Dacă cineva te umilește

 Dacă cineva te umilește și tu te superi, supărarea e de la mândria ta, nu de la răutatea lui. Oameni răi vor fi mereu.

Îți multumesc, Doamne:

 Îți multumesc, Doamne:

Pentru toata frumusetea si bunatatea pe care am vazut-o izvorand din Tine!
Pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
Pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
Pentru tot ce prin harul tau am inteles!

Pentru lumina pe care am sorbit-o in adancul meu!
Pentru iertarea pe care daruind-o, am dobandit pace!
Pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
Pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!

Pentru viata mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existentei!
Pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
Pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, ragasindu-Te!
Pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
Pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda Imparatiei Tale divine!

 Trăim în dualitate și suntem dualitate.

 Avem în interior și bine și rău, și frumos și urât, și adevăr și minciună, și lumină și întuneric. 

De fapt, așa suntem noi și experiențele noastre baleiază de la plus la minus și de la minus la plus, din nou, deoarece Cunoașterea, în sine, cuprinde Totul ca un întreg.

Fiți Magici prin Excelență! Fiți Magie prin iubire! Răspândiți iubirea în jur și totul se va transforma în Magie!

 ,,Lasă-i să păstreze ceea ce ți-au luat. Dacă le-ai dat dragoste și au plecat, lasă-i să o păstreze. Dacă le-ai dat timp și s-au îndepărtat, lasă-i să păstreze amintirile. Dacă le-ai oferit zile, luni și chiar ani din viața ta, lasă-i să păstreze toată dragostea pe care le-ai dat-o în acest timp.
Nu te certa pentru asta, nu spune: „Îmi datorezi”. De ce să dorești înapoi ceea ce ai dăruit, dacă ai capacitatea de a dărui mai mult?
Este necesar să înțelegem că valoarea iubirii noastre nu depinde de ceea ce fac alții cu acea iubire. Lasă-i să o păstreze, probabil că aveau nevoie de iubirea ta, poate că dragostea ta le-a schimbat viața în vreun fel.
Și asta e minunat, nu-i așa?”

Când rămâi tăcut, Universul îți vorbește clar și îți explică de ce tot ce ți se întâmplă ți se întâmplă.

 

Practica tăcerii este foarte puternică

Constă în a rămâne cât mai mult timp în tăcere totală; adică fără să vorbești, fără să răspunzi la telefon, fără să te uiți la televizor, fără să citești vreo carte, fără să asculți muzică. În acest fel, se atinge starea de contemplare care ridică energia la un nivel foarte înalt.

Poți începe să practici tăcerea timp de trei sau patru ore. Asigură-te că nimeni nu te întrerupe sau nu te deranjează. O poți face acasă sau în parc. Spațiile naturii sunt cele mai puternice. Doar contemplați tot ce se întâmplă în interiorul și în exteriorul vostru. Nu trebuie să judeci sau să sari la concluzii. Acesta nu este un exercițiu intelectual. La început, ego-ul tău îți va aminti de drama personală și va încerca să facă mult zgomot pentru a te fura de pace. Totuși, dacă lași gândurile să alerge liber, acea dramă va dispărea precum dizolvarea în aer.

Dacă ai obiceiul să te rogi, adaugă la momentele tale de rugăciune câteva minute de reculegere la final. Când te rogi, vorbești Universului. Când vei rămâne tăcut, vei auzi răspunsul Lui. Dacă doar te rogi și apoi pleci, tot ce ai făcut este un monolog perfect. Degeaba te rogi cu toată fervoarea ta cerând rezolvarea unei probleme dacă nu auzi Răspunsul Lui. În Univers totul este perfect și necesar. Tot ce ți se întâmplă are un sens și ține o lecție pentru tine. Până o înveți, vei continua să te confrunți cu același lucru; de aceea tăcerea este importantă. Când rămâi tăcut, Universul îți vorbește clar și îți explică de ce tot ce ți se întâmplă ți se întâmplă.

