Troparul Sfântului Cuvios Iosif Imnograful, glasul al 8-lea
Cu
curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu
suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit
roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile,
Iosif, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască
sufletele noastre.
Troparul Sfântului Cuvios Iosif Imnograful, glasul 1
Locuitor
pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule
de Dumnezeu, Părintele nostru Iosif. Cu postul, cu privegherea şi prin
rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi
sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat
ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce
lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
Cântarea 1
glasul al 2-lea
Irmosul
Veniţi
popoarelor să cântăm cântare lui Hristos Dumnezeu, Celui Ce a
despărţit marea şi a trecut prin ea pe poporul pe care l-a scos din
robia egiptenilor, că S-a preaslăvit.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pe
Sfântul Iosif scriitorul de cântări cu cântări să-l cinstim, cei ce
cântăm cântările lui cele izvorâtoare de miere, ca pe unul ce de la
cântări, la cântările cele veşnice s-a mutat.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Precum
propovăduirea prorocilor şi a Apostolilor a luminat tot pământul,
asemenea şi cântarea gurii tale a ridicat lumea spre slava Dumnezeului
tuturor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Din
pruncie dându-te lui Hristos, întru înfrânare ai petrecut Preacuvioase
Părinte Iosif, de unde te-ai şi îmbogăţit cu darurile cele dumnezeieşti,
cu nădejdea şi cu dragostea şi cu credinţă curată.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cuvântul
cel prorocesc odinioară te-a propovăduit pe tine uşă dumnezeiască şi
munte sfânt, Născătoare de Dumnzezeu Fecioară, podoaba dumnezeieştilor
pătimitori.
Cântarea a 3-a
Irmos: Întăreşte-ne pe noi întru Tine...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu
iubirea curăţiei ai îmbunat pe Dumnezeu, ca să-ţi dea ţie ajutor şi
aflând pe părinţii tăi, ţi-ai dobândit nădejdea ta, Părinte.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arătând
cunoştinţa dragostei celei adevărate şi casă şi lucrare şi
înţelepciune, care ţi s-a dat ţie de la Dumnezeu, ca un Iov ai deschis
uşa casei tuturor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca
un Drept Iosif cel viteaz odinioară în Egipt prins fiind de mâinile
barbarilor, ţi-ai păzit darul cu credinţă şi cu smerenie, preabogatule.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Rai
înfrumuseţat având în mijloc pomul nestricăciunii, pe Iisus Hristos
Domnul, te-ai arătat Fecioară; pentru aceasta te fericim.
Cântarea a 4-a
Irmosul
Auzit-am, Doamne, auzul rânduielii Tale şi Te-am preaslăvit pe Tine, Unule Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Hristos te-a arătat pe tine socotinţa cea gânditoare şi îndreptarea cea cu hotar a călugărilor, Preacuvioase Părinte.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Arătat-ai viaţa ta ca un pod al smereniei, ce trece către viaţa cea adevărată, de Dumnezeu Înţelepţite Părinte Iosif.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Întâmpinându-te te-a fericit pe tine Stăpânul, Părinte, ca pe unul ce dai la vreme măsura grâului Cuvântului.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Strălucit-ai,
Doamne, lumină celor ce sunt în noapte şi în întunericul greşelilor,
purtat fiind în pântecele Preacuratei Fecioare.
Cântarea a 5-a
Irmosul
Dătătorule
de lumină, Făcătorul veacurilor, Doamne, povăţuieşte-ne pe noi întru
lumina poruncilor Tale, că afară de Tine pe alt dumnezeu nu ştim.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind
pe pământ, cu credinţă ai lăudat pe sfinţi, Preacuvioase, cu care
împreună acum auzind cântări, te bucuri, neîncetat lăudând pe Domnul,
preaînţelepte.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Trăgând pe toţi către pocăinţă şi către mărturisire, pururea ai adus lui Dumnezeu rugăciuni, ca aceia toţi să câştige iertare.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Toată
viaţa ta petrecând-o în lucrările cele sfinte, ca un neguţător adevărat
ai adunat ţie cuvinte şi fapte ca o piatră de mult preţ.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
De
ispite şi de viforul cugetelor, de toată mânia şi de tot păcatul, de
foamete şi de pierzare şi de munca cea veşnică miluieşte-ne pe noi,
Preacurată Fecioară.
Cântarea a 6-a
Irmos: De adâncul greşelilor...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Spre
mulţimea cea felurită a cântărilor tale ca spre temelie în chip luminat
strălucind Biserica lui Hristos goneşte dormitarea cea pierzătoare de
suflete.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cuvintele tale ca un burete s-au arătat celor scârbiţi cu sufletul şi cu duhul, curăţind toată întristarea.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Celor
însetaţi de cuvântul cel mântuitor şi îngrăşaţi cu desfătările cele
trupeşti, îndoită tămăduire fără zavistie ai dăruit, Preacuvioase
Părinte Iosif.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe mine cel rătăcit în calea vieţii şi căzut în calea păcatelor, îndreptează-mă, Stăpână, în cărarea pocăinţei.
