duminică, 30 martie 2025

ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI

 

1. Trezindu-te din somn aminteste-ti in primul rand de Dumnezeu si insemneaza-te cu semnul Sfintei Cruci.
2. Nu amana pravila rugaciunii pe care o ai, ci incepe-ti cu ea ziua.
3. Pe parcursul zilei, in orice lucru, roaga-te lui Dumnezeu cu rugaciuni scurte.
4. Rugaciunile sunt aripile sufletului; sufletul prin rugaciune se face locas al lui Dumnezeu.
5. Ca rugaciunea sa fie auzita de Dumnezeu roaga-te din toata inima.
6. Nu parasi rugaciunea atunci cand vrajmasul te impresoara cu indiferenta; cel ce se nevoieste spre rugaciune, cand sufletul cade in nesimtire, este mai presus decat cel ce se roaga cu lacrimi.
7. Sa cunosti Noul Testament cu mintea si cu inima, studiindu-l permanent. Cele neclare sa nu le tamacesti dupa mintea ta, ci sa citesti talcuirile Sfintilor Parinti sau sa ceri explicatii de la parintele duhovnic sau de la preoti.
8. Nu uita sa bei cu sete duhovniceasca agheasma pentru sfintirea sufletului si a trupului.
9. Nu uita sa ungi in semnul Sf. Cruci cu ulei sfintit de la moaste, de la icoane facatoare de minuni, de la litie: fruntea, obrajii, urechile, inima, mainile, picioarele si locurile bolnave, se poate sa bei cate o lingurita (pe nemancate, dupa ce ai primit prescura si agheazma).
10. Salutarea Imparatesei Cerurilor: “Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te…” rosteste-o cat mai des sau macar o data in ora.
11. In timpul liber citeste scrierile Sfintilor Parinti – invatatori ai vietii duhovnicesti, iar daca nu le ai, cere-le cu insistenta de la cei care le au.
12. In ispite si necazuri intareste-te cu Psaltirea si cu Paraclisul Maicii Domnului “De multe ispite fiind cuprins …”. Ea este unica noastra Aparatoare.
13. Atunci cand demonii arunca in tine sagetile sale, cand se apropie pacatul de tine, canta cantarile Saptamanii Patimilor si ale Sfintei Invieri, citeste Canonul si Acatistul Preadulcelui Iisus Hristos si Domnul va surpa legaturile intunericului care te-au infasurat. Striga catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu si catre Ingerul Pazitor. Rosteste cat mai des “Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te…”.
14. Daca nu poti canta, nici citi, in clipele luptei, pomeneste numele lui Iisus, stai neclintit langa Crucea Lui si te vei tamadui prin lacrimile tale. Chiar si de nu intelegi sensul cuvintelor rugaciunii lui Iisus, repeta-le necontenit, dracii inteleg si vor fugi.
15. Omul care isi incepe viata duhovniceasca trebuie sa stie ca este bolnav, mintea lui se afla in ratacire, vointa e mai mult plecata spre rau decat spre bine si inima se afla in afara curateniei din pricina fierberii patimilor, de aceea la inceputul vietii duhovnicesti totul trebuie sa fie orientat spre dobandirea sanatatii duhovnicesti impreuna cu smerenia.
16. Postul ne aduce la portile raiului, iar milostenia le deschide.
17. Cand e post, posteste, insa trebuie sa stii ca lui Dumnezeu ii este placuta nu numai abtinerea pantecelui, ci si abtinerea urechilor, a ochilor, a limbii, precum si abtinerea inimii de la patimi.
18. Viata duhovniceasca este un necontenit si neobosit razboi cu dusmanii mantuirii sufletului. Niciodata sa nu dormi sufleteste, duhul sa-ti fie intotdeauna treaz si cheama neincetat in orice lupta pe Mantuitorul tau, pe Maica Domnului si pe Ingerul pazitor.
19. Teme-te sa te invoiesti la pacat si sa te impreunezi cu gandurile pacatoase pe care ti le sopteste vrajmasul, sa stii: aceste fapte sunt pacatoase.
20. Aminteste-ti ca neglijenta pentru mantuirea sufletului duce la pierzanie.
21. Cere neincetat de la Domnul: “Frica Ta sadeste-o in inima mea”. O, cat este de fericit cel ce are in inima sa frica de Dumnezeu.
22. Daruieste-ti, fara de rezerve, intreaga ta inima lui Dumnezeu si vei simti raiul pe pamant.
23. Credinta ta se va intari de la permanenta pocainta si rugaciune, precum si de la comunicarea cu oamenii ce au credinta adanca in Domnul.
24. Ca Dumnezeu sa auda si sa primeasca cererile tale, roaga-te pentru vrajmasii tai, dorindu-le binele, fara a-i chema pe nume: “Doamne, Tu ne-ai dat porunca sa ne rugam pentru vrajmasii nostrii, Tu ii stii pe ei, eu nu ii stiu, daruieste-le lor credinta adevarata, dragoste nefatarnica, viata dupa poruncile Tale, smerenie, rabdare, blandete, intelepciune, buna cugetare, rugaciunea inimii, luare aminte la rugaciune, dragoste pentru citirea Sfintei Scripturi si ale scrierilor Sfintilor Parinti, agonisirea Duhului Sfant. Binecuvanteaza-i pe ei cu pace si dragoste, iar daca este cu neputinta ca cei inraiti sa se intoarca, pune hotar rautatii lor si apara-i de vrajmasi pe alesii Tai.”.
25. Intotdeauna cauta neobosit faptele milosteniei si ale dragostei compatimitoare. Fara aceste fapte nu putem placea lui Dumnezeu. Fii ca un soare pentru toti, mila e presus de orice jertfa.
26. Fara o necesitate deosebita nu merge nicaieri, iar stand acasa nu fii plin de griji. Tendinta spre imbogatire, grija de multe sunt momelile vrajmasului vremurilor in care traim.
27. Cat mai putin vorbeste si razi, nu fii curios si interesat de desertaciuni.