  ·   ·

Limbuția și tăcerea în Scara Sfântului Ioan

Sfântul Ioan Sinaitul consacră cea de-a unsprezecea treaptă a Scării sale patimii limbuției și virtuții care i se opune acesteia, tăcerea. „Limbuția, scrie el, este tronul pe care are obiceiul a se arăta și a se făli slava deșartă”. Prin urmare, există o strânsă legătură între nestăpânirea limbii și patima slavei deșarte. Tot Sfântul Ioan ne învață că limbuția poate avea ca sursă lipsa autocontrolului (prea marea libertate de vorbire) sau lăcomia. Oamenii fiind atât de diferiți, originea vorbăriei incontinente este și ea diferită.

Sfântul Ioan Scărarul ne ajută să conștientizăm neajunsurile pe care limbuția le provoacă sufletului: acest viciu ne face să îi clevetim pe cei apropiați; să ne veselim prostește; limbuția favorizează minciuna și alungă starea de umilință a celui ce se pocăiește; vestește trândăvia; împrăștie gândurile și atenția minții; nimicește paza sufletului (starea de trezvie); răcește fierbințeala inimii, adică râvna pentru lucrarea duhovnicească; întunecă rugăciunea. Sfântul Ioan ne portretizează, prin contrast, chipul înnobilat al virtuții tăcerii: ea este „mamă a rugăciunii”; ne izbăvește de sub robia gândurilor rele; păzește „focul dumnezeiesc” ce arde tainic în inima creștinilor; apără sufletul împotriva duș­manilor săi; este „prietenă a lacrimilor” de pocăință; ne amin­tește de moarte; se opune atitudinii îndrăznețe; este „tovarășă a isihiei (liniștii)”. Într-un cuvânt, tăcerea este „progres nearătat al virtuții, suire tăinuită spre Dumnezeu”.

Sfântul Ioan Sinaitul ne înfățișează atitudinea diferită a celui care își conștientizează păcatele, se pocăiește pentru ele, se abține să vorbească mai mult decât trebuie - toate dovedind cunoaștere de sine -, precum și a celui robit de patima limbuției, care vădește prin această slăbiciune că nu a ajuns să se cunoască așa cum este, în realitatea nudă a ființei sale, dincolo de măștile sale psihologice sau sociale: „Cel ce-și recunoaște păcatele își pune frâu limbii; limbutul însă încă nu s-a cunoscut pe sine cum trebuie”.

Trăind într-o lume preocupată de eficiență și pragmatism, întrebarea „dar ce vom câștiga dacă ne vom abține de la prea-multa vorbire?” ne vine spontan pe buze. Sfântul Ioan Scărarul ne lămu­rește în privința câștigului inestimabil de care se va bucura cel ce iubește tăcerea: „Prietenul tăcerii se apropie de Dumnezeu și, intrând într-o tăinuită legătură cu Dânsul, este luminat de către Dumnezeu”. Comuniunea profundă cu Dumnezeu și cunoașterea izvorâtă din această comuniune sunt bunurile spirituale spre care tinde sufletul fiecărui creștin, dobândite, de multe ori, după ani îndelungați de așteptare și nevoință.

