Duminica Ortodoxiei

În Duminica Ortodoxiei

 

La Ectenia mare:

Pentru ca să caute cu ochi milostiv la Sfânta Sa Biserică și să o păzească pe ea nevătămată și nebiruită de eresuri și de credințe deșarte, și cu pacea Sa să o îngrădească, Domnului să ne rugăm!

Pentru ca să potolească dezbinările și cu puterea Sfântului Duh să îi întoarcă pe toți care s-au abătut de la cunoștința Adevărului și să îi numere cu turma Sa cea aleasă, Domnului să ne rugăm!

Pentru ca să lumineze cu lumina Înțelepciunii celei dumnezeiești cugetele celor care s-au întunecat cu necredința, iar pe credincioșii săi să-i întărească și neclintiți întru dreapta credință să-i păzească, Domnului să ne rugăm!

Pentru încetarea dezbinării Bisericilor Ortodoxe autocefale, pentru potolirea întărâtărilor păgânilor și pentru stricarea degrab a răzvrătirilor ereticilor și a schismaticilor, Domnului să ne rugăm!

Pentru adunarea celor risipiți, pentru întoarcerea celor rătăciți și pentru unirea lor cu Sfânta Sa sobornicească și apostolească Biserică, Domnului să ne rugăm!

 

La Ectenia întreită:

Cela ce nu voiești moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu, întoarce-i pe toți cei rătăciți de la dreapta credință prin erezii de tot felul, spre cunoașterea Adevărului Tău, spre a-și dori să devină mădulare vii ale Bisericii Tale celei Sfinte, prin Botez, Mirungere și Euharistie, rugămu-ne Ție, Milostive Doamne, auzi-ne și ne miluiește !

Cela ce ai zidit această lume spre Slava Ta, dorind ca tot omul să se mântuiască și la cunoștința Adevărului să vină, fă ca și cei ce se împotrivesc cuvântului Tău din ignoranță și din neștiință, să se întoarcă întru pocăințăde la rătăcirile lor pierzătoare de suflet, vindecându-le mintea de întunecarea eresurilor și împreunându-i cu turma Ta cea cuvântătoare în staulul Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, pentru ca pe Tine, Adevăratul Dumnezeul nostru, să te preaslăvească, rugămu-ne Ție, Atotputernice și Făcătorule a toate, auzi-ne și ne miluiește!

 

 

 

Rugăciune:

Dumnezeule PreaÎnalte și Ziditorule a toate, Cela ce umpli toate cu slava Ta și pe toate le ții cu puterea Ta, Ție, Izvorule a toate darurile cerești și pământești, Îți mulțumim noi, nevrednicii robii Tăi, căci nu Te-ai întors cu totul de la făptura Ta pentru fărădelegile noastre, ci Te-ai milostivit spre noi cu îndurările Tale. Tu spre mântuirea noastră ai trimis pe Unul Născut Fiul Tău, ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică, căci nu voiești moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu. Tu, privind spre neputința firiiomenești, ne-ai cercetat pe noi cu harul Sfântului Tău Duh și ne-ai întărit întru mântuitoarea credință și întrunădejdea desăvârșită a veșnicelor bunătăți, povățuindu-ne, astfel, spre Sionul cel Ceresc.

Mărturisim Dumnezeule, marea și neajunsa iubire de oameni și multa Ta milostivire ce ai revărsat-o spre noi, robii Tăi. Dar văzând alunecările multora de la Adevăr, cu osârdie Te rugăm, Atotbunule, să cauți spre tot poporul ortodox de aici și de pretutindeni, căci întru durere mărturisim: chiar de am și primit întru bucurie Bunăvestirea Fiului Tău, ne numim doar cu buzele ucenici ai Săi, pentru că, iată, Legea a slăbit, Evanghelia nu se mai lucrează și toată Scriptura nu este băgată în seamă, din pricina spinilor deșertăciunilor lumești și ai patimilor ce ne-au făcut pe noi ortodocșii prea puțin-roditori. Și dacă noi, cei ce am primit arvuna Duhului, nu înmulțim talanții nicidecum, ce să mai spunem de cei din afara Bisericii ce zac cu totul fără de rod, orbiți la minte de groaznicele eresuri, separați de Trupul lui Hristos prin schisme și dezbinări, împotrivindu-se cu totul Evangheliei, hulind pe Duhul Sfânt, depărtați fiind de moștenirea Ta, leapădați de Harul Tău și răpuși spre judecata nemitarnică a PreaSfântului Tău CuvântÎntrupat?

Preamilostive și Atotputernice, nu Te mânia până în sfârșit! Fii nouă milostiv și ne întărește cu puterea Ta întru Dreapta Credință, spre a fi în lume martori ai Învierii Fiului Tău, atât prin viețuirea cuviincioasă întru păzirea poruncilor Sale, cât și prin râvna propovăduirii Adevărului revelat.

Iar pentru cei ce rătăcesc pe căi piezișe te rugăm: luminează-le mintea cu Lumina Ta cea dumnezeiască, ca să cunoască Adevărul Tău descoperit prin Hristos Iisus, Domnul nostru, în Sfânta Sa Biserică; înmoaie înăsprirea inimii lor cu dulceața Harului Tău celui dumnezeiesc și trezește-le auzul, ca să primească glasul Tău ce-i cheamă la pocăință, ca astfel să se întoarcă către Tine și să fie vii. Îndreptează, Dumnezeule, Părinte Atotțiitorule, viața lor străină de buna cuviință creștinească și așează-i statornic pe cărările mântuirii în Sfânta Ta Sobornicească și Apostolească Biserică, dobândind înnoirea firii, adică nașterea din nou prin Taina Sfântului Botez, primind darurile Duhului Sfânt prin Taina Mirungerii și unindu-se desăvârșit cu Hristos prin Sfânta Euharistie.

Nu întoarce fața Ta de la noi, Părinte Îndurate. Fă ca toți întru sfințenie și fără de prihană să petrecem, viind ca mădulare ale Bisericii Ortodoxe, celei Una, Sfântă, Sobornisească și Apostolească, ca astfel, mântuitoarea credință să se înrădăcineze și dătătoare de rod în inimile tuturor desăvârșit să se arate. Dă-ne bucuria mântuirii întru Împărăția Fiului Tău. 