CONDAC
glasul al 4-lea
Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...
Cel
ce eşti ca un izvor nedeşertat al pocăinţei şi dătător mângâierii celei
fără de sfârşit şi adâncimea umilinţei, Sfinte Părinte Iosif, dă-ne
nouă lacrimile pocăinţei celei dumnezeieşti, prin care plângând aici,
să dobândim mângâiere de la Dumnezeu, cerând ajutorul tău, Sfinte.
Cântarea a 7-a
Irmosul
Ritori
preaînvăţaţi s-au arătat tinerii oarecând. Că din suflet cuprins de
Dumnezeu, teologhisind cu buzele au cântat: Dumnezeul Cel mai presus de
dumnezei al părinţilor şi al nostru Bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Şi
după somnul morţii te-ai silit a nu avea închişi ochii tăi cei
sufleteşti, căci cânţi cântări cu cei ce cântă: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fericind
cu osârdie cetele mucenicilor celor nenumăraţi, ai primit cununa
muceniciei, Părinte, şi neîncetat împreună cu dânşii cânţi: bine eşti
cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca
o tămăduire a păcatelor celor mari, ai pus mărturisirea, înţelepte,
celor ce cântă cântările tale: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti
cuvântat.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Sufletul
cel cumplit întunecat cu călcările cele viclene, cu razele cele curate
ale luminii tale îndreptează-l către Lumină, ca una ce eşti uşa luminii,
Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să te măresc pe tine cu cântări.
Cântarea a 8-a
Irmos: În cuptorul cel cu foc...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Socotind
cu adevărat viaţa aceasta ca o umbră trecătoare, te-ai nevoit a câştiga
viaţa cea nestricăcioasă. Pentru aceasta ai zidit multe mănăstiri,
cinstite, spre mântuirea sufletelor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Având
dreptate către cei blânzi şi către cei săraci cu duhul, multă înmulţire
ai arătat, ca nu numai pe tine însuţi să te întăreşti a sluji
Ziditorului, ci şi pe toţi cei ce te priveau pe tine.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nerăutatea
ta şi vărsarea dragostei tale, de trei ori fericite, a arătat Chipul
lui Hristos Cel Iubitor de oameni, către Care neîncetat strigai: Să-L
înălţăm întru toţi vecii.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
O,
înfricoşătoare Taină! O, auzire înspăimântătoare! Cum a născut
Fecioara, cu unirea cea de negrăit, pe Cuvântul Cel Ce s-a asemănat
nouă, rămânând precum şi înainte de naştere Curată în veci.
Cântarea a 9-a
Irmos: Pe Dumnezeu Cuvântul...
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca
pe nişte lespezi scriind în sufletul tău cel curat chipurile virtuţilor
prin lucrare, ai dat tuturor sfinţilor, aducând îndoită cântare
virtuţilor din fapte şi din laudă vrednică de primire.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cetele
îngereşti şi adunarea apostolilor, Născătoarea de Dumnezeu, împreună cu
Botezătorul, cu prorocii, cu preoţii şi oştile mucenicilor împreună cu
pustnicii, cu cuvioase laude te încuviinţează pe tine, Sfinte
Preacuvioase Părinte Iosif.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Iosif, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nu
înceta a-ţi aduce aminte de turma ta cea cuvântătoare, ci precum în
viaţă, înţelepte, ai fost apărător aşa fii şi acum; dăruieşte viaţa cea
nestricăcioasă şi curăţeşte de patimile cele trupeşti şi sufleteşti,
prin rugăciunile tale cele către Hristos, Sfinte Părinte Iosif.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Nu
înceta, Fecioară, rugând pentru noi pe Fiul tău, pe Dumnezeu Cel
Iubitor de oameni, că pe tine te-am câştigat nădejde şi cu apărarea ta
ne izbăvim din nevoi şi din patimi, de greşeli şi de dureri, cei ce cu
credinţă te mărim.
SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi lumii...
Arătatu-te-ai
blând şi smerit şi liniştit, păzind şi împlinind cuvintele cele
dumnezeieşti ale Stăpânului tău, Care s-a uitat spre tine, Părinte, şi
în locaşul cel de sus te-a sălăşluit.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei...
Când
a venit spre tine, Născătoare de Dumnezeu, glasul cel curat, atunci
cele cereşti cu frică se veseleau şi cele pământeşti cu dragoste se
bucurau. Căci un praznic s-a făcut de amândouă părţile, când a izbăvit
de moarte pe cel întâi zidit. Pentru aceasta împreună cu îngerul strigăm
ţie: Bucură-te ceea ce eşti plină de har.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei...