Cum preparăm ceaiurile

🔸 * Știai *

  * Știai *
 Ceapa este una dintre cele mai bogate legume și fructe cu o substanță medicinală importantă numită corecetină, și numai germenii de capere concurează cu aceasta?
 🔸 * Știai *
 Că antioxidantul (corcitina) din ceapă rezistă inflamațiilor oriunde se găsește, în special în sinusuri și plămâni?
 🔸 * Știai *
 Faptul că, consumul de ceapă împiedică dezvoltarea diabetului de la tipul (2), care este tratat cu tablete iar la tipul (1) care necesită injecție cu insulină?
 🔸 * Știai *
 Că ceapa previne cancerul de sân, prostată, uter și ovarian și, de asemenea, previne creșterea și numărului de leziuni precanceroase?
 🔸 * Știai *
 Că ceapa combate atacurile de astm?
 🔸 * Știai *
 Ceapa protejează celulele nervoase de leziuni și de bolile rezultate legate de sistemul nervos?
 🔸 * Știai *
 Ceapa previne deteriorarea și întărirea vaselor de sânge și previne multe boli de inimă?
 🔸 * Știai *
 Că ceapa sporește prezența și reproducerea bacteriilor naturale în intestin, ceea ce îmbunătățește absorbția nutrienților, crește sistemul imunitar și previne creșterea excesiva în greutate?
 🔸 * Știai *
 Ceapa ucide multe tipuri de germeni și bacterii din gât și plămâni?
 🔸 * Știai *
 Ceapa subțiază sângele și previne formarea cheagurilor, mai ales atunci când este la grătar și că avertizează împotriva consumului de diluanți farmaceutici de sânge, cum ar fi aspirina și warfarina cu ceapă la grătar sau prăjite, deoarece provoacă o creștere excesivă a fluidității sângelui?
 🔸 * Știai *
 Că ceapa reduce presiunea arterială la pacienții hipertensivi?
 🔸 * Știai *
 Ceapa aduce starea de somnolență?
 🔸 * Știai *
 Ceapa previne creșterea germenului H. Pylori și îl elimină?
 🔸 * Știai *
 Că ceapa reduce colesterolul și trigliceridele?
 🔸 * Știai *
 Că ceapa previne apariția bolilor asociate diabetului?
 🔸 * Știai *
 Ceapa previne reproducerea virusului SIDA?
 🔸 * Știai *
 Că ceapa previne osteoporoza?
 🔸 * Știai *
 Ceapa conține cantități ample de compuși de sulf care mențin prospețimea pielii, rezistența și frumusețea părului și a unghiilor?
 Note:
 Zicala populară spune: -
 👈 “Mănâncă ceapă și uită ce rău s-a întâmplat” - de fapt ceapa îmbunătățește starea de spirit și relaxează inima.
 👈 Cojile de ceapă sunt cele mai bogate în antioxidanți chorcetinici.
 Ceapa nu își pierde proprietățile medicinale la punctul de fierbere.
 👈Supa de ceapă este tipică pentru a obține toate beneficiile cepei.

Depărtarea cuvenită

 Toate lucrurile ţine-le la depărtarea cuvenită, numai sufletul apropie-l cât mai mult de Dumnezeu. Dacă torni apă peste foc, nu vei mai avea nici apă, nici foc. Dacă doreşti cele ale altuia, le vei urî pe ale tale şi pe amândouă le vei pierde. Dacă te apropii şi de servitoare şi de soţie, nu vei mai avea nici servitoare, nici soţie. Dacă bei adesea în sănătatea altuia, o vei pierde pe a ta. Dacă numeri mereu banii altuia, vei avea tot mai puţini. Dacă numeri mereu păcatele altora, ale tale se vor înmulţi. Dacă goneşti şi prinzi vulpea, îţi vei lua înapoi găina; însă dacă goneşti şi prinzi ursul, nu vei lua înapoi nici stupul, şi nici măcar tu nu te vei mai întoarce. Extras din Gânduri despre bine și rău – Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Predania.

  Omul mândru – sau se teme de demoni, sau se aseamănă lor. Însă nu trebuie să ne înfricoșăm de diavol, ci de mândrie și trufie, căci ele ne fac să pierdem Harul. Cel ce vorbește cu demonii își întinează mintea, în vreme ce mintea celui ce rămâne în rugăciune e luminată de Domnul.

 

· Orice acțiune înaintea căreia sau după care nu poți spune o rugăciune, e mai bine să nu o faci.

· Tot războiul se duce pentru smerenie.

