vineri, 11 octombrie 2024

Sf. Ap. şi Evanghelist Luca; Sf. Mc. Marin cel Bătrân; Duminica a 20-a după Rusalii; Ap. Galateni 1, 11-19; Ev. Luca 7, 11-16 (Învierea fiului văduvei din Nain); glas 3, voscr. 9 18 Octombrie

 

În aceasta luna, în ziua a optsprezecea, pomenirea Sfântul Apostol si Evanghelist Luca.

Luca apostolul si evanghelistulLuca marele apostol si evanghelist, a fost din Antiohia Siriei celei mari, doctor cu mestesugul, având si stiinta zugraviei desavârsit. Acesta aflându-se în Teba Beotiei si doctorind pe vremea împaratului Tit Claudie, a aflat pe Sfântul Apostol Pavel si crezând în Hristos, a parasit ratacirea cea parinteasca, si lasându-se de tamaduirea cea trupeasca, s-a apucat de cea sufleteasca. A scris si Evanghelia sa catre oarecare dregator anume Teofil, care crezuse în Hristos, dupa cum o stia de la Sfântul Apostol Pavel. Dupa aceea a scris si Faptele Apostolilor catre acelasi Teofil.

Apoi dupa ce s-a dus de la Roma si a lasat pe fericitul Pavel, a umblat învatând toata Grecia si ajungând, precum se spune la optzeci de ani, a raposat cu pace; iar în locul în care a fost îngropat trupul lui, marind Dumnezeu pe apostolul lucratorul sau, a plouat colurie deasupra mormântului lui, spre semnul mestesugului lui cel doctoricesc. (Caci coluria este o doctorie alcatuita din picaturi de apa de trandafiri si din alte feluri, folositoare la boala ochilor). Pentru care a fost cunoscut si mai mult mormântul lui de toti. Iar Constantie feciorul marelui Constantin a adus de la Teba moastele lui prin mijlocirea lui Artemie marele duce al Egiptului, care si mucenic s-a facut, si le-a pus în biserica Sfintilor Apostoli, sub sfânta masa, împreuna cu ale lui Andrei si ale lui Timotei. Si se spune despre dânsul ca el a zugravit întâi icoana Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, tinând în brate pe Domnul nostru Iisus Hristos, cu mestesugul zugravirii cu ceara si alte doua si cum ca le-a dus apostolul la Maica Domnului sa le vada, si aceasta ar fi zis: "Harul Celui nascut din mine, prin mine sa fie cu dânsele. Asemenea si icoanele sfintilor mai marilor apostoli". Si de atunci s-a împartit în toata lumea un lucru bun ca acesta, ortodox si întru totul cinstit.

Acatistul Sfântului Apostol și Evanghelist Luca

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Apoi:

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).

Apoi:

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)

Condacul 1

Ucenic făcându-te Cuvântului lui Dumnezeu, împreună cu ceilalți Apostoli, ai luminat tot pământul și negura necu­noștinței ai izgonit-o, precum Sfinții ucenici Ioan, Marcu și Matei, scriind dumnezeiasca Evanghelie a lui Hristos pentru noi, care îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Icosul 1

Ca un înger al Domnului Hristos te-ai arătat, Sfinte, și ai mers pe urmele Sale, însoțindu-L peste tot, precum cei doisprezece Apostoli. Sufletul ți s-a luminat, gândirea a devenit mai cuprinzătoare, bucuria te-a cuprins, pentru care I-ai dăruit inima ta, plină de dragostea Lui. Drept aceea, noi te lăudăm, grăind:
Bucură-te, odraslă a vestitei cetăți a Antiohiei;
Bucură-te, cel înzestrat de Dumnezeu cu mulți talanți;
Bucură-te, cel ce din tinerețe ai ajuns medic iscusit;
Bucură-te, cel ce și arta pic­turii ai deprins-o cu bucurie;
Bucură-te, adânc cunoscător al învățăturilor folositoare;
Bucură-te, cel ce prin ele L-ai căutat pe Dumnezeul necunoscut;
Bucură-te, cel ce pe Acesta L-ai aflat în Iisus Hristos;
Bucură-te, cel ce ai urmat pe Doctorul tuturor;
Bucură-te, cel chemat de Dum­nezeu la lumina Adevărului;
Bucură-te, cel ales dintre cei învățați, ca marele Pavel;
Bucură-te, pildă a medicilor creștini;
Bucură-te, dreptar al icona­rilor ortodocși;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apos­tole înțelepte!

Condacul 2

Părtaș al propovăduirii lui Hristos ai fost, Apostole Sfinte, urmându-L îndeaproape și sor­bindu-I cu bucurie cuvintele. Îl ascultai cu neclintită hotărâre de a-I fi ucenic până și în su­ferințe; pentru care, împreună cu cei șaptezeci de ucenici și cu cei doisprezece Apostoli, I-ai cântat: Aliluia!

Icosul 2

N-ai uitat minunile pe care le făcea Domnul Iisus, ci, cu puterea înțelepciunii, cu care El te-a dăruit, L-ai lăudat în scrie­rile tale. Mai apoi, întâlnindu-l pe Apostolul Pavel, te străduiai să înțelegi cuvântul lui Hristos, propovăduit de acesta, pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, ucenic harnic al Apostolului neamurilor;
Bucură-te, cel ales de el ca însoțitor în propovăduire;
Bucură-te, cel ce, din dragoste pentru Hristos, ai însemnat în scris viața Lui;
Bucură-te, cel ce ai întrebat despre aceasta pe martorii vieții Lui;
Bucură-te, cel ce ai mărturisit în scris dreapta ta credință în Hristos;
Bucură-te, cel ce ai scris o Evanghelie și Faptele Apostolilor;
Bucură-te, propovăduitor al mântuirii în Macedonia și Ahaia;
Bucură-te, cel dăruit cu bună­tate, milă și iertare;
Bucură-te, cel ce, prin acestea, te-ai asemănat Evanghelistului Ioan;
Bucură-te, cel ce slava lui Dumnezeu ai vestit-o;
Bucură-te, cel ce, după Hristos, l-ai avut și pe Pavel învățător;
Bucură-te, cel ce ai luminat, cu harul, toată lumea;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apos­tole înțelepte!

Condacul 3

Revărsând din suflet cuvinte duhovnicești, om îndumnezeit te-ai arătat, luminătorule care răspândești strălucirea harului și ne îndemni spre fapte bune, plăcute Domnului. Pentru aceasta îndrăznim, împreună cu tine, a-I cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Visternic al darurilor cerești ale lui Hristos ai fost, prea­lăudate Apostole Luca, de la începutul propovăduirii și până la sfârșitul vieții tale, precum dascălul tău, marele Pavel, lu­minând neamurile păgâne, care te-au lăudat cu aceste cuvinte:
Bucură-te, făclie călăuzitoare celor din întuneric;
Bucură-te, dumnezeiască masă ce pui înainte Pâinea vieții;
Bucură-te, pahar plin de harismele Preasfântului Duh;
Bucură-te, văzător de Dum­nezeu și următor al Lui;
Bucură-te, slujitor al tainelor lui Hristos;
Bucură-te, cel îndumnezeit prin lucrarea harului;
Bucură-te, doctor al sufletelor și al trupurilor;
Bucură-te, propovăduitor al Legământului celui Nou;
Bucură-te, minunat scriitor al celor dumnezeiești;
Bucură-te, cel asemenea Sfin­ților doctori fără de arginți;
Bucură-te, cunoscător al lucrării virtuților;
Bucură-te, de Dumnezeu grăi­torule;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apos­tole înțelepte!

Condacul 4

Cu înțelepciunea lui Dum­nezeu fiind insuflat, ai vindecat sufletele și trupurile oamenilor, doctore și Apostole, chemându-i la credința adevărată în Iisus, Dumnezeu – Omul, Răscumpă­rătorul nostru, care ți-a dăruit iscusință și har. Pentru aceasta, împreună cu toți Apostolii Săi I-ai cântat: Aliluia!

Icosul 4

Împodobit fiind cu diadema dumnezeieștii lumini, ai mers alături de Domnul și, trăind din plin Evanghelia, ai putut apoi să o scrii. Spre lauda și propovă­duirea Cuvântului lui Dum­nezeu, ai rânduit cunoștințele căpătate de-a lungul anilor și, sub insuflarea Sfântului Duh, ai înfățișat limpede cele petrecute. Pentru aceasta îți mulțumim cu aceste cuvinte de laudă:
Bucură-te, tămăduitor al pa­timilor sufletului;
Bucură-te, sfeșnic ce strălu­cești lumină înțelegătoare;
Bucură-te, trăitor și bineves­titor al credinței;
Bucură-te, văzător adevărat al învățăturilor sfinte;
Bucură-te, stâlp neclătinat al creștinătății;
Bucură-te, turn nesurpat al Bisericii;
Bucură-te, luminător dum­nezeiesc al lumii;
Bucură-te, Apostol al lui Hristos dintre cei 70;
Bucură-te, scriitor al lucrării apostolice;
Bucură-te, învățător al cre­dinței adevărate;
Bucură-te, îndrumător al su­fletelor pe calea mântuirii;
Bucură-te, ajutător al mân­tuirii noastre;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apos­tole înțelepte!