Cea
neispitită de nuntă, curata şi Maica Ta, Hristoase, văzându-Te pe Tine
mort, spânzurat pe Lemn, ca o Maică tânguindu-se a grăit: Ce Ți-a
răsplătit Ție poporul cel fărădelege şi nemulţumitor al iudeilor, care
s-a desfătat cu darurile tale multe şi mari, Fiul meu? Laud pogorârea Ta
cea dumnezeiască.
Preacuviosul
Iosif a fost din Eparhia Siciliei, din părinţi cu numele Plotin şi
Agata. Era binecredincios şi blând la obicei şi îndeletnicindu-se
pururea cu deprinderea dumnezeieştilor Scripturi. Încăpând patria lui in
mâinile agarenilor, a mers cu maică-sa şi cu fraţii săi la Peloponez,
şi de acolo la Tesalonic, unde s-a şi călugărit şi a intrat în
nevoinţele duhovniceşti. Patul lui era pământul, aşternutul lui o piele,
iar haina lui proastă şi sărăcăcioasă; hrana lui, puţină pâine, şi
băutură, apă. Sta în picioare toată noaptea la rugăciune şi cu
îngenunchere. Totdeauna avea cântări în gura sa, lucrul mâinilor sale
era caligrafia, iar când părăsea scrisul, avea citirea dumnezeieştilor
Scripturi. Din acestea s-a făcut aşa de blând şi de înţelept, plecat,
fără de rautate, întreg la minte, şi câte urmează acestora. Având o
bogăţie ca aceasta de fapte bune, s-a hirotonit preot. Şi în scurtă
vreme s-a dus la Constantinopol cu sfântul Grigorie Decapolitul, cu care
s-a închis în biserica sfântului mucenic Antipa, veselindu-se în grele
petreceri, şi in căile vieţii pustniceşti. Iar de vreme ce răsărise
eresul cel hulitor de Hristos, al luptătorilor împotriva icoanelor,
fericitul acesta încă a purces să meargă la Roma, rugat fiind de unii,
şi prinzându-l corăbiile barbarilor, l-au dus legat la Creta şi l-au
băgat în închisoare, unde a învăţat pe toţi calea mântuirii, şi a scăpat
pe mulţi din mâinile diavolului. Arătându-i-se acolo oarecare om cu
sfinţită cuviinţă de la Mira Lichiei, i-a zis: Iată, primeşte această
cărticică; şi el, luând-o, citea şi cânta acestea: "Grăbeşte, Indurate,
şi sârguieşte ca un milostiv spre ajutorul nostru, că poti voind". Şi
această cântare, o minune, se făcu dimineaţa lucru aievea. Căci atunci
murind Teofil ocrotitorul eresului, Biserica lui Hristos a dobândit
iarăşi podoaba şi buna-cuviinţă a cinstitelor icoane. Pentru aceasta
atunci şi cinstitul acesta Iosif fiind slobozit de la închisoarea din
Creta, s-a dus la Constantinopol, şi dobândind de la oarecine o parte
din sfintele moaşte ale sfântului apostol Bartolomeu, a făcut el
împreună cu cinstitul Grigorie o biserică în numele apostolului. Pentru
aceasta, aflându-se în grijă şi în gândire multă, a-i împodobi praznicul
cu cântări cuvioase şi tropare, se ruga cu lacrimi şi cu suspinuri, ca
să dobândească darul acesta, pe care l-a şi dobândit. Căci văzu un om
înfricoşător, eu chip apostolesc, care ridică sfânta Evanghelie de pe
sfânta masă, şi o puse pe pieptul lui, şi apoi îl binecuvântă. Aceasta a
fost începătura dumnezeiescului dar. Căci de atunci şi mai pe urmă fără
de trudă şi prea lesne alcătuia sfintitele cântări, şi le da celor ce
cereau, încât socoteau unii cum că nu le scoate de la sine, ci le învaţă
întâi de la alţii, apoi le zice pe de rost, şi aşa le dă celor ce le
pofteau. Dar nu era aşa pricina, precum socoteau aceia amăgindu-se, ci
era dat din dumnezeiescul dar a le izvodi. Drept aceea era de gurile
tuturor lăudat, şi de toti dorit şi iubit, nu numai de cei simpli şi de
boieri, ci chiar şi de împăraţii cei de atunci. Şi a fost osândit la
izgonire de Barda cezarul, unchiul împăratului Mihail, pentru că sfântul
îl mustrase. Ci iarăşi numaidecât chemat din izgonire, îşi luă pe seama
lui paza sfintelor vase ale sfintei biserici a lui Dumnezeu, fiind
patriarh minunatul Ignatie. Şi nevoindu-se pentru dreapta credinţă, a
fost izgonit la Cherson. Iar după moartea lui Barda a fost eliberat de
acolo de Teodora împărăteasa, care a întărit Ortodoxia, şi făcând laude
multor sfinti, a răposat, şi au fost îngropate cinstitele lui moaşte la
mânăstirea unde şi acum se află.