· Omul mândru – sau se teme de demoni, sau se aseamănă lor. Însă nu trebuie să ne înfricoșăm de diavol, ci de mândrie și trufie, căci ele ne fac să pierdem Harul. Cel ce vorbește cu demonii își întinează mintea, în vreme ce mintea celui ce rămâne în rugăciune e luminată de Domnul.

· Multă vreme n-am ştiut de ce trebuie să mă întristez, de vreme ce Domnul mi-a iertat păcatele. Şi am cunoscut că cine nu are întristare nu poate sta în smerenie, pentru că duhurile rele ne insuflă mândrie.

· Când ţin mintea mea în iad, sufletul meu are odihnă, dar când uit de aceasta, atunci îmi vin gânduri care nu plac lui Dumnezeu.

· Spune: Sunt mai rău decât toţi şi vrăjmaşul se va depărta de tine.

· Sufletele celor mândri suferă de-a pururea din partea demonilor (cuvânt primit de la Hristos Însuși).

· Acum oamenii s-au făcut mândri şi nu se mântuiesc decât prin întristări şi pocăinţă şi doar foarte rar ajunge cineva la iubire.

· Domnul iubește atât de mult pe om că îi dă darurile Sfântului Duh. Dar până ce învață să păstreze Harul, sufletul trece prin multe furtuni.

· Domnul a arătat mare milă față de mine și mi-a dat să înțeleg că trebuie să-mi plâng toată viața păcatele mele. Aceasta este calea Domnului. Și acum scriu din milă pentru toți oamenii care, ca și mine, sunt mândri și din această pricină suferă. Scriu ca să învețe smerenia și să-și găsească odihna în Dumnezeu. Unii zic că așa a fost mai demult, dar că acum toate acestea s-au învechit, însă nimic nu trece niciodată când este vorba de Domnul: numai noi ne schimbăm, devenim răi și astfel pierdem Harul.

· Ah, dacă am ști cum iubește Preasfânta pe toți cei ce păzesc poruncile lui Hristos și cât îi este de milă și se întristează pentru cei ce nu se îndreaptă! Am simțit acest lucru pe mine însumi. Nu mint, spun adevărul înaintea feței lui Dumnezeu, pe Care sufletul meu Îl cunoaște: cu duhul am cunoscut-o pe Preacurata Fecioară. N-am văzut-o, dar Duhul Sfant mi-a dat să o cunosc pe ea și iubirea ei pentru noi. Dacă n-ar fi fost milostivirea ei aș fi pierit de mult, dar ea a vrut să mă cerceteze și să mă lumineze ca să nu mai păcătuiesc. Ea mi-a spus: Nu este frumos pentru Mine să mă uit la tine să văd ce faci. Cuvintele ei erau plăcute, liniștite și blânde și ele au lucrat asupra sufletului meu.

· O, fraţii mei din tot pământul, căiţi-vă până când mai e vreme! Dumnezeu aşteaptă cu milostivire pocăinţa noas­tră. Şi tot cerul, toţi Sfinţii aşteaptă această pocăinţă.

· Noroade ale pământului, cad în genunchi înaintea voastră și vă rog cu lacrimi: „Veniți la Hristos!”.

· Omul bun gândeşte: „Tot cel ce rătăceşte de la adevăr piere” şi de aceea îi este milă de el. Dar cine n-a învăţat de la Duhul Sfânt să iubească, acela nu se va ruga pentru vrăjmaşi. Cine a învăţat de la Duhul Sfânt să iubească, acela se întristează toată viaţa pentru oamenii care nu se mântuiesc şi varsă multe lacrimi pentru popor, şi Harul lui Dumnezeu îi dă puterea de a iubi pe vrăjmaşi.

· Şi noi, dacă vrem să păstrăm Harul, trebuie să ne rugăm pentru vrăjmaşi. Dacă nu-ţi este milă de păcătosul care se va chinui în iad, aceasta înseamnă că întru tine nu este Harul Duhului Sfânt, ci în tine viază un duh rău şi, câtă vreme eşti încă în viaţă, sileşte-te prin pocăinţă să te eliberezi de el.

