A DĂRUI ÎN LINIȘTE...Fii binecuvântat!!!!

 

În fiecare zi, când ieșiți la muncă sau sunteți într-un loc public, cum ar fi o piață, un parc,într-o stație, observați trecătorii.

Simte-ți vibrația inimii , și trimite-o către oamenii din jurul tău alegând la întămplare cui îi vei dărui acest minunat cadou anonim și tăcut.

Când vezi că trece pe lăngă tine o persoană cu afectiuni medicale,trimite-i din inima ta,sănătate și putere să înțeleagă sensul bolii.

Dacă vezi o persoană tristă, trimite-i pace și bucurie.
Dacă vezi un copil care plânge, trimite-i un viitor frumos.
Dacă vezi pe cineva cu un gest urât și furios, trimite-i din inima ta dragoste și iertare.
Și tot așa, cu toți oamenii care îți travesrează drumul.
Integrează-i pe toți în inima ta , pentru că ei sunt extensii ale ființei tale, urează-le tot ce e mai bun pentru ei, și familiile lor.
Binecuvântează-i pe toți și trimite-le prosperitate, pace și bucurie.

Nu te vei mai întălnii niciodată cu acești oameni,de aceea nu ai nevoie de nici o confirmare, iubirea nu se impune niciodată, ci este oferită din inima ta catre toate ființele, pur și simplu.

Fă-o în egală măsură cu cei dragi, cu familia, cu vecinii și cunoscuții, învață să dăruiești în liniște. Creeză o lume mai bună, de la tine începe schimbarea.

Împărtășește această practică ca să ajungă la cât mai multe persoane și astfel să facem schimbări importante în viața noastră și să binecuvăntăm cu iubirea noastra planeta.

Îți mulțumesc cu . Și trimit din inima mea înspre inima ta pace și lumină. Fii binecuvântat!!!!

Duhul lumesc, Părintele Daniel de la Rarău

 Bătrânii spuneau că, în vremurile de apoi ziua va fi cât ceasul, luna cât săptămâna, iar anul cât luna.      
      Acum este ziuă, îndată este noapte, acum este iarnă şi nici nu ai observat că iar a trecut toamna.
      Ne aleargă dracii şi slujitorii lor spre cele materiale, păcătoase, trecătoare.
     Timpurile sunt resimţite de oameni într-un mod dramatic.
     Este o continuă sclavie şi alergare către cele materiale, dar în fapt este o înrobire care leagă pe om de cele lumeşti.
     Dacă aceiaşi oameni s-ar ocupa de cele duhovniceşti, li s-ar părea că ora este lungă cât ziua.      
     Cât de greu trece pentru un om lumesc o zi de suferinţă sau de post negru sau o noapte de priveghere în rugăciune!
Sau dacă îl luptă diavolul, o oră întreagă!

𝗢𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗲 𝘀𝗲 𝘃𝗮 𝗶́𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮 𝗱𝘂𝗽𝗮̃ 𝗶́𝗻𝗺𝗼𝗿𝗺𝗮̂𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘁𝗮?
                                 De Elisei Ieromonah

La câteva ore după inmormantarea ta plânsetele se vor opri, iar familia ta se va așeza împreună cu prietenii la o masă unde vor mânca și vor bea. Unii la masă vor discuta tot felul de evenimente curente.

Prieteni și cunoștințe vor suna familia ta şi își vor cere scuze că nu au putut să ajungă la înmormantare având altceva mai important de făcut. Unii la masă vor face deja planuri pentru weekendul ce le stă înainte. După ce se vor ridica de la masă unii membri ai familiei vor aduce în discuție faptul că au contribuit mai mult decât alții la inmormantare.

În următoarele zile si săptămâni telefonul tău va suna ocazional, și vei mai primi mesaje pe rețelele de socializare de la oameni care nu au realizat încă decesul tău.
La locul de muncă şeful tău va căuta un om care să te înlocuiască, iar după alte câteva zile, copiii tăi, rudele tale, se vor întoarce la școală sau la locul de muncă pentru că plânsul și durerea vor trece. După o lună de zile partenerul tău, soția, soțul, se va uita la televizor la o comedie şi se va amuza. Viața prietenilor tăi, a colegilor și a familiei tale se va întoarce la normal, iar încet, încet vei fi uitat.

Noi știri și noi evenimente vor apărea, iar traficul spre locul tău de muncă va fi la fel. Concertele și activitățile sportive în orașul tău se vor desfășura normal, iar slujbele la biserică vor incepe la aceeași oră. La un an după moartea ta, va fi prima mare amintire, dar într-o clipită vor trece următorii ani și tot mai puțini își vor mai aminti de tine.

Poate, într-o zi, uitându-se la niște poze, un prieten își va aminti de tine, şi peste ani, din comunitatea ta, din sute de oameni cu care ai făcut cunoștință, poate va mai exista o persoană care își va mai aduce aminte de tine câteodată.

Acum gândește-te, dacă oamenii te uită atât de ușor, pentru cine te tot îngrijorezi? Din cauza cui te frămânți şi de ce te tot gândești mereu la ce zic oamenii despre tine?

Motto: Trăiește viața în bine și nu lăsa răul să te conducă, ci lasă-L pe DUMNEZEU să-ți conducă viața spre mântuirea sufletului!
Îngrijește-te mai mult de suflet, de lucrul cel nemuritor,  decât de trup de lucrul cel putrezitor.

Rugaciunea

 

     Rugaciunea de Duminica

       Ziua Duminicii imi aduce aminte de atotputernicia Ta, Stapane, cu care ai zidit lumea si Ai rascumparat pe om. Tie, deci, Iubitorule de oameni Doamne, ma inchin si-Ti multumesc foarte pentru Darurile cele mari ce Ai facut si Le faci tuturor fapturilor Tale.
    Inima mi se bucura si se desfateaza cand stau si cuget cum ca numai Tu Insuti esti Dumnezeu Atotsfant, Atotintelept, Atotputernic, Necuprins, incat nici o bunatate si nici o marire nu-Ti lipseste. Tu esti Unul Dumnezeu in trei fețe: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevarat, Te marturisesc si Te maresc, Tie ma inchin si-Ti servesc pururea, cu toata inima si cu toata puterea.
    O ! Parinte Sfinte, indura-Te de noi!
    O ! binecuvantate Fiule al lui Dumnezeu, miluieste-ne de iad!
    O ! Duhule sfinte, da-mi Darul si acoperamantul Tau!
   Mult indurate Stapane! Rogu-Te sa uiti pacatele mele cele multe, dupa multimea indurarilor Tale. Multumesc din toata inima pentru bunatatile ce-mi trimiti in toate zilele, mai vartos insa pentru rabdarea Ta cea mare, ca nu m-ai pedepsit dupa multimea pacatelor mele, ci astepti cainta mea, ca un iertatoriu atotbun si indurat.
   Doamne Iisuse Hristoase, da-mi Darul ca sa petrec bine si crestineste in aceasta saptamana si sa nu mai pacatuiesc Tie, nici cu cugetarea, nici cu cuvantul si nici cu fapta, intru marirea si onoarea Invierii Tale celei de a treia zi si a venirii Duhului Tau celui Sfant asupra Apostolilor.
    Indeosebi ma rog pentru ajutorul Tau, preabunule Stapane, ca sa ma cunosc pe mine, sa ma caiesc de pacatele mele si sa ma indrept cu marturisirea; iar in ceasul mortii sa fiu aflat pregatit, cuminecat si cu inima curata, si sa fiu aflat demn de imparatia Ta cea vesnica. Amin.

 

                                      Rugaciunea de Luni

      Doamne Iisuse Hristoase, cu adanca umilinta recunosc si marturisesc ca in toata ziua pacatuiesc contra iubirii Tale dumnezeiesti. Deci, astazi, ca este luni si inceputul saptamanii, ma rog cu umilinta indurarii Tale celei mari: iarta-mi pacatele cele de voie si fara de voie si-mi ajuta sa pun inceput bun si sa port mai multa grija de sufletul meu, pentru care Ai rabdat atatea dureri la Sfanta Ta Rastignire!
    O, Doamne ! astazi iti dau sufletul si trupul meu si vointa mea, rugandu-Te sa fie voia Ta cu mine dupa buna placerea Ta. Pedepseste-ma, Doamne, dupa indurarea Ta, in aceasta lume, iara nu in cealalta viata, si iarta pe cei vii si pe cei raposati, pentru rugaciunile Sfintei Tale Biserici si pe toti ne invredniceste de marirea Ta in Rai.
    La aceasta pun mijlocitori pe Sfintii Tai Ingeri, catre care zic: O, cerestilor servitori si pazitori ai oamenilor, voua ma inchin si va multumesc pentru ajutorul si conducerea ce ne-o dati in toate zilele, noua, nevrednicilor si pacatosilor! Izbaviti-ma de vrajmasii cei vazuti si de cei nevazuti, ca sa nu mai pacatuiesc de acum inaintea Dumnezeului meu! Invredniciti-ma sa va vad la moartea mea stand in jurul meu si sa duceti sufletul meu in cer, ca sa se inchine Maririi Feței lui Dumnezeu, iar voua sa va multumesc acolo pentru purtarea de grija ce ati facut pentru mine si binele vostru sa-l spun cu glas neincetat in veci. Amin.

 


                                     Rugaciunea de Marți  

      Doamne, Dumnezeul meu, osandit stau inaintea Feței Tale celei Sfinte si-mi marturisesc nevrednicia, neputinta si saracia mea cea mare. Pentru aceasta ma rog Tie, o, Izvor dulce si noianul indurarii, deschide stavilile cerului si ploua asupra mea bunatatile indurarii Tale, pentru ca sa pot scoate lacrimi, sa plang, sa spal si sa curatesc sufletul meu de intinaciunea pacatelor, cu cainta tare si adevarata. Si ca sa-mi dai acest Dar, Stapane, pun mijlocitor pe Inainte-Mergatorul Ioan, catre care zic: O, invatatorule al caintei si marite Proorocule, care esti mai mare decat toti proorocii, precum Insusi Fiul lui Dumnezeu te-a numit in Sfanta Evanghelie, tu, care ai aratat poporului pe Stapanul Hristos, tu, care l-ai botezat in Iordan si ai vazut cerurile deschizandu-se, tu, care ai auzit glasul Parintelui ceresc si ai vazut pe Duhul Sfant ca un porumbel pogorandu-se peste El, rogu-te, ajuta-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai in cer inaintea Judecatorului vesnic si fa sa se indure de mine, caci ai multa indrazneala la iubirea Lui. Intinde mana aceea cu care l-ai botezat si strica cugetele mele cele rele si ma intareste sa-mi petrec viata pe calea cea buna a lui Dumnezeu. O, Proorocule, lumineaza-mi mintea cu poruncile Domnului, ca sa le tin minte si sa le pazesc pana la sfarsitul vietii mele. Si sa stai langa mine in ora mortii mele si sa ma duci pocait inaintea Stapanului meu Dumnezeu. Roaga-te inca si pentru toata lumea, ca Dumnezeu sa dea ajutor crestinilor, si celor vii si celor raposati, sa-i odihneasca de nevoile cele multe, sa le dea toate cele de trebuinta si sa-i invredniceasca Imparatiei Sale. Amin.

 


                                     Rugaciunea de Miercuri

      Doamne Atotputernice si mult Indurate! Imi aduc aminte ca Te-ai nascut Om din Sfanta Fecioara in pestera si ai fost vandut cu treizeci de arginti de ucenicul cel viclean, ca sa ne rascumperi pe noi, pacatosii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, te rog, indura-Te de mine, vanzatorul.
    Primeste, Doamne, aceasta mica a mea rugaciune si umilinta mea, ca ma intristez pentru ca Te-am intristat si ma amarasc pentru ca Te-am suparat fara de numar. La Tine, preabunule Mantuitor, am toata nadejdea si cred ca Tu, Care din iubirea catre oameni ai primit sa fii vandut pentru noi, te vei indura si de mine acum, sa ma mantuiesti de chinurile cele de aici si sa ma invrednicesti Imparatiei Tale.
    Nu te indeparta de la mine, Doamne, ci ajuta-mi ca in toate sa fac voia Ta si sa nu te mai rastignesc in toate zilele cu faptele mele cele pacatoase, nici sa te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum faceau iudeii cei necredinciosi in timpul Sfintelor Tale Patimi, ci, ca femeia cea pacatoasa, sa-ti spal picioarele cu lacrimile ochilor mei, pentru ca sa ma invrednicesc a auzi si eu din gura Ta cea dulce: "Iertate sa-ti fie pacatele..." Amin.

 


                                         Rugaciunea de Joi

      Doamne Iisuse Hristoase, Fiule si Cuvantul Lui Dumnezeu Tatal, Care in ziua de astazi ai luat Cina cea de pe urma cu ucenicii Tai si cu mare umilinta ai spalat picioarele lor si ale ucenicului ce Te-a vandut! Apoi luand paine si vin in mainile Tale cele Sfinte si binecuvantandu-le cu puterea Ta cea dumnezeiasca, le-ai facut insusi Trupul si Sangele Tau, cu care I-ai impartasit, zicand: "Luati, mancati si beti, ca acestea sunt Trupul si Sangele Meu, pentru ca sa se ierte pacatele voastre". Cel ce tot in ziua aceasta Te-ai inaltat la cer si ai sezut de-a dreapta Lui Dumnezeu, Tatalui Tau, sa imparatesti impreuna cu El in veci, ca Unul-Nascut, Fiul Sau preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugaciunile ucenicilor Tai si cele ale Sfantului Nicolae, Iarta pacatele noastre, ale tuturor, ale celor vii si ale celor morti.
    Da-mi, Doamne, lacrimi fierbinti, ca sa-mi plang pacatele. Darul Tau cel curatitor care a spalat picioarele ucenicilor Tai, sa spele si sa curateasca inima mea cea necurata si sufletul meu, ca astfel, cu vrednicie, cu curatie si cu umilinta sa ma impartasesc cu Sfintele Tale Taine, acum si in vremea mortii mele, iar in timpul despartirii mele, cu bucurie sa se suie sufletul meu impreuna cu Tine, si fara de nici o frica sau impiedicare sa trec vamile vazduhului, intrand la marirea Ta cea cereasca.
    Ajuta-mi, Doamne, ca sa Te maresc si in veci sa ma inchin numelui Tau celui Sfant. Amin.