28. Nu te afla niciodata fara de lucru, cinsteste duminicile si sarbatorile bisericesti, facand fapte bune si citind Sfanta Scriptura.
29. Sa indragesti sfanta singuratate.
30. Toate ocarile sa le rabzi, mai intai, prin tacere, apoi prin autoinvinuire, si dupa aceea prin rugaciune pentru cei ce te obijduiesc.
31. Smerenia biruie toti dracii, iar rabdarea invinge patimile sufletesti si trupesi. Cerand prin rugaciune smerenie, noi rugam, de fapt, ca Dumnezeu sa incuviinteze ca un om oarecare sa ne insulte. Smerenia si dragostea pentru dusmani nu vor veni de sine. Ele trebuie dobandite, rabdand corect insultele si defaimarile.
32. La rugaciune, afara de Dumnezeu, nimanui sa nu-I arati lacrimile de umilinta si ravna ta pentru mantuire.
33. Pe preotul ortodox sa-l consideri Inger, Binevestitor trimis sa te bucure si sa-ti aduca mantuire.
34. In relatiile cu oamenii comporta-te precum cu mostenitorii Maretei Imparatii, dar si cu teama ca de foc. Aminteste-ti cuvintele Mantuitorului ca orice lucru pe care il faci aproapelui, il faci pentru El insusi. In aproapele nostru se afla mantuirea sau pierzania noastra.
35. Toate le iarta tuturor si compatimeste-i pe toti in suferintele lor.
36. Nu-ti uita aproapele.
37. In cel ce cauta aici odihna nu se afla Duhul lui Dumnezeu, el nu are dragoste catre Dumnezeu si catre aproapele sau.
38. Tristetea si nelinistea vin de la putinatatea rugaciunii.
39. In orice loc si in orice vreme cheama-l in ajutor pe ingerul tau pazitor.
40. Grijeste-te necontenit de plansul inimii pentru pacatele tale. Cand le vei marturisi si te vei impartasi cu Sfintele Taine, bucura-Te incetisor de slobozirea de ele.
41. Cunoaste-ti propriile pacate, iar de cele straine cu straduinta sa te feresti. Nu te omora prin osandirea altora, cel ce osandeste este antihrist.
42. In ce pacat ai osandit pe aproapele tau in acela vei cadea si tu.
43. Sa nu gandesti despre nimeni rau ca sa nu devii si tu rau.
44. In fiecare seara, marturiseste-I lui Dumnezeu toate faptele, cuvintele si gandurile pacatoase care s-au intamplat in timpul zilei.
45. Inainte de somn, roaga-te cu lacrimi si cu metanii si impaca-te cu toti din toata inima.
46. Nu se cuvine sa-ti povestesti visele altora si singur nu le crede. Nu o data vrajmasul a ademenit si a dus la pieire pe cei ce se incredeau visurilor.
47. Sa adormi insemnandu-te cu Sfanta Cruce si cu rugaciunea “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul”.
48. Rugaciunea de noapte este mai scumpa decat cea de zi.
49. Nu pierde legatura cu parintele tau duhovnicesc, ai grija sa nu-l jignesti sau sa-l ofensezi, nu tainui de el nimic.
50. Sa-I multumesti lui Dumnezeu intotdeauna pentru toate!
51. A multumi in scarbe, in boli si in necazuri este mai presus decat a fi drept.
52. Plangerea launtrica a pacatelor este mai mantuitoare decat toate nevointele.
53. Nu exista cuvant mai bun pe limba noastra decat: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul”. “Doamne mantuieste-ma pe mine pacatosul”.
54. Sa indragesti slujbele bisericesti si sa-ti apropii viata de Dumnezeu.
55. Obisnuieste-te intodeauna cu trezvie sa-ti urmaresti simtirile exterioare. Prin ele vrajmasul intra in suflet. Cu multa atentie ai grija de gandurile tale.
56. Vazandu-ti slabiciunea si neputinta de a face bine, aminteste-ti ca te mantuieste Mantuitorul tau, Domnul nostru Iisus Hristos.
57. Credinta sa-ti fie cetate de neclintit. Sa stii ca nu doarme vicleanul vrajmas si iti urmareste fiecare pas. Iar Dumnezeu iubeste sufetul curajos care se increde in El.
58. Cu Dumnezeu ne unesc scarbele, truda si bolile; nu carti si nu-ti fie frica de ele.
59. Nimeni nu s-a suit la cer, aflandu-se in bunastare si traind caldicel.
60. Cat mai des, cu umilinta si cu inima infranta, marturiseste-te si te impartaseste cu Sfintele Taine ale Trupului si Sangelui Domnului nostru Iisus Hristos. Numai prin ele traiesti.
61. Daca ne vom pocai, toate se vor indrepta.
62. De nu ar fi existat taina spovedaniei si a pocaintei nimeni nu s-ar fi mantuit, iar prin ele pamantul s-a umplut de sfinti.
63. In viata aceasta Imparatia lui Dumnezeu vine atunci cand ne marturisim pacatele duhovnicului.
64. Niciodata sa nu uiti ca moartea ne poate rapi in orice clipa, nu uita ca in curand va fi Judecata si rasplata. Tine minte ca intotdeauna te afli in preajma lui Dumnezeu si sub Ochiul Lui Atotvazator.
65. Adu-ti aminte de cele ce a gatit Domnul celor ce-L iubesc pe El si indeplinesc poruncile Lui.
66. Nu uita ca pentru fiecare ora din viata va trebui sa raspundem in ziua Judecatii.
67. Nu te increde pornirilor, fie ele si bune, pana nu vei primi binecuvantarea unui duhovnic intelept. Nu da crezare inimii, controleaza-te citind scrierile Sfintilor Parinti ortodocsi.
68. E nevoie sa te desparti de vrajmasul din tine: fereste-te de ceea ce doreste vrajmasul tau.
69. E bine sa nu ai in casa televizor, computer, deoarece ele ne tulbura linistea si ne pierdem timpul care trebuie folosit pentru lecturi duhovnicesti.
70. Biserica este raiul pe pamant. Fericit este cel ce o cerceteaza cat mai des.
Citeste acest Abecedar cel putin o data in saptamana.