Condacul 5

Cu undița de binevestitor i-ai tras la limanul adevărului pe cei aflați în adâncul necunoștinței, scoțându-i ca pe niște pești, prin dumnezeiasca luminare a cuge­tului lor adormit, apoi, ca pe niște copii nou-născuți, i-ai crescut duhovnicește, învățându-i cele sfinte; iar ei, de bucurie, au slăvit pe Domnul într-un glas, cântându-I: Aliluia!

Icosul 5

Te-ai străduit necontenit să chemi la Hristos sufletele oamenilor, îndemnându-i să facă binele și să se lase cuprinși de dragostea Domnului Iisus, vindecătoare a multor patimi. Prin rugăciunile tale i-ai ajutat spre aceasta, iar ei s-au făcut împlinitori cuvintelor tale și ți-au cântat:
Bucură-te, lauda antiohienilor;
Bucură-te, ucenic al Sfântului Pavel;
Bucură-te, Evanghelist mult învățat;
Bucură-te, doctor bine pregătit;
Bucură-te, binevestitor al lui Hristos;
Bucură-te, dascăl cuvintelor de lumină;
Bucură-te, apărător al credinței în fața păgânilor;
Bucură-te, pildă de viață sfântă arătată credincioșilor;
Bucură-te, biruitor al învățăturilor păgânești;
Bucură-te, lumină cerească pentru creștini;
Bucură-te, învățător al credinței adevărate;
Bucură-te, purtător al harului dumnezeiesc;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 6

Propovăduind preaslăvitele minuni ale lui Hristos, prin viu grai și prin scris, ai luminat pe cei care te ascultau și ai adus Domnului laudă, alungând din inimi îndoiala. Descoperindu-li-se adevărul, aceștia au lepădat înșelăciunile diavolești, împlinind poruncile Domnului și cântându-I: Aliluia!

Icosul 6

Ai străbătut lumea propovăduind Evanghelia lui Hristos și ai scos pe păgâni din înșelăciune, devenind învățătorul lor adevărat. Cuprinși de uimire și de bucurie te-au urmat, făcându-se împlinitori credinței tale celei purtătoare de viață, aici pe pământ, dar și în veșnicie. Pentru care, ți-au cântat aceste laude:
Bucură-te, cel ce ai adus pe mulți păgâni la Hristos, prin sfântul botez;
Bucură-te, cel ce, prin Evanghelie, i-ai adus pe ei la lumină;
Bucură-te, stricător al înșelăciunii idolești;
Bucură-te, luminător al neamurilor;
Bucură-te, vindecător al multor boli;
Bucură-te, înțelept luminător de suflete;
Bucură-te, teolog al Întrupării Cuvântului;
Bucură-te, scriitor al vieții Domnului Hristos;
Bucură-te, cel ce ai descris minunile, Pătimirile, Învierea și Înălțarea Lui;
Bucură-te, cel ce ai descris Pogorârea Sfântului Duh;
Bucură-te, cronicar al vieții Bisericii după Cincizecime;
Bucură-te, vas ales al Sfântului Duh – Mângâietorul;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 7

Scripturile cele de Dumnezeu insuflate, de la cei 12 apostoli le-ai învățat, îmbogățindu-ți mintea și propovăduindu-L apoi pe Hristos, cu negrăită bucurie. Ele te-au luminat în propovăduirea ta și la ele trimiteai pe cei greu de înduplecat, ca toți să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Pe Hristos Domnul L-ai cunoscut îndeaproape, sfințindu-te alături de El. Împărtășește-ne și nouă această sfințenie, prin care vom dobândi harul Său izbăvitor, căpătând putere asupra vrăjmașilor noștri văzuți și nevăzuți, înlăturând de la noi suferințele și primejdiile, ca să-ți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai învățat de la Hristos a crede în Preasfânta Treime;
Bucură-te, cel ce ai învățat de la El cele cerești;
Bucură-te, cel plin de înțelepciune preînaltă;
Bucură-te, propovăduitor al celor mai presus de minte;
Bucură-te, cel ce pe acestea cu osârdie le binevestești;
Bucură-te, împreună-călător cu Pavel, vasul alegerii;
Bucură-te, următor al propovăduirii lui la neamuri;
Bucură-te, cel ce ai scris despre taina zămislirii Cuvântului întrupat din Fecioară;
Bucură-te, cel ce ai scris despre Înălțarea lui Hristos întru slavă;
Bucură-te, învățător al Bisericii;
Bucură-te, dascăl al harului dumnezeiesc;
Bucură-te, propovăduitor al faptelor Apostolilor;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 8

Evanghelia ta, Sfinte Apostole Luca, arată pe Răsăritul Cel de sus, Care a zidit lumea din nimic, apoi a cercetat-o; S-a smerit, pogorându-Se din cer și întrupându-Se ca Om; a făcut nenumărate minuni; S-a răstignit și a înviat, ca să răscumpere greșeala primului om, Adam. Bucurându-ne de întruparea Sa și uimindu-ne de marea Sa smerenie izbăvitoare dar și de dumnezeieștile tale cuvinte, inspirate de Dumnezeu, Îi cântăm lui Hristos: Aliluia!

Icosul 8

Călătoreai împreună cu Apostolul Cleopa spre Emaus, vorbind aprins despre mironosițele, care n-au găsit pe Domnul în mormânt ci pe un înger, care le-a vestit Învierea Lui. Iisus Însuși vi S-a alăturat apoi, dar nerecunoscându-L decât la frângerea pâinii, mult te-ai bucurat de clipele acelea sfinte, întipărindu-ți în minte cele petrecute și descriindu-le în Evanghelia ta, pentru care te lăudăm cu aceste cuvinte:
Bucură-te, călător împreună cu Apostolul Cleopa;
Bucură-te, cel însoțit pe drum de Însuși Hristos, Cel înviat;
Bucură-te, doritor de a te încredința despre Învierea Domnului;
Bucură-te, cel ce ai ascultat cu bucurie prorociile despre cele petrecute;
Bucură-te, cel ce îți umpleai sufletul vorbind despre Iisus-Pătimitorul;
Bucură-te, cel ce poftindu-L la cină, prin frângerea pâinii L-ai recunoscut;
Bucură-te, vestitor către Apostoli despre arătarea Domnului la Emaus;
Bucură-te, cel ce ai văzut și arătarea Lui la Ierusalim, vorbind cu ucenicii Săi;
Bucură-te, că Hristos a zis ucenicilor Săi: „Pace vouă!”;
Bucură-te, cel ce I-ai văzut mâinile și picioarele străpunse;
Bucură-te, că Apostolii I-au dat pește și fagure de miere spre mâncare;
Bucură-te, de făgăduința Lui că va trimite pe Duhul Sfânt, de la Tatăl;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 9

Împreună cu Maica Domnului și cu Sfinții Apostoli, ai văzut Înalțarea Domnului la cer, rămânând apoi cu toții în Ierusalim și așteptând venirea Duhului Sfânt de la Tatăl. Cu vuiet mare dar neînfricoșător, veniseră limbile de foc și așezându-se ca o diademă pe capetele ucenicilor, nu i-a ars. De aceea, înzestrați cu noi puteri și cunoștințe, L-ați slăvit pe Dumnezeu, cu cântarea îngerilor: Aliluia!

Icosul 9

Te-ai sfințit și tu, alături de primii chemați la apostolie, curățindu-te, cu adevărat, de orice patimă a trupului și a sufletului, și ai pornit la propovăduirea Cuvântului dumnezeiesc, spre luminarea păgânilor. De aceea, noi, bucuroși dar și îndatoritori, îți strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, cel luminat prin har, de razele Duhului;
Bucură-te, cel ce ai vestit iubirea lui Dumnezeu pentru oameni;
Bucură-te, propovăduitor al Evangheliei la neamuri;
Bucură-te, cel ce calea vieții prin suferință ai săvârșit-o;
Bucură-te, iubitor al Domnului, Care a dăruit lumină minții tale;
Bucură-te, cel împodobit cu multe virtuți;
Bucură-te, primitor al luminii celei neapuse;
Bucură-te, cel ce dăruiești tuturor lumină pentru suflet;
Bucură-te, cel înzestrat cu strălucirile harului;
Bucură-te, cel ce te-ai suit pe muntele virtuților;
Bucură-te, cel ce ai văzut tainic slava Domnului;
Bucură-te, cel ce ai înțeles tainele mântuirii întru Hristos;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 10

Grăitor de cele de taină, Sfinte Luca, ești ucenicul cel însuflețit și înțelept al vasului alegerii, Pavel, a cărui laudă o aduc toate Bisericile. Mult ne bucurăm de povețele sale date corintenilor, dar și altora, prin care ei s-au îndreptat în credința lor, fiind pilde pentru noi astăzi. Împreună cu Pavel, L-ai slăvit întotdeauna pe Dumnezeu prin cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul 10