· Unui pustnic care i-a spus odată că Dumnezeu va pedepsi pe toţi ateii şi ereticii, care vor arde în focul veşnic părintele Siluan i-a răspuns: Bine, dar spune-mi dacă vei fi în Rai şi de acolo vei vedea cum arde cineva în focul iadului, vei mai avea pace? Ce să-i faci? E păcatul lor, a spus schimnicul. Sfântul Siluan a mai zis către el: Iubirea nu poate suferi aceasta. Trebuie să ne rugăm pentru toţi oamenii.

· Păcatul îl urâţeşte pe om, dar Harul îl face frumos.

· Multe osteneli și multe lacrimi trebuiesc pentru a păstra duhul smerit al lui Hristos, dar fără el lumina vieții se stinge și sufletul moare.

· Cu cât mai mare e iubirea, cu atât mai mari sunt şi su­ferinţele sufletului; cu cât mai deplină e iubirea, cu atât mai deplină e cu­noştinţa; cu cât mai fierbinte e iubirea, cu atât mai fierbinte e ru­găciunea; cu cât mai desăvârşită e iubirea, cu atât mai sfântă e viaţa.

· Tu iubeşti pe cei ce plâng şi pe calea plânsului au venit la Tine Sfinţii Tăi.

· Deși e blând, totuși Domnul lasă sufletul să flămânzească din pricina mândriei lui și nu-i dă Harul câtă vreme n-a învățat smerenia.

· Harul vine de la dragostea pentru aproapele şi se păstrează prin iubirea pentru fratele; dar dacă nu iubim pe fratele, Harul lui Dumnezeu nu vine în suflet.

· Fericit sufletul care iubeşte pe fratele său, căci fratele nostru este viaţa noastră.

· Rugați-vă pentru oameni. Aveți milă de poporul lui Dumnezeu… Sigur, este un lucru anevoios. A te ruga pentru oameni e totuna cu a-ți vărsa sângele… dar trebuie să te rogi.

· Dacă începi să te rogi lui Dumnezeu şi demonul îți stă împotrivă şi nu-ţi îngăduie să te închini, smereşte-te şi spune: Pe pământ nu e nimeni mai rău decât mine şi în acel ceas demonul va pieri. Ei se tem cel mai mult de smerenie, de străpungerea inimii şi de mărturisirea sinceră.

· Adu-ţi aminte că în ceasul când te năpădesc demonii, Se uită la tine şi Domnul să vadă cum îţi pui nă­dejdea în El.

· Chinuitor lucru este a recunoaște mândria în noi înșine, dar Domnul lasă pe cel mândru să se zbată, suferind în neputința sa, până ce se smerește.

· Mi-e milă că oamenii se lipsesc pe ei înşişi de un Domn atât de milostiv.

· Dumnezeu – o iubire de care nu te poți sătura.

· Fără Har, sufletul e asemeni unui dobitoc.

· Roagă-te simplu, ca un copil, şi Domnul va asculta ru­găciunea ta.

· Sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu nu mai poate fi mulţumit cu nimic de pe pământ, ci, ca un prunc care s-a pierdut de mama sa, se avântă necontenit spre Domnul şi strigă: Sufletul meu tânjeşte după Tine şi cu lacrimi Te caut.

· Pentru cel ce s-a predat voii lui Dumnezeu viaţa e mult mai uşoară pentru că şi atunci când e în boală, în sărăcie şi în prigoană, el gândeşte aşa: Aşa i-a plăcut lui Dumne­zeu, iar eu trebuie să îndur aceasta pentru păcatele mele.

· Din toate puterile şi până la sfârşitul vieţii trebuie păs­trată râvna de la început, căci mulţi au pierdut-o şi n-au mai găsit-o. Pentru aceasta trebuie să ne aducem aminte neîncetat de moarte şi, dacă sufletul este gata de moarte, chiar şi numai în parte, el nu se mai teme, vine la smerenie şi pocăinţă, uită tot ce e lumesc, îşi păzeşte mintea neîmprăştiată şi se roagă din toată inima.