Insuflă, Părinte Sfinte, ierarhilor și preoților ortodocși grija înfiorată a păstoririi oilor celor cuvântătoare și râvna sfântă spre propovăduirea dreptei credințe, lucrând statornic și neobosit întru călăuzirea turmei celei duhovnicești spre pășunile mănoase ale Împărăției Cerurilor și purcezând neobosit spre aflarea celor rătăciți. Nu-i lăsa pe păstorii noștri să se abată de la Adevăr, devenind ei înșiși lupi răpitori care să risipească turma dreptcredincioșilor, călăuzind mioarele pe căile pierzării, ci revarsă peste ei și peste noi toți Duhul Tău Cel Sfânt ce să lucreze întru noi despătimirea, luminarea și îndumnezeirea, ca doar așa fiind povățuiți, să ajungem la unimea credinței, la măsura vârstei deplinătății lui Hristos, întru nădejde nezdruncinată, întru dragoste desăvârșită și astfel, cu cetele îngerești și cu toți sfinții, să Te slăvim pe Tine,Tatăl Cel Ceresc, împreună cu Fiul Tău Cel Unul Născut și cu pre Sfântul, Bunul și de Viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 

Prochimen:

Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru; Tu ești Dumnezeu Carele faci minuni.

 

 

Duminica Ortodoxiei

Dragi copii,
Fiecare dintre voi are acasă cel puţin o icoană. Voi ştiţi ce sunt icoanele? Sunt ferestre prin care noi putem vedea lumea nevăzută. Fiecare icoană este o fereastră deschisă spre cer, prin care vedem imaginea Domnului nostru Iisus Hristos, sau a Maicii Domnului, sau a unui sfânt. Privind icoanele ne aducem mereu aminte cum ar trebui să fim de fapt: asemenea sfinţilor, adică buni şi sinceri, având credinţă în Dumnezeu şi încredere în dragostea Sa.
Prima duminică din Postul Mare se numeşte Duminica Ortodoxiei. În secolul VIII un împărat bizantin a poruncit ca toate icoanele să fie scoase din biserici, crezând că doar Dumnezeu trebuie cinstit. După mai bine de o sută de ani în care din porunca împăratului cei care apărau icoanele erau persecutaţi, a ajuns împărăteasă Teodora. După moartea soţului ei, care ura icoanele, împărăteasa Teodora a pregătit un Sinod în care Sfinţii Părinţi au mărturisit credinţa cea dreaptă şi cinstirea icoanelor.
Sinodul a avut loc cu o zi înainte de prima duminică din Post, de aceea această Duminică se numeşte Duminica Ortodoxiei, ca să ne aducă mereu aminte de victoria dreptei credinţe asupra ereziilor. Atunci a avut loc o procesiune cu sfintele icoane către biserica Sfânta Sofia din Constantinopol. În amintirea acelei zile, astăzi în multe biserici oamenii merg la Sfânta Liturghie purtând fiecare câte o icoană, iar la sfârşitul slujbei are loc o procesiune, fie în jurul bisericii, fie prin localitate.
Fie că este o icoană mare, într-o catedrală, fie că e o iconiţă mică pe care creştinul o poartă la gât, icoana ne aduce aproape persoana pe care o reprezintă. Atunci când spunem o rugăciune în faţa unei icoane, ne adresăm sfântului sau sfintei din icoană, care ne aude şi ne ascultă rugăciunea.

Activităţi:

• 1. Coloraţi planşa de mai sus, în care vedeţi prima procesiune cu sfintele icoane din Duminica Ortodoxiei, care a avut loc în anul 843.
• 2. Dacă la biserica voastră se organizează procesiunea cu icoane, pregătiţi-vă icoana favorită pentru a o lua cu voi la Sf. Liturghie. Fiecare membru al familiei voastre trebuie să aibă o icoană.
• 3. Puteţi să faceţi chiar voi o icoană cu sfântul vostru ocrotitor. Căutaţi o bucată de lemn tăiat ca pentru o icoană, pe care vopsiţi-l cu auriu sau o culoare deschisă. Dacă nu găsiţi, puteţi folosi un carton mai gros. Rugaţi-vă părinţii sau profesorul de religie să vă caute pe internet o planşă de colorat cu sfântul al cărui nume îl purtaţi sau cu Maica Domnului sau Domnul Hristos. Coloraţi-o frumos sau pictaţi-o cu acuarele. Decupaţi-o şi lipiţi-o pe lemnul (sau cartonul) pregătit înainte.

 

 

Predică la Sâmbăta întâi a Postului Mare (pomenirea Sfântului Teodor Tiron), despre unitate prin Biserică Arhimandritul Ioanichie Bălan

 

Predică la Sâmbăta întâi a Postului Mare (pomenirea Sfântului Teodor Tiron), despre unitate prin Biserică

Predică la Sâmbăta întâi a Postului Mare (pomenirea Sfântului Teodor Tiron), despre unitate prin Biserică

Minunea Sfântului Teodor Tiron, pe care o pomenim astăzi, are o adâncă însemnătate. Coliva, prin mulţimea boabelor de grâu închipuieşte, mai întâi de toate, unitatea tuturor creştinilor, prin credinţă şi dragoste. Iar faptul că ea se face din grâu fiert, înseamnă călirea credincioşilor în focul ispitelor. Căci nimeni nu poate fi fiu al Bisericii lui Hristos, dacă mai întâi nu rabdă ispitele şi încercările acestei vieţi. Cine iese la nevoinţă, să se pregătească de ispite. Numai aceia sunt creştini statornici şi fii ascultători, care merg pe calea lui Hristos, pe drumul răbdării, al rugăciunii, al smereniei, al iertării, al dragostei, pe drumul încercărilor de tot felul.

„Mari sunt isprăvile credinţei, în izvorul văpăii, ca într-o apă de odihnă, Sfântul Mucenic Teodor s-a bucurat...” (Troparul Sfântului Teodor).

         Iubiţi credincioşi,

         În sâmbăta de astăzi, după primele zile ale Postului Mare, Biserica Ortodoxă face pomenirea unei minuni prea slăvite pe care a săvârşit-o Marele Mucenic Teodor Tiron.

         Este drept că acum mulţi credincioşi aleargă la sfintele biserici, aduc colive de grâu pentru cei vii şi cei morţi, sfinţesc tărâţe pentru vite, dar ei ştiu prea puţin despre însemnătatea acestei zile şi ce rost are coliva de grâu în cultul nostru ortodox. Pentru a vă răspunde la acestea, vă voi povesti mai întâi istoricul minunii săvârşite de Sfântul Teodor.