Strălucit-ai lumii ca un soare, doctorule trupesc și sufletesc al oamenilor, alungând duhurile răutății de la cei ce mărturisesc credința lui Hristos, cea ortodoxă. Ascultător al dascălului tău, Pavel, ai îndemnat mulțimile să te asculte și pe tine când propovăduiai. Ne minunăm de puterea harului care se află în tine și de aceea îți aducem cuvinte de laudă:
Bucură-te, cuvântător iscusit al Bisericii;
Bucură-te, cel luminat cu razele Preasfintei Treimi;
Bucură-te, luceafăr care luminezi marginile lumii;
Bucură-te, cel călăuzit de Dumnezeu în toată lucrarea ta;
Bucură-te, cel la care alergăm spre ajutor, când ni se îmbolnăvește sufletul;
Bucură-te, cel ce tămăduiești nu doar sufletul, ci și trupul chinuit de dureri;
Bucură-te, vindecător al patimilor sufletești și trupești, cu doctoria harului;
Bucură-te, împlinitor al poruncilor lui Pavel, Apostolul;
Bucură-te, cel ce împreună cu el ai alungat negura necunoștinței;
Bucură-te, ucenic părtaș al nevoințelor lui Pavel;
Bucură-te, cel vrednic a primi cununi, împreună cu dânsul;
Bucură-te, cel căruia Apostolul neamurilor ți-a adus laude în Epistolele sale;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 11

Fericite Apostole, ai trăit viață sfântă și vrednică, fiind și scriitor al faptelor celor lucrătoare ale harului. Boala necredinței ai vindecat-o cu iubirea ta față de Dumnezeu și de oameni, cărora le-ai arătat drumul cel drept de urmat, întru slăvirea Celui în Treime lăudat, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icosul 11

Înzestrat de Dumnezeu cu darul iconografiei, din evlavie față de Maica Stăpânului Iisus Hristos, ai zugrăvit-o pe Născătoarea de Dumnezeu cu Pruncul în brațe, în trei icoane. Ai pictat apoi încă și alte icoane ale Maicii Domnului, sub chip de Călăuzitoare și Dulcea sărutare a Pruncului. I-ai cinstit și pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, zugrăvindu-le chipul. De aceea, plini de recunoștință, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, primul pictor al chipului Maicii Domnului;
Bucură-te, că arătându-i icoanele sale, Preacurata a zis: Harul Celui născut din mine, să fie prin mine, cu ele;
Bucură-te, cel care ai zugrăvit icoanele mai marilor Apostolilor;
Bucură-te, cel de la care s-a luat obiceiul de a picta chipul Sfinților;
Bucură-te, că, prin icoanele tale, credincioșii sunt înălțați sufletește;
Bucură-te, cel ce ne înveți ca, în necazuri, să alergăm la ajutorul Sfinților din icoane;
Bucură-te, că cinstirea icoanelor a fost apărată de mulți mucenici;
Bucură-te, cel ce ai zugrăvit și chipul dascălului tău, Pavel;
Bucură-te, cel ce l-ai ajutat mult în propovăduirea lui;
Bucură-te, împreună-călător cu Apostolul Cleopa, la Emaus;
Bucură-te, cel numit de Sfântul Pavel împreună-lucrător;
Bucură-te, propovăduitor al Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 12

Însuși Cuvântul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ți-a deschis ușile lăcașurilor cerești, când te-a chemat la Sine, după sfânta propovăduire de pe pământ. Deci, bucurându-te acum, cu Îngerii și cu Sfinții, de vederea slavei Sale, Îi aduci lauda îngerească: Aliluia!

Icosul 12

Ne bucurăm cu duhul de primirea ta în ceruri, prin care s-a întregit ceata Apostolilor care L-au propovăduit pe Domnul. Nu ne uita nici pe noi, cei prea mici de pe pământ și nevrednici de ajutorul tău, ci te roagă preamilostivului Mântuitor să ne ierte multele noastre greșeli, să ne întărească în credință, făcându-ne buni ucenici ai Săi pe noi, care îți cântăm, cu bucurie, unele ca acestea:
Bucură-te, vestitor al lucrării lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ne-ai dăruit luminarea harului prin cărțile tale;
Bucură-te, că scrierile tale ne sunt ca niște table ale Legii Noi;
Bucură-te, învățător al credinței mântuitoare;
Bucură-te, cel trimis de Dumnezeu la neamuri;
Bucură-te, fiu duhovnicesc și medic al marelui Pavel;
Bucură-te, pescar de oameni cu năvodul cuvintelor sfinte;
Bucură-te, martor al lucrării Duhului Sfânt;
Bucură-te, cel ce ai răposat în Domnul cu pace, la 80 ani;
Bucură-te, cel ce, la mormântul tău, reverși doctorie pentru ochi;
Bucură-te, cel ce te-ai asemănat lui Ioan Apostolul, la mormântul căruia se ivește mană binecuvântată;
Bucură-te, cel ales și slăvit de Iisus Mântuitorul;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Condacul 13

O, prealăudate Apostole și Evangheliste Luca, mângâierea celor care așteaptă să le fii mijlocitor înaintea Maicii Domnului și, împreună cu ea, înaintea lui Dumnezeu, primește aceste smerite laude, aduse ție din inimă, și roagă-te lui Hristos să ne dăruiască iertare de păcate, ca să fim izbăviți de focul gheenei și să intrăm în Patria Cerească, unde alături de tine să-I aducem cântarea: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Ca un înger al Domnului Hristos te-ai arătat, Sfinte, și ai mers pe urmele Sale, însoțindu-L peste tot, precum cei doisprezece Apostoli. Sufletul ți s-a luminat, gândirea a devenit mai cuprinzătoare, bucuria te-a cuprins, pentru care I-ai dăruit inima ta, plină de dragostea Lui. Drept aceea, noi te lăudăm, grăind:
Bucură-te, odraslă a vestitei cetăți a Antiohiei;
Bucură-te, cel înzestrat de Dumnezeu cu mulți talanți;
Bucură-te, cel ce din tinerețe ai ajuns medic iscusit;
Bucură-te, cel ce și arta pic­turii ai deprins-o cu bucurie;
Bucură-te, adânc cunoscător al învățăturilor folositoare;
Bucură-te, cel ce prin ele L-ai căutat pe Dumnezeul necunoscut;
Bucură-te, cel ce pe Acesta L-ai aflat în Iisus Hristos;
Bucură-te, cel ce ai urmat pe Doctorul tuturor;
Bucură-te, cel chemat de Dum­nezeu la lumina Adevărului;
Bucură-te, cel ales dintre cei învățați, ca marele Pavel;
Bucură-te, pildă a medicilor creștini;
Bucură-te, dreptar al icona­rilor ortodocși;
Bucură-te, Sfinte Luca, Apos­tole înțelepte!

Condacul 1

Ucenic făcându-te Cuvântului lui Dumnezeu, împreună cu ceilalți Apostoli, ai luminat tot pământul și negura necu­noștinței ai izgonit-o, precum Sfinții ucenici Ioan, Marcu și Matei, scriind dumnezeiasca Evanghelie a lui Hristos pentru noi, care îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Luca, Apostole înțelepte!

Rugăciune

Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, mulțumim Mântuitorului Hristos, Cel ce te-a rânduit scriitor al Evangheliei Sale, prin care mulți au venit la cunoașterea adevărului, au primit înfierea prin botez și au urcat pe treptele sfințeniei. Prin tine și noi am dobândit luminare minții și îndemn de a împlini poruncile Domnului. Ca unul ce ești, prin har și prin iscusință, doctor al sufletelor și al trupurilor, vindecă bolile noastre și dăruiește sănătate sufletelor noastre. Fii ocrotitor și ajutător medicilor creștini, binecuvântând bunele lor lucrări și dăruindu-le cele de folos spre mântuire. Ca unul ce ai înfățișat cel dintâi chipul Preacuratei Născătoare de Dumnezeu și ai primit făgăduința ei că harul lui Hristos va fi cu icoanele ei, fii sprijinitor iconarilor dreptcredincioși, precum și tuturor celor ce-și pun priceperea și meșteșugul în slujirea Bisericii, spre slava lui Dumnezeu și luminarea sufletească a credincioșilor. Ajută-ne să recunoaștem în fiecare om chipul lui Dumnezeu și să zugrăvim tainic în inimi chipul Fiului lui Dumnezeu întrupat, spre a dobândi și asemănarea cu El, pe cât este cu putință. Iar acum, Sfinte Apostole Luca, fiind în fața Preasfintei Treimi, mijlocește pentru noi, cei de pe pământ, ca să primim har și iertare de păcate, precum și viața veșnică fericită, slăvind, împreună cu toți sfinții, pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.

Paraclisul Sfântului Apostol și Evanghelist Luca

Tropar

Glasul al 4-lea

Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule.

Fiind ucenic de taină al Stăpânului Iisus, iubitorul de oameni, de Dumnezeu grăitorule, Luca, cel ce ești scăparea credincioșilor în boli cumplite, primește-ne cererile și vindecă degrab neputințele trupului și toate durerile sufletului, ca să cinstim totdeauna pomenirea ta și să aducem laudă Domnului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

 

Tropar

Glas 1

Podobie: Locuitor pustiei...