 


                                       Rugaciunea de Vineri

      Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul cel dulce al sufletului meu, in aceasta zi a rastignirii Tale, in care pe Cruce Ai patimit si Ai luat moarte pentru pacatele noastre, ma marturisesc inaintea Ta, cum ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe.
   Ma rog insa bunatatii Tale celei nespuse, invredniceste-ma cu Darul Tau, Doamne, ca si eu sa pot rabda patimi pentru credinta, speranta si iubirea ce le am catre Tine, precum Tu, Cel indurerat, ai rabdat pentru mantuirea mea.
    Intareste-ma, o, Doamne, ca de astazi inainte sa port Crucea Ta cu bucurie si cu mare cainta, si sa urasc cugetele si vointele mele cele rele.
    Sadeste in inima mea intristare de moartea Ta, pe care sa o simt precum au simtit-o iubita Ta Maica, ucenicii Tai si femeile purtatoare de mir, ce stateau langa Crucea Ta.
    Lumineaza-mi simtirile cele sufletesti, ca sa se miste si sa priceapa moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut fapturile cele neinsufletite cand s-au miscat la Rastignirea Ta, si, mai vartos, cum Te-a cunoscut talharul cel credincios, si, pocait, Ti s-a plecat, de L-ai primit in Rai. Da-mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, Darul Tau, precum atunci L-ai dat aceluia, si-mi iarta pacatele pentru Sfintele Tale Patimi si cu buna intoarcere si cainta ma aseaza impreuna cu el in Rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce-Mi esti.
     Ma inchin Crucii Tale, Hristoase, si pentru iubirea Ta catre noi, zic catre dansa:
    Bucura-te, Sfanta Cruce a lui Hristos, pe care ridicat si pironit fiind Domnul, a mantuit lumea;
     Bucura-te, pom binecuvantat, pentru ca tu ai tinut Rodul vietii, Care ne-a mantuit de moartea pacatului;
     Bucura-te, toiagul cel tare, care ai sfaramat usile iadului;
     Bucura-te, cheia imparateasca, care ai deschis usa raiului.
     O, Hristoase al meu rastignit, cate ai patimit pentru noi ! Cate rani, cate scuipari, cate batjocuri si cate ocari ai rabdat pentru pacatele noastre, si pentru ca sa ne mai dai inca si pilda de adevarata rabdare in suferintele si necazurile vietii acesteia!
     Si fiindca acestea ni le trimite Dumnezeu pentru pacatele noastre, ca sa ne indreptam si sa ne apropiem de El, si asa numai spre folosul nostru ne pedepseste in aceasta viata, de aceea, rogu-ma Tie, Stapane, ca la necazurile, ispitele si durerile cate ar veni asupra mea, sa-mi inmultesti impreuna si rabdarea, puterea si multumirea, caci cunosc ca neputincios sunt de nu ma vei intari, orb, de nu ma vei lumina, legat, de nu ma vei dezlega, fricos, de nu ma vei face indraznet, pierdut, de nu ma vei cauta, sclav, de nu ma vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu Darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si pe care o maresc, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 


                                      Rugaciunea de Sambata

      Doamne Iisuse Hristoase, Judecatorul meu prea drept, cunosc ca pacatele mele sunt fara de numar. De aceea, Te rog in aceasta zi, in care de Iosif si de Nicodim pus fiind in mormant, Te-ai pogorat in iad cu Sfantul si Indumnezeitul Tau suflet, si de acolo ai indepartat intunericul cu lumina Dumnezeirii Tale si ai adus bucurie nespus de mare stramosilor nostri, caci I-ai mantuit din robia cea cumplita si i-ai suit in Rai, ingroapa pacatele si cugetele mele cele rele si viclene, ca sa piara din mintea mea si sa nu se mai lupte cu sufletul meu. Lumineaza intunecatul iad al inimii mele, alunga intunericul pacatelor mele si suie mintea mea la cer, ca sa ma bucur de fata Ta.
   Asa, Doamne, primeste umila mea rugaciune ca o tamaie mirositoare, pentru rugaciunile iubitei Tale Maice, care Te-a vazut pe Cruce pironit intre doi talhari si de durerile Tale cumplite i s-a ranit inima, care impreuna cu ucenicii si cu mironositele Te-a pus in mormant, care a treia zi Te-a vazut inviat din morti si la Inaltarea Ta Te-a vazut suindu-Te de la pamant la cer, insotit de Sfintii Tai Ingeri.
   Indura-Te, Doamne, si de cei vii si de cei morti, pentru rugaciunile sfintilor Tai, catre care zic si eu nevrednicul: O, fericiti servitori ai Lui Dumnezeu, nu incetati a va ruga Lui ziua si noaptea, pentru noi, nevrednicii, care pururea gresim cu atatea nenumarate pacate! Mijlociti pentru noi Darul si ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu stim a-l cere dupa cuviinta. Nu incetati a va ruga, pentru ca prin rugaciunile voastre, pacatosii sa castige iertare, saracii ajutor, intristatii mangaiere, bolnavii sanatate, cei slabi la minte intelepciune, cei tulburati liniste, cei asupriti ocrotire, si toti impreuna Darul Lui Dumnezeu spre folosul cel sufletesc, in marirea Lui Dumnezeu Celui in Treime laudat, Caruia I se cuvine cinste si inchinare in veci. Amin.

Sfantul Nectarie al Pentapolei, facatorul de minuni

   

Sfantul Nectarie al Pentapolei, facatorul de minuni, este un dar al lui Dumnezeu oferit lumii nefericite si sarmane a veacului al XX-lea. Este un mare Parinte al Bisericii in a carui persoana sunt unite sfintenia vietii, harul facerii de minuni si invatatura ortodoxa.
      S-a nascut in 1846 in Silivria, un oras din Tracia rasariteana. Urmand cursul vietii sale, il intalnim la varsta de paisprezece ani la Constantinopol, unde lucreaza si in acelasi timp isi face si studiile. Apoi la Manastirea Noua din Hios, unde a fost tuns monah (1876) si hirotonit diacon (1877), la Atena, unde si-a intregit studiile teologice (1885) si in Egipt, unde a slujit vreme de cinci ani la Pariarhia Alexandriei. Acolo a fost hirotonit preot (1886) si episcop pentru mitropolia Pentapolei (1889). Dar din pricina invidiei pe care a provocat-o lucrarea sa duhovniceasca, a fost clevetit si indepartat de la Patriarhie. S-a intors in Grecia in 1890 si a fost simplu predicator pana in 1894, cand a fost numit director al Scolii Rizarion (Liceu Teologic in Atena). In 1908, din motive de sanatate, a demisionat si s-a retras in Eghina, la Manastirea de calugarite "Sfanta Treime", pe care el insusi o intemeiase in 1904. Acolo a ramas ca duhovnic al manastirii pana la sfarsitul vietii sale (1920).
     Viata sa a fost o calatorie sfanta de saptezeci si patru de ani, plina de roadele Sfantului Duh. A postit, a privegheat, s-a rugat. Si-a supus voia sa voii Domnului si a devenit om al lui Dumnezeu, "patimind si invatand cele dumnezeiesti". A liturghisit ca un Inger, s-a rugat neincetat pana s-a ridicat de pe pamant la Cer. L-a iubit cu inflacarare pe Dumnezeu Cel in Treime si pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu. A fost un teolog insuflat de Dumnezeu si un scriitor neobosit. A predicat, a spovedit, a povatuit, s-a jertfit pentru aproapele. Milosteniile si minunile sale sunt nenumarate. Prezenta sa aduce liniste si pace in inimile tuturor. Este cu adevarat mare, pentru ca a castigat cu smerenia cele inalte. A fost arhiereu al Celui Preainalt, insa nu s-a dat inapoi nici de la a lucra in gradina, a face curatenie, a repara incaltaminte si a ajuta la lucrarile de constructie pana la batranete. A fost clevetit mult, dar a rabdat fara sa se tulbure, s-a rugat, a iertat si a multumit lui Dumnezeu pentru toate. A fost un urmator credincios al blandului si smeritului Iisus, pentru care Biserica l-a canonizat in anul 1961.
     Invataturile sale izvorasc din viata sa cuvioasa. Redam aici cateva fragmente din epistolele sale. Lucrarea de fata este o mica culegere de invataturi scurte si cuprinzatoare, care se refera la viata duhovniceasca si la nevointa pe care trebuie sa o faca crestinul.

Calea fericirii

      Nimic nu este mai de pret decat o inima curata, pentru ca o astfel de inima devine tron al lui Dumnezeu. Si ce este mai plin de slava decat tronul lui Dumnezeu ? Cu siguranta ca nimic. Dumnezeu spune despre cei cu inima curata : "Voi locui in ei si voi umbla si voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu " (II Corinteni 6,16.).
       Asadar, cine este mai fericit decat acesti oameni ? Si de ce bunuri pot sa ramana lipsiti ? Nu se gasesc toate darurile si harismele Sfantului Duh in fericitele lor suflete ? De ce mai au nevoie ? De nimic, cu adevarat, de nimic ! Pentru ca Il au in inima lor pe Insusi Dumnezeu !
      Cat se inseala oamenii care cauta fericirea departe de ei insisi, in tari straine si in calatorii, in bogatie si slava, in averi mari si placeri, in desfatari trupesti, in lux si in tot felul de desartaciuni, care se sfarsesc in amaraciune ! Ridicarea turnului fericirii in afara inimii noastre seamana cu zidirea unei cladiri pe un teren zguduit continuu de cutremure. Curand o astfel de constructie se va prabusi la pamant.
      Fratii mei ! Fericirea se afla inlauntrul vostru si fericit este omul care intelege aceasta. Cercetati-va inima si vedeti in ce stare duhovniceasca va aflati ! Nu cumva inima voastra si-a pierdut indrazneala inaintea lui Dumnezeu ? Nu cumva constiinta va mustra pentru calcarea poruncilor Lui ? Nu cumva va invinuieste pentru nedreptati, minciuni si neglijarea indatoririlor fata de Dumnezeu si fata de aproapele ? Cercetati si vedeti daca nu cumva inima voastra a fost umpluta de rautati si patimi, daca nu cumva s-a abatut pe cai nedrepte !
      Din nefericire, cel care nu are grija de inima sa, se lipseste de tot lucrul bun si cade intr-o multime de rautati. Alunga bucuria si se umple de amaraciune si de frica. Alunga dragostea si primeste ura. Alunga toate harismele si roadele Sfantului Duh pe care le-a primit la Botez si se face salasul tuturor acelor rele care il fac pe om vrednic de plans si de trei ori ticalos.
      Fratii mei! Preamilostivul Dumnezeu vrea ca noi toti sa fim fericiti, atat in viata aceasta, cat si in cealalta. Pentru aceasta a intemeiat Sfanta Sa Biserica, ca sa ne curateasca de pacat, sa ne sfinteasca, sa ne faca prieteni ai Sai, sa ne daruiasca binecuvantarile Cerului.
      Biserica sta mereu cu bratele deschise, ca sa ne primeasca. Sa alergam repede toti cei care avem constiinta impovarata. Sa alergam la Biserica, caci ea este gata sa ridice povara noastra cea grea, sa ne daruiasca indrazneala catre Dumnezeu, sa ne umple inima de bucurie si de fericire.

Sfantul Botez

      Cati In Hristos v-atI botezat, in Hristos v-ati si imbracat (Galateni 3,27. ) Ce mare adevar este exprimat in aceste cuvinte ale Apostolului Pavel !
      Crestinii botezati nu sunt imbracati in omul cel vechi, cu patimile si cu poftele sale pacatoase, ci in omul cel nou. S-au imbracat in Hristos, Care traieste acum in inimile lor. Iar cuvantul « s-au imbracat » nu se refera la un simplu vesmant exterior, ci la ceva mai profund, la ceva fiintial si de nestramutat.
      Prin credinta si prin Botez ne imbracam in Hristos si devenim fii ai lui Dumnezeu, sfinti si desavarsiti, dumnezei dupa har.
      Asadar, am aruncat dinlauntrul nostru stricaciunea si ne-am imbracat In nestricaciune. Ne-am dezbracat de omul pacatos si ne-am imbracat in omul dreptatii si al harului. Am alungat moartea si ne-am imbracat in nemurire.
       Ne-am gandit insa si la marile fagaduinte, pe care prin Botez le-am facut inaintea lui Dumnezeu? Am constientizat faptul ca suntem datori sa ne comportam ca niste fii ai lui Dumnezeu si ca frati ai Domnului nostru? Ca avem datoria sa supunem voia noastra voii lui Dumnezeu? Ca trebuie, ca fii ai Sai, sa ramanem liberi fata de pacat? Ca trebuie sa-L iubim cu toata puterea, din adancul sufletului si al inimii noastre? Ca suntem datori sa-L adoram si sa insetam dupa unirea cu El pentru totdeauna? Ne-am gandit oare ca inima noastra trebuie sa fie plina de dragoste, astfei incat aceasta sa se reverse si catre aproapele nostru? Avem constiinta ca suntem datori sa devenim sfinti, desavarsiti, chipuri ale lui Dumnezeu, fii ai Sai si mostenitori ai Imparatiei  Cerurilor?
      Pentru toate acestea avem datoria sa ne nevoim, ca sa nu ne aratam nevrednici de chemarea lui Dumnezeu si sa fim alungati de la fata Sa. Da, fratii mei, sa ne luptam cu ravna si cu lepadare de sine, ca sa biruim. Nici unul dintre noi sa nu-si piarda curajul, sa nu fie nepasator, sa nu se teama de greutatile  nevointei duhovnicesti, pentru ca Il avem ajutor pe Dumnezeu, Care ne da putere sa mergem pe calea cea grea a virtutii.

