou. L-au taiat pe spinare cu brice ascutite si i-au patruns coastele si tamplele cu tepusi arse in foc. Iar la urma, despicand taietorii de pietre o piatra mare si grea, l-au bagat pe fericitul intre cele doua pietre mari. Si atata l-au tescuit, cat toate oasele i le-au zdrobit si luminile ochilor au sarit din locul lor. Si puteai sa vezi o minune mare, ca intr-atata tescuire, a ramas Sfantul viu. Iar Artemie nu inceta a marturisi pe Hristos si credinta lui in prabusirea celor ce stapanesc cu nedreptate si silnicie.

    Deci, a poruncit tiranul sa i se taie capul cu sabia. Si asa a luat fericitul cununa cea nevestejita a mucenicilor. Iar, la putina vreme dupa aceea, Iulian imparatul a murit in lupta, lovit de o sageata. Se spune ca inainte de a muri, ar fi spus aceste cuvinte catre Hristos: "M-ai biruit Galileene!"

 
 

Intru aceasta zi, cuvant despre un egumen, care gonea demonii din oameni.

    Un egumen oarecare vietuia in manastire cu fratii si se hranea din osteneala mainilor sale si nu primea de la oameni hrana, haine ori aur, ci zicea celor ce-i aduceau lui cele de trebuinta: "Luati-va ale voastre de aici si lasati-ne pe noi cu Hristos Dumnezeul nostru, ca Acela sa se ingrijeasca de noi, ca El a zis: "Nu te voi lasa pe tine, nici voi trece cu vederea pe cei ce-mi slujesc Mie. Ca mainile noastre, cele ce pot a ne hrani pe noi, acelea spre osanda ne vor fi noua, daca din osteneli straine ne vom mangaia." Si s-a invrednicit, pentru aceasta, egumenul a lua darul de la Dumnezeu, ca pe demoni, numai prin cuvant ii gonea. Si era foarte slavit pentru viata lui cea imbunatatita, ca numele lui a ajuns chiar pana la imparat. Iar imparatul, trimitand dupa dansul, a poftit sa se invredniceasca de rugaciuni de la dansul.

    Deci, imparatul vorbind cu el si mult folos luand de la dansul, i-a daruit lui aur, iar el a primit. Si, mergand intru ale sale, egumenul a inceput a cumpara cu dobanda, boi si cai si argati a tocmit. Dupa aceea, a adus la dansul, ca de obicei, un indracit, ca sa goneasca demonul. Si a zis staretul catre diavol: "Iesi din zidirea lui Dumnezeu." Si i-a zis lui dracul: "Nu te voi asculta pe tine." Iar staretul i-a grait lui: "Pentru ce?" Iar demonul i-a zis lui: "Iata, te-ai facut si tu ca unul din noi, ca lepadand grija cea spre Dumnezeu, te indeletnicesti intru cea lumeasca grija. Pentru aceea, dar, nu voi iesi, ca de acum n-ai putere asupra mea."

    Vedeti dar, cum incepatorul rautatii, diavolul, se sarguieste totdeauna si inseteaza, ca, de i-ar fi cu putinta, pe toti oamenii la osanda sa-i duca. Deci, pe unii ii sminteste, iar pe altii prin simtire ii inseala, ca sa nu poata scapa nici un om din mainile lui. Insa, iubitorul de oameni Dumnezeu si pe acest mestesug al lui, cu totul inselator, ni l-a aratat noua aievea, prin dumnezeiestile Scripturi. Drept aceea, si acum, adica, aratam cu dinadinsul unele din acele multe feluri de inselaciuni ale lui. Si anume, ca precum marturisesc parintii cei de Dumnezeu purtatori, el, diavolul, inseala mintile celor care se apropie de el. Dumnezeului nostru, slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 

Preacuviosului parintelui nostru Iulian

 

În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea Sfântului Prooroc Ioil.