Pe Apostolul Luca, cel împreună călător cu marele Pavel și scriitorul cel insuflat de Dumnezeu al Evangheliei a treia, să-l cinstim în cântări, credincioșilor, ca pe un vrednic lucrător al lui Hristos, că, fiind strălucit cu lumina harului, a dăruit lumină lumii, scriind parabolele cele minunate și istorisind întemeierea Bisericii prin venirea Duhului Sfânt.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

al Născătoarei de Dumnezeu, glasul al 4-lea 

Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule.

Ceea ce ai primit în pântecele tău pe Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, Fecioară cu totul fără prihană, al cărei prea cinstit chip l-a zugrăvit cel dintâi dumnezeiescul Luca, doctorul și iconarul, primește rugăciunile celor ce aleargă la lăcașul tău și vindecă degrab neputințele noastre.

 

Psalmul 50

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

 

Canonul

Glasul al 8-lea

Cântarea 1

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Luca, doctor iubitor de Hristos al sufletelor și al trupurilor, mijlocitorule tămăduitor al durerilor, primește cererile rugătorilor tăi și le du degrab Domnului.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cuvântul Tatălui S-a întrupat, din iubire de oameni, și a vindecat rănile neamului omenesc, precum ai istorisit tu în chip preaiînțelept, doctore Luca.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De sus cercetează, Sfinte Luca, și ridică la înălțime inimile și mintea noastră, ale celor ce suferim de felurite neputințe și alergăm cu credință la ocrotirea ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Pântecele tău cer s-a făcut, cea plină de har, ca una ce ai născut pe Hristos, pe Care fă-L milostiv, Maică, spre cei ce cu dragoste laudă acoperământul tău.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut acoperişul bolţii cereşti şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte cu dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, unule Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Dăruiește-mi alinare de multele necazuri, care m-au cuprins deodată și au alungat bucuria inimii mele, și întărește toată ființa mea cea tulburată, prin sfintele tale rugăciuni, Apostole.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Vindecă-mi durerile, ca un doctor preabun, care ai cunoașterea meșteșugului și har de sus, fericite Luca, și învață-mă să-L slăvesc pe Cel ce rânduiește mântuirea mea.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Neplăcută îmi este întunecarea bolilor; pentru aceasta îți cer, Sfinte Luca: Luminează-mi cugetul, ca să pot primi cercetarea aceasta trimisă de Dumnezeu spre mântuirea mea.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Ce dar vom aduce ție, Fecioară, noi pământenii? Că tu ai hrănit ca pe un prunc pe bunul Samarinean, Care a turnat pe toate rănile untdelemn dumnezeiesc și a vindecat vătămările pricinuite de tâlhari.

 

Stihiri

Izbăvește de primejdii pe rugătorii tăi, Luca, purtătorule de Dumnezeu, că toți la tine scăpăm, cerând grabnică tămăduire.

Caută cu milostivire, prealăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu și vindecă durerea sufletului meu.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

 

Sedealna

Glasul al 2-lea

Podobie: Ceea ce ești rugătoare caldă și zid nebi­ruit, izvor de milă și lumii scăpare, cu dina­dinsul strigăm către tine, Născătoare de Dum­nezeu, stăpână: Vino degrab și ne izbăvește pe noi din nevoi, ceea ce ești singura grabnic folositoare.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Fiind ocrotitor și iubitor de oameni, preabunule Luca, tămăduiește și durerile noastre, care ne-au cuprins sufletele și trupurile, și scoate din cumplita tulburare pe cei ce aleargă cu credință la lăcașul tău.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înțeles lucrurile Tale și am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Celor ce cheamă ajutorul tău, Sfinte, dăruiește-le sănătate și bucuria pe care ne-a adus-o, prin întruparea Sa, Dumnezeu-Cuvântul.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Prin cinstitele tale rugăciuni, Sfinte Luca, dăruiește-ne bucurie în locul întristării, alinare în loc de strâmtorare și sănătate în locul neputinței.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Te-ai făcut următor lui Dumnezeu, fericite Evangheliste Luca, revărsând razele tale celor care cer mijlocirea ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Pe tine te-a mărit Domnul, Fecioară Maică, precum ai prorocit, că neamurile te fericesc pe tine, ceea ce ai născut pe Doctorul sufletelor.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu po­run­cile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cuvintele vieții, pe care le-ai scris prin har, înțelepte Luca, dăruiește-le sufletelor noastre, ca să biruim încercările durerilor.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Izbăvește-ne de pornirea spre păcat, care naște durere în trup, și întărește-ne inima întru Dumnezeu, Apostole Luca.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Încetează pedeapsa cea prin felurite dureri și dăruiește-ne răbdare în boli, ca să vedem dumnezeiasca purtare de grijă a Domnului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Prin nașterea ta, Preacurată, ne-ai dezlegat de legăturile potrivnicului și te-ai făcut izbăvitoare pretutindeni din primejdii.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Dom­nul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dum­nezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Înalță-mi cugetul meu cel căzut și alungă norii de la sufletul meu că, iată, suferința bolii și tulburarea gândurilor m-au cuprins, dumnezeiescule Luca, pentru care strig ție: Degrab izbăvește-mă!

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Dăruiește sufletului meu, Sfinte, să se oprească de la făptuirile păcatului celui rușinos, care au puterea obiceiului și nasc drept răsplată durerea, în locul plăcerii pământești, pe care mi-o întind ca pe o momeală.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ridică-i din patul durerii pe toți, cel ce ești doctor și scriitor al învățăturilor tainice, precum Stăpânul Hristos a ridicat mulțime de bolnavi când era pe pământ, și învrednicește-i să strige Lui cu mulțumire: Iubitorule de oameni, slavă pururea milostivirii Tale către noi!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Izvorăște totdeauna vindecări minunate cinstitul tău chip, Maică și Fecioară, pe care în chip înțelept Sfântul Luca, după ce te-a văzut, l-a zugrăvit în icoană și, prin mijlocirea ta, a primit har din binecuvântarea Celui născut al tău, Stăpână.

 

Stihiri

Izbăvește de primejdii pe rugătorii tăi, Luca, purtătorule de Dumnezeu, că toți la tine scăpăm, cerând grabnică tămăduire.

Curată, care pe Cuvântul în chip netălcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L, ca una ce ai îndrăznire de maică.

Doamne, miluiește (de trei ori), 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

 

Condacul

Glasul al 2-lea

Podobie: Ceea ce ești păzitoare creștinilor nebiruită, și mijlocitoare neschimbată către Făcătorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugăciune ale păcătoșilor; ci sârguiește, ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu credință strigăm ție: Grăbește spre rugăciune și te nevoiește spre îmblânzire, ceea ce pururea aperi pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Unind știința cu harul Duhului Sfânt, Luca, vindeci durerile trupului și dăruiești sufletelor cereasca pace; pentru aceasta și acum, noi, cei ce venim cu evlavie la al tău lăcaș, strigăm ție, zicând: Ia aminte spre noi, cei bolnavi, trimite-ne degrab izbăvire și dăruiește luminată bucurie celor ce se roagă ție.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Glasul al 2-lea

Pentru rugăciunile Apostolului Tău, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, același glas:

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

 

Stihira

Glasul al 6-lea

Podobie: Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub sfânt acoperământul tău!

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și, după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.

Doctor preabun ai fost și sfințit scriitor; deci, pleacă urechea ta bine ascultătoare și auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție. Pe doctori binecuvintează-i, pe îngrijitorii bolnavilor întărește-i, celor suferinzi dăruiește-le sănătate și sfințește pe toți cei ce aleargă sub acoperământul tău, iar, ca un iconar fără pereche, zugrăvește pe Hristos în suflete, ca în pace să trecem vremea vieții și să te cinstim după cuviință, Luca cel vrednic de laudă.

Doamne, miluiește (de 12 ori)

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii, cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credința Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Dăruiește putere trupurilor neputincioase, Apostole Luca, cinstit ocrotitor, că ție, celui ce ai primit har, îți este cu putință să săvârșești minunat cele ce sunt în chip firesc cu neputință.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Mult s-a îndurerat sufletul meu, văzând mădularele trupului cuprinse cumplit de boli; pentru aceasta, cugetătorule de Dumnezeu, Luca, îmi pun toată nădejdea în ocrotirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Rămâi în sufletul meu cel înfricoșat, Iubitorule de oameni, precum ai rămas cu Luca și cu Cleopa la Emaus, ca nu cumva întunericul cel adânc să mă despartă de vederea Ta cea dorită și să mă piardă pe mine, ticălosul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

O, iubirea ta de oameni cea către mine, Preasfântă, lumina ochilor mei! Că mi-ai arătat grabnica ta ocrotire, deși eu nu încetez să păcătuiesc față de Fiul tău.

 

Cântarea a 8-a

Irmos: De șapte ori cuptorul, chinuitorul hal­­deilor, l-a ars nebunește, pentru ci­­n­­­s­titorii de Dumnezeu; dar văzându-i pe aceștia izbăviți de o putere mai mare, Făcă­torului și Izbăvitorului a strigat: Ti­neri binecuvântați-L, preoți lăudați-L, po­poa­re preaînălțați-L întru toți vecii.

