༺꧁❤️꧂Medicamente pentru suflet !!: 05/21/24

marți, 21 mai 2024

DORM PE PARTEA DREAPTĂ!

Potrivit medicinei orientale, fie că este vorba de indiană, chineză, tibetană sau thailandeză, partea stângă a corpului este total diferită de partea dreaptă. Chiar și unele tradiții monahale budiste includ în preceptele lor pentru călugării adormiți pe partea stângă. Deși poate părea ciudat să te odihnești și să dormi pe partea stângă, are multe beneficii pentru sănătate.

Limfa curge spre stânga.

Partea stângă a corpului este partea dominantă a sistemului limfatic. Cea mai mare parte a limfei curge prin conducta toracică, situat pe partea stângă. În calea sa, limfa poartă proteine, metaboliți glucoză și deșeuri care sunt curățate de ganglionii limfatici pentru a fi drenați pe partea stângă.

Derivat din cele de mai sus, se deduce frecvent în medicina orientală că bolile de pe partea stângă a organismului pot fi datorate congestiei cronice a sistemului limfatic.

Prioritățile organismului.

Potrivit lui Ayurveda, congestia apare în organism în funcție de anumite priorități. Dacă sistemul limfatic este înfundat, ficatul şi sângele sunt saturate cu substanţe toxice. Principalele simptome de constipație apar pe partea stângă a corpului înainte de a se deplasa pe partea dreaptă unde apar mai târziu.

Leneș după o masă?

Sugestia indiană este că dacă iei o pauză după ce mănânci, o faci întins pe partea stângă. Odihna nu trebuie să dureze 10 minute și este diferită de un somn de după-amiază care durează de obicei 20 de minute sau mai

Stomacul și pancreasul atârnând pe partea stângă. Când te întinzi pe partea stângă, ambele atârnă natural, ceea ce permite o digestie optimă și eficientă. Alimentele sunt determinate să se miște natural în stomac, iar enzimele pancreatice sunt secretate treptat și nu toate odată, ceea ce se întâmplă atunci când te întinzi pe partea dreaptă.

Când stai întins pe partea stângă, ficatul și vezica biliară atârnă pe partea dreaptă. Odihnindu-se pe partea stângă le permite să suspende și să secrete enzimele prețioase în tractul digestiv, emulsificând grăsimile și neutralizând acizii stomacali.

Când sistemul digestiv este stimulat în acest fel, ciclul digestiv este mai scurt și nu te lasă treaz pentru restul după-amiezii. Fă testul de odihnă de 10 minute pe partea stângă după ce mănânci.

Mă simt energic și nu sunt obosit după ce mănânc.

Încearcă să mănânci lejer la prânz și amintește-ți să te odihnești pe partea stângă și verifică dacă te vei simți mai energic și cu o digestie mai bună.

Magia somnului pe partea stângă.

Cea mai bună trage în sus vreodată.

Intestinul gros scoate toxinele prin valva ileo-cecală (VIC) din partea dreaptă a corpului la începutul colonului. Intestinul gros coboară pe partea dreaptă a corpului, prin abdomen și pe partea stângă.

Datorită VIC, somnul pe partea stângă permite gravitației să stimuleze mai ușor deșeurile corpului din colon din intestinul subțire.

Pe măsură ce trece noaptea și continuați să dormiți pe partea stângă, gunoiul se mișcă mai ușor la coloana descrescătoare și eliminarea de dimineață va fi mai ușoară.

Cea mai bună funcție cardiacă vreodată.

Peste 80% din inimă se află pe partea stângă a corpului. Dacă dormi pe partea stângă, limfa drenată către inimă va fi condusă de gravitaţie, făcându-ţi inima să funcţioneze în timp ce dormi.

Aorta, care este cea mai mare arteră a corpului, părăsește partea superioară a inimii și se deplasează spre stânga înainte de a coborî în abdomen. Când doarme pe partea stângă, inima pompează sânge mai ușor către aorta descendentă.

Dormitul pe partea stângă permite intestinelor să se îndepărteze de vena pivniței care poartă sângele către inimă. În special, vena pelviană se află pe partea dreaptă a coloanei vertebrale, astfel încât atunci când te întinzi pe partea stângă, vicerele se îndepărtează de vena pelviană. Încă o dată, gravitația face inima să funcționeze.

Şobolanul e pe partea stângă.

Spermatozoidul face parte din sistemul limfatic și se află, de asemenea, pe partea stângă a corpului. Funcția sa este aceea a unui ganglion limfatic mare care filtrează limfa și filtrează și sângele.

Când te întinzi pe partea stângă, întoarcerea fluidelor la splină este mai ușoară și se întâmplă mai ușor prin gravitație.

Sistemul limfatic drenează toate celulele din corp prin contracții și mișcări musculare și nu prin pompare cardiacă. Ajutând limfa să curgă spre splină și inimă prin gravitație este o modalitate ușoară de a-ți curăța corpul.

Și deși nu există protocoale științifice pentru asta, dormitul pe partea stângă are sens. Înțelegerea înțelepciunii străvechi bazată pe cunoașterea anatomiei moderne ridică multe întrebări despre motivul pentru care în est somnul într-un anumit fel.

Articol original scris de Dr. John Doull

Când ziceți : ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu ”,

,,Când ziceți : ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu ”, atunci să inspirați , ca și cum Îl primiți pe Mântuitorul ,Dumnezeul nostru , iar când ziceți ,, miluiește-mă pe mine, păcătosul” ,atunci să expirați , ca și când ați da afară tot răul .”(Părintele Arsenie Boca )

.Nu uitaţi că noi, oamenii, suntem pelerini pe drumul către cer!

Părintele Arsenie Boca - Dumnezeu să vă ajute!

Când ziceţi: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu", atunci să inspiraţi, ca şi cum Îl primiți pe Mântuitorul, Dumnezeul nostru, iar când ziceţi: "Miluieşte-mă pe mine, păcătosul!" – atunci să expiraţi, ca şi când aţi da afară tot răul.

Când eram copil, nici nu ştiam dacă respir, numai după aceea am băgat de seamă.

Mulţi sunt mai slabi şi nu pot să ajungă acolo, la rugăciunea minţii, unde trebuie. Fireşte, cine nu poate, nu poate, dar toţi sunt datori să încerce.

Spunea un Sfânt Părinte că înainte se zicea: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Tale şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-mă pe mine păcătosul!” Dar or să ajungă să o scurteze din ce în ce mai mult, ca la urmă să zică numai: "Iisuse, miluieşte-mă!" şi mai târziu să nu mai zică nimic din cauza lenevirii călugărilor. De exemplu, noi zicem: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!", dar nici asta nu se zice acum. Cum spunea acest Sfânt Părinte, că o să scurteze rugăciunea şi o să zică: "Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!" Mai târziu: "Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!", iar mai târziu: "Miluieşte-mă, păcătosul!" La urmă o să zică numai: "Miluieşte-mă!", dar cine să miluiască, dacă nu zici? Dacă nu zici nimic?

De aceea trebuie să rumegaţi neîncetat rugăciunea asta, că mintea este ca o moară, ce pui de dimineaţă în moară, aceea macină toată ziua. Dacă pui grâu, macină grâu, iar dacă nu pui nimic, atunci vine satana şi-ţi presară neghină.

Dumnezeu să vă ajute!

Extras din „Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca” – „Rostul încercărilor”, Ed. Credința strămoșească, Mănăstirea Petru Vodă – Neamț, 2008, pag. 175-176

• Când ai conştiinţa curată să nu te temi niciodată de nimic!

• Să renunţi la plăcerile tale pentru a face bucurie altcuiva.

• Să nu vorbeşti niciodată despre proiectele tale, căci cel rău ştie doar ce vorbeşti nu şi ce gândeşti şi ţi le nimiceşte.

•...dacă sunteţi doi sau trei inşi undeva, şi povestiţi de mine, eu sunt lângă voi şi eu vă ascult şi vă ajut

• Dacă veţi avea răbdare în necazuri, să ştiţi că veţi avea şi Duhul Sfânt. Dacă veţi avea şi puterea de a mulţumi în necazuri, atunci străluceşte Duhul Sfânt în voi.

• Numai când ieşi din trup şi când va suna trâmbiţa de judecată, atunci vei vedea pentru câţi şi pentru cine ai răbdat şi atunci se va sfârşi orice durere şi suferinţă. Prin acestea ce rabzi îţi împlineşti făgăduinţele şi îţi faci iadul de aici de pe pământ, de care te va scăpa Dumnezeu dincolo, pe tine şi pe toţi din neamul tău.

• Atâta vreme cât ţinem păcatele nemărturisite la spovedanie, ascunse cu voia, atâta vreme atârnă pedeapsa lor asupra noastră, ca o sabie care stă să cadă peste viaţa noastră. De îndată însă ce mărturisim păcatele şi vinovăţia, primejdia morţii o înlătură Dumnezeu de deasupra noastră.

•...şi în cer e nevoie de oameni tineri, nu numai de bătrâni. Acolo e judecata dreaptă, aici pe pământ e judecata strâmbă . Acolo o să fie dreptate, acolo nimeni nu o să mintă. Acolo totul merge cu ce ai făcut aici pe pământ. Dacă dai un pahar de apă la un străin, şi acela îţi este socotit şi o să-l ai dincolo. Să faci milostenie, să te rogi la Dumnezeu, şi atunci ajungi în locul cel bun.

• Despre lumina sfântă care coboară la Paşti pe mormântul Domnului Iisus a spus: "Această minune este singura minune pe care o poate vedea omul cât de păcătos ar fi.”

• Situaţia stă aşa: oamenii se roagă lui Dumnezeu să-i scape de necazuri, iar Dumnezeu se roagă de oameni să părăsească păcatul. Acum, care de care să asculte mai întâi? Dumnezeu de oameni sau oamenii de Dumnezeu?