Despre post

 Postul are o însemnătate deosebită în viaţa credincioşilor şi a bisericii.
Prin el se înfrânează poftele cele fără de rânduială şi în felul acesta se
asigură supremaţia spiritului asupra trupului deci este un mijloc de a nu mai
păcătui şi un îndreptar spre pocăinţă. La baza postului stă Sfânta Scriptură a
Vechiului şi Noului Testament.
Postul se manifestă în două feluri:
1. Prin abţinerea totală de la mâncare şi băutură, pe o perioadă
determinată;
2. Prin abţinere numai de la unele mâncări cum sunt carnea, laptele,
brânza şi ouăle, untul etc.
Băutura este oprită cu desăvârşire în post deşi, în unele cazuri de
excepţie, poate fi folosită cu dezlegare de la preotul duhovnic.
Întotdeauna postul trupesc trebuie să fie unit cu postul sufletesc. Prin
postul sufletesc ne abţinem de la păcat, prin rugăciune, pocăinţă şi faptelemilei trupeşti; Biserica niciodată nu a dat întâietate postului trupesc, ci l-a
considerat ca o pregătire şi condiţie indispensabilă pentru postul sufletesc,
pentru că un corp îmbuibat este incapabil de o viaţă curată sufletească.
Niciodată nu trebuie făcut exces de zel în a posti, postul trebuie ţinut
după sfaturile şi porunca bisericii prin glasul duhovnicului, ca prin el să nu
slăbească puterile corpului, încât să nu-şi poată îndeplini funcţiile sale.
Clima, locul de muncă al oamenilor, ocupaţia trebuie luate în
considerare şi ţinut cont de ele, în ce priveşte postul. Întotdeauna trebuie să
se ţină cont de scopul postului, pentru că el este instituit de a înfrâna corpul
de la unele păcate şi plăceri, iar sufletul să se regăsească prin el.
Biserica protestantă priveşte postul numai din punct de vedere dietetic
şi nu ca mijloc de pocăinţă şi curăţire a păcatelor.
Aşadar, să ne rugăm lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor şi
îndreptarea noastră, pentru că nu ştim „nici ziua, nici ceasul în care va veni
Fiul Domnului".

