Grecia - o destinatie cu zeci de posibilitati

Grecia este cunoscuta si celebra in Occident, si nu numai, pentru partea sa insulara, in special, pentru celebrele insule Rhodos, Creta, Santorini, Mykonos. Cand iubesti aceasta tara mediteraneeana, parca desprinsa direct din rai, si atmosfera ei unica, este, totusi, dificil sa alegi intre multitudinea de destinatii pe care ti le ofera. Preferinta mea se indreapta spre: Corfu, unicul colt din Grecia care nu s-a aflat niciodata sub ocupatie otomana. Acestia au dominat zona continentala (aflata la doi pasi de Corfu), dar, in ciuda incercarilor, nu au reusit sa ocupe vreodata insula (este adevarat, au debarcat aici si au distrus multe localitati, dar cetatile au rezistat asediului si, in cele din urma, a fost necesar ca ei sa se retraga). In consecinta, corfiotii sustin ca sunt „altfel”, ei fiind influentati nu de otomani, ci de venetieni, francezi si britanici, cei care au condus insula pana la predarea ei regatului Greciei, in secolul al XIX-lea. Urmele acestora se gasesc peste tot.

Desigur, as vrea sa vizitez capitala Kerkyra (Corfu Town/City), practic, orasul vechi, construit de venetieni, care, cu cetatile sale ce flancheaza orasul din ambele laturi, se infatiseaza ca o adevarata calatorie in timp. Si, bineinteles, Palatul Achileion, care a vazut atatea capete incoronate care si-au lasat amprenta pe istorie (construit de imparateasa austriaca Sissi, a fost preluat de imparatul Franz Josef, sotul ei, dupa asasinarea petrecuta la Geneva, si cumparat de imparatul german Wilhelm al II-lea, alt mare iubitor al insulei Corfu).
Rhodos, cea mai mare insula din grupul de insule Dodecanese, aflata in Marea Egee, de fapt, chiar la intersectia dintre Marea Egee si Marea Mediterana. Aici as avea oportunitatea de a vedea monumente grecesti celebre, cum ar fi orasul vechi, medieval Rhodos - aflat in patrimoniul UNESCO, si renumitele acropole, din Lindos (locul doi in privinta numarului de vizitatori, dupa cele din Atena). La acestea se adauga multe atractii cultural-istorice care formeaza faima Rhodosului, oferind unei vacante si altceva decat bai de soare si de mare.
O mare atractie a insulei este vizitarea locului celei de-a saptea minuni a lumii, Colosul din Rhodos. Astazi, in acel loc unde exista Colosul sunt simbolizate doar urmele celor doua talpi ale celebrei minuni antice. Ocazii unice pentru fotografii unice!
Din spusele prietenilor am aflat ca, odata ajuns în Thassos, „insula de smarald”, locurile frumoase apar exact acolo unde nici nu te aștepți. Nu as rata drumul (comparat cu cel de pe Coasta Amalfi) care conduce la Manastirea Arhanghelului Mihail, un loc cu adevarat spectaculos, fiind cocotat pe stanca, la mare inaltime, deasupra marii. De asemenea, sunt atras de siturile arheologice Aliki si de cariera de marmura sau de Limenas, capitala insulei si principalul port.
Ar urma Creta, cea mai mare insula greceasca, un adevarat paradis pentru turisti: plaje de vis, orase cosmopolite, vestigii istorice antice, mancaruri gustoase si sanatoase. M-as plimba pe stradutele inguste si intortocheate ale oraselului cosmopolit Agios Nikolaos, adesea comparat cu Saint Tropez, cu plaje premiate cu Blue Flag, pe care cred ca il voi indragi din primul moment. In centrul orasului, se afla lacul cu apa dulce Voulismeni, cunoscut ca “lacul fara fund”. Conform legendei, Artemis si Atena se imbaiau in apele acestui lac, numit “bazinul lui Artemis”, care, din 1870, are legatura cu portul printr-un canal. As vizita Knossos, palatul regelui Minos (fiul lui Zeus), aflat la numai 5 km distanta de Heraklion, capitala insulei - cel mai mare si mai rafinat palat al civilizatiei minoice.
De asemenea, Campia Lasithi, inconjurata de Muntii Ditki si de muntele Selena, una dintre regiunile cele mai fertile ale Cretei. “Valea morilor de vant” - asa cum este supranumita - era, cu ani in urma, impanzita de mori de vant, cu aripi albe, ce asigurau irigarea culturilor.
Santorini, frumoasa si spectaculoasa, desprinsa, in timp, dintr-un vulcan, ofera turistilor, printre care m-as numara si eu, munte si mare, alb si albastru, biserici ortodoxe, dar si traditii. Santorini este taramul de unde porneste mitul Atlantidei. In trecut, minunata laguna a Portului Santorini era centrul insulei. Acesta a fost scufundat de puternicele eruptii vulcanice, care au schimbat topografia locului, aducandu-i, in schimb, celebritatea; "nisipuri" negre si rosii, faleze naturale, inalte de sute de metri.
Peisajul uimitor, ciudateniile mediului natural, arhitectura neobisnuita si monumentele minunate din Santorini atrag un numar mare de vizitatori. Casele sunt de un alb orbitor, cu acoperisuri rotunjite, parand chilii sapate in lava pietrificata. Pasionatii de istorie pot vizita in Santorini: expozitia picturilor rupestre (reconstruire tridimensionala a picturilor gasite), situl arheologic Akrotiri (din perioada preistorica) si Mesa Vouno (perioada antica), Muzeul Vinului, Muzeul Preistoric, Muzeul Etnologic, Muzeul Megaron Gyzi, Muzeul Naval, Muzeul Arheologic, manastirea Dominicana, catedrala catolica, episcopia Panagia, catedrala mitropolitana ortodoxa si manastirea profetului Elias. Vulcanul din Santorini reprezinta si el un obiectiv turistic care nu trebuie ratat. Vulcanul este constituit din doua insule vulcanice, Palea si Nea Kameni, cele mai recent formate. Natura vulcanica a insulelor constituie o ocazie unica pentru turistii in cautare de peisaje naturale, extraordinare