• Care din voi se roagă când sunteţi însărcinate: Doamne, dă-mi un copil bun, cuminte, care să-ţi slujească Ţie; pentru Tine Doamne? Care din voi aţi citit în timpul sarcinii Acatistul Maicii Domnului şi alte cărţi bisericeşti? Voi ziceţi că n-aveţi timp să vă rugaţi. Cereţi la Maica Domnului şi la Domnul Iisus Hristos şi vă vor da. Dacă nu faceţi rele, vă iese şi copilul aşa cum îl doriţi.

• Sfântul Iacob spune că limba îşi are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul şi vâră în flăcări aria vieţii. Crezi că înjurătura te astâmpără sau îţi sporeşte puterile? E numai o morfină a sufletului - te uşurează pentru o clipă, şi te încarcă de amărăciune pentru o veşnicie. Fii hotărât! Încearcă, şi ai să vezi cât poate un om care vrea să fie curat.

• O nevoinţă de mare preţ e rugăciunea neîncetată: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul." Aceasta e rugăciunea minţii sau a inimii, rugăciunea numelui lui Iisus. Taina rugăciunii constă într-o repetare deasă şi neîncetată a rugăciunii lui Iisus. Oricum ar fi, oricum s-ar rosti la început, este singurul mijloc puternic, atât pentru desăvârşirea rugăciunii lăuntrice, cât şi pentru mântuirea sufletului. Când ziceţi:"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu", atunci să inspiraţi, ca şi cum Îl primiţi pe Mântuitorul , Dumnezeul nostru, iar când ziceţi "miluieşte-mă pe mine, păcătosul", atunci să expiraţi ca şi când aţi da afară tot răul.

• Cineva l-a întrebat odată cum să serbăm sfinţii cu cruce neagră în calendar iar Părintele a spus: "uite cum fac eu: dimineaţa la rugăciune şi după aceea la muncă."

• Când Dumnezeu va judeca lumea, eu am saă fiu la dreapta Lui şi atunci ori vă sunt de folos ori vă sunt acuzator. Atunci Dumnezeu îmi va zice: "Arsenie, de ce nu le-ai spus?" Eu am să zic:"Doamne, eu le-am spus, dar nu m-au ascultat!". Aşa v-am devenit acuzator, iar de folos vă sunt dacă faceţi ce vă spun.

Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Cea iubitoare” a Peșterilor din Pskov

Sfânta Icoană Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului „Cea iubitoare”, a Peșterilor din Pskov

Prăznuită pe 21 Mai, 23 Iunie, 26 August și 7 Octombrie.

Icoana Maicii Domnului „Cea iubitoare” a Peșterilor din Pskov este renumită pentru apărarea orașului Pskov și a Mănăstirii Peșterilor din Pskov. Această Icoană a protejat orașul și Mânăstirea atunci când oamenii au mers și s-au rugat înaintea acestei Sfinte Icoane. Prima dată Icoana a apărat orașul în 1581, în timpula sediului Pskovului de către regele polonez Ștefan Báthory (prăznuită pe 21 Mai). Icoana a protejat orașul și Mănăstirea în 1812 în timpul invaziei lui Napoleon (prăznuită pe 7 Octombrie).

Icoana Maicii Domnului „Cea iubitoare” a Peșterilor din Pskov este de tip Eleusa. În această Icoană, Maica Domnului este zugrăvită ținând în brațe pe Pruncul Hristos, astfel încât dreapta Lui se află lângă inima ei. Hristos Își îmbrățișează Maica cu mâna dreaptă ținând-o pe sub năframă în jurul gâtului. În acest fel, atât Maica Domnului, cât și Hristos ne arată blândețea, mângâierea și dragostea lor.

Maica Domnului poartă năframă. În Icoane, năframa este simbolul purității. În această Icoană, năframa Născătoarei de Dumnezeu cade pe umeri, acoperind Trupul Pruncului Hristos, simbolizând dragostea pură de mamă.

Pe năframă și pe mantie sunt pictate stele ce reprezintă pururea fecioria Maicii Domnului. Fiecare stea are forma Sfintei Cruci cu 4 puncte, centrul stelei fiind reprezentat printr-un pătrat. Reprezentarea stelelor sub forma unor Cruci cu 4 puncte simbolizează cele 4 zări iluminate de Hristos, Care a venit în lume prin intermediul Preasfintei Născătoare.

Veșmântul Maicii Domnului este pictat albastru. Albastrul simbolizează cerul, taina și viața duhovnicească.

Hristos este pictat fiind copil, dar purtând haine de adult și un brâu din fire de aur în jurul taliei și peste umărul stâng. Firele de aur sunt ca razele de soare, pentru că Hristos este Soarele Dreptății, Dătătorul de Lumină.

Născătoarea de Dumnezeu „Cea iubitoare” ne învață să ne comportăm unii cu alții cu blândețe și dragoste. Ea dorește ca noi să înțelegem că blândețea nu este slăbiciune, blândețea arată puterea dragostei.

Hristos ne învață și ne poruncește să ne iubim: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Luca 10, 27).

Acatistul Icoanei Maicii Domnului “Cea Iubitoare” sau ”Gingășie” a Peșterilor din Pskov (aducătoare de blândețe si dragoste)(21 mai, 23 iunie, 26 august, 7 octombrie și în a șaptea duminică după Sfintele Paști)

iul.15

Traducere din limba rusa

Condacul 1

Către Aleasa Mijlocitoare a neamului creștinesc, cea care ii acopera si ii salveaza pe credincioși, cantam recunoscători din sufletul nostru. Iar Tu, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu cea plina de tandrețe, priveste-ne cu milă și ne dăruiește blândețe si dragoste, iar noi cu îndrăzneală îți cântăm cu bucurie: Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Icos 1

Îngerii, Arhanghelii și toate puterile ceresti te laudă neîncetat pe Tine, Regina tuturor și Doamna. Noi cantam cu bucurie apariția icoanei Tale minunate cu Pruncul cel Vesnic, si te rugam primeste această laudă de la noi:

Bucură-te, primind vestirea Arhanghelului;

Bucură-te, cea laudata de îngeri;

Bucură-te, cea ridicata și înconjurata de forțele cerești;

Bucură-te, slavă sfinților și mucenicilor;

Bucură-te, bucurie fara sfarsit a copiilor credincioși ai Bisericii;

Bucură-te, protectoarea si invatatoarea călugărilor;

Bucură-te, cea ce ne chemi cu gingășie;

Bucură-te, dăruitoare de tandrețe celor care cer;

Bucură-te, singura noastră Speranță;

Bucură-te, caci ne insotesti la ceasul morții;

Bucură-te, rugându-L neîncetat pe Fiul Tău pentru noi;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 2

Locuitorii cerești Te vad rugându-te neîncetat înaintea Tronului lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, Maica Atot-Milostivă, iar noi Il slăvim pe Domnul care a dăruit credincioșilor o astfel de mijlocitoare cu un cântec de laudă: Aliluia.

Icos 2

Credincioșilor li s-a dat intelegere sa vada fața ta miraculoasă și minunile pe care le reversi, slavind numele tău cinstit si atotfericit, Maica Domnului. Te rugam primeste cu milă această laudă de la noi:

Bucură-te, minune a minunilor Ortodoxiei;

Bucură-te, cea care ne ridici la cer;

Bucură-te, Milostiva care ne miluiești;

Bucură-te, acoperindu-ne cu omoforul tău de rău;

Bucură-te, caci Domnul este cu tine și tu ești cu noi;

Bucură-te, primind cu bunăvoință toate suspinele noastre;

Bucură-te, singura noastră bucurie în ceasul durerii;

Bucură-te, chezasa celor pacatosi;

Bucură-te, stâlp neclintit al pocăinței;

Bucură-te, primind lacrimile celor căzuți;

Bucură-te, protejând orfanii și văduvele;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 3

Puterea Domnului este in Tine, Maica Domnului, caci tu faci fapte eroice, ii ajuti și mijlocesti tuturor celor care vin alergând la icoana ta miraculoasă și o slavesc. Văzând acest lucru, oamenii cu frică cad inaintea ta și lui Dumnezeu ii striga: Aliluia.

Icos 3

Vechea mănăstire a pesterilor din Pskov are chipul Tău sfânt, Preasfânta Fecioară Maria, din care izvorasc rauri de minuni, protejând mănăstirea si calugarii de orice rău, aducand mare bucurie și mângâiere. Iată, Mama Luminii ne protejeaza cu aripa dragostei ei materne, iar noi o chemam cu afecțiune:

Bucură-te, cea mai strălucită bucurie a noastră;

Bucură-te, bucuria inimilor credincioase;

Bucură-te, cea ce ai strălucit asupra noastră;

Bucură-te, cea ce ne dai îndurarea Ta;

Bucură-te, că ne-ai dat icoana ta ca pe un gaj al iubirii;

Bucură-te, căci vindecările curg din icoana ta;

Bucură-te, păzind sălașul tău;

Bucură-te, ajutorul vesnic al celor care trăiesc in el;

Bucură-te, mama iubitoare de călugări;

Bucură-te, pazitoare vigilenta a jurămintelor călugărești;

Bucură-te, aducând bucurie lumii întregi;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 4

Aflati in furtuna gândurilor malefice, oamenii credincioși din orașul Pskov au primit cu cinste icoana ta unica „Cea Iubitoare”, ridicând-o pe zidurile orașului împotriva războinicilor din Batoriev. În mod miraculos ai protejat orașul de săgețile mortale ale vrăjmașului și i-ai salvat pe credincioșii care i-au cantat recunoscători lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 4

Auzind cei din orașul Pskov și din toate partile Rusiei despre măreția minunilor Tale, cum ai adus victoria impotriva războinicilor puternici, te-au slavit pe Tine, marea mijlocitoare a suferinței, cântându-Ti acestea:

Bucură-te, transformând durerile noastre în bucurie;

Bucură-te, ajutatoare grabnica pentru cei care vin la Tine;

Bucură-te, protectoarea orașului Pskov;

Bucură-te, căci ai călcat în picioare răutățile insolente ale războinicilor;

Bucură-te, păzind zidurile cetății;

Bucură-te, căci pe vrăjmaș l-ai acoperit cu săgețile de moarte;

Bucură-te, cea ce ai făcut bucurie poporului tău;

Bucură-te, căci ai dat ortodocșilor speranță;

Bucură-te, ocrotirea cetatii noastre;

Bucură-te, crin parfumat al Regelui Ceresc;

Bucură-te, turturea blândă a lumii;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 5

Icoana Ta cinstită este o stea dată de Dumnezeu arătată în mănăstirea Pskov, Doamna Lumii! La ea aleargă toti credincioșii sărutând-o cu dragoste si plângand: trezește-ne, Maica Domnlui, si fii pentru noi scut de neînvins, si strigă spre Dumnezeu: Aliluia.