         Între anii 361-363 domnea la Constantinopol un împărat păgân cu numele Iulian Apostatul, adică lepădat de Dumnezeu, pentru că după ce fusese creştin,  s-a lepădat de Hristos şi s-a întors la închinarea de idoli. Astfel, deschizând capiştile idoleşti, silea pe toţi creştinii să jertfească zeilor păgâni. Apoi, sosind începutul Postului Mare, se gândea tiranul cum să batjocorească pe creştini, tocmai acum, în aceste zile de curăţire sufletească.

         Deci a poruncit eparhului cetăţii să schimbe bucatele cele obişnuite din oraş cu altele care să fie stropite şi amestecate cu sânge de la jertfele idoleşti, pentru ca, neştiind creştinii şi cumpărând din acelea, să se întineze.

         Dar milostivul Dumnezeu, Care are grijă de plăcuţii Săi, a stricat sfatul cel diavolesc într-un chip ca acesta: A trimis aievea pe Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron la Sfântul Eudoxie, patriarhul cetăţii Constantinopolului, căruia i-a descoperit toată înşelăciunea tiranului. Apoi i-a poruncit sfântul ca să adune tot poporul creştinesc şi să-i poruncească să nu cumpere bucate din oraş în acele zile de post. Patriarhul l-a întrebat atunci pe Sfântul Teodor: „Dar ce să mănânce poporul în aceste zile?". Şi i-a răspuns sfântul mucenic: „Dându-le colivă, vei mângâia lipsa lor". „Dar ce este aceea colivă?" l-a întrebat din nou patriarhul. Şi i-a răspuns mucenicul: „Grâu fiert".

         Deci, adunând tot poporul, Sfântul Eudoxie a arătat înşelăciunea împăratului şi descoperirea Sfântului Teodor, ca nimeni să nu cumpere bucate întinate din oraş, ci să se hrănească cu grâu fiert, adică cu colivă. Şi de atunci, în amintirea acelei minuni a Sfântului Teodor, se aduc în sâmbăta aceasta la biserici colive de grâu fiert. Şi astfel a intrat în tradiţia Bisericii de a se aduce ca ofrande colivă de grâu fiert, fie în amintirea unor sfinţi, fie întru pomenirea celor adormiţi.

         Iubiţi credincioşi,

         Maica noastră cea de obşte, care este Biserica, întotdeauna a avut şi are grijă de fiii săi. Şi în vreme de linişte şi în vreme de încercare, şi în vreme de lipsă şi în vreme de îndestulare, şi în vreme de bucurie şi în vreme de întristare, Biserica sună din trâmbiţele sale care sunt: clopotele, Sfintele Evanghelii, preoţii, cântările, slujbele, postul, rugăciunile, canoanele, tipicul etc, şi ne adună pe toţi la sânul ei. Biserica ne uneşte inimile, ne păzeşte sufletele, ne împacă cugetele, ne căleşte voinţa. Biserica ne curăţeşte prin baia Botezului şi a Spovedaniei, ne hrăneşte din Dumnezeieştile Taine şi din Sfintele Scripturi, ne adapă din învăţăturile Sfinţilor Părinţi.

         Biserica ne păzeşte de vrăjmaşul cel de obşte - diavolul. Biserica ne învaţă, ne călăuzeşte, ne acoperă, ne îmbărbătează în încercări, ne rabdă slăbiciunile, ne scoală din păcate. Biserica ne mântuieşte sufletele noastre.

         După Sfântul Ioan Gură de Aur, Biserica este spital duhovnicesc, unde se vindecă cei bolnavi cu sufletul. Biserica este corabie, în care se salvează de furia veacului acestuia, toţi cei ce aleargă la sânul ei. Biserica este un staul sufletesc, care adună înăuntrul ei pe toţi credincioşii, pentru a nu fi sfâşiaţi de lupul cel nevăzut. Biserica este cer duhovnicesc, care închipuieşte cel mai bine slava Tronului dumnezeiesc.

         Biserica este deci viaţa şi scăparea noastră. Ea, ca o mamă care a purtat chinurile naşterii pentru noi, fiii ei, face totul pentru mântuirea noastră. Ea ne rânduieşte vreme de post şi rugăciune, vreme de spovedanie şi pocăinţă pentru curăţirea sufletelor noastre. Ea ne rânduieşte preoţi şi povăţuitori duhovniceşti, iar la urmă ne rânduieşte Prea Curatele Taine ale Domnului nostru Iisus Hristos. Biserica ne rânduieşte zile de nevoinţă şi zile de desfătare; zile de bucurie şi zile de reculegere; zile de înfrânare şi zile de prăznuire.

         Se cuvine deci, nouă creştinilor, să ascultăm de Sfânta Biserică ca de Maica noastră duhovnicească, să o iubim ca pe aceea ce este Mireasa lui Hristos, să alergăm la sânul ei ca la ceea ce este spital de vindecare, corabie de salvare, liman de mântuire, staul de oi cuvântătoare. Nimeni să nu cârtească în cugetul său că Biserica pune sarcini grele pe spatele fiilor ei, post aspru şi lung, zile de reculegere, vremi de pocăinţă, timp de înfrânare de la tot felul de păcate. Nimeni să nu zică că preoţii sunt aspri, canoanele grele, slujbele lungi, cântările obositoare.

         Acolo unde este dragoste, totul este uşor, totul este bun. Acolo unde este credinţă şi frică de Dumnezeu, nu mai este cârtire, nici dezbinare, nici ceartă, ci permanentă supunere şi desăvârşită păzire a poruncilor dumnezeieşti. Tocmai aceasta este temelia unităţii creştineşti. Biserica este locul de împăcare a omului cu Dumnezeu. Biserica este baia de curăţire a tuturor păcătoşilor. Biserica este staulul de unire a întregii creştinătăţi. Iar Sfântul Prestol este temelia acestei unităţi, ca cel ce este Masa dragostei care ni se întinde înainte în fiecare zi. Cine caută în alt locîntâlnirea cu Hristos, zadarnic se trudeşte. Cine caută altă baie curăţitoare se va îneca în marea focului de veci. Cine aleargă la alt spital de vindecare, va muri în păcatele sale. Cine rămâne în afară de staulul adevăratei Biserici, acela este fur şi tâlhar.