Acesta se tâlcuieşte dragostea Domnului, sau începătura, sau pârga lui Dumnezeu. El era din seminţia lui Ruvim, din satul Metomoran; şi proorocind despre foametea şi încetarea jertfelor legii şi despre patima dreptului prooroc, prin care s-a înnoit spre mântuire tot pământul, a murit şi s-a îngropat în pământul lui.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Uar (Var) şi a celor ce erau împreună cu dânsul, şapte dascăli, precum şi a fericitei Cleopatra şi a fiului ei Ioan.

Acesta a fost în zilele împăratului Maximian (către 304), în Egipt, de neam mare şi luminat şi drept măritor. Deci fiind la închisoare oarecare şapte sfinţi, multă vreme le-a purtat de grijă Sfântul Uar, în toate zilele. Şi săvârşindu-se unul dintre acei şapte, a trecut sfântul în locul aceluia; şi mergând la guvernator cu ceilalţi dimpreună, a fost bătut cu toiege, şi i-au strujit coastele mult şi într-aceste chinuri cinci ceasuri aflându-se cu răbdare, pe lemn fiind pironit, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.

Tot în această zi, şase Cuvioşi Mucenici din pustie, care dimpreună cu Sfântul Uar s-au nevoit şi care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, Sfântul sfinţitul Mucenic Sadot şi cei dimpreună cu dânsul, o sută şi douăzeci de mucenici, care s-au săvârşit în Persida.

Împărăţind Savorie în ţara perşilor, sfântul părintele nostru acesta, fiind acolo episcop, la o eparhie a împărăţiei lui, şi învăţând pe poporul lui Dumnezeu câte trebuie spre folosinţa sufletească, botezând şi pe unii din perşi fără de sfială, a fost pârât la împăratul; şi fiind adus înaintea lui, şi nesupunându-se a se închina soarelui şi lunii, apei şi focului, întâi l-au bătut cu toiege. Apoi i-au scos o fâşie din frunte până la unghiile picioarelor, de un deget de lată; şi iarăşi l-au bătut cu vine de bou şi l-au tăvălit peste spini şi peste scai de cei ghimpoşi, şi l-au strâns într-un teasc cu vârtej. Deci, răbdând acestea toate vitejeşte, spre mai multă mânie a aţâţat pe împăratul, şi băgându-l în temniţă, iarăşi l-a scos la întrebare. Şi aflându-se sănătos peste tot trupul, l-a spânzurat cu capul în jos, şi l-a pătruns peste tot trupul cu ţepi de fier arse. Şi sfântul socotind acestea întru nimica, a auzit pe împăratul înfricoşându-l mai vârtos, şi zicându-i că-i va risipi membrele trupului. Iar sfântul i-a răspuns, zicând: "Eu cred lui Dumnezeu, că creştinii vor împărţi moaştele mele şi cine va chema pe Dumnezeu prin numele meu va afla mântuire". Şi îndată i-au tăiat limba. Iar sfântul întinzându-şi mâinile şi ochii la cer, şi rugându-se întru sine a auzit glas din cer, zicându-i: "Plinitu-ţi-s-a cererea, şi iată vei grăi". Şi crescându-i altă limbă, mărea pe Dumnezeu. Aceasta văzând popoarele s-au spăimântat şi au crezut în Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, o mie şi şaptezeci de bărbaţi, şi alte două sute. Deci văzând împăratul, că vin mulţi prin mijlocirea lui către Hristos Dumnezeul nostru, a poruncit să-i taie capul; de vreme ce şi alţii mulţi au strigat zicând: "Împărate, şi noi suntem creştini"; şi a dat şi asupra lor judecata cea mai de pe urmă, şi luându-i slujitorii i-au adus la locul junghierii. Deci, făcând sfântul rugăciune şi însemnându-i cu semnul cinstitei şi de viata făcătoarei Cruci, fiind o sută douăzeci, întâi a fost tăiat capul Sfântului Mucenic Sadot, apoi ale celorlalţi, şi toţi şi-au luat cununile muceniciei.

Tot în această zi, Sf. Leontie filozoful care în pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, Sfinţii Felix preotul şi Eusebie diaconul care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, Cuviosul părintele nostru Ioan, făcătorul de minuni, care la muntele Rila (Bulgaria) s-a nevoit şi a zidit mănăstirea de acolo, şi care în pace s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

 

Pomenirea Sfantului Prooroc Ioil (850. i.d.H.)

