De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate
ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe
toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino
și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată
întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă
Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre.
Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă
neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl
nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția
Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea
de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile
noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în
ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne
pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un
răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii
robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne,
miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi
foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un
Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești
Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și
numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa
milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu
Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim
prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și
întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din
Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă
cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care
pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din
ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a
făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și
întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede,
Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a
grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne,
auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta,
auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că
nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul
meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în
întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea
încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de
demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale
m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un
pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți
întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în
mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi
calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă
de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că
Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul
dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru
dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe
vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt
robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă,
Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale,
șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de
păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu
înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am
făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei
judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a
născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele
ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop,
și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele
smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele
șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept
înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și
Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii
Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de
lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.
Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele;
bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei
deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș
fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul
umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine,
Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile
Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile
de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
(Apoi, urmează Condacele și Icoasele)
Condacul 1
Îngrozirile
şi făgăduinţele tiranului defăimându-le bărbăteşte, stâlpule
neclintite, împreună cu cei de un sânge, ai pătimit, mare cugetătorule.
Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Domnul, izbăveşte-ne pe noi, Manuile,
din primejdii, ca să strigăm ţie: Bucură-te, mucenice mult
pătimitorule!
Icosul 1
Credinţa
în Treimea cea nezidită învăţând-o treimea mucenicilor, de la
înţeleptul Evnoic, s-a botezat întru Hristos, pe maica lor bine
povăţuind-o. Deci să ne adunăm toţi să strigăm către dânşii unele ca
acestea:
Bucură-te, treime de mucenici, care una cugeţi;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu slujire te închini;
Bucură-te, că prin taină ai învăţat despre Treimea cea nezidită;
Bucură-te, că ai învăţat despre Unimea cea fără de început;
Bucură-te, maică ce ai născut trupeşte pe mucenici;
Bucură-te, că Evnoic a doua oară pe dânşii i-a născut;
Bucură-te, că pe maica voastră, o, treime de mucenici, aţi urmat;
Bucură-te, că învăţăturile lui Evnoic le-ai primit;
Bucură-te, întocmai la număr cu cinstita Sfânta Treime;
Bucură-te, apărătoarea dumnezeieştii Unimi;
Bucură-te, Savel, Manuil şi Ismail;
Bucură-te, treime de mucenici pe care fiecare te cheamă într-ajutor;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 2-lea
Către
împăratul Râmlenilor te-a trimis Alamudar pe tine, o, treime de
mucenici, ca să aşezi pace între romani şi perşi. Iar el, primind
răspunsul cu bucurie, cugetă deşertăciuni asupra voastră, fiind deşert
la minte, pe când voi strigaţi: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Daruri
dai solilor şi îi îndemni cu vicleşug a ospăta cu tine, o, deşertule la
minte, dar ei ca pe nişte netrebnice pe toate acestea ştiindu-le, se
rugau la Dumnezeu ca să se izbăvească de rătăcirea ta, călcătorule de
lege. Deci lăudându-i pe ei strigăm:
Bucură-te, treime de mucenici, lăcaş al Sfintei Treimi;
Bucură-te, lauda mucenicilor;
Bucură-te, a Persiei odraslă nemuritoare;
Bucură-te, şi al Traciei reazem neclintit;
Bucură-te, că ai călcat cinstirile tiranului;
Bucură-te, că te-ai scârbit de darurile împăratului;
Bucură-te, ceea ce te rogi a ne păzi de rătăcire;
Bucură-te, ceea ce ceri de la Dumnezeu să se mântuiască toţi;
Bucură-te, că de la pământ la cele de sus te-ai ridicat;
Bucură-te, că te-ai unit cu Dumnezeu şi te bucuri;
Bucură-te, Savel, Manuil şi Ismail;
Bucură-te, treime de mucenici pe care toţi credincioşii te laudă;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 3-lea
Rugăciune
către Domnul cu osârdie aduceau solii când jertfea tiranul, şi văzând
el acestea, a poruncit să-i aducă la jertfă cu sila, dar de la ei
auzeau: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Se
bucurau cei trei soli, traşi fiind fără de lege la temniţă din porunca
tiranului şi, mergând pe calea Domnului, laude şi versuri cântau. Pentru
aceea noi credincioşii să zicem către treimea mucenicilor aşa:
Bucură-te, treime de mucenici propovăduitoare a Sfintei Treimi;
Bucură-te, trâmbiţă a evlaviei;
Bucură-te, vrednic vas al Sfintei Treimi;
Bucură-te, lăcaş al Sfintei Treimi;
Bucură-te, că cel fără de lege te-a închis în temniţă;
Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai lăudat intrând într-însa;
Bucură-te, ceea ce ai surpat graiurile împăratului apostat;
Bucură-te, ceea ce ai primit plata chinurilor tale;
Bucură-te, a dreptei slujiri apărătoare;
Bucură-te, împotriva rătăcirii elineşti luptătoare;
Bucură-te, treime de mucenici a celor evlavioşi mijlocitoare;
Bucură-te, a noastră mai ales solitoare;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 4-lea
Râvnă
dumnezeiască având treimea mucenicilor, în privelişte au propovăduit pe
Stăpânul tuturor şi fără frică vădeau rătăcirea idolilor şi pe a
împăratului, şi strigau cântarea de laudă a îngerilor cea mântuitoare:
Aliluia!
Icosul al 4-lea
Strălucit-au
în lume, o, treime de mucenici purtătoare de chinuri, mulţimea luptelor
voastre celor strălucite, cu bătăi fără de lege răsplătindu-ţi ţie
vrăjmaşul pentru credinţa ta; toate le-ai suferit neînduplecată şi
fericită, pentru care şi noi strigăm ţie:
Bucură-te, treime de mucenici preapătimitoare;
Bucură-te, treime de mucenici cea preavitează;
Bucură-te, ceea ce ai propovăduit Unimea Troiţei;
Bucură-te, că ai învăţat Treimea Unimii;
Bucură-te, că între cetele îngerilor acum locuieşti;
Bucură-te, că împreună cu toate cetele pe Dumnezeu Îl slăveşti;
Bucură-te, ceea ce în privelişte fără de frică te-ai arătat;
Bucură-te, ceea ce bătăile cu răbdare le-ai suferit;
Bucură-te, că mulţimea necredincioşilor ai ruşinat;
Bucură-te, că ceata credincioşilor ai veselit;
Bucură-te, prin care Hristos S-a propovăduit;
Bucură-te, prin care împăratul apostat s-a biruit,
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 5-lea
De
mânie tiranul umplându-se pentru că n-au vrut sfinţii să slujească
idolilor, a poruncit să le pătrundă mâinile şi picioarele cu piroane şi
pe lemn să-i răstignească. Pe care suferindu-le, lui Dumnezeu au
strigat: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ai
văzut pe fiii caldeilor, o, chinuitorule, că, nicidecum de munci nu
s-au înspăimântat. Pentru ce dar porunceşti ca fără de cruţare cu
strujiri de fier pe dânşii să-i muncească? O, stăruire a mucenicilor,
cărora cu limpede limbă binevoitoare şi lăudătoare le cântăm aşa:
Bucură-te, treime de mucenici ceea ce munci ai primit;
Bucură-te, că pentru pătimiri cununi ai dobândit;
Bucură-te, că de cerească desfătare te-ai învrednicit să te-ndulceşti;
Bucură-te, că pe credincioşi de cele cumplite îi izbăveşti;
Bucură-te, că toată cântarea de biruinţă lui Dumnezeu îi cânţi;
Bucură-te, că cetele aleşilor alături le ai;
Bucură-te, că strujirile de fier le-ai răbdat;
Bucură-te, că vitejeşte pe împăratul l-ai mustrat;
Bucură-te, că mucenicilor celor tari moştenitoare eşti;
Bucură-te, a nevoinţelor acestora la fel următoare;
Bucură-te, prin care se laudă Ziditorul;
Bucură-te, prin care se huleşte rătăcitorul;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 6-lea
Spânzurată
fiind de lemn treimea fraţilor buni, pe Dumnezeu L-au rugat să le
ajute, şi de năprasnă şi de durerile trupurilor le-a uşurat, întărindu-i
a suferi celelalte chinuri şi Domnului a cânta: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Bârfiri
spunea nebunul către doi dintre mucenici, pe Manuil cu vicleşug
depărtându-l, dar această dumnezeiască pereche, pe dumnezeii lui, cu
multă înţelepciune înaintea lui i-a ruşinat, pentru care îl rugăm aşa:
Bucură-te, doime a lui Dumnezeu lăudătoare;
Bucură-te, trecerea vrăjmaşului desăvârşită;
Bucură-te, cea care vicleniile împăratului apostat le-ai batjocorit;
Bucură-te, cea care vicleşugul idolilor ai mustrat;
Bucură-te, că ai defăimat darurile tiranului;
Bucură-te, că nu te-ai îngrozit de mânia împăratului;
Bucură-te, Savele, al celor din primejdii sprijinitorule;
Bucură-te, Ismaile, al celor din nevoi apărătorule;
Bucură-te, că ai luminat prin Dumnezeu şi L-ai mărturisit;
Bucură-te, că trupul vitejeşte nu ţi-ai cruţat;
Bucură-te, doime a pătimitorilor, cinstită;
Bucură-te, doime nouă apărătoare;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 7-lea
Trupurile
mucenicilor, ale lui Savel şi Ismail, cu totul arzându-se cu făclie
fără milostivire, dar suferind ei focul cu veselie, slavă lui Dumnezeu
au înălţat. Pe care veniţi să-i lăudăm cu cântări, lui Dumnezeu
strigând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Nou
vicleşug tiranul arată iarăşi către tine, Manuile, întorcându-se, dar
tu, ca un înţelept, Sfinte, ai învăţat, dovedind către toţi pe Sfânta
Treime şi cum că una este socoteala frăţiei întru toate, pentru aceasta
strigăm:
Bucură-te, prin care Sfânta Treime Se mărturiseşte;
Bucură-te, prin care rătăcirea se goneşte;
Bucură-te, al lui Ismail şi Savel bun frate;
Bucură-te, propovăduitorul neclintit al socotelii voastre;
Bucură-te, că pe tiranul cel neomenos l-ai ruşinat, viteazule Manuil;
Bucură-te, că Domn iubitor de oameni numeşti pe Emanuel;
Bucură-te, a dascălului nostru, Iisus, iubire;
Bucură-te, asupra împotrivirilor săgeată arzătoare;
Bucură-te, dulce lucru şi nume;
Bucură-te, dăruirea minunilor celor strălucite;
Bucură-te, de obşte solidar şi mijlocitor;
Bucură-te, al nostru mai ales părtinitor şi apărător;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 8-lea
Minunate
sunt luptele tale pe care după vrednicie nimeni nu poate a le cinsti,
o, Manuil, că aprinzându-se de mânie tiranul cumplit, fără de omenie,
sub coastele tale făclii de foc a aprins spre biruirea ta. Dar tu te-ai
arătat biruind şi cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu
totul fiind sălbatic asupra ta împăratul apostat, fărădelege
porunceşte, Manuile, ca înfăşurat fiind cu trestii, cumplit de chinuitor
să fii strâns tare, iar noi de stăruirea ta minunându-ne strigăm:
Bucură-te, cel ce mai mult decât pe Dumnezeu nimic n-ai ales;
Bucură-te, că tare pentru Dânsul ai pătimit;
Bucură-te, pătimitorule cel de un lăcaş cu îngerii;
Bucură-te, solitorule neruşinat pentru suflete;
Bucură-te, că tu cânţi lui Hristos cântarea întreit sfântă cu îngerii;
Bucură-te, că vieţuieşti lui Dumnezeu cele patru slove cu proorocii;
Bucură-te, că trupul tău cu trestie s-a înfăşurat;
Bucură-te, că fără milostivire cu dânsele te-au strâns;
Bucură-te, stea care arăţi Soarele;
Bucură-te, luminător care luminezi pe cei de sub soare;
Bucură-te, că împreună cu ceilalţi doi de un sânge cu tine străluceşti;
Bucură-te, că pe noi împreună cu dânşii ne priveşti;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 9-lea
Toată
firea îngerilor, Manuile, s-a înspăimântat cum săgeţi ascuţite ai
răbdat, căci de răni trupul tău fără de omenie plin s-a văzut, o,
pătimitorule! Deci lăudându-te pe tine, lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Cu
râurile sângelui tău, o, treime de mucenici purtătoare de chinuri, s-a
roşit pământul cucerindu-se; căci fără cruţare dumnezeieştile voastre
capete cu piroane le-a străpuns tiranul, iar noi pe Dumnezeu cu frică
slăvindu-L, vouă strigăm:
Bucură-te, strălucirea evlaviei;
Bucură-te, minunea răbdării;
Bucură-te, treime de buni fraţi cea dumnezeiască;
Bucură-te, a Sfintei Treimi jertfă fără prihană;
Bucură-te, că ai suferit tari piroane;
Bucură-te, că nicidecum muncile nu te-au înspăimântat;
Bucură-te, că îngerilor te-ai făcut minune;
Bucură-te, că tiranului te-ai făcut rană;
Bucură-te, izvor de minuni nedeşertat;
Bucură-te, rană diavolilor nevindecată;
Bucură-te, prin care se preamăreşte Ziditorul;
Bucură-te, prin care nu se slujeşte făptura;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 10-lea
Mucenicilor,
ca cei ce sunteţi făcători de minuni tămăduiţi bolile sufletelor şi
dezlegaţi de rele pe cei ce aleargă la voi pururea cu cântarea: Aliluia!
Icosul al 10-lea
O,
vitejilor mucenici Manuil, Savel şi Ismail, tiranul cel fără de minte a
poruncit a se înfige pe sub unghiile voastre trestii ascuţite. Deci
voioşi văzându-vă întru muncile acestea, strigăm către voi aşa:
Bucură-te, prin care Sfânta Treime se preamăreşte;
Bucură-te, o, treime de mucenici care pe păgâni îi vădeşti;
Bucură-te, ceea ce minunat pe credincioşi îi străluceşti;
Bucură-te, că pe cele stricăcioase cu cele cereşti le-ai schimbat;
Bucură-te, că în cetele mucenicilor te-ai numărat;
Bucură-te, ceea ce munci nesuferite te-au rănit;
Bucură-te, că şi trestii sub unghii ţi s-au înfipt;
Bucură-te, prin care se urăsc idolii;
Bucură-te, prin care cad cele cioplite;
Bucură-te, prin care credinţa se întăreşte;
Bucură-te, prin care rătăcirea se risipeşte;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 11-lea
Înălţatu-v-aţi,
mucenicilor, mâinile către Stăpânul tuturor, trimiţându-I rugăciunea
cea mai de pe urmă. Şi din cer glas dorit aţi auzit chemându-vă pe voi
către viaţă, ca să dobândiţi cunună şi să strigaţi lui Dumnezeu cu
îngerii: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Duşi
au fost la loc prăpăstios dumnezeieştii mucenici şi acolo li s-au tăiat
capetele, iar trupurile lor a se arunca în foc în zadar a poruncit
tiranul, căci Dumnezeu le-a păzit; pentru aceea cu frică strigăm unele
ca acestea:
Bucură-te, treime de mucenici, uimirea împăratului apostat;
Bucură-te, asupra căreia vrăjmaşul se tulbură;
Bucură-te, ceea ce tuturor vindecări izvorăşti;
Bucură-te, ceea ce marginile lumii le luminezi;
Bucură-te, că pe Ziditorul tuturor L-ai propovăduit;
Bucură-te, că la Însuşi Făcătorul te-ai suit;
Bucură-te, că pe Dânsul cu osârdie L-ai slujit;
Bucură-te, că pentru Dânsul te-ai junghiat;
Bucură-te, că meşteşugirea tiranului ai surpat;
Bucură-te, că tămăduiri sufleteşti izvorăşti;
Bucură-te, că patimile de la noi le goneşti;
Bucură-te, treime duhovnicească, desfătarea dreptmăritorilor creştini;
Bucură-te, arderea tuturor rău-credincioşilor;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 12-lea
Trupurile
cele de daruri izvorâte ale celor trei fraţi buni pământul,
desfăcându-se, le-a ascuns, iar chinuitorii, îndată cuprinşi fiind de
frică, au fugit; dar cei mai mulţi dintre elini, crezând în Dumnezeu, au
strigat: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând
cu plângere şi cu credinţă rugându-se Domnului cei luminaţi, fără de
veste au văzut trupurile mucenicilor cu chip minunat, ieşind din pământ;
pe care cu râvnă le-au sărutat şi le-au lăudat strigând:
Bucură-te, treime de mucenici, primitoare de lumină;
Bucură-te, ceea ce tare chinurile le-ai suferit;
Bucură-te, ceea ce lupta bine o ai săvârşit;
Bucură-te, că har de minuni de la Dumnezeu ai luat;
Bucură-te, că trupurile iarăşi nouă ni le-ai dat;
Bucură-te, a mântuirii noastre solire;
Bucură-te, cea către Dumnezeu pentru noi mijlocire;
Bucură-te, că pe noi din rătăcire ne-ai scos;
Bucură-te, că pe mulţi la cunoştinţă i-ai luminat;
Bucură-te, prin care credinţa lui Hristos a strălucit;
Bucură-te, prin care chinurile s-au biruit;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul al 13-lea
O,
trei mucenici dumnezeieşti, luând dreptcredincioşi trupurile voastre cu
frică şi îngropându-le, strigau: „Izbăviţi-ne pe noi toţi de cele
cumplite şi de munca ce va să fie”, iar lui Dumnezeu strigându-I:
Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice
iarăşi Icosul 1: Credinţa în Treimea cea nezidită învăţând-o treimea
mucenicilor…, Condacul 1: Îngrozirile şi făgăduinţele tiranului
defăimându-le bărbăteşte…,
Icosul 1
Credinţa
în Treimea cea nezidită învăţând-o treimea mucenicilor, de la
înţeleptul Evnoic, s-a botezat întru Hristos, pe maica lor bine
povăţuind-o. Deci să ne adunăm toţi să strigăm către dânşii unele ca
acestea:
Bucură-te, treime de mucenici, care una cugeţi;
Bucură-te, că lui Dumnezeu cu slujire te închini;
Bucură-te, că prin taină ai învăţat despre Treimea cea nezidită;
Bucură-te, că ai învăţat despre Unimea cea fără de început;
Bucură-te, maică ce ai născut trupeşte pe mucenici;
Bucură-te, că Evnoic a doua oară pe dânşii i-a născut;
Bucură-te, că pe maica voastră, o, treime de mucenici, aţi urmat;
Bucură-te, că învăţăturile lui Evnoic le-ai primit;
Bucură-te, întocmai la număr cu cinstita Sfânta Treime;
Bucură-te, apărătoarea dumnezeieştii Unimi;
Bucură-te, Savel, Manuil şi Ismail;
Bucură-te, treime de mucenici pe care fiecare te cheamă într-ajutor;
Bucură-te, treime de mucenici mult pătimitoare!
Condacul 1
Îngrozirile
şi făgăduinţele tiranului defăimându-le bărbăteşte, stâlpule
neclintite, împreună cu cei de un sânge, ai pătimit, mare cugetătorule.
Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Domnul, izbăveşte-ne pe noi, Manuile,
din primejdii, ca să strigăm ţie: Bucură-te, mucenice mult
pătimitorule!
şi se face otpustul.