         Cât despre osteneala postului, să nu slăbim cu voinţa. Căci unde este voinţă este şi putere. Cei trei tineri care erau robiţi în Babilon, fiind hrăniţi numai cu seminţe, erau mult mai frumoşi decât cei hrăniţi cu multe desfătări (Daniil 1, 12-15). Aşa se întâmplă şi cu noi creştinii. Nu este oare adevărat că fiii Bisericii care postesc şi mănâncă în post vegetale, sunt adesea mult mai sănătoşi, mai limpezi la gândire, mai mulţumiţi în viaţă, decât cei ce mănâncă tot felul de bucate, fără nici o rânduială? Ei se mulţumesc cu o mâncare cât de simplă, cu o haină modestă şi cu o viaţă cât mai curată. Iar ceilalţi niciodată nu sunt mulţumiţi. Zilnic aleargă după carne, după băuturi, după bani cât mai mulţi, după haine cât mai frumoase. Aceştia mereu mănâncă din jertfele veacului acestuia, iar cei dintâi întotdeauna gustă din coliva dragostei creştine, care îi uneşte pe toţi în jitniţa Bisericii lui Hristos.

         Deci Biserica nu poate face mereu pogorăminte, pentru comoditatea unora, afară de pricini întemeiate. Ea are prestigiul ei nealterat. Ea are meritul ei netăgăduit. Ea are tezaurul sfintelor dogme şi comoara sfintelor canoane, fixate de dumnezeieştii părinţi, pe care nu poate să le schimbe după voia fiecărui muritor.

         Cine vrea să se mântuiască, trebuie neapărat să se şi ostenească cât de puţin. Fără de osteneală nimic nu se poate face. Cu trudă se trăieşte, cu osteneală se posteşte, cu multă nevoinţă raiul se dobândeşte. Cu irudă se nasc şi se cresc copiii, cu trudă se câştigă pâinea cea de toate zilele. Toate se fac cu trudă. Şi dacă cele pământeşti cu atâta osteneală şi lacrimi se câştigă, apoi cu cât mai mult cele cereşti?

         Iubiţi credincioşi,

         Minunea Sfântului Teodor Tiron, pe care o pomenim astăzi, are o adâncă însemnătate. Coliva, prin mulţimea boabelor de grâu închipuieşte, mai întâi de toate, unitatea tuturor creştinilor, prin credinţă şi dragoste. Iar faptul că ea se face din grâu fiert, înseamnă călirea credincioşilor în focul ispitelor. Căci nimeni nu poate fi fiu al Bisericii lui Hristos, dacă mai întâi nu rabdă ispitele şi încercările acestei vieţi. Cine iese la nevoinţă, să se pregătească de ispite. Numai aceia sunt creştini statornici şi fii ascultători, care merg pe calea lui Hristos, pe drumul răbdării, al rugăciunii, al smereniei, al iertării, al dragostei, pe drumul încercărilor de tot felul.

         Coliva mai închipuieşte şi masa cea de taină a Sfintei Împărtăşanii, postul, rugăciunea, spovedania, Sfintele Scripturi, pe care Biserica le oferă fiilor ei. Iar mâncărurile cele pângărite de jertfe idoleşti, sunt toate poftele cele lumeşti, distracţiile cele pătimaşe, desfrânarea, beţiile, mâncărurile cele oprite şi tot felul de păcate pe care satana, stăpânitorul veacului acestuia, ni le pune înainte, ca să ne ispitească şi să ne piardă. Noi însă să luăm aminte cum umblăm, de cine ascultăm şi din ce masă ne hrănim. Din masa Bisericii sau din cea otrăvită a lumii? Doi sunt stăpânii - Hristos şi Veliar. Două sunt mamele - Biserica şi lumea. Două sunt mesele cu hrană ce ni se oferă.

         Biserica ne pune acum înainte masa postului, a rugăciunii, a pocăinţei, a Sfintelor Taine. Iar lumea ne cheamă la masa ei, la mâncăruri alese, la petreceri, la beţii, jocuri, desfrânări şi la tot felul de păcate. Spre încercare ni s-au întins în faţă două feluri diferite de bucate. Omul este liber să guste de unde voieşte. Noi însă să luăm aminte din ce masă gustăm, în ce blid întindem mâna, din ce colivă ne hrănim.

         Hristos este pâinea vieţii; rugăciunea, postul şi milostenia formează hrana sufletelor noastre. Deci noi, fraţilor, lăsând mâncărurile cele idoleşti ale veacului acestuia, să alergăm cu osârdie la maica noastră cea de obşte care este Biserica, spre a ne hrăni din darurile ei cele bogate, căci numai aşa vom putea să ne mântuim sufletele noastre şi să trăim în veacul veacului. Amin.

Arhim. Ioanichie Bălan

Acatistul Sfinților Mari Mucenici Teodor Stratilat și Teodor Tiron

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Apărătorii cei nebiruiți ai Evhaitelor, frumusețea mucenicilor și a nevoitorilor însuflețită podoabă, Tiron și Stratilat Teodorii. Veniți cu laude și cu cântări să-i încoronăm, căci lupte și biruința muceniciei au răbdat pentru Hristos, Căruia se roagă neîncetat ca să ne izbăvim din toate nevoile, care strigăm: Bucurați-vă, mucenicii Domnului!

Icosul 1

Îngeri s-au trimis din cer cu coroană neveștejită să încoroneze creștetul tău cel nebiruit, frumusețea mucenicilor Teodore Tiroane slăvite; iar tu ca un viteaz al lui Hristos te-ai arătat apărător nebiruit al credincioșilor din toată lumea, pentru aceasta strigăm ție:
Bucură-te, Tiroane, voievodul mucenicilor;
Bucură-te, lauda și podoaba Evhaitelor;
Bucură-te, apărătorule al credincioșilor;
Bucură-te, surpătorule al păgânătăților;
Bucură-te, a mucenicilor podoabă și bucurie;
Bucură-te, a Bisericii lui Hristos înfrumusețare;
Bucură-te, că reverși minuni cu îndestulare;
Bucură-te, că de bucurie pe toți i-ai umplut;
Bucură-te, că din început Biserica ai apărat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos, sângele tău ți-ai vărsat;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 2-lea

Putere de sus ai luat prin chinurile tale cinstite de noi, nevoitorule al Domnului, și prin vărsarea sângelui tău, ai mărturisit cu fapta iubirea Domnului tău, pentru care, Stratilate, ți-ai dat sufletul tău, strigând: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Putere vitejească luând de la Împăratul Slavei, ai rușinat mândria lui Lichie, prin luptele tale cele mucenicești și pentru dragostea lui Hristos, cu bucurie te-ai jertfit, pentru care credincioșii strigă ție:
Bucură-te, Stratilate nebiruite;
Bucură-te, crin și floare din Evhaita;
Bucură-te, că ai biruit tabăra vrăjmașilor;
Bucură-te, că prin chinuri ai câștigat cereasca Împărăție;
Bucură-te, și noi strigăm ție;
Bucură-te, că armă ai avut Crucea Domnului;
Bucură-te, că pe tirani cu puterea ei ai surpat;
Bucură-te, că și pe idoli ai batjocorit;
Bucură-te, că pe idolii lui Lichinie la săraci i-ai împărțit;
Bucură-te, că prin aceasta Hristos S-a proslăvit;
Bucură-te, că prin răbdare cununi ai câștigat;
Bucură-te, că spre cele cerești pe toți ne-ai îndemnat;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 3-lea