    Proorocul Ioil a trait cu opt sute de ani inainte de Intruparea lui Hristos. Ca nume, Ioil insemneaza "dragostea lui Dumnezeu" si el a proorocit dupa intoarcerea evreilor din Babilon.

    Tot ce avem de la Proorocul Ioil este o carte de patru capitole, care se afla in Biblie. Doua proorociri arata noutatea, intre profeti, a Proorocului Ioil. Intai, proorocia despre Ziua Domnului, adica despre ziua judecatii din urma a tuturor popoarelor. Dumnezeu este drept si fara pocainta nu se poate mantui nimeni. Poporul lui Dumnezeu se va mantui prin post si rugaciune, caci ele fac milostiv pe Dumnezeu. Ca simbol al judecatii din urma, Ioil descrie urgia unei navaliri de lacuste si cheama poporul sa se intoarca la Dumnezeu. Cat despre judecata, ea va avea loc la Ierusalim, in Valea lui Iosafat sau Valea Judecatii.

    A doua noutatea proorociei sale este fagaduinta mantuirii, prin revarsarea Duhului Sfant peste lume, inainte de ziua judecatii. Ca zice Proorocul: "Iata vin zilele, zice Domnul, cand voi turna din Duhul meu peste tot trupul si fiii si fiicele voastre vor prooroci si cei mai tineri ai vostri vedenii vor vedea si batranii vostri vise vor visa. Inca si peste slugile mele si peste slujnicele mele voi turna, in acele zile, din Duhul si vor prooroci. Si tot cel ce va chema numele Domnului, se va mantui." In Cuvantul sau la Pogorarea Duhului Sfant, Apostolul Petru arata ca, o data cu nasterea Bisericii, Dumnezeu pune inceput revarsarii Duhului Sfant peste toata lumea. Si asa, proorocind pana la adanci batraneti, Ioil Proorocul s-a mutat la Domnul, cu pace, si a fost ingropat in pamantul sau.
 

 

Intru aceasta zi, pomenirea Sfantului Mucenic Uar si a celor dimpreuna cu el,
si pomenirea Fericitei Cleopatra si a fiului ei Ioan (†304).

    Acest Sfant Uar a trait in zilele imparatului Maximian Galeriu (293-311), nascandu-se in Egipt, din neam mare, luminat si drept credincios. Deci, fiind la inchisoare oarecare sapte sfinti, multa vreme Uar le purta lor de grija in toate zilele. Si, murind unul din acesti sapte, s-a pus Uar le purta lor de grija in toate zilele. Si, murind unul din acesti sapte, s-a dus Uar singur in locul aceluia. Deci, mergand la stapanitor cu ceilalti impreuna, a fost mai intai batut cu toiege si multa vreme, i-au strujit coastele. Si intr-aceste chinuri aflandu-se vreme de cinci ceasuri si pe lemn fiind pironit, Uar si-a dat cinstitul si sfantul sau suflet in mainile Domnului. Iar slujitorii, socotind ca este inca viu, bateau si chinuiau trupul cel mort. Vazand apoi ca murise, l-au pogorat de pe lemn, si, dupa porunca dregatorului, scotandu-l afara din cetate, l-au aruncat pe el spre mancare cainilor, unde se arunca starvurile celor necuvantatoare.

    Si era acolo o vaduva, anume Cleopatra, de neam din Palestina, al carei barbat murise, fiind capitan de oaste in Egipt. Si mai avea ea un fiu, anume Ioan, prunc mic fiind. Aceasta, pe cand Sfantul Uar era in chinuri, privea de departe la patimirea lui, si crestina fiind, suspina si isi batea pieptul sau. Iar dupa ce au aruncat trupul lui afara din cetate, ea, sculandu-se noaptea, a luat pe niste slugi ale sale si, ducandu-se a aflat mult patimitul trup al Sfantului Uar si, ducandu-l in casa ei, a sapat mormant in camera ei, langa pat si acolo l-a pus pe el.