Icos 5

Văzându-i pe cei apropiați și îndepărtați cazand la icoana Ta sfântă „Cea Iubitoare”, dand vindecarea tuturor celor slabi, venim si noi la Tine în dureri și boli, caci nimeni nu pleaca nevindecat de la Tine prin icoanaTa plina de har, Maica Domnului. Pentru aceasta, de dragul credinței, te chemam cu recunoștință:

Bucură-te, alungând neputințele noastre;

Bucură-te, vindecarea rănilor aducatoare de moarte;

Bucură-te, grabnica Mângâietoare a celor necajiti;

Bucură-te, alungatoarea demonilor;

Bucură-te, podoaba cetății Pskov;

Bucură-te, protejand zidurile mănăstirii și peșterile;

Bucură-te, Stareță Cerească a călugărilor;

Bucură-te, ajutand pentru o viață virtuoasă împlinita;

Bucură-te, zid nefrânt în necazuri;

Bucură-te, refugiu al păcătoșilor disperați;

Bucură-te, limpezimea minților nedumerite;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 6

Propovăduitorii lauda minunile de la sfânta Ta icoană, Doamna, pentru că orbii văd, cei bolnavi primesc vindecări, si pentru aceasta mulți oameni vin la mănăstire sperând să primească mila Ta, Grațioasă Regină a Raiului, iar chipurile calugarilor inalta catre Dumnezeu chemarea: Aliluia.

Icos 6

Da-ne si noua harul Divin prin icoana Ta miraculoasă, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ca noi sa marturisim cu credință și dragoste ca prin ea am primit vindecare de bolile trupesti si sufletesti și a traim comuniunea cu Împărăția Cerurilor, zicand catre Tine:

Bucură-te, caci Te rogi pentru trupul si sufletul nostru Fiului Tau, Mantuitorul nostru;

Bucură-te, ștergând lacrimile copiilor tăi;

Bucură-te, arătându-ne puterea iubirii;

Bucură-te, acoperamant vesnic al celor fără adăpost;

Bucură-te, caci ne scoti din adâncurile ispitelor păcătoase;

Bucură-te, cupă care ne speli conștiința;

Bucură-te, comoară strălucitoare a credinței;

Bucură-te, caci ne incredem in Tine ca ne mijlocesti mantuirea;

Bucură-te, neclintita parghie a iubirii lui Hristos;

Bucură-te, dătătoarea bucuriei veșnice celor îndurerati;

Bucură-te, acopemantul curăției și al fecioriei;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 7

Pe muntele sfânt al iubirii lui Dumnezeu au lucrat bătrânii călugări Marcu și Iona și au construit mănăstirea Sfintei și Preacuratei Fecioare a Peșterilor din Pskov, iar călugărul egumen Corneliu a primit icoana ”Cea Iubitoare” asezand-o la loc de cinste in manastire, ea fiind ajutor credincios tuturor celor care i se roaga, iar noi strigam catre Dumnezeu: Aluluia.

Icos 7

Văzând noua și slavita ta icoană „Cea Iubitoare” pe zidurile mănăstirii Pesterilor din Pskov, călugării si oamenii iubitori de Dumnezeu și credincioși au strigat cu sârguință:

Bucură-te, slavă frumoasă a profeților;

Bucură-te, cer binecuvântat;

Bucură-te, hrană abundentă în sărăcie;

Bucură-te, cea ce ne hrănești pe toți cu bucurie duhovnicească;

Bucură-te, ajutor în osteneala postului;

Bucură-te, stingând toate durerile;

Bucură-te, îmblânzirea inimilor rele;

Bucură-te, luptătoare pentru noi înaintea Fiului Tau;

Bucură-te, că ai adus pacea cu Dumnezeu;

Bucură-te, taina din veacuri;

Bucură-te, culoarea parfumată a fecioriei;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 8

O minune slavita ne-ai dat, Prea Binecuvântata, cand chipul Tau a strălucit credincioșilor din icoană. Te rugam protejează-i pe copii credincioși de orice rău, si învață-ne să cântăm la Atotputernicul Dumnezeu care ni ne-a dat pe Tine, Maica Sa: Aliluia.

Icos 8

Pacatosii care se pocaiesc alearga la tine, împovărati și disperati de viața lor, ridicand rugăciuni pline de lacrimi, cerându-ti, Maica Domnului, sa mergi înaintea Fiului tău și Dumnezeu pentru iertarea păcatelor lor; te laudam pentru mila Ta pentru noi si iti aducem aceste cantari:

Bucură-te, mângâierea păcătoșilor pocăiți;

Bucură-te, mijlocind pentru iertarea păcatelor;

Bucură-te, stergand orice lacrimă;

Bucură-te, încălzind inima oamenilor ca razele soarelui;

Bucură-te, bucurie dată credincioșilor;

Bucură-te, Maică cerească;

Bucură-te, îndreptarea păcătoșilor care nu se pocăiesc;

Bucură-te, parfum al Regelui Ceresc;

Bucură-te, învățându-ne rugăciunea;

Bucură-te, ajutor abundent în necazuri;

Bucură-te, alungând frica de noapte;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 9

Inimile noastre Te laudă neincetat impreuna cu toate puterile îngerești, Presfanta Nascatoare de Dumnezeu, si pe Tine, cea mai pura raza de soare, te lauda fara oprire. Tu ești mijlocitoare pentru noi; mijloceste în ziua Judecății de Apoi către Fiul tău și către Dumnezeu, caci avem speranta in Tine sa fii aparatoarea noastra, strigand catre Dumnezeu: Aliluia.

Icos 9

Ritorii sunt fara de glas caci nu pot lauda indeajuns chipul Tău dulce, Fecioara și Mama lui Dumnezeu: darurile tale minunate și frumusețea Ta sunt de nedescris; cu dragostea Ta inmultesti dragostea din inimile noastre, împlinindu-ne cu afecțiune, iar ochii nostri devin izvoare de lacrimi plangand catre Tine cu recunostinta:

Bucură-te, transformând inimile noastre cu roua gingășiei;

Bucură-te, speranța tuturor celor fără speranță;

Bucură-te, adăpost pentru toți cei lipsiți de dreptate;

Bucură-te, alungarea demonilor răi;

Bucură-te, pazindu-ne de amenințările demonilor;

Bucură-te, izgonind duhul intristarii;

Bucură-te, că totul este posibil pentru Tine;

Bucură-te, îndemnul sufletelor îndărătnice;

Bucură-te, pazitoarea somnului cu pace;

Bucură-te, aducand dulceață tuturor care traiesc in amaraciune;

Bucură-te, Bucuria tuturor celor care se întristează;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 10

Ti-ai aratat mila, Maica Domnului, apărand pe zidurile orașului Pskov si salvandu-i pe oamenii credincioși, iar ei, vazand aceasta minune, au strigat catre Tine: ”Rămâi Regina noastră!” si strigau către Dumnezeu: Aliluia.

Icos 10

Tu ești zid de aparare călugărilor, Preacurată Fecioară, ferindu-i de intrigi side ispite, de necazuri, dureri și nenorociri, fiindu-le mijlocitoare la Dumnezeu. Din acest motiv ridicăm glasul catre Tine, strigând:

Bucură-te, bucuria celor credincioși;

Bucură-te, iubindu-i pe copii tăi;

Bucură-te, pazind cetatea, fiind slăvită de toți;

Bucură-te, laudă și bucurie a Sfântei Biserici;

Bucură-te, extazul minților duhovnicesti;

Bucură-te, conducându-i pe cei necredincioși la Hristos;

Bucură-te, mijlocitoarea noastra harnică;

Bucură-te, mântuindu-i pe cei necăjiți;

Bucură-te, călcându-i pe cei răi;

Bucură-te, împodobita cu virtuți;

Bucură-te, bucuria nestinsa a călugărilor;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 11

Cântec de laudă îți aduce Tie, Maica Domnului, caci prin Tine scăpăm de ispite; iti cinstim icoana, o sarutam cu evlavie si ne rugăm către Tine: dă-ne credință ferma, dragoste frățească și pace sufletelor noastre, ca noi în pace sa Ii strigăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Icos 11

Esti Lumina care ne da lumina, Preacurată Fecioară, aratandu-ne calea cu lumină cerească și ducand departe de la noi neadevărul și nelegiuirea. Pentru aceasta, strigam cu recunoștință către Tine:

Bucură-te, lumina nesfârșită a vieții noastre;

Bucură-te, Scară care duce la cer;

Bucură-te, nor strălucitor;

Bucură-te, cortul Regelui Ceresc;

Bucură-te, cea care l-ai născut pe Creatorul universului;

Bucură-te, cea binecuvântata de toți;

Bucură-te, lăudata de Heruvimi și Serafimi;

Bucură-te, ploaie care adapă sufletele evlavioase;

Bucură-te, comoara iubirii și a milei;

Bucură-te, pedepsitoarea celor care înjură;

Bucură-te, că ne izbăvești de calomnie;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 12

Maica Domnului, Har ti s-a dat de Domnul prin sfântul Său Acoperamant pentru a acoperi Biserica Ortodoxă de necredință, erezii și schismă, în timp ce pe copiii credincioși ai Bisericii îi protejezi și îi înveți sa aiba virtute, iar ei Il laudă neîncetat pe Dumnezeu cu un cântec: Aliluia.