https://www.daciccool.ro/romania-mea/parerea-mea/9782-grecia-o-destinatie-cu-zeci-de-posibilitati

Rodia, fructul care ne-a fost trimis din paradis

Chiar daca nu ati vazut sau nu ati cultivat niciodata un rodiu (Punica granatum), cu siguranta ati gustat, macar o data, din fructul sau. Legende stravechi, religii, istoria si medicina traditionala au celebrat frumusetea unica si beneficiile pentru sanatate ale rodiei. Este un fruct de legenda, un fruct viguros si care da vigoare, un simbol sacru al civilizatiei umane. Rodia este acel fruct cu coaja groasa, care ascunde sute de seminte invelite intr-un „pachet” zemos, de culoare roz. Arbustul e de talie joasa, ajungand pana la maximum 3 metri inaltime. Are multe ramuri si este dens, aratand mai mult ca o tufa decat ca un arbust.

Datorita savorii si suculentei sale, dar si calitatilor sale nutritionale si medicinale, rodia a fost si este un fruct extrem de apreciat. Inca din vechime, unele popoare o considerau fructul copacului vietii sau fructul paradisului. O gasim amintita in Vechiul Testament si in Talmud, in mitologia si arta vechilor egipteni si in scrierile babiloniene. Un fruct delicios si plin de beneficii pentru alimentatie si pentru sanatate, care in plus are si o valoare ornamentala, prin forma sa si prin coloritul sau.
Practic, acest fruct minunat a jucat un rol central in spiritualitatea mai multor culturi, de la iudaism, crestinism, hinduism pana la filosofiile Orientului Mijlociu. Toata lumea i-a recunoscut forta si proprietatile misterioase. In budism, rodia e considerata un fruct binecuvantat, iar in iudaism reprezinta sfintenia, fertilitatea si abundenta. In arta crestina, rodia reprezinta invierea si viata vesnica. In lucrarile unor artisti ca Botticelli, Raphael sau Filippino Lippi, rodiile simbolizeaza speranta, plenitudinea, coacerea spirituala si castitatea. Rodia a fost numita fructul vietii si s-a considerat ca provine din gradina raiului. In unele tari, a ajuns un popular cadou de nunta, simbolizand urarea ca proaspetii insuratei sa aiba atatia copii cate seminte are rodia!

Rodiul, copacul vietii

In urma cu mii de ani, rodiul, arbustul care face rodiile, era deja larg raspandit. Era prezent din Iranul de astazi pana in nordul Indiei, spre muntii Himalaya si in intreg bazinul Marii Mediterane. Mai tarziu a ajuns in sudul Indiei si chiar pana in Indonezia, Malaezia, Africa tropicala si, mult mai tarziu, in unele zone din America Centrala si de Nord. Si grecii antici cunosteau, desigur, aceasta planta, ea fiind mentionata in Odiseea lui Homer. Iar romanii importau rodii din Libia, dar o si cultivau pe arii destul de extinse. In Europa a fost introdusa, cel mai probabil, pornind din Sud, mai exact din Sicilia. Iar astazi rodiul se cultiva mai ales in Egipt, China, Afganistan, Pakistan, Bangladesh, Iran, Irak, India si Arabia Saudita.
In Israel, rodiile se coc la sfarsitul verii, foarte aproape de Anul Nou iudaic. De aceea, in trecut erau folosite mai ales pentru decorarea templelor si in ceremoniile legate de noul an si mai putin ca aliment. Apareau chiar si pe monede. Dar in alte parti, mai ales in zonele cu desert, rodia era foarte apreciata pentru sucul sau care stinge setea. Iar caravanele arabilor au raspandit-o peste tot. In valea Indusului, de pilda, rodiul creste din timpuri imemoriale, astfel incat exista si un cuvant in sanscrita pentru el. Iar familiile regale indiene isi incepeau banchetele cu rodii, struguri si jojoba. Armenia are si ea o stransa interactiune istorica cu rodiul, care a fost prezent in acea zona inca de acum 3.000 de ani.
Deoarece are foarte multe seminte, rodia e considerata un simbol al fertilitatii. Iar evreii spun ca are 613 seminte, exact cate porunci sunt in Torah. De altfel, pe robele rabinilor se brodau rodii. In general, cei care gustau pentru prima data rodiile primeau acest fruct cu entuziasm, dar, deoarece europenii Evului Mediu nu prea apreciau fructele si legumele, preferand carnea, la inceput ei nu au fost foarte interesati de rodie ca aliment, ci mai mult ca planta ornamentala. Abia in secolul al XIV-lea gasim cateva retete cu rodii, alcatuite de un francez. Iar din piesa Romeo si Julieta stim ca acest fruct era deja cunoscut in Anglia in vremea reginei Elizabeth. Rodia a ajuns în Spania in anul 800, iar mai tarziu a devenit emblema nationala si a dat numele orasului Granada.

Jeleuri cu miere, mure si rodie de la Apidava

In zilele noastre, rodia e considerata un ingredient foarte la moda, caci calitatile ii sunt redescoperite si descoperite pe zi ce trece. O intalnim in toate revistele culinare si in show-urile culinare, in diferite forme. In sudul Statelor Unite, din sucul de rodie se face un jeleu. In Arabia Saudita, pungile cu suc sunt puse la congelator pentru a fi consumate mai tarziu. In Asia, din rodii se face un suc foarte gros, ca un sos. De multe ori, din acest suc se face vin de rodie. Rodia se pune si in amestecuri de mirodenii. In nordul Indiei, din sucul de rodii salbatice pus la uscat se prepara o mirodenie numita anardana. Iar jeleurile cu miere, mure si rodie din portofoliul Apidava sunt niste bomboane mici, delicioase, moi si fructate, pe care nu ai cum sa nu le adori! Gustul fructelor din compozitie este pregnant, astfel ca mierea nu se simte foarte tare, insa aportul ei dulce este bine-venit. Pe langa gustul lor aromat, aceste jeleuri contin multa vitamina C.
Rodia aduce o nota foarte interesanta retetelor in care este integrata, caci este atat de delicioasa si senzuala… Simplul fapt ca o gustam ne va tenta sa intram in actiune, asa cum ii ispitea chiar si pe zeii din mitologiile antice! Dar florile rodiului, semintele, sucul si coaja rodiei au fost incorporate, de-a lungul timpului, nu doar in mancaruri, ci si in preparatele medicinale si in cosmetice. Se crede ca Elena din Troia, cea a carei frumusete a facut sa porneasca pe mare o mie de corabii, folosea sucul de rodie atat ca bautura sanatoasa, cat si pentru a-si inrosi obrajii si buzele.
Medicina traditionala indiana Ayurveda utiliza rodia pentru a scadea febra. In Grecia, florile de rodiu erau folosite pentru a trata diabetul, iar radacina si scoarta rodiului erau folosite pentru oprirea sangerarilor, dizenterie sau ulcere. Iar egiptenii antici foloseau rodia pentru combaterea viermilor intestinali. Dar multe dintre beneficiile medicale ale rodiei abia sunt descoperite de stiinta moderna. Exista deja peste 400 de studii care arata calitatile medicinale ale acestui fruct. Cele mai importante sunt acelea de antioxidant, antiinflamator si echilibrant hormonal.

Rodia, antioxidant, antiinflamator si echilibrant hormonal

Antioxidantii polifenolici (punicalagin, antocianini, acid elagic) continuti de taninurile din rodie ne protejeaza de radicalii liberi. Sucul de rodie contine un nivel de antioxidanti extrem de ridicat, mai mare decat in cazul afinelor sau al merisoarelor, mai mare decat al vinului rosu sau al ceaiului verde. Printre compusii antiinflamatori din rodie se numara acidul punicic, care se gaseste in samburi. Iar fitoestrogenii naturali (vegetali) sunt mai abundenti in rodie decat in orice alta planta. Acestia, fiind mai slabi decat estrogenii produsi de organismul uman, blocheaza efectul acestora din urma, intrand in celule inaintea lor. In plus, rodia contine si flavanoli, niste fitoestrogeni mai blanzi, si apigenin, un compus special care actioneaza ca progesteronul, ajutand la contrabalansarea actiunii estrogenilor umani si mentinand nivelul de progesteron optim, ceea ce inseamna mentinerea echilibrului colesterolului, metabolismului grasimilor, un libido bun, oase puternice si sanatate generala imbunatatita. De asemenea, ea contine si alti acizi benefici: ascorbic, citric, fumaric si malic, aminoacizi esentiali, vitaminele A, B, C, E si K, potasiu, folati, cupru si fosfor.
https://www.daciccool.ro/stil-de-viata/casa-si-gradina/9783-rodia-fructul-care-ne-a-fost-trimis-din-paradis