· Când cel căruia nu i s-a dat să înveţe pe alţii învaţă totuşi, el întristează pe marele Dumnezeu.

· Unii discută în contradictoriu despre credinţă şi discuţiile lor sunt fără sfârşit, dar nu e nevoie să ne sfădim, ci doar să ne rugăm lui Dumnezeu şi Maicii Sale şi atunci Domnul ne va lumina mințile.

· Suntem ultimii monahi. Dar chiar şi acum sunt încă mulţi nevoitori pe care Domnul îi ține într-ascuns – pentru că ei nu fac minuni la arătare, însă în sufletele lor se săvârşesc în fiecare zi adevărate miracole – doar că oame­nii nu le pot vedea.

· Părintele Stratonik mai zicea că va veni o vreme când monahii se vor mântui în haine lumeşti.

· Domnul nu e ca noi, ci este blând, milostiv şi bun şi, atunci când sufletul Îl cunoaşte, el se minunează fără sfâr­şit şi zice: Ah, ce Dumnezeu avem!

---

Cuviosul Siluan Athonitul

Acatistul Cuviosului Siluan Athonitul

Slujba Cuviosului Siluan Athonitul – Schitul Sfântul Dimitrie – Lacu

Despre testamentul principal al Cuviosului Siluan Athonitul

Paraclisul Cuviosului și de Dumnezeu purtătorului Părintele nostru Siluan Athonitul

Sufletul, ca şi trupul, simte nevoia să-şi găsească un loc unde să stea liniştit.

 Săculețul cu pietre Umblând odată pe țărmul mării, un om a găsit un săculeț cu pietre negre și mărunte. Mergând încet pe drum și neavând ce face, scotea pietre din săculeț și arunca în păsări cu ele. A zvârlit așa toate pietrele afară de una, pe care a dus-o acasă. Acolo i-a arătat-o unui vecin care, văzând-o, l-a întrebat cu mirare: - Unde ai găsit-o? Piatra aceasta este de mare preț. Aflând aceasta, omul acela nepriceput s-a întors pe țărmul mării să caute pietrele aruncate, dar n-a mai găsit nimic. Așa facem și noi cu zilele vieții noastre. Fiecare an, fiecare lună, fiecare zi sau ceas al vieții noastre sunt tot atâtea comori pe care ni le dă Dumnezeu ca să le folosim pentru mântuirea noastră și ajutorarea semenilor, iar noi adesea le mistuim pe lucruri deșarte. Iar vremea trece și întoarcere n-are, așa că pătimim și noi ca omul care arunca zadarnic pietrele găsite pe țărmul mării.

Munceşte şi te roagă!

Încerc să mă rog Domnului ca El să-și trimită în mine Harul Său și să mă miluiască, să-mi dea bucurie și pace, să mă apropie de El și să putem vorbi mai ușor față către față.

 

Încerc să pun ca temelie stării mele sufletești, rugăciunea. Știu din mica mea experiență că dacă Dumnezeu mă cercetează puțin de dimineață, atunci altfel îmi va fi ziua.

Rugăciunea și metania sunt pentru mine un accesoriu „vestimentar” fără de care nu ies.

 Nu te plictisești rugându-te niciodată. Rugăciunea are un grad de noutate mai mare decât orice playlist de mii de melodii al unui ipad. Rugăciunea este conectarea noastră directă la izvorul Harului lui Dumnezeu, iar darurile ce izvorăsc de aici sunt nelimitate și nemăsurate, și într-o continuă noutate, adaptare și schimbare cu sufletul și cu întreaga creație.

Tu stii numele femeii care face curat la serviciu, la scoala/facultate sau acolo unde te simti bine pentru ca e curat, cald si confortabil? Pe cine interesa acest lucru?