Icos 12

Te cantam și cinstim icoana Ta miraculoasă „Cea Iubitoare” din mănăstirea Peșterilor din Pskov, ne bucurăm văzându-te pe Tine, mijlocitoare si ajutatoare harnică pentru toți cei care vor să culeagă mântuirea și care Iti cântă in fiecare zi:

Bucură-te, Maică, si primeste rugăciunea oastra către tine;

Bucură-te, crin nepieritor al Raiului;

Bucură-te, primitoarea hranei cerești;

Bucură-te, că ne hrănesti cu hrana duhovniceasca;

Bucură-te, dătătoarea de bucurie veșnică călugărilor îndurerati;

Bucură-te, sprijin femeilor drepte;

Bucură-te, tarâmul dorințelor bune;

Bucură-te, caci te slavesc toti sfintii si mucenici;

Bucură-te, sfanta podoabă a Bisericii;

Bucură-te, caci viața cu Tine este o comoară veșnică;

Bucură-te, sfeșnic de aur al credinței;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 13

O, Mamă atotcântată, Regina cerului și a pământului! Pazeste-i pe călugări, acoperindu-i sub valul gingășiei tale! Da-ne dragoste si blandețe, ca inimile noastre sa fie indestulate cu Harul si cu mila Ta! Primeste cântarea de astăzi, salveaza-ne de rau și da-ne bucuria Împărăției Cerurilor, iar noi vom striga cu sârguiță Dumnezeului nostru: Aliluia. (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icos 1

Îngerii, Arhanghelii și toate puterile ceresti te laudă neîncetat pe Tine, Regina tuturor și Doamna. Noi cantam cu bucurie apariția icoanei Tale minunate cu Pruncul cel Vesnic, si te rugam primeste această laudă de la noi:

Bucură-te, primind vestirea Arhanghelului;

Bucură-te, cea laudata de îngeri;

Bucură-te, cea ridicata și înconjurata de forțele cerești;

Bucură-te, slavă sfinților și mucenicilor;

Bucură-te, bucurie fara sfarsit a copiilor credincioși ai Bisericii;

Bucură-te, protectoarea si invatatoarea călugărilor;

Bucură-te, cea ce ne chemi cu gingășie;

Bucură-te, dăruitoare de tandrețe celor care cer;

Bucură-te, singura noastră Speranță;

Bucură-te, caci ne insotesti la ceasul morții;

Bucură-te, rugându-L neîncetat pe Fiul Tău pentru noi;

Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Condacul 1

Către Aleasa Mijlocitoare a neamului creștinesc, cea care ii acopera si ii salveaza pe credincioși, cantam recunoscători din sufletul nostru. Iar Tu, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu cea plina de tandrețe, priveste-ne cu milă și ne dăruiește blândețe si dragoste, iar noi cu îndrăzneală îți cântăm cu bucurie: Bucură-te, Doamnă Atot-Milostivă, gingășia și mântuirea noastră, care ne dai blândețe si dragoste!

Rugăciune

O Preasfântă Fecioară Maria, Stăpâna noastra! Mama tuturor celor care suferă și sunt bolnavi de inimă! Priveste-ne pe noi cei smeriți si împovărați cu multe păcate, întristări și dureri, care ne rugam cu durere și lacrimi in fața icoanei Tale miraculoase. Pazeste această locaș sfânt de orice rău, mântuiește acest oraș și pe toți oamenii care trăiesc cu credință și vin alergând la Tine, de invazia duhurilor rele, de frică și lașitate, de ciumă și de moarte, de oameni răi și de tot felul de întristări. Ajuta-ne cu mila Ta, precum și in icoana stai in imbratisare cu Pruncul Divin.

Încălzește-ne cu suflarea iubirii Tale și nu te îndepărta niciodată de noi, nici în această viață, nici în cea viitoare, caci ne dorim ajutorul tau matern invincibil ca sa traim in viata vesnica si sa slăvim Sfanta Treime, pe Tatăl pe Fiul și pe Duhul Sfânt, acum și în vecii vecilor. Amin.

Tropar, glas 4:

Către Icoana plina de gingăsie si de iubire a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ne indreptam toti, împovărați de păcate, sărutându-o și strigând cu voce tare: Doamnă, primeste aceasta nevrednică rugăciune a slujitorilor Tăi și dă-ne marea Ta milă.

Condac, glas 6:

Nu am cautat alt ajutor, nu ne-am pus speranțe decât in Tine, Preacurată Fecioară. Tu ne ajuți, iar noi sperăm în Tine și ne lăudăm cu Tine, ca Te rogi la Dumnezeu pentru noi, nu rusina rugaciunea noastra.

Mărimuri:

Te mărim, Preasfântă Fecioară, Doamna aleasă de Dumnezeu, și cinstim icoana Ta sfântă și te rugam sa dai vindecare tuturor celor care alearga la Tine cu credință. Amin.

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin

Sfinții Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena (sec. IV)

Sfinții Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena (sec. IV)

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.

În urma conflictului izbucnit între cei doi, Liciniu a încălcat însă acest acord şi a dezlănţuit din nou persecuţiile.

Constantin l-a învins în bătălia de la Crysopolis (18 septembrie 324) şi l-a condamnat la moarte. Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziţie pe care şi-a menţinut-o până la sfârşitul vieţii (337).

Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a avut contribuţie majoră la această lucrare de înnoire prin care s-au deschis şi s-au zidit în Imperiul roman mii de biserici, a fost descoperită, la Ierusalim, Sfânta Cruce şi s-au zidit numeroase lăcaşuri de închinare la Locurile Sfinte.

Reformele dispuse de împăratul Constantin cel Mare au inclus şi ridicarea unei noi capitale, pe Bosfor, pe locul vechii cetăţi Byzantion.

Între clădirile care au fost construite în acest oraş fabulos, Constantinopol după numele împăratului, s-a aflat şi Biserica Sfinţii Apostoli, ridicată pe cel mai înalt deal al nou-înfiinţatului oraş. Biserica avea planul în formă de cruce grecească (cu cele patru braţe egale) şi era încununată cu o turlă cu ferestre şi patru fără ferestre, cele patru fiind aşezate pe braţele crucii.

În această biserică, care astăzi nu mai există, a fost înmormântat Constantin cel Mare. Împăratul a murit în Nicomidia, în anul 337, cu puţin înainte de terminarea construirii bisericii.

Când lucrările de zidire s-au încheiat, trupul lui Constantin cel Mare a fost mutat în această biserică-necropolă de către fiul şi succesorul său, Constantiu.

Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi întocmai cu Apostolii.

FACULTĂŢILE COGNITIVE ALE SUFLETULUI POTRIVIT SFÂNTULUI ISAAC SIRUL

file:///C:/Users/User/Downloads/Facultatile_cognitive_ale_sufletului_po.pdf

Cum se face rugăciunea Sfântului Arsenie Capadocianul, cu folosirea Psalmilor, pentru diferite cazuri?

Cum se face rugăciunea cu întrebuințarea Psalmilor, pentru diferitele „cazuri”, a Sfântului Arsenie Capadocianul? Se citesc doar cu rugăciunile începătoare sau nu este nevoie de ele? Cum se încheie citirea unui Psalm din aceste cazuri? Se poate repeta Psalmul pentru a ne putea concentra mai bine pe text, chiar dacă nu este precizat? Și aceeași întrebare o am și pentru citirea „Psalmilor în vreme de primejdii” - cum începem și cum încheiem citirea acestor Psalmi?

Rânduiala aceasta o găsim într-o relatare a Sfântului Paisie Aghioritul, ucenic al Sfântului Arsenie Capadocianul.

Iată ce spune Sfântul Paisie:

„Sfântul Arsenie, deoarece nu avea în Molitfelnic rugăciunile corespunzătoare pentru toate cazurile în care oamenii îi cereau ajutor, folosea și Psalmii. A scris într-un caiet împrejurarea pentru care folosea fiecare psalm. Când acest caiet a ajuns în mâinile mele, am început să citesc Psaltirea, făcând rugăciune pentru situația în care se citea fiecare psalm. Îmi spune gândul că în rugăciunea cu Psaltirea mult ajută și Sfântul Arsenie.”

Iar despre rânduiala propriu-zisă spune:

„Noi să nu spunem la început un „Miluiește-mă, Dumnezeule”? Si, după ce citim Psalmul, sa nu rostim Doxologia? Sa nu facem și câteva metanii? Așadar, mai întâi să spui Psalmul 50 și să ceri cu smerenie mila lui Dumnezeu. Apoi să spui troparul: „Sub milostivirea ta scăpam Născătoare de Dumnezeu” și troparul Sfântului Arsenie, ca să invoci milostivirea Maicii Domnului și a Sfântului. Apoi să citești împrejurarea pentru care se rostește Psalmul și în continuare Psalmul. La sfârșit, să spui: „Slavă... Și acum...”, „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule” de trei ori, iar la sfârșit Doxologia, ca mulțumire lui Hristos și „Cuvine-se cu adevărat”, ca mulțumire Maicii Domnului. Să faci și metanii câte poți.” (Cuviosul Paisie Aghioritul, „Despre rugăciune”, Editura Evanghelismos, București, 2013).

Așadar, rânduiala ar fi după cum urmează:

PSALMUL 50 ;
Sub milostivirea ta scăpând, Născătoare de Dumnezeu;
TROPARUL Sfântului Arsenie Capadocianul;
Spunem cazul/ situația pentru care vrem să ne rugăm;
PSALMUL crespunzător situației respective din rânduiala Sfântului Arsenie;
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule (de trei ori). Doamne miluiește (de trei ori). Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
DOXOLOGIA MARE: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire… ”
Cuvine-se cu adevărat: Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slavită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Metanii „câte poți”.

Găsiți cazurile/ situațiile pentru care Sfântul Arsenie întrebuința fiecare psalm în acest link: Ce psalmi se citesc pentru diferite cazuri sau situații după rânduiala Sfântului Arsenie Capadocianul?

Dumnezeu să vă binecuvinteze!

Așadar, aceasta este rânduiala „cazurilor” Sfântului Arsenie Capadocianul:

Psalmul 1: Atunci când se plantează pomi sau viță-de-vie, ca să rodească.

Psalmul 2: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe cei care merg la congrese.

Psalmul 3: Pentru ca să se depărteze răutatea de la oameni; pentru ca să nu-i chinuiască și să-i mâhnească pe nedrept pe semenii lor.

Psalmul 4: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii sensibili, care s-au îmbolnăvit de melancolie, din pricina purtării oamenilor nemiloși.

Psalmul 5: Pentru ca Dumnezeu să vindece ochii răniți, loviți de omul rău.

Psalmul 6: Pentru ca Dumnezeu să-l slobozească pe omul căruia i s-au făcut farmece.

Psalmul 7: Pentru cei care au pătimit de frica, de înfricoșările și de amenințările oamenilor răi.

Psalmul 8: Pentru cei care au pătimit rău de la demoni sau de la oamenii vicleni.

Psalmul 9: Pentru ca să înceteze să te mai înfricoșeze demonii în somn sau cu închipuiri în timpul zilei.

Psalmul 10: Pentru soții cu inima împietrită, care se ceartă și se despart. (Când îl chinuiește pe nedrept cel aspru sau cea aspră pe cel sensibil)

Psalmul 11: Pentru cei nebuni, care au și răutate și fac rău oamenilor.

Psalmul 12: Pentru cei care suferă de ficat.

Psalmul 13: Pentru (izgonirea) demonului înfricoșător (De trei ori pe zi, trei zile)

Psalmul 14: Pentru ca hoții să-și schimbe gândul și să se întoarcă fără izbândă și pocăiți.

Psalmul 15: Ca să se afle cheia când s-a pierdut.

Psalmul 16: Pentru mare clevetire (De trei ori pe zi, trei zile).

Psalmul 17: Atunci când se face cutremur sau calamitate, potop de ape și trăsnete.

Psalmul 18: Pentru ca mamele să se slobozească la nașterea lor. (n.n. să nască cu ușurință).

Psalmul 19: Pentru soții care nu fac copii din cauza unei infirmități, pentru ca să-i vindece Dumnezeu și să nu se despartă.

Psalmul 20: Pentru ca Dumnezeu să înmoaie inimile bogaților, pentru a face milostenie celor săraci.

Psalmul 21: Pentru ca Dumnezeu să împiedice incendiile, pentru ca să nu se facă rău.

Psalmul 22: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească copiii neastâmpărați și neascultători, care îi mâhnesc pe părinții lor.

Psalmul 23: Pentru ca să se deschidă ușa, atunci când se pierde cheia.

Psalmul 24: Pentru oamenii pe care îi pizmuiește mult diavolul și le aduce mereu piedici în viața lor, ca să cârtească.

Psalmul 25: Atunci când cere cineva ceva bun de la Dumnezeu, pentru ca să i-l dea fără să-l vatăme.

Psalmul 26: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe săteni de oștirile vrăjmașe, ca să nu facă rău oamenilor și jafuri în gospodăriile lor.

Psalmul 27: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe cei bolnavi de neurastenie și pe toți cei care suferă de nervi.

Psalmul 28: Pentru cei care suferă de rău de mare și se tem când este furtuna mare.

Psalmul 29: Pentru cei care se primejduiesc departe, printre popoarele barbare si necredincioase, ca să-i păzească Dumnezeu pe ei, iar pe aceia să-i lumineze și să-i îmblânzească, ca să-L cunoască pe Dumnezeu.

Psalmul 30: Pentru ca Dumnezeu să dea belșug semănăturilor și roadelor din pomi, atunci când vremea nu este prielnică.

Psalmul 31: Pentru ca să afle călătorii drumul, atunci când se rătăcesc și se chinuie.

Psalmul 32: Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul în privința celor închiși pe nedrept, ca să fie eliberați.

Psalmul 33: Pentru cei care se află în agonia morții, când sunt chinuiți de demoni în ceasul morții sau pentru oștirile vrăjmașe, atunci când amenință să calce hotarele, ca să facă rău.

Psalmul 34: Pentru ca Dumnezeu să-i slobozească pe oamenii plini de bunătate de cursele oamenilor vicleni, care își bat joc de oamenii lui Dumnezeu.

Psalmul 35: Pentru a se șterge cu desăvârșire vrăjmășia de după certuri sau neînțelegeri.

Psalmul 36: Pentru oamenii răniți profund de crimele făcătorilor de rele.

Psalmul 37: Când te dor maxilarele, din pricina dinților stricați.

Psalmul 38: Pentru ca oamenii cei părăsiți și nefericiți să găsească de lucru, ca să nu se întristeze.

Psalmul 39: Pentru ca să revină dragostea între șefi și funcționari, atunci când se creează neînțelegeri.

Psalmul 40: Pentru ca mamele să se slobozească la naștere, când au naștere prematură.

Psalmul 41: Pentru tineri, când se îmbolnăvesc de dragoste, când este rănită o persoană și se întristează.

Psalmul 42: Pentru ca să fie sloboziți cei robiți din temnițele neamului vrăjmaș.

Psalmul 43: Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul soților care nu se înțeleg, ca să se împace.

Psalmul 44: Pentru oamenii care suferă de inima sau de rinichi.

Psalmul 45: Pentru tinerii pe care vrăjmașul îi împiedică să facă familie (să se căsătorească).

Psalmul 46: Pentru a se liniști slujitorul sau robul când fuge rănit sufletește de la stăpânul său și să afle de lucru.

Psalmul 47: Atunci când se fac mari catastrofe și jafuri de către cete de pirați barbari. (Să se citească continuu, 40 de zile) .

Psalmul 48: Pentru cei care fac munci primejdioase.

Psalmul 49: Pentru ca oamenii rătăciți să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, ca să se mântuiască.

Psalmul 50: Atunci când, din pricina păcatelor noastre, vine mânia pedagogică a lui Dumnezeu (epidemie de boală și de moarte la oameni sau la animale).

Psalmul 51: Pentru ca stăpânitorii împietriți la inimă să se pocăiască și să se facă milostivi, ca să nu chinuiască poporul.

Psalmul 52: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze mrejele, ca să se umple de pește.

Psalmul 53: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe cei bogați care au robi cumpărați, ca să-i slobozească.

Psalmul 54: Pentru ca să se restabilească numele cel bun al familiei care a fost clevetită.

Psalmul 55: Pentru cei sensibili, care au fost răniți sufletește de semenii lor.

Psalmul 56: Pentru oamenii care suferă de durere de cap din pricina multei mâhniri.

Psalmul 57: Pentru ca să se îndrepte spre bine lucrurile cele care lucrează pentru bine, să împiedice Dumnezeu orice lucrare vicleană a demonilor sau a oamenilor pizmași.

Psalmul 58: Pentru muți, ca Dumnezeu să le dea grai.

Psalmul 59: Pentru ca Dumnezeu să descopere adevărul, când este clevetită o mulțime de oameni.

Psalmul 60: Pentru cei care se îngreuiază la lucru, fie din trândăvie, fie din frică.

Psalmul 61: Pentru ca Dumnezeu să slobozească din încercări pe omul slab la suflet, care nu are răbdare si cârtește.

Psalmul 62: Pentru a rodi ogoarele și pomii, când este lipsă de apă.

Psalmul 63: Când este mușcat omul de lup sau de câine turbat. (Sfântul le dădea să bea și din apa binecuvântată)

Psalmul 64: Pentru ca negustorii să aibă binecuvântare, ca să nu pălăvrăgească și să nedreptățească pe oamenii simpli.

Psalmul 65: Pentru ca cel viclean să nu aducă ghinioane în case și să mâhnească familiile.

Psalmul 66: Pentru ca să se binecuvinteze pasările (crescătoriile de pasări)

Psalmul 67: Să se slobozească maicile (n.n. mamele) care se îngreuiază (n.n. chinuie) să lepede (n.n. nască), atunci când pătimesc ceva rău.

Psalmul 68: Atunci când se fac catastrofe, iar râurile se revarsă luând case și oameni.

Psalmul 69: Pentru oamenii sensibili care se mâhnesc pentru cel mai mic lucru și se deznădăjduiesc, ca să-i întărească Dumnezeu.

Psalmul 70: Pentru oamenii părăsiți, care devin împovărați din invidia diavolului și ajung la deznădejde, ca să afle ajutor și ocrotire de la Dumnezeu.

Psalmul 71: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze noua recoltă, pe care țăranii au adus-o în casele lor.

Psalmul 72: Pentru ca să se pocăiască oamenii făcători de rele.

Psalmul 73: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe țăranii care lucrează pe ogoarele lor, atunci când vrăjmașii au înconjurat satul.

Psalmul 74: Pentru ca să se îmblânzească stăpânul barbar și să nu-i chinuiască pe semenii lui, pe lucrători.

Psalmul 75: Pentru mama care se teme la naștere, ca s-o întărească și s-o păzească Dumnezeu.

Psalmul 76: Atunci când nu există înțelegere între părinți și copii, pentru a-i lumina Dumnezeu, ca să asculte copiii pe părinți, iar părinții să arate dragoste.

Psalmul 77: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe cei care împrumută, ca să nu-i silească pe semenii lor pentru datoria lor și să fie milostivi.

Psalmul 78: Pentru ca să păzească Dumnezeu satele de jafuri și catastrofe din partea armatelor vrăjmașe.

Psalmul 79: Pentru ca să-l vindece Dumnezeu pe om, atunci când i se umfla fața și-l doare tot capul.

Psalmul 80: Pentru ca Dumnezeu să aibă grijă de cei săraci, care sunt lipsiți și se mâhnesc din pricina lipsei și se amărăsc.

Psalmul 81: Pentru ca oamenii să cumpere produsele țăranilor, pentru ca aceștia să nu se întristeze și amărască.

Psalmul 82: Pentru ca Dumnezeu să-i împiedice pe oamenii răi, care vor să facă ucideri.

Psalmul 83: Pentru ca Dumnezeu să păstreze bine toate bunurile casei, animalele și produsele producătorilor.

Psalmul 84: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii care au fost răniți de tălhari și au pătimit și din pricina fricii.

Psalmul 85: Pentru ca Dumnezeu să izbăvească lumea atunci când vine holera și mor oameni.

Psalmul 86: Pentru ca Dumnezeu să prelungească viața familiștilor care mai au obligații familiale.

Psalmul 87: Pentru ca Dumnezeu să ocrotească pe toți oamenii fără ocrotire, care sunt chinuiți de semenii lor nemilostivi.

Psalmul 88: Pentru ca Dumnezeu să-i întărească pe oamenii cei bolnăvicioși și neputincioși pentru a putea lucra, fără să se obosească și să se mâhnească.

Psalmul 89: Pentru ca Dumnezeu să dea ploaie atunci când este secetă sau seacă fântânile, să scoată apa.

Psalmul 90: Pentru ca să piară diavolul atunci când se arată omului și-l înfricoșează.

Psalmul 91: Pentru ca Dumnezeu să dea înțelepciune oamenilor, ca să sporească duhovnicește.

Psalmul 92: Pentru ca Dumnezeu să păzească corabia când se primejduiește de furtuna puternică pe mare (Aruncă și apă sfințită în cele patru parți ale corabiei)

Psalmul 93: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe oamenii cei fără rânduială, care pricinuiesc probleme neamului și tulbură poporul, chinuindu-l cu neorânduieli și vrăjmașii.

Psalmul 94: Pentru a nu se apropia vrăjile de cei căsătoriți și a crea probleme și neînțelegeri.

Psalmul 95: Pentru ca Dumnezeu să dea auz celor surzi.

Psalmul 96: Pentru a se depărta vrăjile de la oameni.

Psalmul 97: Pentru ca Dumnezeu să dea mângâiere oamenilor întristați, ca să nu se mâhnească peste măsură.

Psalmul 98: Pentru ca Dumnezeu să-i binecuvinteze și să-i umple de Har pe tinerii care vor să se afierosească Lui.

Psalmul 99: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze și să împlinească dorințele dumnezeiești ale oamenilor.

Psalmul 100: Pentru ca Dumnezeu să dea harisme oamenilor făcători de bine, ca să-i ajute pe semenii lor.

Psalmul 101: Pentru ca Dumnezeu să-i binecuvinteze pe oamenii cu funcții înalte, ca să ajute lumea cu bunătate și înțelegere.

Psalmul 102: Pentru a veni ciclul (la femei), când întârzie.

Psalmul 103: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze bunurile oamenilor, ca să nu fie lipsiți și să se mâhnească, ci să slăvească pe Dumnezeu.

Psalmul 104: Pentru ca oamenii să se pocăiască și să-și mărturisească păcatele.

Psalmul 105: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe oameni, ca sa nu se abată din calea mântuirii.

Psalmul 106: Pentru ca Dumnezeu să ridice sterpăciunea (n.n. inferitiliateta) femeilor.

Psalmul 107: Pentru ca Dumnezeu să-i smerească pe vrăjmași, ca să-și schimbe intențiile lor cele rele (De 7 ori pe zi, 7 zile).

Psalmul 108: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe lunateci sau să-i miluiască pe martorii mincinoși, ca să se pocăiască.

Psalmul 109: Pentru ca cei mai tineri să aibă respect față de cei mai mari.

Psalmul 110: Pentru ca să se pocăiască judecătorii cei nedrepți și să judece cu dreptate poporul lui Dumnezeu.

Psalmul 111: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe soldați, atunci când merg la război.

Psalmul 112: Pentru ca Dumnezeu să dea binecuvântare văduvei sărace, ca să-și plătească datoriile și să scape de închisoare (De 3 ori pe zi, 3 zile)

Psalmul 113: Pentru ca Dumnezeu să vindece copii întârziați mintal și cu mongolism.

Psalmul 114: Pentru ca Dumnezeu să dea binecuvântare și mângâiere nefericiților copii săraci, ca să nu fie disprețuiți de copiii celor bogați și să se mâhnească.

Psalmul 115: Pentru ca Dumnezeu să vindece înfricoșătoarea patimă a minciunii.

Psalmul 116: Pentru ca familiile să păstreze dragostea și armonia între ele și să-L slăvească pe Dumnezeu.

Psalmul 117: Pentru ca Dumnezeu să-i smerească pe barbari când înconjoară satul și-l amenință, și să întoarcă intențiile lor cele rele (De 3 ori pe zi, șapte zile)

Psalmul 118: Pentru ca Dumnezeu să-i lovească pe barbari și să smerească mândria lor, atunci când junghie femeile și copiii nevinovați (De 3 ori pe zi, 7 zile)

Psalmul 119: Pentru ca Dumnezeu să dea răbdare și îngăduință oamenilor care sunt nevoiți să fie împreună cu oameni vicleni și nedrepți.

Psalmul 120: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe robi de mâini vrăjmașe, ca să nu le facă rău pană ce se vor slobozi.

Psalmul 121: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii ce suferă de deochi.

Psalmul 122: Pentru ca Dumnezeu să dea lumina orbilor și să vindece ochii bolnavi.

Psalmul 123: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe oameni de șerpi, ca să nu-i muște.

Psalmul 124: Pentru ca Dumnezeu să păzească proprietățile oamenilor drepți de oamenii răi.

Psalmul 125: Pentru ca Dumnezeu să vindece pe oamenii care suferă mereu de dureri de cap.

Psalmul 126: Pentru ca Dumnezeu să liniștească familia, atunci când se cerată.

Psalmul 127: Pentru ca să nu se apropie răutatea vrăjmașului niciodată de case și să se mențină pacea și binecuvântarea lui Dumnezeu în familie.

Psalmul 128: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii care suferă de migrenă, de dureri de cap și să-i miluiască pe oamenii cei împietriți la inimă și lipsiți de discernământ, care îi mâhnesc pe cei sensibili.

Psalmul 129: Pentru ca Dumnezeu să dea curaj și nădejde începătorilor, ca să nu se îngreuieze în munca lor.

Psalmul 130: Pentru ca Dumnezeu să dea oamenilor pocăință și mângâiere cu nădejde, ca să se mântuiască.

Psalmul 131: Pentru ca să I se facă mila lui Dumnezeu de lume, atunci când din pricina păcatelor noastre se fac mereu războaie.

Psalmul 132: Pentru ca Dumnezeu să lumineze neamurile să se împrietenească și să se liniștească oamenii.

Psalmul 133: Pentru ca Dumnezeu să-i păzească pe oameni de orice primejdie.

Psalmul 134: Pentru ca oamenii să se adune în vremea rugăciunii și să se unească mintea lor cu Dumnezeu.

Psalmul 135: Pentru ca Dumnezeu să-i ocrotească pe refugiați, când își părăsesc casele lor și pleacă să se izbăvească de barbari.

Psalmul 136: Pentru ca Dumnezeu să-l întărească pe omul care are un caracter nestatornic.

Psalmul 137: Pentru ca Dumnezeu să-i lumineze pe mai-marii locului, ca oamenii să afle înțelegere pentru cererile lor.

Psalmul 138: Pentru ca diavolul să înceteze să-i mai ispitească pe oamenii sensibili, cu gânduri hulitoare.

Psalmul 139: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească pe familistul certăreț, care chinuiește toată familia.

Psalmul 140: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească pe conducătorul barbar al locului, care îi chinuiește pe semenii lui.

Psalmul 141: Pentru ca Dumnezeu să-l îmblânzească pe răzvrătitul care face rău.

Psalmul 142: Pentru ca Dumnezeu s-o păzească pe mama în vremea sarcinii, ca să nu lepede (n.n. avorteze spontan/ nască prematur).

Psalmul 143: Pentru ca Dumnezeu să liniștească pe poporul tulburat, ca să nu se facă război civil.

Psalmul 144: Pentru ca Dumnezeu să binecuvinteze lucrările oamenilor, ca să fie bineplăcute lui Dumnezeu.

Psalmul 145: Pentru ca Dumnezeu să oprească hemoragiile oamenilor.

Psalmul 146: Pentru ca Dumnezeu să-i vindece pe oamenii care au fost loviți și răniți la maxilare de către oameni răi.

Psalmul 147: Pentru ca Dumnezeu să îmblânzească animalele sălbatice din munte, ca să nu facă rău oamenilor și pagube în semănaturi.

Psalmul 148: Pentru ca Dumnezeu să facă vreme prielnică, ca oamenii să aibă belșug de roade și să-L slăvească pe Dumnezeu.

Sfârșitul „cazurilor” Sfântului Arsenie Capadocianul -

Psalmul 149: Ca recunoștință și mulțumire lui Dumnezeu pentru marile lui faceri de bine și pentru multa Sa dragoste, care nu are hotare și ne rabdă (Sfântul Paisie Aghioritul).

Psalmul 150: Pentru ca Dumnezeu să dea bucurie și mângâiere fraților noștri înstrăinați, care se află în străinătate, și fraților noștri adormiți, care se află într-o străinătate mai îndepărtată. Amin. (Sfântul Paisie Aghioritul).

Dumnezeu să ne dea puterea de a ne ruga!

Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii

Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii se poate citi pentru a cere lui Dumnezeu, prin rugăciunile Sfinților Împărați Constantin și Elena, întoarcerea la dreapta credință a celor care s-au îndepărtat de Dumnezeu sau pentru întărirea credinței. Este recomandat să fie citit în fiecare zi de toți cei care poară numele Sfinților Împărați și de toți creștinii în ziua de prăznuire a Sfinților Constantin și Elena.

Înainte de a începe Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii trebuie citite Rugăciunile începătoare pe care le găsiți în Rugăciunile de dimineață sau Rugăciunile de seară.

Rugăciunile începătoare

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul Bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată necurăția și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!

Slava....Și acum...

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne curățește păcatele noastre. Stăpâne iartă fărădelegile noastre. Sfinte cercetează și vindecă neputințele noastre pentru Sfânt Numele Tău.

Doamne miluiește (de 3 ori)

Slavă…Și acum…

Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne lăsa pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!

Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii - text

Tropar la Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii, glasul al 8-lea

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l, și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus-o. Pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Condacul 1

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut și biruința semnului Domnului bine ți-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toți vrăjmașii i-ai biruit, acum și nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucurați-vă, părinții creștinilor!

Icosul 1

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu și Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ție acestea:
Bucură-te, al creștinilor numit de noi tată;
Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ție S-a arătat;
Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
Bucură-te, că pe Maxenție, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: "Iisus Hristos NIKA", adică, cu acest semn, vei birui;
Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toți vrăjmașii tăi i-ai biruit;
Bucură-te, căci cu știrea și voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
Bucură-te, că ție sfinții mai-marii apostolilor ți s-au arătat;
Bucură-te, că prin învățătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 2

Văzându-te singur că ești lepros cu trupul și cu sufletul, ai chemat în ajutor pe Dumnezeul creștinilor, iar Dumnezeu, nezăbovind, ți-a trimis pe Sfinții Apostoli să te mângâie și ți-a spus ce să faci ca să fii sănătos și, bucurându-te de dumnezeiasca cercetare, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Pe Împărăteasa Elena cea preacinstită, pe maica Împăratului Constantin, cu bucurie să ne adunăm toți dreptcredincioșii creștini, împreună cu monahii și monahiile, și să o lăudăm cu cântări ca acestea:
Bucură-te, că ești născută din neam împărătesc;
Bucură-te, că ești maica Sfântului Împărat Constantin;
Bucură-te, că în Iisus Hristos ai crezut;
Bucură-te, că în numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
Bucură-te, căci cu sârguință și cu multă evlavie la Ierusalim ai plecat;
Bucură-te, că tu Crucea Domnului mult ai dorit;
Bucură-te, că acolo Crucea cea de viață făcătoare ai aflat;
Bucură-te, că Sfintei Cruci tu întâi ai zis: "Bucură-te, lemn fericit";
Bucură-te, căci cu mare veselie te-ai bucurat când Sfânta Cruce pe cel mort l-a înviat;
Bucură-te, că în Ierusalim biserică mare și preafrumoasă ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că "Biserica Învierii Domnului Iisus Hristos" ai poruncit să se numească;
Bucură-te, că tu creștinilor ne ești ca o maică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul 3

Preacinstită împărăteasă, noi credincioșii, împreună cu clerul și cu toți monahii, către tine năzuim în nevoile noastre; fii acum și nouă, păcătoșilor, grabnică folositoare, ca să cântăm cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Râvnitor fiind la Împărăția cea de sus, fericite Împărate Constantin, Împăratului și Stăpânului tuturor cu minte curată crezând, te-ai botezat; pentru aceasta cântăm ție așa:
Bucură-te, că în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh te-ai botezat;
Bucură-te, că în timpul botezului mâna Domnului Hristos de tine s-a atins;
Bucură-te, că boala leprei ca niște solzi de pe tine a căzut;
Bucură-te, că, în haine albe îmbrăcându-te, împărat creștin te-ai numit;
Bucură-te, că tuturor păgânilor a se boteza le-ai poruncit și creștini să se numească;
Bucură-te, că tu capiștile idolilor ai poruncit să se risipească;
Bucură-te, că sfinte biserici în numele lui Iisus Hristos ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că pe Sfânta maică Elena cu multă cinste și avere la Ierusalim ai trimis-o;
Bucură-te, între împărați cel dintâi creștin;
Bucură-te, că în toată lumea cu botezul tău mare bucurie ai făcut;
Bucură-te, că păgânii, căutând la tine, creștini s-au făcut;
Bucură-te, că și noi, clerul mirean și călugăresc, deși păcătoși fiind, îți cântăm laude și măriri totdeauna;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 4

Pomenirea binecredinciosului Împărat Constantin, ca niște mir de mult preț, astăzi a răsărit, căci pe Hristos dorind, pe idoli a defăimat; pentru aceasta, după vrednicie, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Ție, celei după vrednicie și cu credință următoare Cuvântului lui Dumnezeu, Care pentru bună cucernicia ta te-a împodobit cu multă cinste, ca pe o împărăteasă a creștinilor, cu bucurie îți aducem aceste laude:
Bucură-te, că în Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
Bucură-te, că pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai înfrumusețat;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, Sfânta Cruce în mâini o ții;
Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii celei de viață făcătoare la Constantinopol ai adus-o;
Bucură-te, că și sfintelor piroane de pe Cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecătoare, iar tu în mâini le-ai purtat;
Bucură-te, că după botez cu dreaptă credință lui Hristos ai slujit;
Bucură-te, că întotdeauna pe săraci ai miluit;
Bucură-te, că tu cu toate faptele bune te-ai împodobit;
Bucură-te, că pentru viața ta cea bună pe pământ de multă cinste te-ai învrednicit;
Bucură-te, că toate neamurile creștine ca pe o împărăteasă binecredincioasă te cinstesc;
Bucură-te, că slăbind de osteneli și de blândețe, aproape de sfârșitul vieții ai ajuns;
Bucură-te, că bineplăcând lui Dumnezeu, te-ai mutat din viața aceasta la viața cea veșnică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul 5

Cu mare râvnă te-ai străduit, Sfinte Împărate Constantin, să răspândești creștinismul în tot imperiul tău, precum și în toată lumea; drept aceea multe și drepte hotărâri ai luat pentru a aduce la bun sfârșit acest act creștinesc, precum și de a curăți diferitele eresuri ce odată cu creștinismul întemeiat au răsărit ca neghinele în holda dreptei credințe; pentru aceasta, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!

Icosul 5

Ai adunat, preafericite Împărate Constantin, sobor de părinți de Dumnezeu purtători și, printr-înșii, inimile tuturor celor înviforați de blestematul eres al lui Arie le-ai întărit să slăvească pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care îți aducem ție laudele acestea:
Bucură-te, că soborul cel dintâi al celor trei sute optsprezece sfinți părinți cu porunca ta în Niceea s-a adunat;
Bucură-te, că prin lupte mari credința cea dreaptă s-a luminat;
Bucură-te, că Arie de la sobor a rămas rușinat;
Bucură-te, că necredinciosul Arie în veci cu diavolii este băgat în iad;
Bucură-te, că noi creștinii de la tine cu dreapta credință suntem luminați;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos în toată lumea L-ai propovăduit a fi Fiul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin creștinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
Bucură-te, că prin aflarea Sfintei Cruci dușmanii ei se tânguiesc;
Bucură-te, că prin însemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
Bucură-te, că, împreună cu sfântă maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos în mâini o ții;
Bucură-te, că o parte din lemnul Crucii adus de sfântă maica ta, Împărăteasa Elena, în sfintele tale mâini ai primit-o;
Bucură-te, că nouă, fraților în Hristos, ești rugător mare către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 6

Ca și cu o porfiră te-ai îmbrăcat, mărite, cu milostivirea, și ca și cu o hlamidă cu bunele blândeți te-ai împodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslăvim pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul 6

Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lăuda frumusețea bunătăților tale, cinstită Elena, cele câștigate în ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce știe a cinsti pe cei drepți; pentru aceasta, noi îți cântăm ție:
Bucură-te, cea al cărei sfânt suflet cu mare cinste în ceruri de îngeri este suit;
Bucură-te, că în lumina cea preastrălucită pe Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, că lui Dumnezeu-Cuvântul și Preacuratei Maicii Lui, căzând, te-ai închinat;
Bucură-te, că locașurile cele preafrumoase ale sfinților le-ai cercetat;
Bucură-te, că și frumusețile raiului toate ți le-a arătat;
Bucură-te, că de cele pe care ochiul omenesc nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit acum tu, luminată, te îndulcești de ele;
Bucură-te, că întru Împărăția cerurilor te-ai sălășluit;
Bucură-te, împărăteasă, căci cu Împărăteasa cerurilor împreună ești petrecătoare;
Bucură-te, că împreună cu arhanghelii ești vorbitoare;
Bucură-te, că împreună cu îngerii cânți lui Dumnezeu cântare;
Bucură-te, că și noi nevrednicii îți cântăm cântare veselitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul 7

Și după deprinderi și după ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu și vrednică de minuni, fericită Împărăteasă Elena; pentru aceasta cu credință și cu evlavie mare noi, cei ce suntem luminați prin harul lui Dumnezeu, cântare veselitoare cântăm: Aliluia!

Icosul 7

Popor al lui Dumnezeu ai făcut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor și al păgânilor, cu baia botezului luminându-i; pentru aceasta te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că, întocmai cu apostolii, de la Dumnezeu ești cinstit;
Bucură-te, căci cât ai trăit multe milostenii și faceri de bine ai făcut;
Bucură-te, că, după multe osteneli, nevoințe și griji, la fericit sfârșit ai ajuns;
Bucură-te, că, după puțină boală, ai adormit și sufletul de trup s-a despărțit, zburând la cer;
Bucură-te, că arhanghelii cu frumoase cântări îngerești la ceruri te-au suit;
Bucură-te, că scaunului Sfintei Treimi te-ai închinat;
Bucură-te, că Sfinții Apostoli înaintea lui Dumnezeu te-au lăudat;
Bucură-te, că sfinții mucenici și cuvioșii și toți drepții cu cinste ți-au ieșit înainte;
Bucură-te, că bunătățile raiului le moștenești acum și în vecii nesfârșiți;
Bucură-te, că întru Împărăția cerurilor acum și totdeauna viețuiești;
Bucură-te, că și noi, împreună cu monahii și cu pustnicii, toți într-un glas îți cântăm așa:
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 8

Mormântul tău, unde odihnește sfințitul și cinstitul tău trup, Împărate Constantin, raze de dumnezeiești vindecări izvorăște celor ce cu credință se apropie, iar nouă, celor ce viețuim în dreapta credință, te rugăm ca, împreună cu buna ta maică Elena, să ne dai mână de ajutor, celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Cât este de luminat sufletul tău, mărită Împărăteasă Elena, lauda femeilor, că acum ești în ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta îți cântăm așa:
Bucură-te, aflarea cinstitei Cruci;
Bucură-te, a ei vrednică închinătoare;
Bucură-te, că prin al Crucii ajutor creștinilor ai fost izbăvitoare;
Bucură-te, că prin Cruce te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a stăpânirii iadului și a satanei învingătoare;
Bucură-te, a cereștii măriri moștenitoare în veci;
Bucură-te, a celor greșiți și păcătoși către Dumnezeu mijlocitoare;
Bucură-te, a judecătorilor celor răi bună îndreptătoare;
Bucură-te, a celor din nevoi grabnică ajutătoare;
Bucură-te, de patimile noastre trupești și sufletești izbăvitoare;
Bucură-te, a bolnavilor bună tămăduitoare;
Bucură-te, a tuturor binecredincioșilor creștini bună ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul 9

Cu sfințenie a ta viață săvârșindu-ți, cu sfinții acum ești sălășluită, plină fiind de sfințenie și de lumină nespusă; pentru aceasta ne luminezi și pe noi, cei întunecați cu păcatele, ca, luând prin tine iertare, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Pe Împăratul și Ziditorul tuturor cinstindu-L, Împărate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a învrednicit pe tine în ceruri de mare slavă; pentru aceasta îți cântăm ție aceste laude:
Bucură-te, că Preacuviosului Paisie singur i-ai spus că ești cinstit împreună cu sfinții;
Bucură-te, că, sfânt fiind, te rogi pentru noi către Domnul Dumnezeu;
Bucură-te, că noi păcătoșii avem mare nădejde în rugăciunile tale;
Bucură-te, că noi în nevoi chemăm numele tău și tu ne auzi;
Bucură-te, că în necazuri ne ești nouă mare bucurie;
Bucură-te, mărgăritarul nostru cel de mult preț;
Bucură-te, cel ce ești pentru noi soare luminos;
Bucură-te, că pe idoli i-ai dat iadului celui întunecos;
Bucură-te, că demonii fug, izgoniți fiind cu puterea rugăciunii tale;
Bucură-te, că tu ești lauda cârmuitorilor creștini;
Bucură-te, turnul cel nebiruit al creștinilor ortodocși;
Bucură-te, al mănăstirilor și al bisericilor noastre mare apărător;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 10

Din cer ca și Pavel te-a vânat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, învățându-te ca să-L cinstești pe Acesta ca pe Împăratul cel Unul; și cu adevărat crezând întru El, L-ai cinstit, aducând lumea toată la credința Lui, ca să-I cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul 10

Împărăteasă Elena, sfântă de Domnul Hristos aleasă, milostivește-te spre noi și luminează sufletele noastre cele întunecate cu păcatele, netrecând cu vederea sufletele și rugăciunile noastre și primind mulțumirile noastre acestea:
Bucură-te, trandafir preafrumos mirositor al raiului;
Bucură-te, crin alb răsărit în grădina cea de sus a raiului ceresc;
Bucură-te, împărăteasă duhovnicească;
Bucură-te, a dreptei credințe propovăduitoare;
Bucură-te, a închinării de idoli surpătoare;
Bucură-te, a eresurilor pierzătoare;
Bucură-te, a răutăților dușmanilor izgonitoare;
Bucură-te, în nevoile noastre ajutătoare;
Bucură-te, către Dumnezeu a noastră mijlocitoare;
Bucură-te, de bucurii duhovnicești aducătoare;
Bucură-te, de fapte bune pilduitoare;
Bucură-te, a obștii creștinești povățuitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul 11

Acestea zicând, mă liniștesc cu sufletul și mă bucur; nu mă tem de tot ce vor urzi împotriva mea vrăjmașii mei, pentru că te am pe tine, Împărăteasă Elena, puternică ajutătoare în toate nevoile; drept aceea împreună cu îngerii preaslăvesc pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul 11

Dat-ai, preadulce, Iisuse, binecredinciosului Împărat Constantin, înțelepciunea lui Solomon, blândețile lui David, dreapta credință a apostolilor și puterea lui Samson asupra vrăjmașilor; pentru aceasta și noi îl cinstim cu laude, zicând:
Bucură-te, decât toți împărații mai întâiule și alesule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos ție Tatăl ți L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta Dumnezeu adevărat L-ai propovăduit;
Bucură-te, luminătorule al cereștii cunoștințe;
Bucură-te, că prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, că prin tine Crucea Domnului Hristos se cinstește;
Bucură-te, al luminii celei nemărginite privitorule;
Bucură-te, că prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credință;
Bucură-te, că prin tine s-a izgonit întunericul relei credințe;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima și luminat cu sufletul;
Bucură-te, că pe noi cei slabi ne întărești cu răbdare;
Bucură-te, că de la milostivul Dumnezeu ne mijlocești nouă mântuire;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul 12

Darurile cele preabogate și mai bune le primești acum de la Dumnezeu, Sfinte Împărate Constantin, veselindu-te ca un împărat în ceruri; pentru aceasta și binecredinciosul domn Brâncoveanu Constantin întru al tău nume a zidit sfinte mănăstiri Domnului, iar noi, bucurându-ne, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12

Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale; în glas mare vom cânta prăznuirea ta și după cuviință îți aducem mulțumire pentru toate facerile de bine ce ne faci nouă, Sfântă Împărăteasă Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
Bucură-te, împărăteasă smerită și preaiubită;
Bucură-te, comoară de bunătăți nedeșertată;
Bucură-te, a celor ce te roagă cu credință ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, a vrăjmașilor sfintelor mănăstiri izbăvitoare;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc pe tine le ești bună mângâietoare;
Bucură-te, că de sus din ceruri privești și le ajuți celor ce se roagă ție;
Bucură-te, că, înaintea Preasfintei Treimi stând, te rogi pentru noi;
Bucură-te, că și la Preacurata Născătoare de Dumnezeu mijlocești pentru noi;
Bucură-te, că a ta fericire în ceruri în veci nu se sfârșește;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, Împăratul Constantin, întru împărăția lui Dumnezeu te veselești;
Bucură-te, a trupurilor noastre de patimi tămăduitoare;
Bucură-te, că sfintele tale rugăciuni sunt pentru noi toți folositoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul 13

Luminători care ați luminat lumea cu dreapta credință voi cu adevărat v-ați arătat, de Dumnezeu încununaților Împărați Constantin și Elena; primiți acum și rugăciunile noastre și le duceți Împăratului Hristos, pe Care Îl slăvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, cântându-I cu voi și cu toate oștile cerești: Aliluia!

Acest Condac se rostește de trei ori.

După aceasta se cisesc iarăși Icosul 1 și Condacul 1 pe care le găsiți mai jos.

Icosul 1

Condacul 1

Rugăciune întâi la Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii

Sfinților Împărați Constantin și Elena, după Dumnezeu și Maica Domnului, voi sunteți nădejdea noastră și folositorii noștri; voi ne sunteți nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi și ne ajutați. Voi sfintelor mănăstiri și biserici le sunteți păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetați a ne ajuta nouă neputincioșilor, ci mijlociți la Dumnezeu și la Preacurata Lui Maică și pururea Fecioară Maria, ca și pe noi să ne păzească fără prihană și pe toți să ne întărească în credință, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.

Rugăciune la Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena cei întocmai cu Apostolii

Sfinților Împărați Constantin și Elena, cei ce sunteți mai cinstiți decât toți împărații, aleșii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră, cu lacrimi vă rugăm: Dați-ne mângâiere și nouă, celor ce suntem în necazuri; voi sunteți mijlocitori Sfintei Treimi și puteți să ne ajutați nouă. Auziți-ne și pe noi acum, alungați de la noi necazurile și nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viață și vindecați neputințele noastre, tămăduiți bolile noastre, potoliți răutatea noastră, izgoniți pe vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți. Dați-ne nouă ca în pace și în liniște să trăim; ajutați-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceți milă cu noi acum, când cu frică și cu umilință zicem către voi așa: Bucurați-vă, părinții creștinilor! Amin.

Apoi se face otpustul: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

༺꧁❤️꧂Medicamente pentru suflet !!