Nevointa duhovniceasca

       Scopul vietii noastre este sa devenim desavarsiti si sfinti, fii ai lui Dumnezeu si mostenitori ai Imparatiei Cerurilor. Sa luam aminte ca nu cumva de dragul vietii acesteia sa ne lipsim de cea viitoare, ca nu cumva din pricina grijilor pamantesti sa neglijam scopul vietii noastre.
    Postul, privegherea si rugaciunea, prin ele insele nu aduc roadele dorite, pentru ca ele nu sunt scopul vietii noastre, ci sunt mijloacele folosite pentru atingerea scopului.
    Impodobiti-va cu virtuti! Nevoiti-va sa alungati patimile sufletesti ! Curatiti-va inima de toata murdaria si pastrati-o curata, ca sa vina Domnul si sa Se salastuiasca inlauntrul vostru, ca sa va umple Duhul Sfant cu dumnezeiestile Sale daruri.
    Copiii mei iubiti, acestea sa fie singura voastra preocupare si grija. Acestea sa fie totdeauna scopul si dorinta voastra. Pentru acestea sa va rugati lui Dumnezeu.
    Sa Il cautati in fiecare zi pe Domnul, insa inlauntrul inimii voastre, nu in afara ei. Iar cand Il veti gasi, stati cu frica si cutremur, ca Heruvimii si Serafimii, pentru ca inima voastra s-a facut tron al lui Dumnezeu. Dar ca sa-L aflati pe Domnul, smeriti-va pana la pamant, pentru ca El se scarbeste de cei mândri, pe cand pe cei smeriti cu inima ii iubeste si ii cerceteaza.
     Daca te vei nevoi cum se cuvine, Dumnezeu te va sprijini. Prin nevointa ne vedem neputintele, lipsurile si greselile. Nevointa este oglinda starii noastre duhovnicesti. Cel ce nu se nevoieste, nu se cunoaste pe sine insusi.
     Luati aminte chiar si la greselile mici. Daca din neluare-aminte se intampla sa pacatuiti, nu deznadajduiti, ci sculati-va repede si cadeti inaintea lui Dumnezeu, Care are puterea sa va ridice.
     Avem inlauntrul nostru neputinte si patimi adanc inradacinate. Multe dintre ele sunt mostenite.Toate acestea nu pot fi alungate degraba, nici prin neliniste si intristare apasatoare, ci prin rabdare si staruinta, cu grija si luare-aminte.
    Intristarea peste masura ascunde inlauntrul ei mandria. De aceea este vatamatoare si primejdioasa si de multe ori este provocata de diavol, ca sa-l impiedice pe nevoitor in calea lui.
     Calea care duce la desavarsire este lunga. Rugati-va lui Dumnezeu sa va dea putere ! Infruntati cu rabdare caderile voastre, ridicati-va repede si nu ramaneti, precum copiii in locul in care ati cazut, plangand si tanguindu-va nemangaiati.
      Privegheati si va rugati, ca sa nu cadeti in ispita. Nu deznadajduiti daca se intampla sa cadeti iarasi in aceleasi pacate. Multe dintre ele sunt puternice, atat din pricina firii, cat si din pricina obisnuintei, insa cu trecerea timpului si prin straduinta sunt biruite. Nimic sa nu va duca la deznadejde.

Ispitele

     Ispitele sunt ingaduite ca sa ni se descopere patimile ascunse, ca sa ne luptam cu ele si sa ne tamaduim sufletele. Sunt si ele un semn al milei dumnezeiesti. Pentru aceasta, lasa-te cu incredere in mainile lui Dumnezeu si cere ajutorul Lui, ca sa te intareasca in nevointa ta. Nadejdea in Dumnezeu nu poate sfarsi niciodata in deznadejde. Ispitele aduc smerita cugetare. Dumnezeu stie cat poate rabda fiecare dintre noi si ingaduie ispitele dupa puterea noastra. Insa trebuie ca si noi sa fim cu luare-aminte, ca sa nu intram singuri in ispita.
     Incredintati-va lui Dumnezeu cel bun, Cel tare, Cel viu si El va va povatui la odihna. Dupa incercari urmeaza bucuria duhovniceasca. Domnul ia aminte la cei ce rabda incercarile si intristarile pentru dragostea Sa. Asadar, nu va imputinati  cu sufletul si nu va temeti.
     Nu vreau sa va intristati si sa va tulburati pentru cele ce se intampla impotriva vointei voastre, oricat de indreptatita ar fi ea. O asemenea intristare arata existenta egoismului. Luati aminte la egoism, care se ascunde sub lucruri indreptatite. Luati aminte si la intristarea neasteptata, care ia nastere dintr-o mustrare dreapta. Intristarea peste masura este de la vrajmasul. Una singura este adevarata intristare, cea care ne cuprinde atunci cand cunoastem bine starea nenorocita a sufletului nostru. Toate celelalte intristari nu au nici o legatura cu Harul lui Dumnezeu.
    Ingrijiti-va sa paziti In inima voastra bucuria Sfantului Duh si sa nu ingaduiti  vicleanului sa-si verse otrava sa. Luati aminte! Luati aminte ca nu cumva raiul pe care il aveti inlauntrul vostru sa se prefaca in iad.

Rugaciunea

      Principala lucrare a omului este rugaciunea. Omul a fost zidit ca sa-L laude pe Dumnezeu. Aceasta este lucrarea care i se potriveste. Numai aceasta explica esenta sa duhovniceasca. Numai ea indreptateste locul aparte pe care il ocupa In cadrul zidirii. Omul a fost zidit ca sa-L slaveasca pe Dumnezeu si sa fie partas al dumnezeiestii Sale bunatati si fericiri.
      Fiind chip al lui Dumnezeu, inseteaza dupa El si se straduieste sa se inalte spre El. Prin rugaciune si cantare de lauda omul simte bucurie. Duhul sau se veseleste si inima lui salta. Cu cat se roaga mal mult, cu atat sufletul sau se goleste de dorintele lumesti si se umple de bunatatile ceresti. Si pe masura ce se desparte de cele pamantesti si de placerile vietii, se umple de bucurie cereasca. Cercarea si experienta ne incredinteazã de adevarul acesta.
      Lui Dumnezeu ii sunt bineplacute acele rugaciuni care se aduc asa cum se cuvine, adica avand simtamantul nedesavarsirii si al nevredniciei noastre. Ca sa existe insa un asemenea simtamant, trebuie sa ne lepadam cu desavarsire de eul nostru cel rau si sa implinim poruncile lui Dumnezeu. Este nevoie de smerenie si de lucrare duhovniceasca fara incetare.
      Incredintati lui Dumnezeu toate grijile voastre. El va poarta de grija. Nu fiti  mici la suflet si nu va tulburati. Acela care cerceteaza adancurile ascunse ale sufletului omenesc, cunoaste si dorintele noastre si are puterea sa le implineasca asa cum stie El. Voi numai rugati-va Lui si nu va pierdeti curajul. Nu socotiti ca, deoarece dorinta voastra este sfanta, aveti dreptul sa va plangeti atunci cand rugaciunile voastre nu sunt ascultate. Dumnezeu va implineste dorintele intr-un mod pe care nu-l cunoasteti. Asadar, linistiti-va si chemati pe Domnul !
      Rugaciunile si cererile prin ele insele nu ne duc la desavarsire, ci Domnul este Cel care ne desavarseste. El vine si Se salastuieste inlauntrul nostru cand implinim poruncile Lui. Si una dintre primele porunci este ca in viata noastra sa se faca nu voia noastra, ci voia lui Dumnezeu. Si sa se faca intocmai asa cum se face in Cer de catre Ingeri, ca sa putem si noi sa spunem:  » Doamne, nu cum vreau eu, ci cum vrei Tu. Faca-se voia Ta, precum in Cer asa si pe pamant! ». Asadar, daca nu-L avem pe Hristos inlauntrul nostru, rugaciunile si cererile noastre ne duc la inselare.

Pacea

      Pacea este un dar dumnezeiesc, care se da cu imbelsugare celor care se impaca cu Dumnezeu si implinesc dumnezeiestile Sale porunci.
      Pacea este lumina si de aceea fuge de pacat, care este intuneric. Un pacatos nu are pace niciodata.
      Nevoiti-va impotriva pacatului si nu va tulburati cand se starnesc patimile inlauntrul vostru, caci atunci cand in lupta impotriva lor biruiti, ridicarea patimilor vi se face pricina de pace si bucurie.
      Cautati pacea cu totii si sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul. (Evrei 12.14.)
      Pacea si sfintenia sunt doua conditii necesare pentru cel ce inseteaza sa vada fata lul Dumnezeu. Pacea este temelia pe care se sprijina sfintenia.
      Sfintenia nu ramane intr-o inima tulburata si manioasa. Mania, cand ramane mult timp in suflet, duce la dusmanie si ura impotriva aproapelui. Din aceasta pricina trebuie sa ne impacam indata cu fratele nostru, ca sa nu ne lipsim de Harul lui Dumnezeu care ne sfinteste inima.
      Cel ce este in pace cu sine insusi este in pace si cu aproapele sau si cu Dumnezeu. Un astfel de om este sfintit, pentru ca Insusi Dumnezeu locuieste inlauntrul sau.

Dragostea

      Cautati dragostea. Cereti in fiecare zi de la Dumnezeu dragostea. Impreuna cu dragostea vine tot binele si vin toate virtutile. Iubiti, ca si voi sa fiti iubiti de ceilalti. Dati-I lui Dumnezeu toata inima voastra, ca sa ramaneti in dragoste. « Cel ce ramane In iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane intru el » ( I Ioan 4.16).
      Aveti datoria sa fiti cu multa luare-aminte la relatiile dintre voi, sa va cinstiti unul pe altul ca niste chipuri sfinte, ca icoane ale lui Dumnezeu. Sa nu cautati niciodata la trup si la frumusetea lui, ci la suflet. Luati aminte la simtamantul dragostei, caci atunci cand inima nu este incalzita de rugaciune curata, dragostea este in primejdie de a deveni trupeasca si nefireasca, este in primejdie sa intunece mintea si sa arda inima.
      Trebuie sa cercetam in fiecare zi daca nu cumva dragostea noastra nu izvoraste din plinatatea dragostei noastre pentru Hristos. Cel care privegheaza ca sa-si pastreze curata dragostea, va fi pazit de cursele vicleanului, care incearca incet-incet sa prefaca dragostea crestineasca in dragoste lumeasca.

Discernamantul

      Va sfatuiesc sa aveti in toate discernamant si intelepciune. Feriti-va de extreme. Nevointa trebuie sa se faca cu masura. Cel ce nu are virtuti mari si se nevoieste asemenea celor desavarsiti, vrand sa traiasca cu asprime, precum Sfintii Asceti, se primejduieste sa fie luat in stapanire de mandrie si sa cada. Pentru aceasta, umblati cu discernamant si nu va irositi timpul prin osteneli fara masura. Amintiti-va ca nevointa trupeasca este un simplu ajutor dat sufletului, ca sa ajunga la desavarsire. Pentru a ajunge la desavarsire este nevoie mai ales de nevointa sufletului.
      Nu intindeti coarda peste masura. Sa stiti ca nu puteti sa-L zoriti pe Dumnezeu sa va dea darurile Sale. Da atunci cand vrea El. Tot ceea ce primim este un dar al milostivirii lui Dumnezeu.
      Nu cautati sã ajunge la masuri inalte prin nevointe mari, fara sa aveti virtuti, pentru ca va primejduiti sa cadeti in inselare din pricina mandriei si indraznelii. Cel care vrea harisme si stari duhovnicesti inalte, fiind inca impovarat de patimi, ca un fara de minte si mandru, cade in inselare. Mai inainte de toate trebuie sa se nevoiasca pentru curatirea sa. Dumnezeiescul Har daruieste harismele, ca o rasplata, celor care s-au curatit de patimi. Ii cerceteaza fara zgomot si in ceasul cand nici nu se gandesc.

Mandria

       Mandria mintii este mandria satanica, care Il tagaduieste pe Dumnezeu si Il huleste pe Sfantul Duh. Din aceasta pricina se si vindeca foarte greu. Este un intuneric adanc, care impiedica ochii sufletului sa vada lumina care se afla inlauntrul sau si care duce la Dumnezeu, la smerenie, la dorirea binelui.
       Mandria inimii insa nu este rod al mandriei dracesti, ci ia nastere din diferitele stari si intamplari: bogatie, slava, cinstire, daruri sufletesti si trupesti (inteligenta, frumusete, putere, indemanare si altele). Toate acestea ii fac pe oamenii lipsiti de minte sa devina trufasi, infumurati, insa fara sa ajunga atei. Acestia de multe ori sunt miluiti de Dumnezeu, inteleptiti si indreptati. Inima lor se smereste, inceteaza sa mai caute slava desarta si astfel se tamaduiesc.
      Lucrarea duhovniceasca care sa va preocupe sa fie cercetarea inimii voastre. Nu cumva se cuibareste in ea, ca un sarpe veninos, mandria, patima care da nastere multor rele, care omoara virtutile si invenineazã totul ? Trebuie totdeauna sa fiti cu luare-aminte fata de aceasta rautate luciferica.
      Cred ca nu gresesc daca spun ca toata preocuparea noastra duhovniceasca consta in descoperirea si nimicirea mandriei si a odraslelor ei. Daca ne izbavim de ea si se salastuieste in inima noastra smerita cugetare, atunci le avem pe toate, caci acolo unde se afla adevarata smerenie, se afla adunate si toate celelalte virtuti care ne inalta pana la Dumnezeu.

Nobletea duhovniceasca

      Crestinii au datoria, dupa porunca Domnulul, sa devina sfinti si desavarsiti. Desavarsirea si sfintenia se intiparesc adanc mai intai in sufletul crestinului, iar de acolo isi pun pecetea asupra gandurilor, dorintelor, cuvintelor si faptelor sale. Astfel Harul lui Dumnezeu, care se afla in suflet, se manifesta si in purtarea exterioara.
      Crestinul este dator sa se poarte fata de toti cu noblete. Din cuvintele si faptele sale sa se raspandeasca Harul lui Dumnezeu, care salastuieste in sufletul sau, astfel incat sa se faca aratata viata sa sfanta si sa fie slavit Numele lui Dumnezeu.
      Cel care este masurat in cuvinte, este masurat si in fapte. Cel care isi cerceteaza cuvintele pe care urmeaza sa le spuna, isi cerceteaza si faptele pe care urmeaza sa le savarseasca si niciodata nu va trece peste hotarul bunei si virtuoasei purtari.
      Cuvintele insuflate de Har ale crestinului au intotdeauna delicatete si noblete. Acestea sunt cele care dau nastere dragostei si aduc pace si bucurie. Dimpotriva, vorbirea in desert naste ura, vrajmasii, suparari, certuri, tulburari si razboaie.
       Asadar, totdeauna sa avem noblete. Niciodata sa nu iasa din gura noastra cuvantul rau, cuvant care nu este dres cu Harul lui Dumnezeu, ci totdeauna cuvinte bune care vadesc nobletea cea intru Hristos si starea noastra sufleteasca buna.

Doxologie

       Crestinul este dator sa-L slaveasca pe Dumnezeu, atat cu trupul, cat si cu sufletul sau. De altfel amandoua apartin lui Dumnezeu si prin urmare nu are dreptul sa le necinsteasca si sa le strice, ci sa le pastreze sfinte si sa se foloseasca de ele cu multa recunostinta.
       Cel ce isi arninte ca trupul si sufletul sau apartin lui Dumnezeu, se poarta fata de ele cu evlavie si cu frica sfanta, pastrandu-le curate de toata intinaciunea, petrecand intr-o continua comuniune cu Acela Care le sfinteste si le intareste.
       Omul Il slaveste pe Dumnezeu cu trupul si cu sufletul sau mai intai atunci cand isi aminteste ca a fost sfintit de Dumnezeu si s-a unit cu El, iar apoi cand isi uneste voia sa cu voia lui Dumnezeu, astfel incat sa implineasca totdeauna voia Lui cea buna si desavarsita. Un astfel de om nu traieste pentru sine insusi,  ci pentru Dumnezeu. Lucreaza pe pamant pentru Imparatia lui Dumnezeu. Il slaveste in toate pe Dumnezeu, in cuvinte si in fapte. Faptele sale, care sunt savarsite spre binele aproapelui, sunt prilej de slavire a numelui lui Dumnezeu. Viata sa straluceste de lumina dumnezeiasca si se face astfel povatuitor catre Dumnezeu pentru cei care inca nu L-au cunoscut.