https://octavianrodna.ro/wp-content/uploads/2012/04/Lumina-pentru-suflet.pdf

Rugăciunea a fost văzută de Iacob, în vis, ca o scară }

 Rugăciunea a fost văzută de Iacob, în vis, ca o scară }
ngfârgUă de la pământ la_C£L-Sunt, prin urmare, trepte *
derugăciirne.
4 Omul scăzut şi grosolan sufleteşte, se roagă scăzut şi
gxsoeolan.
2;. Omul ajuns la o subţietate şi înălţime de gând pune
în rugăciune subţietate şi înălţime.
3 . Omul duhovnicesc, [pune] blândeţe, virtute şi putere
sufletească.
^Rugăciunea variază astfel după starea şi însuşirile
speteşti ale fiecăruia, aşa încât treptele sunt legate de
calităţile spirituale şi suie astfel la nesfârşit. ^ cU
Dar toate aceste deosebiri nu au prea mare însemnăta-
te pentru Rugăciunea în sine, ea fiind una, şi condiţia ei de
împlinire una: „neprihănirea" sau „curăţia" Rugăciunii.
*
Se poate spune şi îndreptăţi rugăciunea ca o lucrare
firească, descoperind până la ce punct ea e o gomire_a
întregii firi-
»
Rugăciunea e o putere. Orice om care neagă în el in-
stinctul natural al rugăciunii, s-a sărăcit lăuntric cu una
din pârghiile cele mai puternice ale vieţii.

Repetarea rugăciunii şi de aci deprinderea acestui
obicei nu înseamnă defel a asimila ceva străin firii noas-
tre, ci
creşterea unui ce care face parte întreagă din suflet.
*

Teoretic şi practic, rugăciunea se potriveşte şi rodeşte

Pa] toate treptele de conştiinţă şi tuturor gradelor de cultură.

*

Nu ştiu cine a spus că omul se poate cunoaşte după
ce întristări are; mai potrivit, se poate spune: el se poate
cunoaşte după ce rugăciune face.

Rugăciunea şi ştiinţa sa, s-au orânduit şi au crescut
ca un fluviu, după puterea valurilor de gândire a gene-
raţiilor care s-au perindat.

»

Rugăciunea e un instinct care prin repetare şi trăire
nu se înăbuşă, ci ajunge la un grad superior odată cu

progresele intelectuale şi spirituale ale omenirii.

*

„Cel ce are urechi de auzit, să audă." Mântuitorul nu
scoboară înţelegerea duhovnicească, nici nu o demon-
strează; El o vădeşte, o afirmă, o subliniază.
Metoda Sa e
deflâitp 1

Chiar în cugetarea obişnuită a omului, în gândurile
lui luate în sine, raţiunea omului e o putere potenţială,
care se poate oricând înfăptui viu în rugăciune, fie numai
în pura emoţie.
*
Condiţiile rugăciunii trebuie profund studiate: alege-
rea locului, a timpului, a gesturilor, [a] cuvintelor, [a]
pronunţării etc.

*

Rugăciunea e viaţa lui Dumnezeu ajunsă să ardă în
inima omului.

»

Rugăciunea
nu e o repetare stearpă de formule, ci e
întrebuinţarea efortului de c
oncentrare în rugă, însoţit de
o vie cugetare; aşa ajungem la vindecarea şi mântuirea
omului.

Rugăciunea păstrată vie are o putere regulatoare, care

să întoarcă la sănătate sufletească şi trupească pe om.

»

Orice dezordine morală se transmite şi asupra fizi-
cului. Se poate studia azi cu claritate această înrâurire a
mişcărilor şi pornirilor sufleteşti asupra trupului, asupra
organizării şi funcţionării lui. Rugăciunea, restabilind or-
dinea spirituală, integrează în ea şi trupul.