    Iar a doua zi, stapanitorul a scos din temnita pe ceilalti Mucenici si, mult chinuindu-i pe ei, i-a taiat cu sabia si i-a aruncat afara din cetate. Iar trupurile lor, tot noaptea, alti tainuitori crestini le-au dat ingroparii. Si Cleopatra in toate zilele aprindea lumanari si dadea cu miresme la mormantul Sfantului Uar, avandu-l pe el mare folositor pentru sine, si catre Dumnezeu mijlocitor. Si, trecand cativa ani si alinandu-se prigoana, a voit Cleopatra sa se intoarca in patria sa si se gandea cum ar putea sa ia cu sine moastele Sfantului Uar. Deci, a pregatit un dar si a rugat pe stapanitorul, printr-un oarecare mijlocitor, zicand: "Barbatul meu a fost dregator in oaste si a murit aici in slujba imparateasca. Iar eu, vaduva si straina fiind, voiesc ca sa ma intorc in patria mea intre rudeniile mele. Deci, sa-mi poruncesti mie, stapanul meu, sa iau cu mine moastele iubitului meu barbat si, inmormantandu-l la mosia mea, intre stramosii mei, sa-l pun pe el, cu cinstita ingropare, ca voiesc ca, si dupa moarte, sa nu ma despart de el. Si aceasta a facut-o femeia ca nu cumva crestinii instiintandu-se ca ea duce din cetate moastele Sfantului Mucenic, sa o opreasca pe ea sa ia de la dansa acea comoara de mult pret. Deci, stapanitorul, luand darul ei, a poruncit ca sa fie dupa cererea ei. Iar ea, in locul barbatului sau, a luat moastele Sfantului Uar si le-a mutat pe ele, ca pe o vie din Egipt, in Palestina, in satul sau ce se numea Edra, care este aproape de Tabor si le-a pus cu parintii sai. Si apoi, in toate zilele, iesea la mormant si tamaia, aprinzand lumanari. Acest lucru vazandu-l, ceilalti crestini ce vietuiau acolo au inceput a merge cu dansa la Sfantul si a-si aduce pe bolnavii lor, care, cu rugaciunile Sfantului Uar, castigau tamaduiri la mormantul lui. Si s-a facut tuturor crestinilor stire de Sfantul Uar si toti alergau cu credinta la mormantul lui.

    Iar Cleopatra, vazand ca se aduna crestinii spre rugaciune la mormantul Sfantului, s-a gandit sa zideasca o biserica in numele lui si ceea ce ea a gandit, aceea a si facut. Iar fiul ei Ioan, crescand in varsta, Cleopatra se sarguia ca sa-l trimita in oastea imparatului si a cerut, prin oarecare mijlocitori, de la imparatul, si a castigat o dregatorie pentru fiul ei. Ca, pe cand se zidea biserica, s-a trimis de la imparatul fiului ei scrisoare pentru oase si brau, spre cinstita dregatorie ostaseasca. Iar ea a zis: "Sa nu se imbrace acum fiul meu in cele ostasesti, nici sa mearga la slujba imparateasca, pana ce se va sfarsi Casa lui Dumnezeu. Ca voiesc ca, impreuna cu mine, fiul meu sa duca patul Sfantului Mucenic, iar, dupa aceea, va implini porunca imparateasca. Deci, sfarsindu-se biserica, a chemat  episcopii si preotii si calugarii si, luand din mormant cinstitele moaste ale Sfantului Mucenic, le-au pus pe un pat de mult pret. Iar deasupra moastelor au pus braul, si haina cea ostaseasca, cu care avea sa se imbrace fiul ei, ca sa se sfinteasca de moastele Sfantului. Si l-a rugat ea cu deadinsul pe Sfantul ca sa fie in ajutor fiului ei, pe care toti arhiereii si preotii cei adunati l-au binecuvantat. Si s-a adunat si multime de popor crestinesc fara de numar si asa, impreuna cu Cleopatra si fiul ei, luand patul cu moastele, le-au dus la biserica. Si sfintita fiind biserica, au pus moastele Sfantului in jertfelnic si se savarsi dumnezeiasca Liturghie. Iar Cleopatra, cazand inaintea moastelor Sfantului Uar, se ruga zicand: "Rogu-ma tie, purtatorule de chinuri al lui Hristos, sa ceri pentru mine de la Dumnezeu ceea ce-I va fi Lui placut si mie de folos, asemenea si pentru fiul meu. Ca nu indraznesc sa cer mai mult decat ceea ce singur El voieste. El stie ce este noua de trebuinta. Voia Lui cea buna, desavarsit sa se savarseasca intru noi."