 La examenul de licenţã a unei Facultãţi cunoscute din Iasi, la proba oralã de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, ultima întrebare a testului a fost o surprizã pentru toţi studenţii. ŞTIŢI CARE ESTE NUMELE FEMEII DE SERVICIU CARE FACE CURAT? Toți au crezut că este o glumă. La sfârşitul examenului, studenții au prezentat foile de examen, fără să fi răspuns nimic la neașteptata întrebare. Un student l-a întrebat pe un profesor universitar, dacă ultimul subiect va conta la nota finală a examenului.
- Fără îndoială că da, a rãspuns profesorul. De-a lungul carierelor voastre, veţi cunoaşte multe persoane. Toate sunt importante, toate merită atenţia şi îngrijirea voastră, chiar dacă ele vi se adresează doar cu un simplu - Bună ziua!
A fost o lecție pe care studenții nu vor uita niciodată. Desigur, toți o știau. Era înaltă, căruntă, în jur de 60 de ani, harnicã ca o albinã, dar foarte tãcutã. De unde să știi cum o cheamã?

Pe cine interesa acest lucru? Toţi au trecut pe langã ea de sute de ori, fãrã ca prezenţa ei sã conteze pentru unii sau pentru alţii. Şi uite aşa au aflat că o chemã Ecaterina, are 57 ani, este vaduvã, şi are 2 copii: unul inginer IT la Cluj şi celãlalt, medic oftalmolog la o clinicã din Bucureşti şi cã lucreazã ca femeie de serviciu în cadrul Facultãţii de 23 de ani şi este foarte mulţumitã de acest lucru.
MORALA: TOŢI SUNTEM IMPORTANŢI, INDIFERENT DACĂ SUNTEM BOGAȚI SAU SĂRACI, CU SAU FĂRĂ ȘCOALĂ, FEMEI SAU BÃRBAŢI, PROFESORI, DIRECTORI SAU FEMEIE DE SERVICIU...TOŢI CONTĂM .

Am cunoscut oameni care sunt îngeri pe pământ ! Esti un inger pe pamant?

Se spune ca Dumnezeu a trimis multi ingeri pe pamant pentru a-i ghida pe oameni sa isi atinga potentialul divin. Unii ingeri, ca sa-si indeplineasca misiunea, trebuie sa se nasca in corp de om. In timpul nasterii, insa, multi ingeri uita de ce au venit. Dar isi pastreaza, totusi, caracterul angelic.

 Inca din copilariei simti ca trebuie sa schimbi lumea si inca mai crezi ca poti sa faci asta.

Ai visat mereu sa vindeci ranile tuturor fiintelor de pe pamant.Simti ca ai darul de a-i ajuta pe ceilalti.

Esti foarte sensibil.

Reusesti sa depasesti situatiile dificile din viata ta.

Crezi ca, in ciuda tuturor lucrurilor care ti se petrec, viata este frumoasa si merita traita cu bucurie.

Incerci mereu sa gasesti un sens suferintei tale, crezi ca poti pune capat suferintei tale si a celorlalti.

Nu este loc de ura si resentimente in inima ta.

Incerci mereu sa vezi partea plina a paharului.

Iti urmezi inima, chiar si atunci cand pare cel mai greu lucru de facut.

 

“Înger, îngerașul meu,

Ce mi te-a dat Dumnezeu,

Totdeauna fii cu mine

Și mă-nvață să fac bine!

 

Eu sunt mic - tu fă-mă mare;

Eu sunt slab - tu fă-mă tare;

În tot locul mă-nsoțește

Și de rele mă ferește!

 

Doamne, îngerașul Tău 

Fie păzitorul meu

Să mă apere mereu

De ispita celui rău!

 

Doamne, îngerul ce-mi dai

M-ajute s-ajung în rai:

Mântuirea s-o primesc

Lângă Tine, Domn Ceresc!

Amin!”