Luminându-ți ochiul minții, către cer ai privit și, de frumusețea celor nepieritoare dorind, nimic n-ai iubit din cele trecătoare; ci și trupul tău, Tiroane, l-ai dat muncilor celor de multe feluri, pentru care ai primit coroană neveștejită și gherdanul biruinței, pentru care cântăm Domnului: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Lumină de sus strălucind sufletul tău cel mucenicesc, dar de bogăție te-ai dat credincioșilor, Tiroane, că înfierbântându-te cu râvna bunei credințe, ai scăpat pe credincioși de spurcăciunile cele idolești, pentru care cântăm ție:
Bucură-te, ajutorul cel grabnic;
Bucură-te, strălucirea bunei credințe;
Bucură-te, ocrotitorul ortodocșilor;
Bucură-te, înfrânătorul păgânătății;
Bucură-te, că prin colivă pe credincioși ai scăpat;
Bucură-te, lauda și bucuria episcopului Ioan;
Bucură-te, că el cântare vrednică ți-a dat;
Bucură-te, biruitorule al tiranilor împărați;
Bucură-te, că și pe Maximian ai rușinat;
Bucură-te, a Bisericii înfrumusețare;
Bucură-te, că reverși raze strălucitoare;
Bucură-te, că prin jertfă cu Hristos te-ai unit;
Bucură-te, că pentru aceasta El te-a proslăvit;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 4-lea

Puterea credinței înfierbântând sufletul tău, spre mărturisirea lui Hristos, pentru care cu dragoste ți-ai dat trupul muncilor celor înfricoșătoare, Sfinte Stratilat; iar noi văzând răbdarea ta cântăm Domnului: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Putere luând asupra păgânătății, pe idoli ai surpat cu mărturisirea lui Hristos, Căruia sufletul ți-ai dat cu mulțumire și te-ai făcut apărător credincioșilor, mucenice Stratilat, pentru care cu dragoste strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, că prin suferință cununa muceniciei ai luat;
Bucură-te, că într-aceasta ai avut pe Hristos întărire;
Bucură-te, că pe idoli cu puterea Lui, ai surpat;
Bucură-te, strălucirea Iracliei și a Evhaitei;
Bucură-te, că șapte zile nemâncat ai petrecut;
Bucură-te, că și alte chinuri cu răbdare ai suferit;
Bucură-te, că toți care te-au văzut pe Hristos au proslăvit;
Bucură-te, că prin bărbăția ta puterea credinței a înflorit;
Bucură-te, că mulți bolnavi ai vindecat;
Bucură-te, că lui Hristos bună mireasmă te-ai adus;
Bucură-te, că Evhata ție a cântat;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 5-lea

Stea purtătoare de lumină te-ai arătat credincioșilor din toată lumea, lauda mucenicilor, Teodore Stratilat, că ai scăpat pe mulți de înșelăciunea idolească și pe Hristos ai mărturisit și ai luat cunună neveștejită din mâna Domnului tău, strigând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Strălucind prin biruința mărturisirii, sufletul tău nevinovat l-ai adus lui Hristos, Care a primit nevoințele tale cele mucenicești, arătându-te apărător fierbinte credincioșilor din toată lumea, pentru care strigăm ție:
Bucură-te, Stratilate nebiruite;
Bucură-te, mărturisitorule al credinței;
Bucură-te, diamantul răbdării;
Bucură-te, crinul înfrânării;
Bucură-te, balsamul vindecării;
Bucură-te, cedrul curăției;
Bucură-te, ajutătorul săracilor;
Bucură-te, ocrotitorul văduvelor;
Bucură-te, că ești tuturor folositor;
Bucură-te, că din orice nevoi izbăvești;
Bucură-te, că sănătoși ne păzești;
Bucură-te, că și locașul tău îl proslăvești;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 6-lea

Mărturisind cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat, ai străpuns cu sulița răbdării tale pe Faraon cel gândit și închinăciunile elinilor le-ai surpat, rușinând în priveliște pe Maximian, pentru care strigăm Domnului: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Mărturisitor fierbinte te-ai arătat, Mucenice Teodor Tiron, că fiind dus înaintea tiranului Maximian, nu te-ai rușinat a mărturisi pe Hristos, ci ai rușinat închinăciunile cele idolești, pentru care strigăm ție:
Bucură-te, că în oastea tironilor ai fost;
Bucură-te, că pe Maximian ai rușinat;
Bucură-te, că pe idolii lui ai surpat;
Bucură-te, că aceasta singur ai mărturisit;
Bucură-te, că prin spânzurare singur ai mărturisit;
Bucură-te, că prin focul cuptorului ai trecut;
Bucură-te, că Mitropolia Amasiei te mărește;
Bucură-te, că Humialon, orașul tău, te proslăvește;
Bucură-te, că acum creștinii serbează al tău nume;
Bucură-te, că-n nevoi și-n izbânzi strigăm ție;
Bucură-te, făcător de minuni alese;
Bucură-te, că prin ele Dumnezeu se proslăvește;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 7-lea

Vrând tu, Mare Mucenic Stratilat, a-ți mântui sufletul, pe care l-ai împodobit cu tot felul de fapte bune, cu rugăciuni și cu milostenii, te-ai gătit spre lupte mucenicești, pe care le-ai primit cu bucurie, cântând Domnului: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Străină minune a fost în toată Evhaita și Iraclia s-a mirat de vitejiile tale, cum toate defăimând și pe împărați mustrând, cu îndrăzneală ai alergat la lupte pentru dragostea Domnului tău, pentru aceasta strigăm ție:
Bucură-te, minunea Evhaitelor;
Bucură-te, înfrumusețarea Iracliei;
Bucură-te, podoaba mucenicilor;
Bucură-te, mustrătorul tiranilor;
Bucură-te, jertfă însuflețită;
Bucură-te, că chinurile cu bucurie le-ai primit;
Bucură-te, că sfaturilor lui Lichinie nu te-ai plecat;
Bucură-te, că sufletul tău Domnului l-ai dat;
Bucură-te, că El cu bucurie l-a primit;
Bucură-te, că cetele mucenicilor primindu-te au dănțuit;
Bucură-te, că și noi bun apărător te-am dobândit;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 8-lea