Acatistul Sfântului Nectarie timp de 40 de zile =Nectarie Taumaturgul - Sfant Ierarh este praznuit pe 9 noiembrie.

 

Viața Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina

• • 

    Viața Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina

    Viața Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina

Trăind ca un înger în trup și iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul și milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulți la Hristos, revărsând în jurul lui pacea, bucuria și lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia și odihnea pe toți care veneau la chilia lui.

Acest sfânt, unul dintre cei mai noi sfinți canonizați de Biserica Greciei în acest secol, s-a născut în anul 1846, în Selivria Traciei, din Părinți săraci, dar foarte evlavioși. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasă educație creștinească. După primii ani de școală, Anastasie este trimis să învețe carte la Constantinopol, unde studiază teologia și scrierile Sfinților Părinți. Aici sufletul său începe să-L descopere pe Hristos în inima sa prin rugăciune, prin citirea cărților sfinte și prin cugetarea la cele dumnezeiești.

La vârsta de douăzeci de ani, tânărul Anastasie se stabilește în insula Hios, povățuit de Duhul Sfânt, unde predă religia la o școală de copii. Apoi, fiind chemat de Hristos, intră în nevoința monahală în vestita chinovie, numită „Noua Mănăstire”, primind tunderea monahicească la șapte noiembrie 1876, sub numele de Lazăr. Mai târziu, la tunderea în marele și îngerescul chip al schimniciei, avea să primească numele de Nectarie, pe care l-a purtat toată viața.

După ce termină studiile teologice la Atena, în anul 1885, Nectarie a fost luat de patriarhul Sofronie ca ucenic la Alexandria, fiind hirotonit preot și apoi mitropolit de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia superioară. Mai mulți ani evlaviosul mitropolit a slujit ca secretar al Patriarhiei, predicator la biserica Sfântul Nicolae din capitala Egiptului, devenind un iscusit slujitor și povățuitor de suflete, fiind dăruit de Dumnezeu cu multă răbdare, smerenie și blândețe. De aceea era mult căutat de credincioși și iubit de toți.

Văzând diavolul că nu-l poate birui cu mândria și iubirea de sine a încercat să-l lovească pe fericitul ierarh Nectarie cu altă armă tot așa de periculoasă, adică cu invidia și gelozia din partea celorlalți ierarhi și slujitori ai Bisericii de Alexandria, vorbindu-l de rău către patriarh, cum că dorește să-i ia locul. Aceasta a tulburat pe toți și a făcut să fie eliberat din cinstea arhierească în care se afla.

Cerându-și iertare de la toți, a dat slavă lui Dumnezeu căci și cu dânsul s-a împlinit cuvântul Mântuitorului, Care zice: Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea (Matei 5,11). Apoi s-a retras la Atena, în anul 1891, sărac, defăimat de ai săi și nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu și în rugăciunele Maicii Domnului.

Aici a fost câțiva ani predicator, profesor și director al unei școli teologice pentru preoți, până în anul 1894, reușind să formeze duhovnicește mulți tineri iubitori de Hristos, pe care îi hrănea cu cuvintele Sfintei Evanghelii și cu scrierile Sfinților Părinți. Apoi făcea slujbe misionare în parohiile din jurul Atenei.

În taina inimii sale, fericitul ierarh Nectarie era un adevărat isihast și un mare lucrător al rugăciunii lui Iisus, care îi dădea multă pace, bucurie, blândețe și îndelungă răbdare. Cu aceste arme el biruia neîncetat pe diavoli, creștea duhovnicește pe cei din jurul său și avea întotdeauna pace și bucurie în Hristos, nebăgând în seamă defăimarea și osândirea celor din jurul său.

Dorind la bătrânețe să se retragă la mai multă liniște, a construit între anii 1904-1907, cu ajutorul multor credincioși și ucenici, o frumoasă mănăstire de călugărițe în insula Eghina din apropiere, rânduind aici viață desăvârșită de obște, după tradiția Sfinților Părinți. Apoi se retrage definitiv în această mănăstire și duce o viață înaltă de smerenie și slujire, de dăruire totală și rugăciune neadormită, arzând cu duhul pentru Hristos, Mântuitorul lumii și pentru toți care veneau și îi cereau binecuvântare, rugăciune și cuvânt de folos sufletesc.

Pentru viața sa înaltă, Dumnezeu l-a învrednicit pe Cuviosul Nectarie de harul Duhului Sfânt. Pentru aceasta mulți bolnavi și săraci alergau la biserica mănăstirii din Eghina și cereau ajutorul lui. Mai ales după primul război mondial, numeroși săraci și bolnavi, lipsiți de orice ajutor, veneau la el ca la părintele lor sufletesc. Iar Sfântul Nectarie a dat poruncă maicilor ce se nevoiau în mănăstirea sa să împartă la cei lipsiți orice fel de alimente și să nu păstreze nimic pentru ele, căci Dumnezeu, prin mila Sa, îi hrănea și pe unii și pe alții. Dar și cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni.

Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie a venit ploaie din belșug și au rodit țarinile, încât toți s-au îndestulat de hrană. De aceea, toți - mireni și călugări, săraci și bogați -, cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe păstor și un vas ales al Duhului Sfânt și urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul pentru toți, căci putea toate prin Hristos, Care locuia în el. Apoi era foarte smerit și blând și nu căuta cinste de la nimeni. Iar în timpul liber lucra la grădina mănăstirii, îmbrăcat într-o haină simplă, încât toți se foloseau de tăcerea și smerenia lui.

Pe lângă multele sale ocupații duhovnicești, Sfântul Nectarie a scris și a redactat mai multe scrieri teologice de morală și de istorie a Bisericii, întărind tradiția Sfinților Părinți în patria sa, împotriva influiențelor occidentale care asaltau țările ortodoxe.

Pentru toate acestea, diavolul a ridicat asupra Sfântului Nectarie numeroase ispite, căutând să-l biruiască. Astfel, numeroși slujitori și ierarhi ai Bisericii din Grecia s-au ridicat cu invidie asupra fericitului, făcându-i multe ispite. Dar Dumnezeu îl izbăvea din toate necazurile.

Trăind ca un înger în trup, și iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul și milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulți la Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria și lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia și odihnea pe toți care veneau la chilia lui. Din această cauză, diavolul, nerăbdînd nevoința lui, până la sfârșitul vieții sale a ridicat împotriva Sfântului multe calomnii și vorbe rele din partea multor clerici și ierarhi greci, care, din cauza invidiei, îl cleveteau și îl acuzau, atât pe el, cât și mănăstirea lui. Dar fericitul Nectarie le răbda pe toate, în numele lui Hristos, Care locuia în inima sa.

Simțindu-și sfârșitul aproape, pe când făcea un pelerinaj cu icoana Maicii Domnului în insula Eghina, Sfântul Nectarie a descoperit ucenicilor săi că în curând va pleca la Hristos. Apoi, îmbolnăvindu-se, a fost dus la un spital din Atena. Dar el răbda cu tărie toată boala și ispita, așteptând cu bucurie ceasul ieșirii sale din această viață.

După aproape două luni de suferință, Sfântul Nectarie și-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la opt noiembrie, 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieți, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata sfinților lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduiala în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credință la ajutorul lui.

Trecând mai bine de douăzeci de ani, trupul său s-a aflat în mormânt întreg și nestricat, răspândind multă mireasmă. La trei septembrie 1953, sfintele sale moaște au fost scoase din mormânt și așezate în biserica mănăstirii din Eghina, pentru cinstire și binecuvântare. Iar în anul 1961, Sinodul Bisericii din Grecia, văzând numeroasele minuni care se făceau la moaștele sale, l-au declarat sfânt, cu zi de prăznuire la nouă noiembrie, devenind astfel cel mai venerat sfânt din această binecuvântată țară ortodoxă. Zilnic credincioșii se închină la moaștele Sfântului Nectarie și la mormântul său, făcând din mănăstirea sa din insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj din toată Grecia.

Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.

Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghi­na

Condac 1:

Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați după împărăția cea cerească, să îi aducem laude iubitorului nostru ocro­titor, Sfântul Ierarh Nectarie. Și, mulțumindu-i pentru nemăsurata sa dragoste față de noi, să-i cântăm într-un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Icos 1:

Om purtător al bucuriilor celor cerești, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viață neprihănită petrecând, drept, cuvios și de Dumnezeu insuflat, întru toate dăruit; pentru aceasta și de la noi auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalță cei credincioși;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiți cei dușmănoși;
Bucură-te, vas aurit al înțelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaș al sfințeniei și al lucrării cerești;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăți îngerești;
Bucură-te, cel care cu adevărat Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinței răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor cucernic al harului;
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veselește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 2:

Înțelepciune având, încă din tinerețe, de raza cea dumnezeiască sufletul ți-a fost luminat și strălucirii poruncilor celor sfinte ai urmat, Sfinte Ierarhe Nectarie. De aceea, în virtuți înaintând, de mic copil ai cântat lui Hristos: Aliluia!

Icos 2:

Mergând în orașul Sfântului Constantin, ai avut frica de Dumnezeu ca îndrumător și cercetarea celor sfinte ca apă­rător. De aceea, hrănindu-te din înțelepciunea cea dumnezeiască, pe cei pe care cu cuvântul tău i-ai umplut de bucurie sfântă îi auzi cântând unele ca acestea:
Bucură-te, viță a veșniciei;
Bucură-te, nectar al ambroziei;
Bucură-te, că de Mântuitorul ne-ai fost trimis vindecător luminat;
Bucură-te, că părinților celor din vechime ai urmat;
Bucură-te, piatra cea nouă a zidirii cugetătoare;
Bucură-te, cunună nou împletită, a Bisericii dreptmăritoare;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un trandafir proaspăt înflorit;
Bucură-te, cel ce de Dumnezeu ai fost dăruit;
Bucură-te, steaua cea nouă a credinței poporului;
Bucură-te, cel ce strălucești în slava Creatorului;
Bucură-te, bunule chivernisitor al poruncilor cerești;
Bucură-te, chip al slăvitelor virtuți îngerești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 3:

Slăvita înțelepciune ai căutat-o și ți-ai dorit-o din tinerețile tale, și pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi fierbinți ca să te împodobească cu înalta ei frumusețe. Pentru aceea, Sfinte Nectarie, cu credință și plecăciune cânți către Domnul: Aliluia!

Icos 3:

S-a bucurat sufletul tău, ca oarecând al marilor Părinți Vasile și Grigorie, mergând la Atena să dobândești învățătura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al luminii celei cerești;
Bucură-te, vlăstar al evlaviei celei îngerești;
Bucură-te, cel ce ai fugit de amăgirile cele lumești;
Bucură-te, că cele îndumnezeitoare n-ai încetat să dorești;
Bucură-te, minte purtătoare de Dumnezeu, plină de înțelesuri dumnezeiești;
Bucură-te, cărbune al Sfântului Duh, foc aprins al cugetării creștine;
Bucură-te, cel ce viață fără de pată ai trăit;
Bucură-te, cel ce înșelăciunea lui Veliar ai zdrobit;
Bucură-te, cel ce iubirii lui Hristos ți-ai deschis ușa sufletului;
Bucură-te, cel în care a înflorit săvârșirea binelui;
Bucură-te, sprijinul cel tare al celor credincioși;
Bucură-te, săgeată de mult plâns pentru cei dușmănoși;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 4:

Având în tine râvna cea dumnezeiască a Cuvioșilor Părinți, fără încetare ți-ai dorit viața cea îngerească. De aceea, în Hios, cu bucurie ai intrat în îngerescul cin monahal și pe vrăjmașul l-ai lăsat păgubit, cântând Domnului neîncetat: Aliluia!

Icos 4:

Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălțime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea, degrabă a liniștit apele mării și furtuna a potolit. Văzând acestea, cei ce au fost salvați prin rugăciunile tale, cu mulțumire și credință îți cântă unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu ne-ai fost trimis vindecător;
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor;
Bucură-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;
Bucură-te, că în ceata Sfinților ai intrat;
Bucură-te, vas neprețuit al darurilor cerești;
Bucură-te, grădină înflorită a fericitelor virtuți îngerești;
Bucură-te, cel ce furtuna mării o liniștești;
Bucură-te, că strigătul hulitorilor îl potolești;
Bucură-te, noule ales al lui Hristos;
Bucură-te, al virtuților grădinar cuvios;
Bucură-te, iubitorule de viață duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai fost răsplătit cu bucuria cerească;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 5:

Sfânt Ierarh te-ai arătat, în aceste vremuri de pe urmă, vrednic de cinstire ca oarecând sfinții cei de demult. Căci în același chip ca și ei viața ți-ai petrecut și slăvite minuni ai săvârșit, izbăvindu-i din toate necazurile pe cei care cântă: Aliluia!

Icos 5:

Arhiereu înțelept, ales de Dumnezeu te-ai arătat cu adevărat în țara Egiptului, păstor luminat al Pentapolisului, aler­gând, ca oarecând marele Pavel, spre viața în Hristos. De aceea, și cei credincioși, cunoscând virtuțile tale, cu glas de bucurie cântă unele ca acestea:
Bucură-te, a cetății mărire;
Bucură-te, a evlaviei fire;
Bucură-te, cel asemenea cuvioșilor pustiei;
Bucură-te, podoaba cea nouă a preoției;
Bucură-te, vas al blândeții și tezaur al iubirii;
Bucură-te, dătător al păcii și izvorâtor al milei;
Bucură-te, că Bisericii te-ai arătat strălucitor;
Bucură-te, că celor cuvioși te arăți îndrumător;
Bucură-te, chip al trăirii celei neprihănite;
Bucură-te, candelă a îndumnezeirii primite;
Bucură-te, arhiereu desăvârșit, care celor înalte slujești;
Bucură-te, cuvântător neîntrecut al celor dumnezeiești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 6:

Văzut-au creștinii din toată Biserica Egiptului că ești un adevărat propovăduitor al Evangheliei. Pentru aceea, mulțimea credincioșilor, ce ascultau cuvântul învățăturii tale, gândeau că au dobândit un nou Părinte Sfânt, care cu putere învață. Și împreună cu tine nu încetau să cânte Domnului: Aliluia!

Icos 6:

Strălucit-ai și în pământul elen, asemenea unui nou apostol, luminând inimile credincioșilor cu focul sfintelor învă­țături și cu razele vieții tale, Sfinte Nectarie. Pentru aceasta, luminați fiind și noi de strălucirea ta, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, luminător al Bisericii Domnului;
Bucură-te, trâmbița cea tare a adevărului;
Bucură-te, cel ce ai avut râvna Apostolilor;
Bucură-te, izvor al harului și al vindecărilor;
Bucură-te, orator îndumnezeit al cuvintelor vieții;
Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înțelept al cetății;
Bucură-te, cel ce cureți sufletele de robia patimilor;
Bucură-te, că potolești pornirile cele rele ale inimilor;
Bucură-te, mare învățător al credincioșilor;
Bucură-te, ascet tare, lui Hristos următor;
Bucură-te, că mulți creștini ai îndrumat;
Bucură-te, că sufletele, spre Hristos le-ai îndreptat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 7:

Mare între Ierarhi și înțelept între învățători, dar și smerit ascet al lui Hristos n-ai încetat a fi, Sfinte Ierarhe Nectarie. De aceea, părinte duhovnicesc al celor ce se pregăteau pentru slujirea preoțească ai fost chemat. Cu ei împreună, te slăvim și cântăm: Aliluia!

Icos 7:

Nectar al dreptății și fruct de viață sfântă, căii dumnezeiești ai urmat și norului duhovnicesc, iar pe noi, cei aflați la vremuri de strâmtoare, neîncetat ne-ai izbăvit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucură, când îți cântă ție unele ca acestea:
Bucură-te, cărare a bucuriei;
Bucură-te, adiere a veșniciei;
Bucură-te, cel ce izvorăști apele harului;
Bucură-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;
Bucură-te, primăvara sfințeniei, ce alungi iarna din gând;
Bucură-te, strălucire ce luminezi întunericul cel adânc;
Bucură-te, cel ce încurci gândurile celor păcătoși;
Bucură-te, cel ce bucuri inimile celor credincioși;
Bucură-te, sprijin al dreptmăritorilor;
Bucură-te, nimicitor al ereziilor;
Bucură-te, căderea defăimătorilor;
Bucură-te, vindecător al bolnavilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 8:

Străine minuni, Părinte, izvorăsc din mila ta cea mare și îi ridică pe cei aflați în dureri. De aceea, și la sfânta ta mănăstire, fără încetare sosește mulțime de lume, cerând vindecarea și izbăvirea de boli, cântând neîncetat: Aliluia!

Icos 8:

Liman izbăvitor, în insula Eghina, este mănăstirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus duhovnicește spre mântuire și le-ai îndreptat cu înțelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neîncetat se vor ruga, către tine zicând:
Bucură-te, a minții sfântă lucrare;
Bucură-te, ocean de răbdare;
Bucură-te, chip viu al smereniei;
Bucură-te, tezaur sfânt al curăției;
Bucură-te, candelă a nevinovăției și chivot al nepătimirii;
Bucură-te, locaș al virtuților și chivot al cumpătării;
Bucură-te, că spre Dumnezeu călăuzești mănăstirea ta;
Bucură-te, că toată puterea și râvna ți-ai pus pentru ea;
Bucură-te, al Eghinei strălucit veghetor;
Bucură-te, că îndată credincioșilor le dai ajutor;
Bucură-te, că pe mulți din primejdii i-ai salvat;
Bucură-te, că pe amăgitorul în prăpastia cea adâncă l-ai aruncat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 9:

Pline de har sfânt și de bună mireasmă duhovnicească sunt Sfintele tale Moaște. Mirul ce izvorăște din ele bine înmiresmează, nu doar sfânta ta mănăstire, ci și întreaga insulă a Eghinei, sfințindu-i pe aceia care nu încetează a cânta: Aliluia!

Icos 9:

Sfintele tale Moaște sunt izvorâtoare de har și de bogate daruri cerești. Mulțime de bolnavi sunt vindecați și cei slăbănogi îndreptați. De aceea și noi, împreună cu dânșii, cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, scăldătoarea vindecărilor;
Bucură-te, dezlegarea suferințelor;
Bucură-te, cel ce degrabă alergi în ajutor;
Bucură-te, că în vis sau în chip tainic te arăți tuturor;
Bucură-te, fântână ce părintească iubire izvorăști;
Bucură-te, liman al bucuriei sufletești;
Bucură-te, că de îngrozitorul cancer pe mulți i-ai vindecat;
Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat;
Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat;
Bucură-te, că în chip minunat pe credincioși i-ai ajutat;
Bucură-te, podoaba de mult preț a ierarhilor;
Bucură-te, cel ce luminezi mintea neștiutorilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 10:

Ajutor și acoperitor te numesc toți credincioșii care s-au îndulcit de hrana binefacerilor tale. Căci, dintre cei ce te-au chemat cu credință, nici unul nu a rămas nemângâiat prin harul tău. De aceea, toți cu bucurie cântă: Aliluia!

Icos 10:

Vestea minunilor tale s-a răspândit pretutindeni, purtătorule de Dumnezeu. Iar tu, și celor de departe degrabă le-ai venit în ajutor, salvându-i de primejdii și de necazuri. De aceea, către tine aleargă zicând:
Bucură-te, că Mare ai fost numit între Părinți;
Bucură-te, că loc de cinste ai între sfinți;
Bucură-te, că la fel cu cei de demult ești lăudat;
Bucură-te, că între Sfinții Părinți ai fost încununat;
Bucură-te, triumf al credinței, zid de apărare al creștinilor;
Bucură-te, izvor al harului, rușinarea necredincioșilor;
Bucură-te, cel ce ne descoperi slava adevărului;
Bucură-te, cel ce amuțești gura păcătoșilor;
Bucură-te, bucuria și puterea credincioșilor;
Bucură-te, sprijinul și întărirea sufletelor noastre;
Bucură-te, cel prin care Hristos se slăvește;
Bucură-te, cel prin care diavolul se stârpește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 11:

Cântări de mulțumire nenumărate îți înălțăm ție, Sfinte, noi cei ocrotiți sub acoperământul tău. Căci, în toate ne­cazurile noastre, degrabă ai venit să ne alungi tristețea. De aceea, cu ajutorul tău, Îl slăvim pe Hristos cântând: Aliluia!

Icos 11:

Ai ars zelul demonilor, cu flăcările minunilor tale și cu osârdie ai venit în ajutorul credincioșilor. În suferințe grele, le-ai stins durerea și de mulțime mare de boli i-ai vindecat. Pentru aceea, cu evlavie rostesc unele ca acestea:
Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;
Bucură-te, spaima demonilor;
Bucură-te, că pe cei chinuiți de friguri i-ai vindecat;
Bucură-te, că pe slăbănogi i-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce cu apă ai umplut fântâna secată;
Bucură-te, că ai binecuvântat Eghina, prin rugăciune neîncetată;
Bucură-te, că prin tine, mila lui Dumnezeu se arată;
Bucură-te, cel ce seceta ai oprit și ai dat ploaie bogată;
Bucură-te, izvorul harului nesecat;
Bucură-te, stea care pe toți i-ai luminat;
Bucură-te, cel ce al mănăstirii iscusit duhovnic te-ai arătat;
Bucură-te, că de la monahii imne de laudă auzi neîncetat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 12:

Harul Mângâietorului cu bogăție se re­varsă prin sfintele tale Moaște și, asemenea unui izvor nesecat, adapă su­fletele chinuite și vindecă bolile trupești ale celor ce cântă ne­în­cetat către Domnul: Aliluia!

Icos 12:

Cântând împreună cu cetele cele îngerești imnul Treimii Celei Întreit Sfinte, privește dintru înălțime și spre noi, păcătoșii, și cu milostivirea ta cea mare, nu înceta să ne ajuți pe cei ce cu credință cântăm către tine unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al Silivriei;
Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, mândria Eghinei;
Bucură-te, păzitorul Eladei;
Bucură-te, chip și model de cucernic ierarh;
Bucură-te, pavăză și scăpare pentru orice monah;
Bucură-te, luceafărul cel nou al Bisericii;
Bucură-te, darul prin care se întăresc cei cucernici;
Bucură-te, cel prin care patimile se curățesc;
Bucură-te, că oamenii prin tine pe Dumnezeu Îl slăvesc;
Bucură-te, apărător neobosit al credincioșilor;
Bucură-te, grabnic mijlocitor către Creator;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 13:

O, preabunule părinte, luminător al ortodocșilor, ierarhule al lui Hristos, Sfinte Nectarie! Stând în fața Tronului lui Dum­nezeu, roagă-te neîncetat, pentru iertarea păcatelor noastre și pentru întoarcerea noastră spre înfierea harului. Căci neîncetat către Mântuitorul cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi: Om purtător al bucuriilor celor cerești...

Icos 1:

Om purtător al bucuriilor celor cerești, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viață neprihănită petrecând, drept, cuvios și de Dumnezeu insuflat, întru toate dăruit; pentru aceasta și de la noi auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalță cei credincioși;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiți cei dușmănoși;
Bucură-te, vas aurit al înțelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaș al sfințeniei și al lucrării cerești;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăți îngerești;
Bucură-te, cel care cu adevărat Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinței răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor cucernic al harului;
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăvește;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veselește;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni.

Condac 1:

Veniți, ucenicilor ai lui Hristos, care însetați după împărăția cea cerească, să îi aducem laude iubitorului nostru ocro­titor, Sfântul Ierarh Nectarie. Și, mulțumindu-i pentru nemăsurata sa dragoste față de noi, să-i cântăm într-un glas: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni!

Rugăciune către Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina

O, preasfinte și întru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, primește această puțină rugăciune de la noi, nevrednicii robii tăi, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scăpând și către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinți ne rugăm ție: vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia și ticăloșia noastră. Vezi rănile sufletelor și ale trupurilor noastre. Ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, grăbește de ne ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și ne sprijinește pe noi, robii tăi. Ia aminte la suspinele noastre și nu ne trece cu vederea pe noi, ticăloșii și scârbiții, că știm, sfinte al lui Dumnezeu, că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare cine a năzuit la ajutorul tău și cu credință ți s-a rugat nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine, în dureri fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai ușurat suferința?

Minunile și ajutorul tău ne-au făcut și pe noi, ticăloșii și scârbiții, să te chemăm să ne vii în ajutor. Știm, o, alesule ierarh, de mulțimea tămăduirilor pe care le-ai făcut, nou doctor fără-de-arginți arătându-te. Nu cunoaștem nici sufe­rință și nici durere pe care să nu le poți alina.

Nu cunoaștem nici o boală căreia tu să nu îi poți aduce tămăduire, dar mai mult decât atât, nu numai că ai tămăduit boli despre care doctorii ziceau că nu pot fi tămăduite, ci și pe mulți bolnavi i-ai ajutat să se întărească în credință și în răbdare, și să ia plată de la Dumnezeu pentru osteneala lor.

Îngenunchind, ne rugăm ție, Sfinte Ierarhe Nectarie, ca să te rogi pentru noi lui Hristos, Cel Ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice, ci te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri.

Către Acela roagă-te, ca să fim și noi ajutați și miluiți cu rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăviți, ca să binecuvântăm pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 https://basilica.ro/wp-content/uploads/2020/03/Viata-si-Acatistul-Sfantului-Nectarie.pdf https://basilica.ro/wp-content/uploads/2020/03/Viata-si-Acatistul-Sfantului-Nectarie.pdf

 

 

 

Acest paraclis se face la intristarea sufletului si la vreme de nevoi si de grija

            Dupa ce preotul da binecuvântarea zicem Psalmul 142, apoi: “Dumnezeu este Domnul. . .“ de patru ori si urmatoarele tropare:

GIas 4. “Cel inaltat pe Cruce...”

    La ale Ierarhului prea cinstite moaste, cei ce ne gasim neincetat in primejdii prea multe, sa ne inchinam, strigând din adâncul sufletului: Sfinte Nectarie, ca un al credinciosilor aparator, apara-i si-i izbaveste din nevoia cea de fata pe cei ce vin din tot sufletul Ia sfanta ocrotire a acoperamântului tau, Parinte.

                                                Slava...

     Ca unul ce ai primit de la Dumnezeu putere de a ingriji relele cele grozave din fire ale celor ce vin Ia moastele tale, vindeca-i, rugamu-te, pe cei grozav macinati de boli si de patimi si de nesuferite dureri, si in pace pazeste-ne pe noi cu ale tale sfinte mijiociri, Nectarie Cuvioase!

Si acum... al Nascatoarei de Dumnezeu

     Nu vom inceta vreodata, Nascatoare de Dumnezeu, sa pomenim puterea ta cea ocarmuitoare, noi, nevrednicii, caci daca n-ai fi stat tu aparatoare cu a ta mijlocire, cine ne-ar fi pazit pe noi de atatea primejdii si cine ne-ar fi pazit pâna acum slobozi? Nu ne vom departa, Stapana de la tine, caci pe robii tai ii mântuiesti pururi din tot felul de primejdii.

Psalmul 50; Apoi se cânta canonul cu stihul ,,De chinuri tulburatoare pe noi ne izbaveste, Parinte...”

Cântarea 1, glas 4. “Pe mare calatorind...”

      Lovit Ia trup si Ia suflet de sulitele patimilor, cu mijiocirea cea sfintita a rugaciunilor tale, Nectarie, Parinte, tamaduieste-ma pe mine, caci Ia tine am venit, suferind, rugandu-te.

Stih: Sfinte lerarhe Nectarie, roaga-te lui
 Dumnezeu pentru noi!

      Cugetul meu s-a invartosat cu adevarat si puterea trupului meu a slabit; ci, de acum tu, Parinte, sanatatea sufletului si a trupului da-mi-o si ma mantuieste.

Slava...

       Al bolnavilor prea grabnic vindecator si al intristatilor ocrotitor si aparator aratându-te, ierarhe, cu dumnezeiasca voie, ale sufletului meu grele rani le tamaduieste.

Si acum...

       La vreme iesit-a coborând Dumnezeu cu chip de muritor din pântecele tau cel feciorelnic, Cuvântul Care sa izbaveasca lumea din ale necugetarii patimi, Preanevinovata!

Cantarea a 3-a “A cerestii bolti..”

       Ucis de rautate, cu durere zac in mormântul nesimtirii, vai mie, ce sa ma fac? Ci prinzand curaj, nu voi deznadajdui de la tine, Parinte, ca sa nu ma treci cu vederea pe mine, pieritul.

Stih: Sfinte Ierarhe Nectarie, roaga-te lui
 Dumnezeu pentru noi !

      Pe mine, de arsita dureroaselor nevoi si inconjurat de navalirile suferintelor, tu ma condu Ia limanul mantuirii si usureaza, Parinte, durerea ostenelilor mele.

Slava...

       De inviforatul val al pacatelor, Cuvioase, cu sfintitele tale mijlociri, ma indreapta la neinviforatul liman al adevaratei pocainte, ca sa te fericesc pe tine, Parinte Nectarie.

Si acum...

       Lovit de lepra prin uneltirea dusmanului, Curata, am stins a sufletului meu frumusete si am stricat podoaba bunei cuviinte celei de demult; si acum, pe mine, cel ce ma pocaiesc, iarasi ma impodobeste.

Mântuieste din nevoi...

      Mântuieste-i din primejdii pe rugatorii tai, Ierarhe, caci toti la a ta sfintita mijiocire alergam, si izbaveste-ne cu totul pe noi de ispite.
       Priveste cu bunavointa, Preaslavita Nascatoare de Dumnezeu, la rautatea cea mare a trupului si tamaduieste durerea sufletului meu.

Rugaciunea preotilor. Sedelna

GIasul 2.”Slujire calda...”

      Izvor imbelsugat de minuni s-a aratat dumnezeiasca racla a moastelor tale, Nectarie, sufletele curatindu-le si a demonilor rea lovire izgonind-o si umplandu-i de bucurie duhovniceasca pe cei ce vin Ia tine, Parinte, cu credinta.

Cântarea a 4-a “Auzit-am, Doamne...”

    Racla moastelor tale opreste ale trupurilor neputinte, ale sufletelor inviforate valuri le desface, Parinte, cu lucrarea Dumnezeiescului Duh!

Stih: Sfinte lerarhe Nectarie, roaga-te lui
Dumnezeu pentru noi!

     Tarie dumnezeiasca da-le acelora care gem in neputinte de tot felul si asuprirea demonilor o izgoneste de la copiii tai, Parinte!

Slava...

      Ale tamaduirilor daruri care izvorasc de la Dumnezeu trimite-le si mie si stinge focul patimilor mele si seaca mocirla sufletului meu.

Si acum...

      Pe Datatorul de Lege si Domnul peste legea firii, Fecioara, nascându-L, talazuirea cea inviforata a nelegiuirii o imblânzeste cu adierea legii Duhului.

Cântarea a 5-a , ‘‘ Lumineaza-ne pe noi... ‘‘

      Linistita viata si netulburata si mai presus de poticnirile lumesti, celor ce te cinstesc pe tine le-o da, Parinte Nectarie!

Stih: Sfinte lerarhe Nectarie, roaga-te Iui
Dumnezeu pentru noi!

      Cu biciul ingrozirilor tale, Sfinte Nectarie, alunga multimea demonilor care biciuieste cu suferinta inima mea.

Slava...

       Neadormit pazitor si pentru noi luptator si aparator, Nectarie, te fa celor ce alearga Ia racla moastelor tale.

Si acum...

      Vas ales al dumnezeiescului Duh ma lucreaza pe mine, cel ce am fost primitor al celui viclean, tu, ca locas al lui Dumnezeu Cuvantul, Preanevinovata!

Cântarea a 6-a ”Rugaciunea mea voi inalta...”

       Nu te opri a priveghea si a apara fara incetare limanul duhovnicesc al sfintei tale manastiri, de Dumnezeu purtatorule, care a dobândit ca o mare comoara racla sfintelor tale moaste, Nectarie, facatorule de minuni!

Stih: Sfinte lerarhe Nectarie, roaga-te lui
Dumnezeu pentru noi!

        Gârbovitu-m-am de patimi, nenorocitul, ca am dorit rodul ratacitoarelor amagiri, si astfel, de la Hristos fiind departat, de acum, faptele nestiintei mele le platesc; ci tu, Parinte, cu mila, ca un pastor adevarat, ma rascumpara.

Slava...

        Cu dumnezeiasca ta slujire, Sfinte, intru cele preainalte ale cuvântului, pe cei legati in mrejele materiei si cazuti in adancul rautatii inalta-i la ale virtutii culmi, Parinte Nectarie.

Si acum...

        Izbavindu-i pe oameni, Curata, Stapânul, de blestemul cel de demult, din pântecele tau ca un prunc iesit-a Facatorul veacurilor si Domnul, si ca Dumnezeu a lucrat a noastra fiinta, ca Cel singur iubitor de oameni.

Mântuieste din nevoi...

        Mântuieste-i de primejdii pe rugatorii tai, Ierarhe, caci Ia a ta sfintita mijiocire alergam si ne izbaveste pe noi de toata tulburarea.
        Curata, care tainic ai nascut prin cuvant pe Cuvântul in zilele cele de pe urma, roaga-te Lui, având indraznire de maica.

Rugaciunea preotului si lauda Sfântului
Glasul 3. ‘‘Marea aflat-a...’’

        Nectarul cu buna mireasma al vorbelor tale si dumnezeiasca aroma a grairilor tale credinciosilor le dai, Parinte Nectarie; de aceea si Domnul, a Carui cale ai savarsit-o si a Carui credinta fara prihana in viata ai pazit-o, ti-a daruit cununa vesnicei slave.
        Bucura-te Silivria si cu ea si Pentapole si multimea monahilor care in Eghina striga:
        ‘‘Bucura-te, sprijin al nostru, Preafericite Parinte Nectarie!’’ 

GIas 2. “Aparatoarea crestinilor…”

        A cazutilor indreptare te-ai facut si sprijin al celor inviforati, Nectarie, care esti in vremurile cele de pe urma de Domnul slavit; ci acum, smereste si doboara navala celor ce se trufesc impotriva noastra, daruindu-le celor ce te cinstesc pe tine izbavire de greseli si luminare de la Dumnezeu.

Prochimen ‘‘Preotii Tai, Doamne, imbraca-se-vor cu dreptate.. ‘‘

Stih ‘‘Ce sa dam in schimb Domnului ?..’’

        Sf Evanghelie a Sfântului Apostol si Evanghelist Ioan ‘‘Eu sunt Usa... ‘‘(Ioan X, 9-16):

        ‘‘Eu sunt usa : de va intra cineva prin Mine, se va mântui; si va intra si va iesi si pasune va afla. Furul nu vine decât ca sa fure si sa junghie si sa piarda. Eu am venit ca viata sa aiba si din belsug sa aiba. Eu sunt pastorul cel bun. Pastorul cel bun îsi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel platit si cel care nu este pastor si ale carui oi nu sunt ale lui vede lupul venind si lasa oile si fuge; si lupul le rapeste si le risipeste. Dar cel platit fuge, pentru ca este platit si nu are grija de oi. Eu sunt pastorul cel bun si cunosc pe ale Mele si ale Mele Ma cunosc pe Mine. Precum Ma cunoaste Tatal si Eu cunosc pe Tatal. Si sufletul Imi pun pentru oi. Am si alte oi, care sunt din staulul acesta. Si pe acelea trebuie sa le aduc si vor auzi glasul Meu si va fi o turma si un pastor. ‘‘

‘‘Slava...’’, Cele ale ierarhului..., ‘‘Si acum...’’, Ale Nascatoarei de Dumnezeu...

Glasul 2. ‘‘Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare
mila Ta...’’

       Cu totul din tinerete nestricaciunea dorind zi si noapte si de legile harului ingrijindu-te, ai purtat ca un pom binemirositor roadele dumnezeiescului Duh, cu care de fiecare data hranesti cugetul credinciosilor si incalzesti gandurile celor ce in curatenie vin catre tine si risipesti, Sfinte Nectarie, negura inselaciunii, ca un preacurat locas al Treimii, Cuvioase!

‘‘Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau..’’

Cântarea a 7-a “Cei din Iudeea… ‘‘

       Cu turbare urlând in sufletul meu ca un leu, dusmanul cel viclean incearca in fiece zi sa-si faca hrana pe rugatorul tau, Cuvioase; tu, insa, din cer sfarâma coltii lui.

Stih: Sfinte lerarhe Nectarie, roaga-te lui
Dumnezeu pentru noi!

       A trupurilor intarire buna si buna asezare a sufletelor, Parinte Nectarie, si dezlegare a deznadejdii si a tot zbuciumului da-le celor ce striga: ‘‘Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvântat! ‘‘

Slava...

       Din felurite dureri, incercari de suflet stricatoare, de ispite, de ucidere, de rautate si de toata invidia izbavindu-i, mântuieste, Nectarie preafericite, pe cei ce te cinstesc pe tine cu credinta.

Si acum...

      Milostivire dumnezeiasca aratatu-te-ai, nascând pe Cel ce ne-a rascumparat pe noi din pedeapsa, ca Unul ce S-a dat de bunavoie pe Sine Tatalui, rascumparare pentru cei multi, Fecioara Nascatoare de Dumnezeu!

Cantarea a 8-a “Pe Imparatul...”

       Ale loviturilor rani si nevindecatele dureri si nemiscarea madularelor si a incheieturilor tamaduieste, Preafericite, cu dumnezeiasca lucrare.

Stih: Sfinte lerarhe Nectarie, roaga-te lui
Dumnezeu pentru noi!

       Stiindu-te pe tine pajistea prea vestita a nemuririi, Nectarie, rugamu-te, de pedeapsa mortii vesnice ne izbaveste !

Binecuvântam pe Tatal si pe Fiul si pe
 Sfantul Duh Domnul!

       Ale demonilor roiuri se infricoseaza ca de foc pierzator de dumnezeiasca ta chemare, Parinte, de aceea, strigându-te pe tine, sunt grabnic pusi pe fuga.

Si acum...

       Din tine S-a nascut Cel Nascut mai inainte de veci, dupa cum sta scris, din Tatal fara purcedere, mântuind, Nascatoare de Dumnezeu, pe aceia ce pe tine te preainalta!

Cantarea a 9-a “Cu adevarat, pe Nascatoarea de
Dumnezeu... ‘‘

       Cu picaturile dumnezeiestilor tale haruri, Ierarhe, inmoaie inima mea cea uscata, ca lui Hristos sa-I fac sa creasca rod bine-primit.

Stih: Sfinte Ierarhe Nectarie, roaga-te lui
Dumnezeu pentru noi!

       Liniste si pace si parinteasca binecuvântare, din inalt ca un milostiv, Parinte Nectarie, daruieste, Cuvioase, celei de Dumnezeu alese Manastirii tale.

Slava...

       Departând sufletul meu de stapânirea patimilor, dreptatii lui Hristos robeste ale cugetulul meu puteri, Parinte Nectarie.

Si acum...

        Maica fara de barbat, Fecioara, dimpreuna cu Sfantul Nectarie, pe al tau Fiu si Dumnezeu cu staruinta Il roaga pentru cei ce cu credinta cinstesc maririle tale.

‘‘Vrednic este...’’ si ‘‘maririle ‘‘: ‘‘Pe cea mai cinstita... ‘‘, apoi:

        Milostiva fii mie, smeritului, ca afara de tine alta scapare nu stiu, eu, cel ce sunt plin de greseli de tot felul, miluieste-ma pe mine, singura nadejde a crestinilor.

        Parinte Atottiitorule, Facatorule, Capetenie a pacii si al chibzuintei Carmuitor, rugamu-Te pe Tine, fa sa-nceteze razboaiele si daruieste pace, singur Iubitorule de oameni.
        Dezleaga ale poporului Tau nenorociri, imblanzeste neamurile si lupta impreuna cu noi, daruieste Iumii buna intelegere si pace si izbaveste-i pe ai Tai robi de toata pedeapsa.
        Pe sfesnicul cel nou aratat al evlaviei si pe al Bisericii ochi neadormit, pe cel ce din Silivria a stralucit ca un fulger de curând, pe Nectarie cel dumnezeiesc in cântari sa il cinstim.
        Bucura-te, nou fluviu curgator, ce cu nematerialnice ape Biserica o uzi si o inveselesti, care dobori valul necredintei, Parinte Nectarie.
        Stralucind in inaltimea virtutilor, ca un dumnezeiesc opait luminezi toata lumea, Nectarie preafericite, cu dumnezeiestile tale minuni.
        De copil dorind virtutea, ai ajuns la masura vârstei lui Hristos si te-ai aratat incepatoare pilda Arhiereilor, ungându-te, Parinte, cu untdelemnul dumnezeiestii bucurii.
        Bucura-te, al celor ispititi aparatorule si al celor stapâniti de demoni prea grabnicule tamaduitor; bucura-te, noule slujitor al Treimii, Nectarie cu dumnezeiesc cuget, a credinciosilor temelie.
        Cu ale Evangheliei frumuseti stralucitor facandu-te prin virtuti, ale Ortodoxiei invataturi le pecetluiesti si le intaresti, Parinte, cu cuvantul credintei.
        Bucura-te, a Eghinei comoara si al ortodocsilor aparator si calauzitor; bucura-te, a Eladei noua stralucire; Nectarie preafericite, rugamu-te, pazeste patria ta.
        In dumnezeiestile podoabe ale slavei ceresti imbracandu-te, Ierarhe, cu puterea cea de la Dumnezeu izbaveste-ma de patimile cele de suflet pierzatoare si lumineaza-ma pe mine cu lumina dumnezeiescului tau har.

Al Sfântului Dionisie:

       Bucura-te, al Zackintului fiu stralucitor, inainte statator al Eghinei si al Strofadelor mare pazitor, bucura-te, al Bisericii nou Iuminator, de trei ori fericit, a arhiereilor fala, o, Dionisie.

Al Sfântului Gherasim:

       Al Peloponezului dumnezeiesc vlastar si a Kefaloniei mult pretuita comoara si a toata Elada stralucitoare si noua podoaba, Gherasime cu dumnezeiesc cuget, pazeste-i pe robii tai.

Al Sfântului Spiridon:

      Bucura-te, a Trimitundei frumusete, bucura-te, al celor din Kerkira preaintelept  tamaduitor, bucura-te, al Treimii dumnezeiesc graitor de taine, a Parintilor mare fala, Spiridoane Sfinte!

Al Sfantului Nicolae:

       Al orfanilor si al vaduvelor aparator, al flamânzilor hranitor si al saracilor indestulator, al robitilor izbavitor si al celor aflati pe mare mantuitor te-am dobândit, Preafericite, intelepte Nicolae.

Al ‘‘Izvorului celui de viata tiitor...’’

      Grabeste de viata tiitor dumnezeiesc Izvor si a ostenitilor grabnica izbavire, pe cei de rautate cuprinsi si de rani atinsi, din felurite boli, cu iuteala ii tamaduieste.