    Iar, dupa sfarsitul sfintei slujbe, s-a facut ospat mare celor adunati si ea insasi cu fiul ei slujea celor ce sedeau, si a poruncit fiului ei sa nu guste nimic pana seara, pana ce se va termina masa si osapatul, si sa manance dupa aceea din ceea ce va ramane. Deci, slujind, fiul ei s-a imbolnavit napraznic si s-a dus la patul sau. Iar dupa ce s-au ridicat toti de la pranz, a venit Cleopatra, chemand pe fiul ei, ca sa manance cu dansa din ramasitele de la pat. Iar Ioan nu putea nici un cuvant sa graiasca, avand trupul cuprins de caldura. Si, vazand pe fiul ei bolnav, a zis: "Viu este Domnul, nici eu nu voi pune bucate in gura mea, pana ce voi vedea ce se va face cu fiul meu." Si sedea langa el, racorindu-i, pe cat ii era cu putinta vapaia cea din boala, cu durere in inima pentru unul nascut fiul ei. Iar la miezul noptii, a murit tanarul, lasand nemangaiata plangere mamei sale, care, cu amar plangand, a alergat la biserica Sfantului Uar si, cazand la mormantul lui striga: "Oare aceasta mi-ai rasplatit mie, care atata m-am ostenit pentru tine, o placutule al lui Dumnezeu? Oare acest fel de ajutor mi-ai fost mie, care am defaimat pe barbatul meu pentru tine? Si la acest ajutor m-am asteptat eu de la tine? Ai omorat pe unul nascut fiul meu, ai pierdut nadejdea mea, ai luat lumina ochilor mei. Ca, cine ma va hrani la batranete? Cine ma va ingriji la moartea mea? Sau cine va da mormantului trupul meu? Mai bine imi era, eu insami sa fi murit decat sa-l vad mort pe prea iubitul meu fiu, tanar fiind, ca o floare vestejita inainte de vreme. Deci, sau pe fiul meu da-mi-l, precum oarecand Elisei pe fiul samaritencei, ori si pe mine indata sa ma iei. Ca nu pot sa vietuiesc in necazul meu cel amar." Asa strigand ea, cu plangere la mormant, a adormit putin, de multa ei osteneala si de necazul ei cel mare.

    Si i s-a aratat ei in vis Sfantul Uar, tinand pe tanar in bratele sale. Si erau amandoi luminati ca soarele, iar hainele lor albe ca zapada, incinsi cu braie de aur si cununi avand pe capetele lor, cu negraita podoaba. Iar fericita Cleopatra, vazandu-i pe ei, s-a pornit a se inchina lor, dar Sfantul Uar a ridicat-o pe ea, zicandu-i: "O, femeie, pentru ce strigi impotriva mea? Au, doara, am uitat eu facerile tale de bine pe care mi le-ai lucrat mie in Egipt si pe cale? Sau, socotesti ca n-am simtit cand ai luat trupul meu dintre starvurile cele dobitocesti si le-ai pus in camara ta? Au, nu ascult eu totdeauna rugaciunile tale? Au, nu ma rog eu pentru tine lui Dumnezeu? Mai intai m-am rugat lui Dumnezeu, este adevarat, pentru neamul tau, cu care impreuna m-ai pus in mormant, ca sa li se ierte lor pacatele. Apoi, pe fiul tau l-am luat in oastea imparatului ceresc. Au, nu tu singura m-ai rugat aici, ca sa-ti cer tie, de la Dumnezeu ceea ce Ii este Lui placut, iar tie si fiului tau de folos? Deci, am rugat pe bunul Dumnezeu si a binevoit, dupa a Sa negraita bunatate, ca sa faca pe fiul tau, ostas al Sau, in ostile cele ceresti; si iata, fiul tau, precum vezi, este unul din cei ce stau inaintea inaltului Sau scaun, iar, de voiesti, ia-ti-l pe el si-l trimite la slujba imparatului celui pamantesc si vremelnic, de vreme ce nu voiesti sa slujeasca fiul tau Imparatului celui ceresc si vesnic."

    Iar tanarul, in bratele lui Uar sezand, a cuprins pe Uar, zicand: "Nu stapanul meu, nu asculta pe maica mea, nu ma da in lumea cea plina de nedreptate si de toata faradelegea, dintru care, prin venirea ta, m-am izbavit. Nu ma izgoni pe mine, parinte, de la impartasirea si din petrecerea cea cu sfintii." Iar, catre maica sa, a zis: "De ce strigi asa, o, maica? Eu la imparatul Hristos in oaste sunt randuit si mi s-a dat mie sa stau inaintea Lui, dimpreuna cu ingerii din cer, iar tu, acum, ceri sa ma iei pe mine de la imparatie la saracie?" Si fericita Cleopatra, vazand pe fiul ei imbracat in randuiala ingereasca, a zis: "Luati-ma, dar, si pe mine cu voi, ca si eu sa fiu cu voi." Iar Sfantul Uar i-a zis: "Si aici fiind, esti cu noi, deci mergi acum cu pace, iar dupa o vreme, cand Domnul va porunci, vom veni si te vom lua pe tine." Si, acestea zicand, nevatamati s-au facut de la ochii ei. Iar ea, venindu-si intru sine, si-a aflat plina inima ei de negraita bucurie. Si a spus acel vis preotilor, cu care impreuna au ingropat cu cinste pe fiul ei, langa mormantul Sfantului Uar, acum neplangand, ci veselindu-se in Domnul. Dupa aceasta, si-a impartit averile sale celor ce le trebuiau, iar ea, lepadandu-se de lume, vietuia langa biserica Sfantului Uar, slujind lui Dumnezeu, in post si in rugaciune, ziua si noaptea. Si in toate Duminicile, cand se ruga, i se arata ei Sfantul Uar si cu fiul ei, intru mare slava.

    Iar dupa sapte ani ai vietii sale, in acest fel, fericita Cleopatra a adormit cu pace in Domnul si s-a pus trupul ei in biserica Sfantului Uar, langa fiul ei Ioan. Iar sfantul ei suflet, impreuna cu Sfantul Uar si cu Ioan sta in ceruri intru veselie, inaintea lui Dumnezeu, Caruia se cuvine slava in vecii vecilor! Amin.

 
 
 

Intru aceasta zi, Cuvand din Limonar,
despre demonul care a jucat inaintea unui calugar si a pierit din pricina Psalmului 67.

    Cuviosul Pavel, egumen la o viata de obste din Teogni, spunea fratilor: Am auzit pe un oarecare batran zicand: Sezand eu odinioara in chilia mea si lucrand lucrul mainilor mele, cantam Psaltirea pe de rost si am vazut un copil de turc, intrand pe usile mele, imbracat in haine lautaresti si cu ciucuri. Si, stand inaintea mea, a inceput a juca in vreme ce eu cantam Psaltirea si dormitam. Si, mi-a zis mie: "Mosule, oare iti joc bine?" Si iarasi imi zicea: "Oare iti plac eu tie si-ti place si cum joc?" Si, neraspunzand cu nimic catre dansul, mi-a zis mie: "Socotesti, calugare, ca faci mare lucru in viata ta? Dar, de vreme ce faci aceasta cu lenevire, ca citesti si gresesti in Psalmul 67, pentru aceea am indraznit de am intrat la tine." Iar eu, sculandu-ma, zicea batranul, m-am inchinat lui Dumnezeu si am inceput a zice: "Sa se scoale Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui!" (Ps. 67, 1) Si atunci indata s-a stins.

    Deci, aceasta stiind-o, fratilor, cu luare aminte sa cititi Psaltirea, ca sa nu fie de bucurie vrajmasului, Dumnezeului nostru, slava!