Bolnav fiind cu trupul, zac în patul durerii, Sfinte Luca, vindecătorul meu, pentru aceasta, ridică-mă cu dumnezeiasca ta mijlocire.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Pe Hipocrate l-ai întrecut în cunoștință, luminat fiind de strălucirea Duhului Sfânt – Mângâietorul, pentru care prin har vindeci bolile, Apostole.

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Fără leacuri alungi toate bolile, Sfinte Luca, prin chemarea numelui Domnului, precum a zis El mai înainte cetei Apostolilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Mă minunez, Născătoare de Dumnezeu, cugetând cu mintea multa ta iubire de fii, prin care îi cuprinzi pe creștini ca o Maică.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată, noi cei izbăviți prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Făcătorule de minuni, Luca, primește rugăciunile celor ce în tot locul slujesc aproapelui și ale celor ce zac în patul durerii.

Stih: Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cunoști cererile noastre și ai primit dumnezeiescul har; deci, pe acesta arată-l credincioșilor care se roagă ție, Sfinte Luca, și izbăvește-i degrab de toată neputința pe robii tăi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Când mi se împuținează credința, când boala se întețește și sufletul meu ca o frunză tremură, fericite Luca, grăbește atunci și din primejdie mă izbăvește.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Fecioară nenuntită, ceea ce ai născut pe Domnul doctorilor de suflete și trupuri, împreună cu Sfântul Luca împlinește rugăciunile robilor tăi.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea puru­rea fe­ricită și prea nevinovată și Maica Dumne­zeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de ase­mănare decât serafimii, ca­re fără stri­că­ciune pe Dumnezeu Cu­vântul ai născut, pe tine, cea cu ade­vărat Năs­cătoare de Dumnezeu, te mărim.

 

Megalinarile

Bucură-te, Luca, scriitor al Evangheliei înțelepțit de Dumnezeu, tâlcuitor plin de Duhul Sfânt și ocrotitor adevărat, cel ce prin baia dumnezeiescului botez vindeci pe toți de boala necredinței.

Fericim dreapta ta, Sfinte Apostole Luca, prin care am dobândit noi credincioșii cele două scrieri despre Hristos și Apostoli, precum și cinstita icoană a Maicii lui Dumnezeu.

Vindecând boli felurite prin harul Domnului Hristos, înțelepte Luca, în chip minunat, izbăvește de toată neputința și durerea pe cei ce vin cu dragoste la dumnezeiescul tău lăcaș.

Împreună cu Maica lui Dumnezeu cea prealăudată, al cărei chip l-ai zugrăvit tu cel dintâi, Luca, roagă-te Domnului pentru toți cei ce zac în patul neputinței, ca un milostiv.

Pe medicii care cu dragoste multă și cu râvnă îi îngrijesc pe cei bolnavi asemenea Samarineanului, binecuvintează-i cu harul ce este întru tine, răsplătindu-le însutit.

Cu toate oștirile îngerești, cu Botezătorul, cu Apostolii cei slăviți și cu tot soborul Sfinților, Preacurată, roagă-te Fiului tău, ca să ne mântuim noi toți.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

 

Troparul

Glasul al 4-lea

Podobie: Degrab ne întâmpină...

Doctor preaînțelept, cunoscător de cele sfinte și zugrav preaiscusit al Maicii Născătoare de Dumnezeu, te-ai arătat, Apostole Luca; scrieri ne-ai lăsat, fericite, prin dumnezeiescul Duh, și ne-ai făcut să înțelegem smerenia cea adâncă a venirii lui Hristos; pentru aceasta, roagă-te să ne mântuim noi.

Stihira

Glasul al 2-lea

Podobie: Când de pe lemn...

Pe toți cei bolnavi și neputincioși vindecă-i, Apostole Luca, și alungă suferințele, ridică-i pe cei ce zac în patul durerii, că Domnul cel iubitor de oameni ți-a dăruit puterea Duhului Sfânt, ca unui iconom credincios; pentru aceasta, primește acum rugăciunile tuturor celor ce vin la biserica ta cea sfântă și împlinește-le cererile.

Glasul al 8-lea

Stăpână, primește rugăciunile robilor tăi și ne izbăvește pe noi de toată nevoia și necazul.

Glasul al 2-lea

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub acoperământul tău.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

Canon de rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca

Troparul Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca

Glasul al 3-lea

Apostole Sfinte şi Evanghe­liste Luca, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.

 

Cântarea 1

Glasul al 8-lea

Irmos: Cel tăiat pe cea netăiată o a tăiat şi a văzut soarele pământul pe care nu-l văzuse. Pe pierzătorul vrăjmaş apa l-a înecat şi pe cea neumblată o a trecut Israel şi cântare a cântat: Domnului să-I cântăm, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gura ta ştiind-o pahar Dumnezeiesc, al Înţelep­ciunii Celei Preaînalte, Înţelep­te Apostole Luca, Vistieria Cea Mare şi Negrăită a harului, îmbogăţindu-ne, o luăm cu osâr­die, Domnului cântând, căci cu Mărire S-a preamărit.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Taină învăţându-te Hristos cele cereşti şi Scripturile cele de Dumnezeu insuflate, fără mijlocire deschizându-le ţie Apostole Luca, tăinuitor te-a arătat şi propovăduitor preaînţelept, al celor mai presus de minte, care cu osârdie cânţi: Domnu­lui să cântăm, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pusu-te-a Biserica lui Hristos împreună călător cu Apostolul Pavel, Sfinte Luca Preafericite, pe tine cel ce ai stră­lucit Dumnezeieşte cu harul Lui; şi urmelor lui ai urmat, cântând: Domnului să-I cântăm, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Chipul zămislirii celei Negrăi­te şi Dumnezeieşti, ale celei Cu­rate, cu totul lăudate l-ai arătat, Apostole Luca; cum că Duhul cel Preasfânt arătat a venit peste Dânsa şi cuvântul a umbrit-o; căruia cu un glas să-I cântăm, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Catavasia: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

 

Cântarea a 3-a

Irmos: Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti Lumina celor din întuneric şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Evanghelia ta, Dumnezeiescule Luca, a arătat şi arată pe Răsăritul Cel de sus, care a cercetat pe oameni.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Faptele Apostolilor prea Dum­nezeieşte urmându-le cu toată buna credinţă, slăvite, prin scrisoare le-ai însemnat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Apostolul Pavel, fericitul, ţi-a împletit ţie începături de laude şi laudele tale le-a arătat prin epistole.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată, acum te fericesc, precum mai înainte ai zis, Preacurată, toate neamurile oamenilor, mân­tuite fiind prin tine acum.

Catavasia

Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

 

Cântarea a 4-a

Irmos: Încălecat-ai ca pe cai, pe Apos­tolii Tăi, Doamne şi ai luat cu mâinile Tale frâiele lor şi mântuire s-a făcut călătoria Ta, celor ce-Ţi cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne! 

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dacă te-ai văzut luminat cu Razele Duhului, te-ai învrednicit cu mâinile tale a ti­pări, preabunule, Legile Lui, ce­lor iubitori de Dumnezeu, credincioşilor celor ce cântă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Harul aflându-te pe tine locaş Mângâietorului, s-a vărsat de prisos în buzele tale şi propovă­duitor păcii te-ai arătat, tutu­ror celor ce cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care te-ai arătat păr­taş nevoinţelor Apostolului Pavel, slă­vite, de cununi după dreptate te-ai învrednicit şi împreună cu dânsul bucurându-te pentru Împărăţie, cu un glas cântaţi: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Aflând Domnul frumuseţea minţii tale, ca şi cu nişte Dum­nezeieşti Raze, frumos strălu­cind, ai fost orânduit propovă­duitor celor ce cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Surpat-a Domnul pe cei pu­ternici de pe scaune, Fecioară şi Maică, precum a zis; şi pe cei flămânzi i-a umplut de Dum­nezeieşti bunătăţi; pe cei ce cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Catavasie: Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc al Întrupării Tale, celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.

 

Cântarea a 5-a

Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu po­run­cile Tale și cu brațul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lumina Cea Înţelegătoare, în inima ta luând-o, dacă te-ai curăţit de întinăciunile cele de mai înainte prin Legea dragostei, tuturor, Sfinte Luca, ai îm­părţit-o.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, cu fulgerele harului, preafericite, strălucit te vezi ară­tat, vorbind Dumnezeieşte, Apostole Luca, cu limbă de foc.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dorit-ai cu Apostolul Pavel,  Preaînţeleptul, împreună ai umbla; că iubit te-ai numit, ca un slujitor şi Evanghelist al Harului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Ceea ce eşti cu adevărat Vistieria Fecioriei, Che­marea strămoaşei şi Dezlegarea blestemului strămoşului.