»

Rugăciunea nu se dovedeşte, se trăieşte; aceasta nu
înseamnă că e iraţională.

*

Dacă răsuflarea şi hrana sunt nevoi ale trupului, ru-
găciunea e cea mai adâncă nevoie a sufletului.

*

Thomas
Carlyle: „Rugăciunea este şi rămâne cel mai
adânc instinct al sufletului omenesc".https://ortodox.md/wp-content/uploads/2012/11/Sandu-Tudor-Caiete-2-Sfi%C5%A3ita-Rug%C4%83ciune.pdf

Rugăciune către Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, pentru eliberarea si apararea de cel rău 💗


 
Sfânte Ierarh Vasile, te rugăm luminează-ne, întăreşte-ne şi izbăveşte-ne pe noi, de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi. Grabnicule ajutător al drept-credinciosilor, îndreaptă-ţi mila ta spre noi şi alungă duhurile cele rele din inimile, sufletele, minţile si vieţile noastre, şi din casele in care locuim !
Sfinte Vasile, te mai rugăm dezleagă tu cu preaputernicele-ti rugaciuni, si legăturile, blestemele, jurămintele, descântecele şi farmecele care au căzut din moşi strămoşi asupra noastră, a familiilor noastre, a caselor noastre, cu buna-stiinta, sau din nestiinta, din nepasare, rautate sau traire in pacat !
Fii îndurător si cu copiii noştri, care s-au depărtat de la legea Domnului, ajută-i sa se intoarca, picurand Lumina sfanta mintii lor, si fa-i supusi si ascultatori Bisericii Preasfinte şi întărindu-i în credinţa si in Dragostea cea catre Dumnezeu!
Tuturor daruieste-ne infranare, gand curat, bunacuviinta, pace sfanta inimii, curatie vietii si traire dupa Legea cea Mantuitoare a Cuvantului lui Dumnezeu !
Ca mare esti si prea bineplacut in fata Sfantului Stapan si multa mila arati celor care cu credinta cad in rugaciune, mijlocind spre ajutorul tău ! Amin !🙏

Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare

Știu, Doamne, că cu nevrednicie mă împărtășesc cu preacurat Trupul Tău, și cu scump Sângele Tău, și sunt vinovat, și osânda îmi mănânc și-mi beau, nesocotind Trupul și Sângele Tău, al Hristosului și Dumnezeului meu; ci întru îndurările Tale nădăjduind, mă aproprii la Tine, Cel ce ai zis: Cel ce mănâncă Trupul meu și bea Sângele Meu, rămâne întru Mine și Eu întru el.

Îndură-Te deci spre mine, Doamne, și nu mă da spre batjocură pe mine păcătosul, ci fă cu mine după mila Ta; și să-mi fie mie Sfintele acestea spre vindecare, și curățire, și luminare, și pază, și mântuire, și spre sfințirea sufletului și a trupului; spre depărtarea a toată nălucirea și fapta vicleană, și lucrarea diavolească ce se lucrează cu dinadinsul întru mădularele mele; spre îndrăznirea către Tine și spre iubirea Ta; spre îndreptarea vieții și spre întărire; spre adăugarea virtuții și a desăvârșirii; spre împlinirea poruncilor; spre împărtășirea cu Sfântul Duh; spre merindea vieții veșnice, și spre răspuns bine primit la înfricoșata judecată a Ta, iară nu spre judecată, sau spre osândă. Amin!


Definiții

 1. Definiția credinții: cugetare nepătimașă despre Dumnezeu.

2. Definiția nădejdii: călătoria mintii spre cele nă- dăjduite.

3. Definiția răbdării: stăruința neîncetată de a vedea cu ochii înțelegerii pe Cel nevăzut, ca văzut.

4. Definiția neiubirii de argint: a vrea să nu ai bani, așa cum vrea cineva să aibă.

5. Definiția cunoștinții: a te uita pe tine când te gândești la Dumnezeu.

6. Definiția smeritei cugetări: uitarea atentă a ispră- vilor tale.

7. Definiția nemânierii: dorință multă de a nu te mânia.

8. Definiția curăției: simțire pururea lipită de Dum- nezeu.

9. Definiția iubirii: sporirea prieteniei față de cei ce ne ocărăsc.

10. Definiția desăvârșitei desfătări în Dumnezeu: a socoti bucurie tristețea morții.

Sf. Diadoh, ep. Foticeii

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor