Alcătuirea
pururea-pomenitului Gherasim Monahul Micraghiannanitul, Imnograful
Bisericii celei Mari a lui Hristos; tălmăcit din greceşte cu acrivia
podobiei.
Preotul face începutul obişnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru;
strana: Amin; şi numaidecât
Psalmul 142
Doamne,
auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru adevărul Tău, auzi-mă
întru dreptatea Ta. Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va
îndrepta înaintea Ta tot cel viu. Că a gonit vrăjmaşul sufletul meu,
smerit-a la pământ viaţa mea, aşezatu-m-a întru cele întunecate, ca pe
morţii cei din veac. Şi s-a mâhnit întru mine duhul meu, întru mine s-a
tulburat inima mea. Adusu-mi-am aminte de zilele cele din început;
cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale am gândit.
Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ fără de apă
Ţie. Degrab auzi-mă, Doamne; slăbit-a duhul meu. Să nu întorci faţa Ta
de la mine şi să mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă mie
dimineaţa mila Ta, că spre Tine am nădăjduit. Arată mie, Doamne, calea
pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scoate-mă de la
vrăjmaşii mei, Doamne; la Tine am scăpat. Învață-mă să fac voia Ta, că
Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul cel
drept. Pentru numele Tău, Doamne, mă vei via; întru dreptatea Ta
scoate-vei din necaz sufletul meu; şi întru mila Ta sfârşi-vei pe
vrăjmaşii mei şi pierde-vei pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu
sunt robul Tău.
apoi cântăm
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.
cu Stihurile acestea:
Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.
Toate neamurile m-au înconjurat, şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
De la Domnul s-a făcut aceasta, şi este minunat întru ochii noştri.
şi Troparul Paraclisului. Glasul al 4-lea.
Ό ύψωθείς εν τω Σταυρώ (Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce).
Arhiereule
al Domnului slavei şi Mucenice lucrător al minunii, nu conteni, Ipatie,
rugând pe Hristos din toată primejdia şi ispita şi boala şi
toate-ncercările să scăpăm, fericite, cei ce solirea ta am dobândit şi
cu credinţă venim la lăcaşul tău.
Slavă. Acelaşi sau Troparul hramului.
Şi acum. Al Născătoarei de Dumnezeu.
Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce.
Nu
vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, de a grăi noi stăpâniile tale; că
pentru noi de n-ai fi stat solind la Hristos, cine ne-ar fi izbăvi
dintr-atâtea primejdii; sau cine ne-ar fi păzit nerobiţi pân-acum? Nu
vom lipsi, dar, de a te ruga, că mântui pururi, Stăpână, pe robii tăi.
Psalmul 50
Miluieşte-mă,
Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge
fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul
meu curăţeşte-mă. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea
mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi vicleşug înaintea Ta am făcut,
ca să Te îndreptăţeşti întru cuvintele Tale şi să biruieşti când vei
judeca Tu. Că iată, în fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut
maica mea. Că iată, adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse
ale înţelepciunii Tale ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi
curăţi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu
vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce
fața Ta de către păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte
întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi
Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă mie bucuria mântuirii Tale
şi cu duh stăpânitor întăreşte-mă. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile
Tale şi cei necinstitori la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă din
sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea
de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti
lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aş fi dat; arderi de tot nu vei
binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul zdrobit; inimă zdrobită şi smerită
Dumnezeu nu va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului şi
zidească-se zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii,
ridicare şi arderi de tot. Atunci vor pune pe altarul Tău viţei.
Canonul
Peasna I-a. Glasul al 8-lea. Ύγράν διοδεύσας (Apatrecând-o).
Stihul: Sfinte al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi.
Pe Mântuitorul şi Dumnezeu roagă-L să ne scape dintru toate nevoile pe cei ce cu dragoste şi râvnă te lăudăm, ierarhe Ipatie.
Al
Domnului slavei arhiereu aflându-te, sfinte, Lui şi cere-ne, ca un bun,
de toată greşeala dezlegare şi izbăvire de patimi, Ipatie.
Slavă.
Plin de strălucirea sfintei Treimi fiind, fericite ierarhe Ipatie, cu a ta solire luminoasă tot întunericul minţii alungă-mi-l.
Şi acum.
Fântână
a milei dumnezeieşti, cu har dăruită, Născătoare de Dumnezeu, cu ploaia
mijlocirilor tale stinge-mi aprinşii cărbuni cei ai patimii.
Peasna a III-a Ούρανιας άψΐδος
(Cel ce bolta cerească).
Dintru
toată nevoia şi din necaz scapă-ne şi din neputinţă şi boală, Sfinte
Ipatie, cu mijlocirea ta bineprimită la Domnul ştergere greşelilor
pururi solindu-ne.
La lăcaşul tău pururi toţi alergând, bunule,
grabnic izbăvire din scârbe luăm cu harul tău cu mijlocirea ta de
bucurie cerească sufletul umplându-ne, Sfinte Ipatie.
Slavă.
Harul
tămăduirii de la Hristos dobândind ca un mucenic, fericite Sfinte
Ipatie, sufletul, bunule, deopotrivă cu trupul de boală şi patimă
tămăduieşte-ne.
Şi acum.
Strălucit-a
în lume în chip de om muritor dintr-ale tale sângiuri curate Cuvântul
Tatălui, scăpând pe cei ce te ştiu de Dumnezeu Născătoare şi te cântă
pururea, Maică a Domnului.
şi aceste două tropare
Primejdia şi strâmtorarea alungă-le Ierarhe, scăpându-i pe robii tăi, slăvite Ipatie, preagrabnic izbăvitorule din necazuri.
Îndură-te,
de Dumnezeu Născătoare prealăudată, şi chinul meu cel trupesc degrab
conteneşte-mi-l, şi vindecă-mi sufleteasca durere.
Preotul zice ectenia:
Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
(la fiecare cerere strana cântă Doamne miluieşte de 3 ori).
Încă ne rugăm pentru binecinstitorii şi dreptslăvitorii creştini.
Încă ne rugăm pentru Arhiepiscopul şi Patriarhul nostru (...).
Încă ne rugăm părintele şi egumenul nostru (...)
şi pentru toată obştea noastră cea întru Hristos.
Încă
ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea,
lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu (... şi) a tuturor
binecinstitorilor şi drept-slăvitorilor creştini, a evlavioşilor
închinători ai sfintei Mănăstirii acesteia, a ctitorilor, dăruitorilor
şi binefăcătorilor ei.
Încă ne rugăm şi pentru fraţii noştri care
sînt în ascultări şi pentru toţi cei ce ne miluiesc, ne-au miluit, ne
slujesc şi ne-au slujit nouă în sfântă Mănăstirea aceasta.
şi Ecfonisul:
Că
milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, totdeauna, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
Strana: Amin.
Sedealna. Glas 2. Πρεσβεία θερμή.
Frumos
păstorind aleasă turma Domnului, întreg te-ai slăvit întru mărturisirea
ta, solitor, Ipatie, la Hristos, părinte, vădindu-te celor ce strigă:
Sfinte, nu-nceta iertare a ne cere greşelilor.
Peasna a IV-a. Είσακήκοα Κύριε
(Auzit-am, Doamne).
Preafierbinte solirea ta din nevoia toată grabnic ne mântuie; mulţumire, dar, şi laudă îţi aducem, sfinte, cu osârdie.
Întărire şi pavăză a Ortodoxiei, Sfinte Ipatie, arătatu-te-ai cu faptele; de necazul mare izbăveşte-ne.
Slavă.
Alergăm ca la un liman neînviforat, sfinte, la lăcaşul tău, izbăvindu-ne, Ipatie, din furtuna mare a necazului.
Şi acum.
Mort cu totul mi-e cugetul; la a ta solire alerg, Stăpâna mea şi pe mine înviază-mă, ceea ce-ai născut Viaţa veşnică.