Catavasia: Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

 

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul și Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s-a apropiat de iad, și ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe muntele virtuţilor suindu-te, Apostole, ai vorbit cu Cel Dorit ca şi Moise; şi Ta­blele cele de Dumnezeu scrise, însemnate cu degetul Duhului, îndoite le-ai luat, Fericite Luca, Învăţătorule al lumii.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lumea ai luminat cu învăţă­turile tale, ca un ritor al cinsti­tei Biserici, căci cu Razele Preasfintei Trei­mi Celei Nezidite, luminat te-ai văzut de Dumnezeu primite; şi te-ai făcut ca un Luceafăr, lumi­nând marginile lumii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bolile sufletelor, de Dum­nezeu însuflate, acum le vin­deci şi ale trupurilor, precum de demult ţi s-a încredinţat din cer harul Duhului; că Apostolul Pavel pe tine te mărturiseşte a fi doctor celor de faţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Căutat-a spre tine Domnul, înnoind firea mea, ca un puter­nic făcându-ţi mărire, precum ai zis, Născătoare de Dum­nezeu, cu totul fără prihană; şi m-a mântuit prin tine din stri­căciune, ca un Dumnezeu şi de oameni Iubitor.

Catavasie: Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce s-a născut dintr-Însa.

 

CONDAC

Glasul al 4-lea

Podobie: Arătat-Te-ai astăzi lumii...

Ucenic făcându-te Cuvântu­lui lui Dumnezeu, împreună cu Apostolul Pavel ai luminat tot pământul şi negura ai gonit, scriind Dum­nezeiască Evanghelie a lui Hristos, Dumnezeul nostru.

 

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii evrei în cuptor au călcat văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, strigând: Binecu­vântat eşti Doamne, Dumnezeule, în veci!

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

O, cum Apostolilor Luca şi Cleopa S-a arătat Stă­pânul din mormânt! Că înviind i-a învăţat pe ei să cânte: Bine­cuvântat eşti Doamne Dum­nezeule în veci!

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cărarea vieţii mergând, împreună călător ai aflat feri­cite pe Cuvântul, Care ţi-a des­chis uşile Locaşurilor celor Ce­reşti ţie, celui ce cântai: Binecuvântat eşti Doamne Dum­nezeule în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Alăuta Duhului te-ai arătat, care vesteşte de la Dumnezeu cântările cele dulci, luminând Sfinte Luca pe oamenii cei ce cântă: Binecuvântat eşti Doamne Dum­nezeule în veci!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel fără de trup a grăit ţie Fecioară: Bucură-te Marie, de Dumnezeu Născătoare, cu care împreună credincioşii cântăm Fiului tău: Binecuvântat este Preacurată, Rodul pântecelui tău.

Catavasia: N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!

 

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Domnul, Cel Ce S-a preamărit în Muntele cel Sfânt şi în rug prin foc a arătat lui Moise Taina naşterii pururea Fecioarei, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca nişte Table de Dumnezeu scrise, luând cărţile tale cu credinţă, ne îndulcim de lu­minarea harului, preafericite; pe Domnul lăudându-L şi preaînălţându-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca şi cu un organ cu limba ta Duhul lucrând, luminează pe oameni, cu Taină învăţând dog­mele harului, pe cei ce laudă pe Domnul şi-L preaînalţă întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Legat fiind în dragoste cu Apostolul Pavel cel de Dumnezeu grăitor, de Dumnezeu grăitorule, Sfinte Apostole Luca şi însoţire preacinstită v-aţi ară­tat, pe Domnul lăudându-L şi preaînălţându-L întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu năvodul cuvintelor tale, cel de Dumnezeu împletit, ai vânat pe oamenii cei ţinuţi în rătăcire şi ai prins cu lumina­rea credinţei pe cei ce laudă pe Domnul şi-L preaînalţă întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfânta Elisabeta, Maică a Domnului te-a vestit pe tine, proorociţă arătându-se, purtând pe Botezătorul şi Înaintemergătorul; pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Catavasie: Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită, pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmos: Hotarele firii le-ai trecut, pe Ziditorul şi Domnul zămislind şi uşă de mântuire lumii te-ai făcut. Pentru aceasta de Dumnezeu Născătoare, pe tine neîncetat te mărim.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ai stat, Sfinte Luca, întru bucuria celor de tine dorite, întru­cât ai ajuns la săvârşire şi sfâr­şit fericit ai dobândit după ade­văr, dezlegându-se simbolurile prin arătările Adevărului.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit-ai lumii ca un soa­re, de Dumnezeu insuflate, stând înaintea Treimii cu Apostolul Pavel cel de Dumnezeu văzător, Sfinte Luca Prealăudate. Cu care neîncetat te mărim pe tine, de Dumnezeu arătătorule.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Raza cea de Lumină, Purtătorule Apostol Luca, roagă-te a se lu­mina cântăreţii tăi şi dăruieşte pace lumii, preafericite, ca ne­încetat să te mărim pe tine, de Dumnezeu grăitorule.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bucurându-te, acum, Sfinte Apostole Luca, stai înaintea Împăratului tuturor, fiind împodobit cu cununa Dumnezeieştii Bunei Podoabe şi a Frumuseţii. Pentru aceasta pe tine, de Dumnezeu grăitorule, neîncetat te mărim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Cuvântul Cel fără de trup L-ai primit, pe Cel Ce a voit să înnoiască firea mea şi pe Aces­ta Întrupat Fecioară L-ai năs­cut. Pentru aceasta pe tine, de Dumnezeu Născătoare, neîncetat te mărim.

Catavasie: Tot neamul pământesc să salte cu duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.

 

SEDELNA

Glasul al 3-lea

Podobie: De frumuseţea Fecioriei...

Călătorind tu după Învierea lui Hristos, Apostole Luca Preasfinţite, împreună cu Sfântul Cleopa în satul Emmaus, pe când vă întrebaţi a stat de faţă Domnul în chip ne­cunoscut; şi luând iarăşi dare de pâine, ai cunoscut pe Mân­tuitorul, căruia roagă-te, să ne dăruiască nouă mare milă.

 

SEDELNA

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Ca un călător împreună cu Apostolul Pavel, feluri de nevoi ai suferit cu răbdare, întru tot lăudate Apostole al Domnului şi alerga­rea credinţei prin chinuire să­vârşind, te veseleşti, fericite, împreună cu dânsul întru cele de sus. Pentru aceasta şi lumii propovăduind Evanghelia lui Hristos, ai luminat toată partea cea de sub soare, Sfinte Luca Preacin­stite. Roagă-te lui Hristos Dum­nezeu, iertare de greşeli să dă­ruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Glasul al 8-lea

Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Pe Ceea ce este Uşă Cerească şi Sicriu, Munte cu totul Sfânt, Nor Strălucitor, să o lăudăm; pe Scara cea Cerească, Raiul cel Cuvântător, Mântuirea Evei şi Odorul cel Mare a toată lumea; că într-Însa s-a lucrat Mântuirea lumii şi iertarea greşelilor celor de de­mult. Pentru aceasta grăim că­tre dânsa: roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli, celor ce se închină cu credinţă, Preasfintei naşterii tale.


Tot în aceasta zi, Sfântul Mucenic Marin cel batrân.

Acesta a fost pe vremea lui Diocletian si a lui Aristobul. Deci, stând înaintea guvernatorului Ciliciei, a fost batut cumplit cu toiege si legându-i-se picioarele cu fiare, a fost bagat în temnita, si a doua zi iarasi aducându-l înainte, l-au spânzurat pe lemn de picioare, si l-au batut fara de mila; apoi pogorându-l de pe lemn, a suferit moarte prin sabie, dându-si duhul lui Dumnezeu.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului parintelui nostru Iulian, cel de lânga râul Eufratului.

Acest între sfinti parintele nostru Iulian, parasind lumea, s-a dus la tarmurile apei Eufratului si gasind acolo o pestera, petrecea viata monahiceasca, caruia râvnindu-i multi, au nazuit la acea pestera mica si facându-si colibi împrejur, s-au strâns pâna la o suta, mâncând si ei ce mânca învatatorul lor.

Minunatul acesta a omorât si un balaur si a facut de a izvorât fântâna cu apa în pamânt sec si fara de apa. Acesta mergând si la Muntele Sinai, a facut o biserica deasupra pietrei pe care a vazut Moise, primitorul de lege, pe Dumnezeu, pe cât i-a fost cu putinta a-L vedea, care se afla si pâna astazi. Însa multi si din cei ce se temeau de întoarcerea pagânului Iulian Paravatul de la persi, cunoscându-l ca este rob ales al lui Dumnezeu, îl rugau ca sa-i izbaveasca de el. Iar acesta facând îndelungata rugaciune catre Dumnezeu zece zile, a auzit glas de sus, zicând: "Nu numai pentru tine, ci si pentru altii multi, care stau toata noaptea la rugaciune, spurcatul si pagânul Iulian a fost junghiat". Apoi dupa câtiva ani fiind izgonit fericitul Meletie de la Antiohia, au chemat unii pe fericitul acesta, pentru ruga si mângâierea multora, si înduplecându-se si mergând a fost primit pe cale de o femeie iubitoare de Dumnezeu si sezând sfântul la cina, un copilas de sapte ani al acelei femei, singurul nascut, care se afla împrejurul mesei si departându-se putintel de la ochi în laturi, s-a întâmplat de a cazut într-un put. Iar acea cinstita femeie vazând aceasta, fara a se întrista cât de putin sau a se mâhni, nimic nu-si schimba firea, acoperind putul, sluji sfântului cu credinta si marime de suflet. Deci sfântul întrebând de copil, ea zise cum ca îi este rau, iar sfântul cerând cu dinadinsul ca sa vina copilul la masa sa-l binecuvinteze, a priceput lucrul si numai decât sculându-se sfântul de la masa si descoperind putul, vazu copilasul plutind deasupra apei sanatos, ca si cum s-ar fi jucat si a poruncit celor ce se aflau acolo de l-au scos; si fiind întrebat copilul, spunea ca nu i-a fost nici un rau, fiindca era ridicat deasupra de sfântul, care îi vorbea în apa si se juca cu dânsul.