Toată ceata îngerilor, cu mucenicii și cu stăpânul lor, întru cântări a întâmpinat sufletul tău, Mare Mucenice Teodor Tiron, încoronând creștetul tău cel nebiruit cu gherdanul mucenicilor, și toți au cântat cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Toată făptura s-a alăturat lângă lauda pe care ți-a făcut-o Hristos, Mirele tău, îngerii priveau așteptând venirea ta, mucenicii cântau biruința ta, iar pământul s-a sfințit prin stropirea sângelui tău, iar noi robii tăi aducem laudă muceniciei tale, cântând acestea:
Bucură-te, că ele au încoronat creștetul tău;
Bucură-te, că cerurile au serbat intrarea ta;
Bucură-te, că neveștejită cunună ai primit;
Bucură-te, că pentru credincioși rugăciune ai făcut;
Bucură-te, că Hristos cererile tale le-a plinit;
Bucură-te, că El prin tine S-a proslăvit;
Bucură-te, că Biserica apărător te-a câștigat;
Bucură-te, al locașului tău grabnic apărător;
Bucură-te, că de ispite, de furturi și de judecăți ești risipitor;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 9-lea

Privind la frumusețea cerului, ți-ai luminat privirile minții, cunoscând pe Ziditorul cerului și al pământului, Făcător al totului, cu bucurie L-ai lăudat, Mucenice Teodor Stratilat, și cântare ai cântat Domnului: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori au amuțit ca niște pești fără de glas, cum tu, un tânăr ostaș, ai defăimat frumusețile lumii, mergând cu bucurie spre chinuri, unde ai arătat lupte biruitoare, de care mirându-se, cântăm ție acestea:
Bucură-te, ritor între mucenici;
Bucură-te, trâmbiță propovăduitoare;
Bucură-te, luptător nebiruit;
Bucură-te, răbdătorule de patimi;
Bucură-te, gherdane al răbdării;
Bucură-te, căci cu bărbăție ai mărturisit;
Bucură-te, că credința nevinovată ai păzit;
Bucură-te, că la aceasta și pe noi ne-ai sfătuit;
Bucură-te, căci cu îngerii te-ai unit;
Bucură-te, căci cu ucenicii locuiești;
Bucură-te, că prin chinurile tale pe toți îi veselești;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 10-lea

Vrând să-ți mântuiești sufletul și să câștigi viața nemuritoare, te-ai păzit nevinovat de tot păcatul și cu virtutea sufletului ai dorit pe Dumnezeu, Care este marginea doririlor, pentru Care și ultima picătură de sânge cu mulțumire ți-ai dat cântându-I: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Vrând noi, nevrednicii, a-ți lăuda mucenicia și nevoințele tale, Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, prin rugăciunile tale cerem ajutorul cel dumnezeiesc, cântându-ți cu dragoste acestea:
Bucură-te, că sufletul tău curat tot pământul a sfințit;
Bucură-te, că întru suirea ta spre cer, toți diavolii s-au îngrozit;
Bucură-te, că și văduva ajutorul tău a primit;
Bucură-te, apărătorule de cetate;
Bucură-te, ajutătorule al sufletelor curate;
Bucură-te, al păcătoșilor lesne iertătorule;
Bucură-te, al tuturor împlinitor de cereri;
Bucură-te, al ierarhilor bun sfătuitorule;
Bucură-te, al preoților cucernici de mari daruri dătătorule;
Bucură-te, al monahilor bun ajutătorule;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 11-lea

Împăratul împăraților și Domnul domnilor, întru ospățul cel duhovnicesc, a adăpat sufletul tău din pomul vieții, unde ai auzit glasul puterilor cerești și dansurile mucenicilor, și de bucuria aceea îmbălsămat fiind, ai cântat împreună cu ei Domnului: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Împăratul Maximian cu toți muncitorii lui n-a putut birui sufletul cel de diamant, Mucenice Teodor Stratilat, nici nu te-a putut despărți de doritul tău Hristos, Căruia te închinai cu dragoste. Pentru care cântăm ție:
Bucură-te, binecinstitorule al Sfintei Cruci;
Bucură-te, purtătorule al patimilor lui Hristos;
Bucură-te, râvnitorule al Împărăției cerurilor;
Bucură-te, bine primitule în locașurile ei;
Bucură-te, diamantul și steaua credinței;
Bucură-te, fulgerul rugăciunilor sfinte;
Bucură-te, primitorule al rugăciunilor noastre;
Bucură-te, veșmântul darurilor care ne acoperi slăbiciunile noastre;
Bucură-te, împlinitorul cererilor noastre;
Bucură-te, al locașului tău înfrumusețare;
Bucură-te, al robilor casei tale cucernică și sfântă mângâiere;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 12-lea

Haruri mucenicești împarți tuturor credincioșilor, Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, preoților ești podoabă și lumină, celor ce cu dragoste serbează prăznuirea ta și te cheamă cu credință, le împlinești cererile; mie, celui nevrednic și mai mult decât toți păcătoșii, dăruiește-mi să cânt cu bucurie Domnului: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Vrând, Sfinte Mare Mucenice Teodor, a părăsi latura pământului, ai ajuns la desăvârșita dorire, unde privești frumusețea Împăratului ceresc, te-ai arătat biruitor încoronat prin sângele tău și n-ai încetat a ajuta cu rugăciunile și minunile tale, pentru aceasta primește prinos de mulțumire acestea:
Bucură-te, steaua harului ceresc;
Bucură-te, podoaba cinului preoțesc;
Bucură-te, a mucenicilor podoabă și lumină;
Bucură-te, lauda celor ce-ți cântă ție;
Bucură-te, împreună vorbitorule cu mucenicii;
Bucură-te, că și rugăciunile noastre le primești;
Bucură-te, dătătorule de sfaturi dumnezeiești;
Bucură-te, mărgăritar cu care luminezi sufletele;
Bucură-te, diamant care tai neputințele;
Bucură-te, al sufletului meu mântuire;
Bucură-te, al locașului tău apărătorule;
Bucură-te, al ostenelilor noastre binecuvântătorule;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul al 13-lea

De trei ori fericiților, podoaba Ortodoxiei și lauda Evhaitelor, mucenicii Domnului Teodor Tiron slăvite și Stratilat nebiruite, rugați-vă Domnului pentru mântuirea noastră, ca izbăvindu-ne din nevoi, să cântăm Domnului: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăși Icosul I: Îngeri s-au trimis din cer cu coroană neveștejită…, Condacul 1: Apărătorii cei nebiruiți ai Evhaitelor…, și se face otpustul.

