Constructia a fost realizata intr-o combinatie de stil neoclasic si eclectic, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron. Forma circulara s-a datorat valorificarii fundatiilor pentru un circ, deja existente in Gradina Episcopiei. Edificiul surprinde prin aspectul de templu cu sase coloane frontale si doua laterale, ce sustin un fronton triunghiular si prin fabuloasa cupola. Pe fatada se afla cinci medalioane din mozaic care reprezinta mari conducatori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu si Matei Basarab. In anul 1935, la initiativa lui George Enescu, au fost stranse fonduri pentru achizitia orgii de concert.
Pe peretele circular al salii s-a realizat o fresca monumentala care evoca momentele cele mai importante ale istoriei nationale. Sarcina realizarii frescei a revenit pictorului Costin Petrescu, ajutat fiind de studentii sai de la Scoala de Belle Arte. Lucrarea, avand lungimea de 75 de metri si latimea de 3 metri, a fost inaugurata abia in anul 1938. Pana atunci, pe peretele circular a tronat inscriptia: Loc rezervat pentru marea fresca a istoriei romanilor. Ultima scena, cea de-a douazeci si cincea, a fost insa controversata, imaginea regelui Carol al II-lea si cea a principelui mostenitor au fost sterse, fiind inlocuite cu o secventa ce infatiseaza faurirea Romaniei Mari. Pentru a ascunde adevarul unor momente istorice, fresca a fost acoperita in timpul comunismului, intre anii 1948 si 1966, cu o cortina de catifea rosie, pe toata lungimea de 75 de metri.
Ateneul a fost restaurat si modernizat in perioada 1994-2004, fiind redeschis in anul 2005, cu ocazia editiei a XVII-a a Festivalului International George Enescu. Edificiul este inscris in Lista Monumentelor Istorice din anul 2004. Daca aveti drum prin Bucuresti sau chiar sunteti din Capitala, includeti in programul dumneavoastra un concert intr-o sala spectaculoasa, cu o acustica exceptionala, la Ateneul Roman! Merita