Deci mergând Sfântul la Antiohia, s-a pogorât la pestera în care sfântul Meletie oarecând se ascundea si navalind multa multime la pes-tera, ca sa ia har si binecuvântare de la sfântul, iar el fiind aprins de niste friguri foarte grele, zacea fara de glas, de abia tragându-si sufletul. Deci suparându-l fratii cei ce erau împrejurul lui zicându-i ca stau multi afara care vor sa ia binecuvântarea sa, el a raspuns: "De este pentru folosul vostru sanatatea, sa le-o dea Domnul Atotputernicul". Si facând rugaciune, s-a sculat însusi dintru acea mare fierbinteala, pentru folosul multimii. Deci calatorind el oarecând pe cale de mergea la împaratia Constantinopolului, un bolnav care zacea de multa vreme, atingându-se de cojocul lui numai decât s-a sculat, urmându-l ca si oarecând ologul pe Petre si pe Ioan. Si nu numai aceasta, ci si întarindu-l în credinta ortodoxa s-a întors la sihastreasca sa nevointa, facându-si calea prin mijlocul cetatii Cirului; iar cei de loc de acolo din Cir oprind pe sfântul pentru mângâiere, i-au zis: "Robule al lui Dumnezeu, asteptam în locul episcopului nostru pe un oarecare Asterie rau credincios si adânc în rautate, ci fii cu noi de ne ajuta cât vei putea, ca nu cumva el cu bârfitoarea sa limba, sa ne întoarca cu oarecare cuvinte". Deci sfântul a ramas si a facut rugaciune toata noaptea cu cei putini ce se adunasera si a fost ucis acela prin urgie trimisa de la Dumnezeu, lasându-i viata chinuita numai de o zi. Apoi întorcându-se catre ucenicii sai si petrecând câtiva ani cu dânsii, catre Domnul a raposat.

Tot în aceasta zi, Sfintii patruzeci de tineri, care de sabie s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, sfântul Mnason episcopul Ciprului, care de sabie s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor din nou aratati Mucenici Gavriil si Chirmidol, care în Egipt s-au nevoit la anul 1522.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Luna octombrie în 18 zile: pomenirea Sfântului Apostol si Evanghelist Luca.

        Luca, marele Apostol si Evanghelist, era grec de neam, si s-a nascut in Antiohia cea mare a Siriei, crestinindu-se de tanar. Mostenitor al intelepciunii grecesti, Sfantul Luca deprinsese si mestesugul tamaduirii bolilor si s-a dovedit si un iscusit zugrav de icoane. Dar multa lui invatatura l-a ajutat, mai cu seama, sa inteleaga cuvantul pe care-l propovaduia Hristos, precum si chemarile vremii sale catre "Dumnezeul cel necunoscut."
        In cautarea sa, el s-a facut ucenicul Sfantului Apostol Pavel, care a fost astfel, "luminatorul" sau pe calea Domnului si invatatorului sau fara de asemanare. Intalnirea lui cu Pavel a avut loc, la Troas, catre anul 50. La randu sau, Sfantul Pavel ii alese sa-i fie insotitorul si tovarasul sau de lucru la raspandirea Evangheliei, asa cum facuse cu o ceata intreaga de alti ucenici Sfantul Luca deveni astfel "doctorul prea iubit" al Apostolului (Col. 4, 14), acela care-l insotea si lua insemnari din marele calatorii evanghelice ale dascalului sau, iar dupa arestarea Apostolului, tot el a fost acela care l-a insotit si in prima lui calatorie la Roma "la judecata Cezarului." Din insemnarile lui si din multe alte izvoare, Sfantul Luca ne-a lasat doua carti din Noul Testament, drept marturisire a credintei sale in Hristos: o Evanghelie si Cartea Faptele Apostolilor, amandoua inchinate "prea alesului Teofil", un inalt dregator al vremii sale, care crezuse in Hristos.
        Dupa moartea Apostolului, intamplata dupa a doua arestare a lui Pavel la Roma, sub Nero (29 iunie 67), traditia spune ca Sfantul Luca a propovaduit Evanghelia, cu multa insufletire, in Macedonia si Dalmatia, dar mai ales in Grecia, si ca el a murit in cetatea Teba, din Beotia Greciei, la adanci batraneti, in varsta de peste 90 de ani, ca unul din acei curati cu inima, care vad pe Dumnezeu din lumea aceasta, binevestind pretutindeni bunatatea, mila si iertarea, in numele Domnului.
        Se spune ca el, cel dintai, a zugravit icoana Sf. Nascatoare de Dumnezeu, tinand in brate pe Domnul nostru Iisus Hristos, cu mestesugul zugravilor "in ceara" si ca, zugravind si alte doua icoane la fel, Evanghelistul le-a dus la Maica Domnului, sa vada daca Ii sunt placute, si Sfintia Sa a zis: "Darul Celui nascut de Mine sa fie cu ele!" Sfantul Luca a mai facut, de asemenea, si icoanele Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.
 


Dumnezeului nostru slava!
 
 
 

Întru aceastã zi, cuvant despre o femeie, care a venit la Cuviosul Neofit sa se marturiseasca.


        Cinstitul Neofit, imbunatatitul monah si preotul lui Dumnezeu, care viata pustniceasca petrecea, insusi ne-a spus oarecand: O femeie slavita, dupa moartea barbatului ei, adunandu-si in ganduri pacatele sale si aducandu-si aminte de ceasul mortii si luand aminte si la infricosata judecata, a mers la un calugar Neofit si, inchinandu-se lui, i-a zis: "Am venit la sfintia ta, cinstite parinte, ca sa-mi marturisesc pacatele mele". Iar el n-a voit si i-a zis: "Mie nu-mi este cu putinta, fiica, sa iau aminte la faptele femeiesti." Iar ea a zis: "Sfinte parinte, Domnul Iisus Hristos, adevaratul nostru Dumnezeu, imbracandu-Se in chipul nostru, n-a lepadat pe desfranata ce venise la Dansul, sarutandu-I cu lacrimi cinstitele Sale picioare si marturisindu-si Lui pacatele sale. Iar tu ma indepartezi pe mine, care voiesc a ma pocai si a ma mantui?" Deci, aceasta auzind, staretul i-a raspuns ei si i-a zis: "Daca asa imi graiesti mie, fiica, si cu credinta ai venit la nevrednicia mea, sa mergem in biserica si spune, cu inima infrantam, catre Iubitorul de oameni, milostivul Dumnezeu, faptele tale, auzindu-le si eu, prostul batran, unele ca acelea". Si ea, venind impreuna cu staretul in biserica si rugandu-se, s-a inchinat staretului si sta tacand. Iar staretul o indemna pe ea si zicea: "Ce este aceasta fiica, ca de dimineata mi-ai silit a mea smerenie, ca sa te primesc si acum nu-mi spui nimic?" Iar ea a raspuns: "Nu indraznesc a-ti spune, cinstite parinte, ca m-a cuprins in gand necunoscut. Iar staretul i-a zis: "Scrie-l pe el cu toata slobozenia si eu voi citi hartia aceea, inaintea Domnului Dumnezeu, Care iarta, dupa multa mila Lui, pacatele noastre". Si a zis femeia: "Nici aceasta nu o pot face, pentru multele mele fapte de rusine". Si i-a zis staretul: "Daca nici aceasta nu o poti face, apoi, eu, iti voi pomeni tie cate pacate se fac in viata omeneasca, zicand cate unul si intreband daca asa oare facut-ai sau altceva?" Iar ea i-a raspuns: "Cu darul lui Dumnezeu si cu sfintele tale rugaciuni, nimic din cele ce-mi graiesti n-am facut, ci altele sunt pacatele mele". Iar el a zis: "Daca sunt altele, apoi eu nu sunt stiutor de inimi, nici tainele omenesti nu le stiu". Si ea a zis: "Roaga-te pentru mine, ca sa faca Dumnezeu cum va voi El". Si, acesta zicand, s-a inchinat staretului. Iar ea mergand pe ultita, a vazut pe un calugar batran slabanog, zacand pe pamant si cu totul neingrijit, si i-a zis lui: "Oare voiesti sa te iau in casa mea, unde te voi odihni bine, ca sa te rogi lui Dumnezeu pentru a mea nevrednicie?" Iar el a zis: "Voiesc, stapana, sa faci mila cu mine, ticalosul". Deci, ea intrand, a gatit un pat si, trimitand, a cumparat haine calugaresti. Si a poruncit slugilor sa ia pe calugarul cel slabanog si, ducandu-l la spalator, sa-l spele pe el si sa-l imbrace in hainele cele noi, aducandu-l, sa-l puna in patul cel gatit pentru dansul. Si, aceasta facand-o, ii slujea lui acolo, ungandu-i ranile si tamaduindu-le.
        Iar, dupa catava vreme, sosind Joia cea Mare mantuitoarelor Patimi, a zis femeia catre batranul acela: "Un lucru vreau sa fac parinte: sa-l suferi si sa nu zici nimic". Iar el a zis: "Cum vei porunci stapana mea, asa voi face". Si, sosind ceasul dumnezeiestii slujbe, iar in bisericuta casei ei facandu-se sfanta Liturghie, preotul indata a inceput a citi Evanghelia, zicand: "Venind Iisus in Vitania in casa lui Simon cel lepros, s-a apropiat de dansul o femeie desfranata, avand o sticla cu mir scump..." Iar cand zicea preotul acesta, stapana casei a luat un vas cu mir si, apropiindu-se de calugar, l-a turnat pe picioarele lui, si sarutandu-le, le-a udat cu lacrimi si cu parul capului ei le-a sters si si-a marturisit pacatele sale. Deci, aceasta asa facandu-se, a fost un cutremur infricosat, nu in toata cetatea, ci numai in casa ei, iar dupa cutremur un glas zicand: "Iarta-ti-se tie pacatele tale!" Iar dupa ce a venit acel dumnezeiesc glas, s-a sculat calugarul sanatos cu totul, neavand nici o buba, nici rana pe trupul sau, slavind pe Domnul nostru Iisus Hristos, Care face infricosatoare si mari minuni. Iar acea fericita femeie si-a luat iertare de pacatele sale, din mila lui Dumnezeu cea neasemuita. Si, petrecand ceilalti ani ai vietii sale in pocainta, s-a mutat la Dumnezeu, Cel ce voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina, ca nu voieste moartea pacatosului, ci intoarcerea lui o asteapta.
        Drept aceea si noi, fratilor, stiind mila Mantuitorului nostru, sa ne sarguim a avea pocainta, infranare si dragoste si sa nu ne deznadajduim de a noastra mantuire, macar ca si foarte pacatosi suntem. Sa ascultam pe Domnul, Cel ce a zis: "De saptezeci de ori cate sapte pe zi de ar gresi cineva, pocainta sa ceara!" Si in orice ceas gresiti, intru acelasi ceas sa va marturisiti, nu ca unul catre altul, ci ca Insusi lui Dumnezeu. Sa muiem tarinile inimilor noastre si sa semanam fapte bune si sa ne curatim cu lacrimile, ca sa nu fim rusinati, inaintea infricosatorului Judecator.
 