Icosul 1

Îngeri s-au trimis din cer cu coroană neveștejită să încoroneze creștetul tău cel nebiruit, frumusețea mucenicilor Teodore Tiroane slăvite; iar tu ca un viteaz al lui Hristos te-ai arătat apărător nebiruit al credincioșilor din toată lumea, pentru aceasta strigăm ție:
Bucură-te, Tiroane, voievodul mucenicilor;
Bucură-te, lauda și podoaba Evhaitelor;
Bucură-te, apărătorule al credincioșilor;
Bucură-te, surpătorule al păgânătăților;
Bucură-te, a mucenicilor podoabă și bucurie;
Bucură-te, a Bisericii lui Hristos înfrumusețare;
Bucură-te, că reverși minuni cu îndestulare;
Bucură-te, că de bucurie pe toți i-ai umplut;
Bucură-te, că din început Biserica ai apărat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos, sângele tău ți-ai vărsat;
Bucură-te, Mare Mucenice Teodor!

Condacul 1

Apărătorii cei nebiruiți ai Evhaitelor, frumusețea mucenicilor și a nevoitorilor însuflețită podoabă, Tiron și Stratilat Teodorii. Veniți cu laude și cu cântări să-i încoronăm, căci lupte și biruința muceniciei au răbdat pentru Hristos, Căruia se roagă neîncetat ca să ne izbăvim din toate nevoile, care strigăm: Bucurați-vă, mucenicii Domnului!

Canon de rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron

Troparul Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, glasul al 4-lea

Mari sunt faptele credinţei! În izvorul văpăii ca într-o apă de odihnă Sfântul Mucenic Teodor s-a bucurat. Că în foc cu totul fiind ars, ca o pâine plăcută Preasfintei Treimi s-a adus. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

 

Cântarea 1, glasul al 8-lea

Irmosul

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luptând până la capăt, mucenice al lui Hristos, lupta cea Dumnezeiască şi călătoria săvârşind-o, păzind credinţa, ai aflat cununa Dumnezeieştii Dreptăţi.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te dănţuitor ceresc împreună cu cei fără de trupuri, mărite, izbăveşte de primejdii şi de necazuri pe cei de pe pământ, care te cheamă într-ajutor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luând de la Hristos Mărirea cea mai presus de fire, purtătorule de chinuri, înconjori tot pământul smulgând din nevoi pe toţi cei ce întru credinţă cu evlavie te laudă pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ceea ce în chip de negrăit ai născut pe Înţelepciunea şi Cuvântul Tatălui, tămăduieşte rana cea cumplită a sufletului meu şi potoleşte durerea inimii mele.

 

Cântarea a 3-a

Irmosul

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti Lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu te-a înspăimântat focul chinurilor; pentru aceea faci să înceteze focul ispitelor, pentru cei ce aleargă la tine, Fericite Teodor.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu rugăciunile tale scapă-mă de necazul care mă cuprinde, mucenice al lui Hristos, netezindu-mi toată calea cea aspră a vieţii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Toată inima mea şi cugetul şi sufletul le îndrept către tine, având trebuinţă de ajutorul tău, purtătorule de chinuri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Încetează-mi tulburarea cugetului cea neîncetată, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, îndreptându-mi mişcarea către Fiul tău.

Irmosul

Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti Lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu.

 

Cântarea a 4-a

Irmosul

Auzit-am Doamne Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ocârmuitor te pun înainte pe tine, robul lui Dumnezeu, tu să mă ocârmuieşti cu vetreala Duhului şi cu Dumnezeieştile vânturi, prealăudate.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rugămu-ne Preafericite Teodor, scapă de toată ameninţarea pe cei ce cu credinţă te fericesc şi cinstesc Dumnezeiasca ta pomenire.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rugând, Fericite Teodor, pe Dătătorul de bine şi pe Dăruitorul de mari daruri, ai întărit, la locul osândirii, pe cei împilaţi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Nici viaţa, nici moartea, nici lucrurile de faţă, nici cele viitoare, nici focul, nici bătăile nu te-au despărţit de dragostea lui Hristos, înţelepţitule de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Cel Ce a Strălucit mai înainte de vreme din Tatăl, venind sub vreme, L-ai născut nouă, Maica lui Dumnezeu; pe Acela roagă-L să mântuiască pe cei ce te laudă pe tine.

 

Cântarea a 5-a

Irmosul

Mânecând strigăm Ţie, Doamne: mântuieşte-ne pe noi; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Podoabă a mucenicilor arătându-te, mucenice al lui Hristos, fii ajutor al credincioşilor şi zid de apărare neclintită.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndulcindu-te de unirea cea preabună a bunătăţilor celor mai presus de cuget, scapă pe cei ce te cinstesc pe tine, Mucenice Teodor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Rănindu-te de dragostea Ziditorului, te-ai lepădat de râvna celor lumeşti şi ai bine plăcut lui Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Dumnezeu Cuvântul, pe Care L-ai născut, Fecioară Preacurată, roagă-L neîncetat, pentru cei ce te laudă cu credinţă.

 

Cântarea a 6-a

Irmosul

Curăţeşte-mă Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele; şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor. Căci către Tine am strigat şi m-ai auzit, Dumnezeul mântuirii mele.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Apărător fierbinte al dreptei credinţe fiind şi batjocoritor al înşelăciunii idolilor făcându-te, şterge din sufletul meu nălucirile demonilor şi chipurile patimilor.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fii mie întărire şi zid de apărare neclintit, mucenice, întărind neputinţa şi putreziciunea cugetului meu, cu ocrotirile tale, Fericite Teodor şi mă păzeşte fără de greşeală.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De oştirea cea aducătoare de stricăciune şi trecătoare nu ai ţinut seamă; dar Oştirea vieţii în chip desăvârşit ai iubit-o, Preafericite Teodor; întru care te-ai arătat purtător de biruinţă, vrednicule de laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Strălucit-a din Sion, Buna Cuviinţă a Celui Preaînalt, îmbrăcată prin Unire Negrăită cu Trupul cel luat din tine, Fecioară Nenuntită şi lumea a luminat.

Irmosul

Curăţeşte-mă Mântuitorule, că multe sunt fărădelegile mele; şi Te rog ridică-mă din adâncul răutăţilor. Căci către Tine am strigat şi m-ai auzit, Dumnezeul mântuirii mele.