Al Sfantului Krispus:

       Bucura-te, al Eghinei luminatorule si al dumnezeiescului Pavel preasfânt ucenic, Apostolule al Domnului, dumnezeiescule Krispus, pe cei ce pe tine te cânta mântuieste-i cu sfintitele tale mijlociri.

Apoi:

       Bucura-te, a Bisericii dumnezeiasca stea, a Eghinei slava si aparare a monahilor, bucura-te, al ortodocsilor nou luminator, de trei ori fericite, a arhiereilor fala, dumnezeiescule Nectarie.
       Pe Cel intre ierarhi de minuni facator si in primejdii neinfruntat, in ajutor alergator, pe Cuviosul Pastor, aparator al Eghinei, pe Nectarie cel dumnezeiesc toti sa-l cântam.

Toate ale ingerilor... ‘‘De trei ori sfânt’’ si cel de dezlegare al Sfantului:

Glasul 1. “Al linistii vietuitor...”

       Pe al Silivriei fiu si pe a Eladei fala, al Ortodoxiei stâlp si al Eghinei sprijin, pe Nectarie sa-l cântam credinciosii, caci precum nectarul a izvorât pentru noi din izvoarele mântuirii, udându-i pe cei ce striga: ‘‘S!ava lui Hristos Ce te-a slavit pe tine, slava Celui ce te-a facut minunat pe tine, slava Celui ce in vremurile cele de pe urma cu stralucire pe tine te-a sfintit!’’

Si obisnuitele tropare. Apoi rugaciunea, ectenia de catre preot si dezlegarea. Dupa care cantam:

Glasul 2. “Când din Cruce...”

       Pe toti ii aperi, Buna, care cauta adapost cu credinta sub puternica ta mâna, caci alta mijlocire nu avem catre Dumnezeu, noi, gresitii, fiind in primejdii si tulburari pururea, garboviti sub pacate multe, Maica a Dumnezeului Celui Preainalt. De aceea, iti cadem tie inainte, sa izbavesti de toata asuprirea pe robii tai.

       Tuturor aparator si pazitor si mângâiere si pavaza te fa, Nectarie, celor ce vin la tine cu credinta si dumnezeiestile tale moaste le imbratiseaza, pe care Dumnezeu le-a slavit cu dumnezeiestile haruri, risipind a ispitelor furtuna si a demonilor nebunie arzând-o cu focul mijlocirii tale.

       Cu ungere de cinstire acoperit, la catapeteasma cea cereasca, Parinte, bucurându-te ai mers, ca un preasfintit, cu razele luminoase ale vietii tale impodobit si cu stralucire indumnezeit de Dumnezeiescul Duh; de aceea, din noaptea necunostintei la zorii luminarii si pe noi ne calauzeste, Sfinte Nectarie.

‘‘Stapâna, primeste... ‘‘  ‘‘Toata nadejdea noastra...’’

       Cu sfintita mijlocire, Doamne, a tuturor Sfintilor si a Nascatoarei de Dumnezeu, a Ta pace da-ne-o noua si miIuieste-ne pe noi, ca un singur Indurat!

 

 

 

Noul PARACLIS al
Sfântului Nectarie Taumaturgul

(9 NOIEMBRIE)

sau
click pentru Primul Acatist al Sfantului Nectarie
click pentru Al doilea Acatist al Sfantului Nectarie
click pentru Vechiul Paraclis al Sfantului Nectarie
click pentru Slujba Sfantului Nectarie
click pentru A doua Rugaciune catre Sfantului Nectarie

 

Acest paraclis se face la intristarea sufletului si la vreme de nevoi si de grija

Preotul face obisnuitul inceput: Binecuvantat este Dumnezeul nostru... Apoi:
  Imparate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfanta Treime..., Tatal nostru..., Preotul: Ca a Ta este imparatia..., Doamne miluieste (de 12 ori). Slava... Si acum... Si

Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos, Imparatul nostru Dumnezeu.
Veniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru.

Dupa care, Psalmul 142:

     Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta; auzi-ma, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept inaintea Ta. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric ca mortii cei din veacuri. Mahnit e duhul in mine si inima mea incremenita inlauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit. Tins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu ca un pamant insetosat. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se pogoara in mormant. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine mi-i nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne. Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fa bunatate de starpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.
      Dumnezeu este Domnul si s-a aratat noua. Bine este cuvantat, cel ce vine intru numele Domnului (de 3 ori).

 

Troparele:
Glasul al 4-lea.

    Veniţi toţi să cădem cu adâncă rugăciune şi umilinţă şi să strigăm din tot sufletul către Ierarhul ce a primit darul harului, zicând: Sfinte al lui Dumnezeu, Nectarie, ocrotitorul credincioşilor, păzeşte-ne pe noi cei drepslăvitori de toate felurile de chinuri; izbăveşte-ne de nevoi, de ispite şi de toată primejdia că tu eşti acoperământul şi mângâietorul nostru.  

    Slavă…

    Ca unul ce ai fost împodobit de Dumnezeu cu puterea tămăduirii celor mai nesuferite neputinţe, ascultă, Părinte, pe cei ce strigă către tine: vindecă pe cei bolnavi, slobozindu-i de toată slăbiciunea, chinul, durerea şi nevoia; şi ne rugăm ţie, păzeşte-ne pe noi toţi întru pace şi bună sporire, ca unii ce suntem copiii tăi, o, Părinte Nectarie.

    Şi acum…

    Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a striga puterile tale, noi nevrednicii şi mult păcătoşii. Că de n-ai fi stat tu înaintea Domnului rugându-te, cine ne-ar fi mântuit din atâtea primejdii. Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi Psalmul 50:

    Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, ca sa fii indreptatit intru cuvintele Tale si sa biruiesti cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel sfant nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

 

Canonul de rugăciune

Cântarea I, glasul al 4-lea

Irmosul: Apa trecand-o ca pe uscat si din rautatea egiptenilor scapand, israeliteanul a strigat: Izbavitorului si Dumnezeului nostru sa-I cantam.

Stih :Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te  lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

   Indurerat la suflet şi la trup, către acoperământul tău alerg, o, Sfinte, căutând scăpare şi strigând: dăruieşte-mi, Părinte, pacea ta, şi izbăveşte sufletul şi trupul meu de rele.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

   Ca unul ce ai trăit drept într-această viaţă, o, de Dumnezeu-purtătorule Părinte, Sfinte Nectarie, vindecă şi sfinţeşte pe toţi cei ce aleargă către tine şi sărută cu evlavie icoana şi moaştele tale.

Slavă…

   Către cei ce cu credinţă nezdruncinată caută tămăduire de la tine, vino, grăbeşte, Părinte, şi-i izbăveşte dintru toate chinurile; că tu eşti doftor preamilostiv, o prea cinstite făcătorule de minuni, Nectarie.

Şi acum…

    Ceea ce eşti Născătoarea Dumnezeului nostru, Preasfântă Fecioară, trimite mila ta către mine, robul tău. Şi izbăveşte-mă, rogu-mă ţie, din nevoi şi de răutatea nevăzutului şarpe.

Cântarea a 3-a

Irmosul: Doamne, Cela ce ai facut cele de deasupra crugului ceresc si ai zidit Biserica Ta, Tu pe mine ma intareste intru dragostea Ta, ca Tu esti marginea doririlor si credinciosilor intarire, Unule, lubitorule de oameni.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
 
   Dintru toate felurile de boli şi de chinurile sufleteşti, şi de toate năvălirile vrăjmaşilor văzuţi si nevăzuţi, izbăveşte-ne, Sfinte al lui Dumnezeu; căci te ştim că eşti neadormit străjer ce pururea veghezi peste turma oilor tale cuvântătoare.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.

   Tu eşti cu adevărat apă dătătoare de multe daruri către noi, izvorând nectar duhovnicesc ce alungă durerea şi amărăciunea tuturor căderilor şi patimilor noastre, şi ne acoperi cu dulceaţa harului, plăcutule al lui Dumnezeu.

Slavă…

   Intru multă suferinţă şi necaz, întru chinuri şi nenorociri mi-am petrecut viaţa, o preafericite; pentru aceasta mă apropii către tine. Să nu mă lepezi, rogu-te, ci cercetează pe robul tău şi izbăveşte-mă şi scapă-mă pe mine, cel ce strig către tine.

                                               Şi acum…

   Preacurată Fecioară, tu eşti zid nesurpat şi liman neînviforat şi acoperământ pentru toţi cei ce grăbesc către tine. Mijloceşte tu, cea plină de har, către Fiul tău pentru robii tăi, ca să fim păziţi de cursele vrăjmaşului.

Urmatoarele stihiri se zic dupa Cantarile a 3-a si a 6-a:

  Păzeşte turma ta de toată nevoia, ispita şi necazul, căci către ocrotirea ta alergăm şi te cinstim Sfinte Nectarie, făcătorule de minuni.

  Caută cu milostivire, cu totul lăudată, Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Preotul rosteste ectenia: Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule... la care pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul: Doamne miluieste (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni...
Si indata Sedealna, glasul al 2-lea (Podobie: Cele de sus cautand...):

   Prin sfinţenia ta te-ai arătat fântână de har şi de minuni, cinstite Părinte. Iar moaştele tale sunt un izvor nesecat, de tămăduiri ale trupului şi ale sufletului, Sfinte Părinte Nectarie, prietenul lui Dumnezeu.

Cântarea a 4-a

Irmosul: Auzit-am, Doamne, taina randuielii Tale, inteles-am lucrurile Tale si am preaslavit Dumnezeirea Ta.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
 
   Apără şi păzeşte turma ta de înfricoşata ură a nemilosului duşman. Iar prin harul cel dat ţie de la Dumnezeu arată milostivirea şi grija ta către noi.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
    
   Tu alinare aduci celor ce zoresc către tine, căutând sprijinul şi mângîierea ta, întru tot necazul. Că tu preaîndurate, pururea te pleci catre noi, biruit fiind de rugăciunile aduse ţie.

Slavă…

   Credincioşilor ce aleargă către tine slăvindu-te şi fericindu-te, tu le dăruieşti, Sfinte Nectarie, putere şi sănătate sufletului şi trupului, o, preabinecuvântate al lui Dumnezeu.

Şi acum...

    Indreptează-mă, Preacurată, de la calea răului şi a tuturor fărădelegilor, către pământul dreptăţii, dăruindu-mi iertare şi viaţă veşnică.

                                               Cântarea a 5-a

Irmosul: Lumineaza-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale si cu bratul Tau cel inalt. Pacea Ta da-ne-o noua, Iubitorule de oameni.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.
   
   Mare ocrotitor te-ai arătat pentru Eghina, şi pentru aceasta ea aleargă către tine şi e izbăvită dintru necazuri şi nevoi.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

   Izbăveşte-ne pe noi din primejdii şi de uneltirile vrăjmaşului ca cel ce ai dobândit mare îndrăzneală înaintea Domnului Dumnezeului nostru şi ai primit darul harului, Sfinte Nectarie.

                                                Slavă…

   Deşi ai adormit, întru veşnicie vieţuieşti. Şi iată trupul tău e izvor de har, cu deadinsul arătându-ne biruinţa Mântuitorul nostru asupra morţii.

Şi acum…

   Cu totul neîntinată şi pururea Fecioară şi fără de păcat eşti cu adevărat, Preacurată. Pentru aceasta credincioşii aleargă la rugăciunea şi mijlocirea ta, Stăpână.

 

   Cântarea a 6-a

Irmosul: Rugaciunea mea voi varsa catre Domnul si Lui voi spune necazurile mele, ca s-a umplut sufletul meu de rautati si viata mea de iad s-a apropiat, ci ca Iona ma rog: Dumnezeule, din stricaciune scoate-ma!

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.
 
  Celor ce aleargă către puternicul tău acoperământ, uşurează-le chinurile sufletului şi trupului cu rugăcinile tale, Sfinte Nectarie, părintele nostru, şi umple inimile lor cu bucurie, preafericite. Şi alungă-le-ntristarea necazului şi a durerii lor, sfinte, prietene al Domnului.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

   Roagă pe milostivul Mântuitor al sufletelor noastre să ne izbăvească de toată poticnirea şi de cursele diavolului celui urâtor de oameni, ca să ne curăţim de toate graşalele noastre. Căci tu ai îndrăzneală către Domnul, preafericite, Sfinte Nectarie.

                                                Slavă…

   Dintru cele înalte cu milostivă iubire veghezi cu grijă şi păzeşti turma ta. Păstrează-ne pe noi pe toţi întru credinţă, de Dumnezeu purtătorule, şi păzeşte-ne de greşeală şi erezie, ca prin rugăciunile tale să putem creşte întru înţelepciune şi îndumnezeire.

Şi acum…

  Ca ceea ce eşti Maica Dumnezeului celui viu, a Răscumpărătorului şi milostivului nostru Mânutuitor, Pururea Fecioară, ocroteşte pe robii tăi din primejdii, de patimi şi de lanţurile cele tiranice ale păcatului. Şi dăruieşte putere sufletelor noastre să ne împotrivim asalturilor celui rău.

   Păzeşte turma ta de toată durerea, ispita şi necazul, căci către ocrotirea ta alergăm şi pe tine te cinstim, Sfinte Nectarie, făcătorule de minuni.

   Nepătată Fecioară, care în zilele cele din urmă, în chip de negrăit printr-un cuvânt ai născut pe Cuvântul; roagă-l ca ceea ce ai îndrăzneala cea de maică.

Preotul pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul, dupa cum s-a aratat dupa Cantarea a 3-a. Apoi ecfonisul: Ca Tu esti Imparatul Pacii... Si Condacul, glasul al 2-lea:

   Tu eşti cu adevărat cel ce ridici pe cei căzuţi, şi ajutătorul tuturor celor ce sunt întru necazuri, o preafericite. Ca unul ce ai fost slăvit de Domnul Dumnezeu într-aceste vremuri din urmă, păzeşte-ne pe noi de primejdii şi de toate ispitele acestei vieţi, căci cu osârdie strigăm către tine: roagă pe Dumnezeu pentru iertarea noastră, pentru mila şi mântuirea sufletelor noastre, căci tu pururea acoperi Sfinte Nectarie, pe cei ce te cheamă pe tine.