Dumnezeului nostru slava!
 
 
 

Întru aceasta zi, cuvant despre un egumen, pe care l-a certat Hristos in chip de sarac.


        La o manastire cu viata de obste era mai mare un oarecare egumen, avand sub mana sa frati nu mai putin de doua sute; si acest egumen a fost la inceput iubitor de saraci, iar, mai pe urma, iubitor de slava s-a facut: ca avea mare dragoste spre bogati si spre dregatori si aceia il slaveau. La acesta a intrat in manastire Domnul, ca un batran sarac, si a zis portarului: "Mergi la egumen si-i spune: Un frate al tau a venit la tine, cu multa osteneala". Si mergand, portarul a aflat pe egumen vorbind cu un bogat si, stand putin, i-a vestit lui de acel sarac, nestiind el ca este Hristos. Iar egumenul se supara pe el zicandu-i: "Nu ma vezi pe mine vorbind cu oamenii? De ce i-ai dat drumul? Nu ma supara acum!" Si s-a dus portarul. Iar Domnul, Cel indelung rabdator, il astepta pe el pana ce avea sa iasa. Si, asteptand el ca la cinci ceasuri, a venit un oarecare bogat, pe care, indata, egumenul insusi l-a intampinat in poarta. Si acolo, vazand pe egumen cu bogatii, Hristos cel bogat intru mila si prietenul celor smeriti, l-a rugat pe egumen zicand: "Un cuvant am pentru tine, parinte". Iar el nici macar nu s-a uitat, ci a mers cu bogatii la pranz. Si iarasi, dupa masa, petrecand pana la poarta pe acel bogat, s-a intors si n-a luat in seama rugamintea batranului celui sarac si fara de rautate. Deci, facandu-se seara, nu s-a invrednicit a primi acel ceresc strain, Care S-a dus, zicand portarului: "Asa sa spui egumenului: De vreme ce slava omeneasca o poftesti, iata de acum din toata tara aceasta pe cei puternici voi trimite la tine, ca dregatorii poftesti, iar bunatatile imparatiei Mele nu-ti trebuiesc. Ca Eu venisem pentru ostenelile tale cele drepte si viata ta cea mai de demult, voind sa-ti dau tie binecuvantare si n-ai voit-o". Si asa s-a cunoscut ca Cel ce venise in chip de sarac a fost Atottiitorul Hristos.
        Aceasta auzind-o noi, fratilor, sa nu ne intoarcem ochii de la cei saraci, ca Insusi Hristos Atottiitorul umbla in chip de sarac. Ca cel ce da saracului Ii da lui Hristos, in maini. Insa eu nu graiesc acestea defaimand bogatia, ci invat pe cei ce nu se pricep a petrece in bogatie, pe cei ce-si aduna comori si-si pierd imparatia, urand pe saraci si dandu-se in stapanire diavolului. Drept aceea, va rog pe voi fratii mei, auzind acestea, sa fim milostivi, primitori de straini si iubitori de saraci, ca sa ne invrednicim a primi bunatatile cele vesnice.

Dumnezeului nostru slava!
 
 
 

Întru aceasta zi, cuvânt al Sfantului Antioh despre clevetire.


        Urati cu adevarati lui Dumnezeu si oamenilor sunt clevetitorul si soptitorul, ca una le este amandoura lucrarea, care duce la calea pierzarii, iar viata impreuna cu dansii otravita si spurcata se face. Deci, sa nu rabdam un narav ca acesta, ca sa nu cadem in robia vrajmasului. Ca porunceste Legea: "Sa nu primesti cuvant desert si sa nu sezi cu martori nedrepti, ca raugraitorul urat este." Iar inteleptul Solomon a zis: "Pe soptitor si pe cel cu doua vorbiri se cade a-i blestema, ca pe multi ce vietuira cu dansii i-au pierdut." Si iarasi: "Limba nebunatica pe multi i-a intaratat si cei ce o asculta pe ea, nu-si vor afla odihna." Si iarasi: "Rana de limba sfarama oasele, ca este cumplita moartea din ea." Iar Proorocul Avacum zice: "Oamenii cei de pace ai tai au pus cursa sub tine." Iar Ieremia a zis: "Sageata care raneste limba lor." Iar David, vrand sa ne indrepteze de la invrajbire, invatandu-ne zice: "Opreste-ti limba ta de la rau si buzele tale de la minciuna, ca sa nu graiasca viclesug." Stiind insa rautatea cea de voie, mai zice: "Groapa deschisa, grumazul lor; cu limbile lor vicleneau. Judeca-i pe ei, Dumnezeule, ca otrava de aspida este sub buzele lor, ca asupra mea sopteau toti vrajmasii mei si cugetau cele rele mie, cuvant calcator de lege au pus asupra mea. Dar sa se imbrace intru rusine cei ce ma clevetesc pe mine si ca si un vesmant sa se inveleasca cu rusinea lor." Si se roaga, zicand: "Doamne, izbaveste sufletul meu de buzele nedrepte si de limba vicleana si de cele ascunse ale mele curateste-ma si de cele straine iarta pe robul tau, ca fara de prihana sa fiu." Iar la Proverbe, sfatuind, zice: "Omul sprinten la vorba cade in rele." Si iarasi: "Moartea si viata stau in puterea limbii si cei ce o stapanesc pe ea ii vor manca rodurile ei. Si de se socoteste cineva intre voi ca este credincios si nu-si stapaneste limba sa, ci isi amageste inima sa, desarta este credinta acestuia." Si mai zice aceasta: "Iata un foc mic si cata materie arde!" Asa si limba, ea este salasuita intre madularele noastre, dar spurca tot trupul si arunca in foc tot drumul vietii, cand e aprinsa de flacarile gheenei.
        Sa fugim dar, fratilor, de clevetire ca Domnul nostru, iubitorul de oameni sa nu ne lipseasca pe noi de mostenire, ci sa ne izbaveasca de gheena focului. Ca soptind sarpele, a izgonit pe Eva din mostenire. Tot despre clevetire un intelept a zis: "Fericit este cel ce nu aluneca cu limba." Si iarasi: "Fericit este cel ce se ascunde dinaintea limbii, ca alunecarea mai iertata este la trup, decat de la limba." Iar Pavel a zis: "Au, oare, sunt intre voi invidii, vrajba, manie, clevetire, soptiri, mandrie si celelalte?". Iar Domnul a zis: "Omul cel bun, din comoara cea buna a inimii sale, scoate cele bune, iar omul cel rau, din comoara cea rea a inimii sale, scoate cele rele". Ca din prisosinta inimii graieste gura. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 


Dumnezeului nostru slava!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Introdu adresa de email pentru a te abona la blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.