 

CONDAC, glasul al 4-lea

Credinţa lui Hristos ca pe o pavăză înăuntru în inima ta primind-o, puterile cele potrivnice le-ai călcat în picioare, pătimitorule şi cu cunună cerească ai fost încununat, în veci, Preafericite Teodor, ca un nebiruit.

 

Cântarea a 7-a

Irmosul

Tinerii cei ce veniseră din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe tine te aduc apărător al vieţii mele şi ajutător al mântuirii mele şi păzitor, de Dumnezeu înţelepţitule, că dai întărire celor ce cu credinţă strigă: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe o jertfă bine plăcută şi preasfinţită pe tine însuţi te-ai adus Domnului, preafericite; şi cu focul chinurilor de tot te-ai ars, mărite, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Umplându-te, fericite, de Suflarea Cea Dătătoare de viată a Dumnezeiescului Duh, alungi duhurile necurate, bolile le vindeci şi veselindu-te strigi: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din pântecele tău a ieşit Întrupat Domnul tuturor, Fecioară. Pentru aceasta cu dreaptă credinţă socotindu-te Născătoare de Dumnezeu, strigăm Fiului tău: Dumnezeul părinţilor noştri bine eşti cuvântat.

 

Cântarea a 8-a

Irmos

De şapte ori a ars cuptorul nebuneşte chinuitorul haldeilor, pentru cinstitorii de Dumnezeu. Dar văzându-i pe aceştia mântuiţi de o Putere mai mare, Făcătorului şi Mântuitorului striga: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De întreitele valuri de tot felul fiind înconjuraţi, prealăudate şi de primejdiile vieţii fiind cuprinşi, ocrotitor grabnic şi împreună lucrător şi ajutător ştiindu-te, toţi credincioşii te aducem rugător către Stăpânul, strigând: nu înceta a te ruga pentru cei ce laudă preacinstită pomenirea ta.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lanţurile păcatelor fiind legat şi cu piedicile greşelilor mele împiedicat, Preafericite, Mare Mucenice Teodor, alerg la acoperământul tău, cerând dezlegare, purtătorule de cunună; ci, ca un minunat, care ai câştigat îndrăzneală multă către Stăpânul tuturor Dumnezeu, înţelepţitule, roagă-te să se mântuiască cei ce laudă pe Hristos în veci.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Luminându-te cu razele cele muceniceşti, prealăudate, te-ai numărat în Cetele îngereşti. Cu care împreună veselindu-te şi dănţuind pururea, mucenice, cu faceri de minuni tămăduitoare luminezi pe cei ce cu credinţă cântă: popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ziditorul şi Izbăvitorul zidirii, ca un Milostiv, S-a amestecat cu oamenii prin Întrupare, luând Trup din tine, cea Neispitită de bărbat, Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta credincioşii te mărim, cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, strigând şi cu credinţă cântând: popoare preaînălţaţi pe Hristos în veci.

Irmosul

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

De şapte ori a ars cuptorul nebuneşte chinuitorul haldeilor, pentru cinstitorii de Dumnezeu. Dar văzându-i pe aceştia mântuiţi de o Putere mai mare, Făcătorului şi Mântuitorului striga: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a

Irmosul

Pe tine Maica lui Dumnezeu şi Fecioara cea Neispitită de nuntă, pe tine Ceea ce ai născut mai presus de minte, prin cuvânt, pe Dumnezeu Cel Adevărat, pe cea mai Înaltă decât Preacuratele Puteri, cu doxologii fără încetare te mărim.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Avându-te pe tine păzitor neadormit, mare mucenice, care lesne goneşti cugetul cel rău al vrăjmaşilor şi Bisericii pace îi dai, purtătorule de biruinţă, neîncetat te fericim.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Teodor Tiron, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Putere ţi-a dăruit ţie Stăpânul asupra demonilor şi tămăduieşti patimile sufleteşti şi trupeşti, cu îndrăzneală binecredincioasă, rugându-te Mântuitorului, fericite. Pentru aceasta toţi te fericim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Privind către Izvorul bunătăţilor, purtătorule de biruinţă, Lumina Cea în Trei Sori dar Una, O Dumnezeire în Trei Feţe şi O Începătorie mai presus de începere, păzeşte pe cei ce te laudă pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Izbăveşte-mă de robia cea înţelegătoare, Preacurată Stăpână, Ceea ce ai dat drept răscumpărare Răstignirea Fiului tău, care s-a făcut pentru izbăvirea tuturor şi pentru pacea şi mântuirea celor ce te laudă pe tine.

Irmosul

Pe tine Maica lui Dumnezeu şi Fecioara cea Neispitită de nuntă, pe tine Ceea ce ai născut mai presus de minte, prin cuvânt, pe Dumnezeu Cel Adevărat, pe cea mai Înaltă decât Preacuratele Puteri, cu doxologii fără încetare te mărim.

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...

Primind asupra ta toată într-armarea cea Dumnezeiască şi surpând înşelăciunea cea idolească,   pe îngeri i-ai îndemnat să laude nevoințele tale; că aprinzându-ţi cugetul de Dumnezeiasca dragoste, către moartea cea prin foc cu vitejie ai îndrăznit. Pentru aceasta, ca un purtător de nume de dar al lui Dumnezeu, împărţeşti daruri Dumnezeieşti celor ce cer de la tine, purtătorule de biruinţă, Sfinte Teodor. Roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...

Preasfântă Fecioară, Maica lui Dumnezeu, vindecă patimile cele grele ale sufletului meu; şi-mi dăruieşte iertare greşelilor mele, pe care nebuneşte le-am făcut, întinându-mi sufletul şi trupul, eu, ticălosul. Vai mie! Ce voi face în ceasul acela, când îngerii vor despărţi sufletul de ticălosul meu trup? Atunci, Stăpână, Ajutătoare să-mi fii şi Fierbinte Ocrotitoare, că pe tine te am Nădejde, eu, nevrednicul robul tău.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...

Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Izbăvitorul văzându-L Înălţat pe Cruce, Mieluşeaua se văita vărsând lacrimi şi striga cu amar: lumea se bucură, luând mântuire; dar inima mea arde văzând Răstignirea Ta, pe care o rabzi din milostivirea milei, Îndelung Răbdătorule, Doamne; Cel Ce eşti Adâncul milei şi Izvorul Cel Nesecat, milostiveşte-Te şi dăruieşte iertare de greşeli celor ce laudă cu credinţă, precum se cuvine, Dumnezeieştile Tale Patimi.