Peasna a V-a. Φώτισον ημάς
(Luminează-ne pe noi).
Caută spre cei ce aleargă la solirea ta şi tuturora dă-le, preabunule, toată cererea, Ipatie, cu harul tău.
Sfarmă şi acum cu toiagul mijlocirilor toată săgeata, Sfinte Ipatie, cea asupră-ne zvârlită de diavolul.
Slavă.
Picură-mi de sus, ca un bun, dulceaţa harului şi tot amarul patimii ce mă ţine încleştat curmă-l, Sfinte Ipatie.
Şi acum.
În împresurări pe toţi robii tăi acoperă-i, Împărăteasă, Maica lui Dumnezeu, şi smintelile vicleanului alungă-le.
Peasna a VI-a. Την δέησιν
(Rugăciunea voi vărsa către Domnul).
Necazul
care ne vine asupră îndulceşte-l cu a ta ocrotire şi la liman liniştit,
Mucenice, călăuzeşte-ne cu mijlocirea ta, că solitor la Dumnezeu te
avem, Ierarhe Ipatie.
De toată împresurarea şi răul mai presus ne
păzeşte, Părinte, şi a poruncilor sfinte lucrare şi părtăşia curată a
harului cere-ne de la Dumnezeu, Mucenice-sfinţite Ipatie.
Slavă.
Pe
calea bunei cinstiri alergat-ai şi cununa cerească luând-o ocrotitor şi
tărie şi pază de la Hristos ni te-ai dat, fericitule; ca şi acum şi
pururea dăruieşte-ne, bunule, harul tău.
Şi acum.
Lumina
lumii, Fecioară, Născând-o, întunericul alungă-mi-l, Maică, şi cu a ta
strălucire îndreaptă sufletul meu la lumina poruncilor Fiului tău şi
Dumnezeu, să te laud, Stăpână, de-a pururea.
şi aceste două tropare
Alungă-ne, Preafericite, necazul şi toată boala, pe toţi, cu solirea ta, slăvite Ipatie, scăpându-i de osânda cumplită.
Născut-ai netâlcuit pe Cuvântul, Fecioară maică, pe Carele prin cuvânt în pântece L-ai luat, lucrând mântuire la toată lumea.
Preotul zice ectenia Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule,
şi pomeneşte iarăşi ca după Peasna a III-a, cu acelaşi ecfonis;
Condacul. Glas 2. Τοις των αιμάτων σου.
De
Dumnezeu proslăvite Ipatie Arhiereu cinstit al Gangrelor, a noastră
scăpare prea grabnică, din vătămare şi boală ridică-ne pe cei ce-ţi
cântăm cu osârdie.
Şi numaidecât Prochimenul. Glas 4.
Preoţii Tăi, Doamne, se vor îmbrăca întru dreptate şi cuvioşii Tăi cu bucurie se vor bucura.
a treia oară cu Stihul:
Minunat Dumnezeu întru Sfinţii Săi.
Preotul: Domnului să ne rugăm.
(Strana: Doamne miluieşte.)
Că
sfânt eşti Dumnezeul nostru şi întru sfinţi Te odihneşti şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
Strana: Amin. Toată suflarea să laude pe Domnul (de trei ori, cu încheiere).
Preotul: Şi pentru ca să ne învrednicim noi a asculta Sfânta Evanghelie....
şi Evanghelia după Luca (XII, 8-12).
Slavă.
Pentru mijlocirile Ierarhului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum.
Pentru mijlocirile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Stihul: Milostive, miluieşte-mă Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea.
Şi Podobnica aceasta. Glas 6.
Όλην άποθέμενοι. (Toată nădejdea).
De
taină cunoscător Dumnezeieştii Troiţe, Părinte, făcându-te, lucrarea
minunilor ai luat în dar şi plineşti cererea credincioşilor pururi,
izbăvindu-i din primejdie; pentru aceasta, dar, strigăm către tine,
preabunule: din toate-mpresurările scapă-i pe cei care te laudă, Ipatie
Sfinte, scăparea şi nădejdea tuturor şi solirea nezăbavnică la Domnul
minunilor.
Preotul zice rugăciunea Litiei:
Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău.
Strana: Doamne miluieşte (de 12 ori).
Ecfonis: Cu mila şi cu îndurările.
Peasna a VII-a. Oί έκ τής Ίουδαίας
(Feciorii lui Israil).
La
cărarea cea strâmtă îndreptat-ai, Părinte, pe păstoriţii tăi; aşijderea
ne-ndreaptă, Ipatie slăvite, să strigăm cu osârdie: bine eşti cuvântat,
Dumnezeul Părinţilor noştri.
Strălucit-ai, Părinte, întru dogmele
harului la Soborul dintâi; ci dă-ne pe piatra credinţei a rămâne
întăriţi cu solirea ta la Împăratul Hristos, sfinţite Mucenice.
Slavă.
După
lege luptat-ai, ruşinând rătăcirile lui Novat oarecând, Ipatie slăvite;
păruta-nţelepciune de la cei ce te laudă îndepărteaz-o, dar, şi toată
flecăreala.
Şi acum.
Dă-mi
putere, Curată, a călca uneltirile luptătorului şi toată viclenia
aceluia, Stăpână, s-o abat întăreşte-mă şi minţii mele îi dă lumina
pocăinţei.
Peasna a VIII-a. Τον Βασιλέα
(Pe Împăratul Ceresc).
De sus, Părinte, dă ajutorul tău grabnic, mântuindu-i din toată nevoia pe cei ce sărută icoana ta cinstită.
Dă sănătate trupească şi sufletească celor ce la lăcaşul tău, sfinte, aleargă cu râvnă, cerându-ţi mijlocirea.
stih: Lăudăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Domnul.
Darul minunii de la Stăpânul luându-l, Mucenice, de chinuri şi boală vindecă-mă grabnic, Ipatie slăvite.
Şi acum.
Ticăloşitul meu suflet, Preacurată, de-al vrăjmaşului rău izbăveşte-l şi pune-l de strajă dumnezeiasca frică.
stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-L şi preaînălţându-L întru toţi vecii.
Pe Împăratul Ceresc, pe Care ÎI laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.
Peasna a IX-a. Întâi Irmosul, fără stih.
Fecioară Preacurată, cei mântuiţi prin tine de Dumnezeu Născătoare te mărturisim, cu netrupeştile cete pe tine mărindu-te.
Apoi troparele.
Κυρίως Θεοτόκον (Cu adevărat de Dumnezeu Născătoare),
Al celor ce aleargă la a ta solire ajutătorule, Sfinte Ipatie, pururi păzeşte-i, Părinte, pe cinstitorii tăi.
A apelor pierzării repejune seac-o, ce-mi potopeşte de-a pururea inima, şi lacrimi de pocăinţă dă-mi, fericitule.
Slavă.
Din ceruri, ierarhe, cererea primeşte-o celor ce pururi cu râvnă te laudă şi tuturora plineşte-o, Sfinte Ipatie.
Şi acum.
A Fiului tău, Maică, dragoste aprinde-o în ticăloasa mea inimă, rogu-te, arzând păcatul dintr-însa, şi mântuieşte-mă.
Şi, tămâind Preotul, cântăm:
Cuvine-se
cu adevărat să te fericim, de Dumnezeu Născătoare, cea pururea-fericită
şi cu totul fără prihană şi Maica Dumnezeului nostru. Pe cea mai
cinstită decât Heruvimii şi mai proslăvită fără de asemănare decât
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine
cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim.
apoi Megalinariile Sfântului.
Glasul al 8-lea. Την τιμιωτέραν
(Pe cea mai cinstită).
Bucură-te,
Sfinte Ipatie, părtaşule vrednic al slujirii apostoleşti; bucură-te,
râul cel mare al minunii şi lauda aleasă a Mucenicilor.
Bucură-te,
chivotul harului, Ipatie Sfinte, şi făclie a dogmelor; bucură-te,
sfeşnicul Gangrelor cel mare, şi al Ortodoxiei sprijin şi pavăză.
Razele
minunilor strălucind, vesteşti, Ierarhe, la al lumii Sobor dintâi pe
Fiul cu Tatăl a fi de-o-fiinţă şi de-o-închinare, Sfinte Ipatie.
Puterea
luând-o de la Hristos, lucrezi, Ierarhe, sumedenie de minuni şi
fiara cea mare, cea din vistierie, zicând doar cu cuvântul, omori,
Ipatie.
Pe cei ce silesc la lăcaşul tău, păzeşte-i, Părinte, întru
totul nevătămaţi, iar celora care cer sfânta ta solire, Ipatie,
dezleagă-i de toată patima.
Celor ce venim cu evlavie, o,
preafericite, la cinstită icoana ta cererile toate plineşte-le, Părinte,
şi binecuvântarea dă-ne, Ipatie.
De toată urgia păzeşte-ne şi
toată năpasta şi nevoia nevătămaţi, pe cei ce scăpare te-am dobândit,
Părinte, iertare de la Domnul pururi cerându-ne.
Cu toate oştirile
îngereşti, cu Botezătorul, cu apostolii cei slăviţi şi cu tot soborul
sfinţilor, Stăpână, Fiului tău te roagă, toţi să ne mântuim.
Apoi Sfinte Dumnezeule, Preasfântă Treime, Tatăl nostru;
preotul: Că a Ta este împărăţia; şi
Troparul Sfântului, din Minei. Glas 4.
Ταχύ προκατάλαβε (Degrab ne întâmpină).
Slujind
cu evlavie lui Dumnezeu, te-ai făcut Bisericii Gangrelor dumnezeiesc
Ierarh, Părinte Ipatie; lumea, dar, luminând-o cu minunile tale, L-ai
arătat pe Fiul de un scaun cu Tatăl, la ceruri muceniceşte bucuros
mutându-te.
După care Preotul zice ectenia:
Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule...,
strana: Doamne miluieşte (de trei ori),
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea...,
strana: Doamne miluieşte (de trei ori),
Încă ne rugăm să se păzească sfântă mănăstirea aceasta...,
strana: Doamne miluieşte (de 40 ori + 3 ori),
Încă ne rugăm şi pentru ca să audă Domnul Dumnezeu...,
strana: Doamne miluieşte (de trei ori, recitativ),
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule...,
strana: Doamne miluieşte (de trei ori),
iar Preotul zice ecfonisul: Că milostiv;
apoi face Otpustul mic,
fără însă a zice Pentru rugăciunile; apoi zicem acest
Tropar. Glasul al 2-lea.
Ότε έκ τού ξύλου (Când de pe lemn).
Gangrelor
păstor dumnezeiesc şi întăritură şi reazem fost-ai, Ipatie, a toată
Biserica, preaminunatule; îţi strigăm, dar, rugându-ne: Din toată
nevoia şi împresurarea grea şi din durere şi boli scapă-i, Mucenice
sfinţite, cu a ta fierbinte solire, pe cei ce te cheamă cu osârdie.
Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi din toată nevoia şi necazul.
Toată nădejdea mea spre tine o înalţ, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău.
şi acest tropar pe glasul întâi
Pentru
rugăciunile tuturor sfinţilor Tăi, Doamne, şi ale Născătoarei de
Dumnezeu, pacea Ta dă-ne-o nouă şi ne miluieşte pe noi, ca un singur
îndurat.
şi preotul încheie zicând
Pentru rugăciunile.
Într-acest
chip tălmăcit Chiliei Vatopedine a Sfântului, de către Cornel diaconul,
al Bisericii Sfântului Grigorie Palama din Bucureşti.
Dumnezeului nostru slavă. Amin.