Apostolul: Un astfel de arhiereu…
Preotul: Din Sfanta Evanghelie de la Ioan, citire:

   „ Eu sunt usa : de va intra cineva prin Mine, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla. Furul nu vine decat ca sa fure si sa junghie si sa piarda. Eu am venit ca viata sa aiba si din belsug sa aiba. Eu sunt pastorul cel bun. Pastorul cel bun isi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel platit si cel care nu este pastor, si ale carui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind si lasa oile si fuge; si lupul le rapeste si le risipeste. Dar cel platit fuge, pentru ca este platit si nu are grija de oi. Eu sunt pastorul cel bun si cunosc pe ale Mele si ale Mele Ma cunosc pe Mine. Precum Ma cunoaste Tatal si Eu cunosc pe Tatal. Si sufletul Imi pun pentru oi. Mai am si alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Si pe acelea trebuie sa le aduc si vor auzi glasul Meu si va fi o turma si un pastor.”(10, 9-16)

Slavă…, glasul al 2-lea

 Părinte, Cuvinte şi Duhule, Treime Sfântă, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Si acum…

 Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ale Sfântului Ierarh Nectarie, Milostive, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Stih: Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta şi, după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte fărădelegile noastre.

Podobie: Toată nădejdea…, glasul al 2-lea:

  Strălucind ca o nouă stea pe cerul Bisericii, luminat cu dumnezeiesc har şi cu virtute, umple-ne pe noi cu lumina ta, sfinte, fericite Nectarie. Prin strălucirea Duhului şi prin dumnezeiasca ta vieţuire, luminează turma ta cea credincioasă, curăţindu-ne de întunecimea şi păcatul cel diavolesc; îndepărtează de la noi negura şi noaptea mulţimilor de patimi ce îmbolnăvesc sufletele noastre; şi prin luminoasa şi minunata ta viaţă, povăţuieşte şi îndreptează în pace toată viaţa noastră, izbăvindu-ne de tot necazul.

Preotul zice:

  Mantuieste, Dumnezeule, poporul tau, si binecuvinteaza mostenirea Ta. Cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari. Inalta fruntea drept-slavitorilor crestini si trimite peste toti milele Tale cele bogate. Pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre  de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu folosintele cinstitelor ceresti puteri celor fara de trup; pentru rugaciunile cinstitului, slavitului Proroc, Inainte-mergatorului si Botezatorului Ioan; cu ale Sfintilor, slavitilor si intru tot laudatilor Apostoli; cu ale celor intre sfinti Parintilor nostri, mari dascali ai lumii si ierarhi, Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvantatorul si Ioan Gura de Aur; Athanasie, Chiril si Ioan cel milostiv, patriarhii Alexandriei, Nifon patriarhul Constantinopolului, Nicolae al Mirelor Lichiei, Spiridon al Trimitundei, Calinic de la Cernica, Iorest si Sava, Nectarie al Pentapolei si Dionisie al Eghinei, si ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; cu ale sfintilor marilor mucenici Gheorghe purtatorul de biruinta, Dimitrie izvoratorul de mir, Theodor Tiron, Theodor Stratilat, Artemie, Mina si Ioan cel Nou, ale sfintilor sfintitilor mucenici Haralambie, Elefterie si Antim Ivireanul, ale sfintilor mucenici Serghie si Vah, Ioan Valahul si Oprea, ale sfintilor mucenici Brancoveni: Constantin voievod si fiii sai Constantin, Stefan, Radu, Matei si Ianache sfetnicul, si ale tuturor sfintilor, bunilor biruitori mucenici; ale sfintei mucenite Filotheia; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatori parintilor nostri Grigorie Decapolitul, Nicodim cel sfintit, Dimitrie cel Nou, Visarion si Sofronie, Paisie de la Neamt, Daniil sihastrul, Ioan Hozevitul, Siluan Athonitul, si ale tuturor preacuviosilor parinti; ale preacuvioaselor maici Parascheva si Teodora; ale dreptcredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant;  ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti parinti Ioachim si Ana; ale sfantului (N) a carui pomenire o savarsim astazi; si pentru ale tuturor sfintilor, rugamu-Te, mult-Milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.
   Doamne miluieste (de 12 ori), apoi ecfonisul: Cu mila si cu indurarile si iubirea Ta de oameni...

Cântarea a 7-a

Irmosul: Tinerii cei ce au mers din ludeea in Babilon oarecand, cu credinta Treimii vapaia cuptorului au calcat-o, cantand: Bine esti cuvantat Dumnezeul parintilor nostri!

 Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

 De orice fel de boală, de ispite, primejdii şi nenorociri, de rău şi de toată vrăjmăşia, de cei ce vor să ne vatăme, apără-ne şi ne păzeşte pe noi pe toţi cei ce strigăm către tine, Părinte: Bine eşti cuvântat.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

  Izvor limpede de tămăduire şi fântână de minuni eşti tu Nectarie, cinstite Părinte pentru cei ce aleargă cu osârdie către moaştele tale, Sfinte, şi strigă cu credinţă: Bine eşti cuvântat.

                                                 Slavă…

  Tu eşti cu adevărat slava şi lauda credincioşilor, Sfinte Nectarie. Către tine venim Părinte, cerem mijlocirile tale şi strigăm către tine cu evlavie: Roagă pe Hristos, Mântuitorul nostru, să ne mântuiască.

Si acum…

  Călăuzeşte-ne Fecioară în calea adevărului Celui ce s-a născut dintru tine. Vino şi ne curăţeşte de toată greşeala şi de toată pornirea cea rea, căci către tine cu râvnă strigăm: Roagă pe Mântuitorul să ne mântuiască.

Cântarea a 8-a

Irmosul: Pe Imparatul Ceresc, pe Care il lauda Ostile Ingeresti, laudati-L si-L preainaltati intru toti vecii.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

  Usucă râurile păcatului ce îneacă inima şi sufletul meu. Cu mijlocirile tale înaintea Domnului Dumnezeu, curăţeşte-mă, Părinte, de toată întinăciunea, prin rugăciunile tale.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

  Ca un doftor iscusit al trupului şi al sufletului dăruieşte-ne preaputernicul tău mir ca un sfânt leac ce poate să vindece otrava şarpelui.

Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh Domnul.

  Acoperă pe robii tăi, fericite Ierarhe al Domnului, şi ne dăruieşte pace şi înţelepciune, Părinte. Călăuzeşte-ne cu îndreptările şi cu sfinţitele tale certări.

Şi acum…

  Izbăveşte, Fecioară, sufletul meu cel bolnav şi plin de durere, ce e lovit de stricăciunea patimilor. Scapă-mă din lanţurile păcatului şi îndreptează-mă către pământul făgăduinţei.

Cântarea a 9-a

Irmosul: Cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, te marturisim pe tine Fecioara curata, noi cei izbaviti prin tine, slavindu-te cu cetele fara de trup.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

  Izbăveşte-ne pe noi de necazuri şi de răutatea diavolului, de toată greşeala şi păcatul, plăcutule al lui Dumnezeu. Şi deşi suntem cu toţii nevrednici, nu nesocoti rugăciunea noastră, Sfinte Nectarie.

Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu  pentru noi.

  Scapă-ne pe noi, robii tăi, de chinurile sufletului şi ale trupului şi ne dăruieşte înţelepciune şi răbdare întru încercări, rugămu-ne ţie. Şi ca arhiereu al Domnului Dumnezeu,  roagă-te să ne mântuiască.

Slavă…

  Roagă pe milostivul Mântuitor, întru mila ta cea mare, pentru toţi creştinii evlavioşi şi ortodocşi, rugămu-ne ţie. Ca să ne dăruiască iertare, har şi viaţa cea veşnică.

                                              Şi acum…

  Te slăvim pe tine, Preacurată Fecioară, ca ceea ce eşti Născătoarea Dumnezeului nostru şi reverşi pururea râuri curgătoare de dumnezeiesc har. Şi întru dragostea ta, ca maică a Lui, acoperă-ne pe noi cu rugăciunile tale.

Apoi:

   Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii, şi mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii, care fără de stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi stihirile acestea:

   Să slăvim şi să cinstim pe stâlpul dreptei credinţe, pe păstorul cel nebiruit, pe marea lumină a Bisericii lui Hristos, mângâierea celor credincioşi, dumnezeiescul făcător de minuni, bucuria întregii lumi, pe Sfântul Nectarie.

  Bucură-te, râu de har şi de lumină, ce izvorăşti nectarul dumnezeieştii cunoştinţe, povăţuindu-ne şi învăţându-ne prin cuvânt, lucruri şi scripturi şi arătându-ne învăţătura iubitei credinţe a lui Hristos.

  Ca o candelă aprinsă de Domnul ai strălucit minunat în lume de pe muntele virtuţii; pentru că tu luminezi minţile credincioşilor, şi le călăuzeşti, Părinte, prin curăţia vieţii tale.

Bucură-te, dumnezeiesc doftor al celor aflaţi întru suferinţe;
Bucură-te, sfânt tămăduitor al îndrăciţilor şi slăbănogilor;
Bucură-te, alinare cerească a celor întristaţi şi îndureraţi;
Bucură-te, apărătorul nostru, fericite Nectarie.

  Prin smerenia ta asemenea lui Hristos, cinstite Părinte, prin privegherile întru rugăciune, prin posturile şi marea de lacrimi te-ai arătat a fi vas ales şi sfânt al Duhului, îmbelşugat fiind întru darurile minunilor dumnezeieşti.
              
                       Bucură-te, cel ce eşti bucuria şi lauda Eghinei;
                     Bucură-te, pricinuitorul veseliei cetelor îngereşti;
                  Bucură-te, fericirea tuturor dreptmăritorilor creştini;
                      Bucură-te, praznicul întregului neam omenesc.

  Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse    Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi.

 

 

 

SLUJBA
Sfântului Nectarie Taumaturgul

(9 NOIEMBRIE)

sau
click pentru Primul Acatist al Sfantului Nectarie
click pentru Al doilea Acatist al Sfantului Nectarie
click pentru Vechiul Paraclis al Sfantului Nectarie
click pentru Noul Paraclis al Sfantului Nectarie
click pentru A doua Rugaciune catre Sfantului Nectarie

POMENIREA CELUI INTRE SFINTI
PARINTELE NOSTRU NECTARIE DE EGHINA,
EPISCOPUL PENTAPOLEI,
FACATORUL DE MINUNI

 

                                         LA VECERNIA MICA

      Punem stihuri pe 4 si cântam urmatoarele stihiri:
Glas 4 “Ca pe un ales intre mucenici...”

       Pe urmele Cuviosilor in anii cei mai de urma ai umblat, Ierarhe Nectarie, cu vietuirea ta cea curata si cu obiceiurile cele alese si cu priceperea cea adevarata si cu darurile dragostei; pentru aceasta, sfintindu-te pe tine Stapânul tuturor, in chip vadit te-a numarat cu ceata sfintilor.

      Ca acela ce, find numit cu numele nectar, nectarul harului l-ai prirnit in inima ta, Sfinte Nectarie, cu dulceata cuvintelor tale veselesti in Duhul sufletele celor evlaviosi, ca un intelept si de Dumnezeu insuflat, si cu razele minunilor tale pururi luminezi Biserica lui Hristos, cea care straluceste de slava ta.
      Cei ce cu evlavie alergam intru mireasma cea cereasca a cinstitelor tale moaste celor proslavite prin harul Dumnezeiescului Duh, de Ia acestea dobândim sfintire si izbavire de patimi, Nectarie Cuvioase, si grabnice tamaduiri iau cei ce bolesc fara de vindecare, cu mare glas cinstindu-te pe tine.
      Manastirea pe care ai inaltat-o si cu canoane ai intarit-o, Nectarie, neincetat o acopera si o pazeste spre scapare sufletelor noastre; si ostrovului Eghinei, Parinte, daruieste-i fierbintea ta solire inaintea Domnului, pururi mijlocind pentru dânsa, dimpreuna cu arhipastorul ei, fericitul Dionisie.

Slava..., glas 1

         Veniti toti credinciosii, sa cinstim pe Nectarie, luminatorul Bisericii cel nou aratat; ca acesta, in zilele noastre, cu dumnezeiasca cuviinta, vietuind intru cuviosie si adevar, virtutile sfintilor celor de demult in sine le-a intiparit; si vas al alegerii facandu-se, precum Pavel, cu vrednicie s-a proslavit prin harul cel sfintitor al Duhului, daruind fiecaruia cererile cele spre mântuire, ca un ierarh preaindumnezeit.

Si acum..., a Nascatoarei...

       Ceea ce primesti rugaciunile celor pacatosi si nu treci cu vederea suspinarea, celor necajiti, roaga Prea Sfanta Fecioara, pe Cel Nascut din pântecele tau ca sa dea iertare de pacate sufletelor noastre.
       La stihoavna...

Glas 2. ‘‘Casa Efratului...’’

       Cu harul cuvântului nectar gândit izvorasti, Nectarie, Bisericii lui Hristos, ca acela ce te-ai curatit cu duhul.

       Stih: ‘‘Preotii Tai, Doamne, se vor imbraca intru dreptate si cuviosii Tai se vor vesel ‘‘.

      Mare, cu adevarat, slujitor al Domnului, in vremurile cele mai de pe urma, Nectarie, te-ai aratat si pe credinciosi i-ai intarit.

        Stih: ‘‘Cinstita este inaintea Domnului moartea cuviosilor Iui.‘‘

      Se bucura duhovniceste Biserica lui Hristos, vazând harul tau, pe care l-ai aflat din cer, Nectarie, Parintele nostru.

Slava..., a Treimii...

      Tie se cuvine lauda si slava, Atotputernicei Dumnezeiri Celei in trei Sori, ca pe ierarhul Tau l-ai proslavit.

Si acum..., a Nascatoarei...

      In cinstite cuvinte propovaduieste slava Ta, Fecioara de Dumnezeu Nascatoare, Nectarie cel dumnezeiesc, cel ce s-a proslevit prin Duhu!.

     ‘‘Acum slobozeste... ‘‘, Trisaghionul, Troparul (vezi la Vecernia Mare) si otpustul.

 

LA VECERNIA MARE

    La ‘‘Doamne, strigat-am... ‘‘, punem stihiri pe 8:

GIas 1. ‘‘O preaslavita minune!’’

      O, preaslavita minune! In vremurile cele mai de pe urma, ca un sfesnic prealuminat, a stralucit lumii Nectarie cel intelept si a luminat pe cei credinciosi cu lumina Evangheliei cea mai presus de lumina, prin cuvântul sau cu dumnezeiasca cuviinta si petrecerea cea fara de prihana si prea aleasa; pentru aceasta s-a preaslavit cu darurile Mângâietorului si da neincetat tamaduiri celor care cer.

     O, purtarea ta cea de grija, Hristoase! Caci Tu, precum ai fagaduit, in chip minunat l-ai proslavit cu darul minunilor pe Nectarie cel intelept, ca pe un prieten adevarat, ca si acesta te-a proslavit cu stralucirea vietii lui, aratand tuturor cu limpezime puterea dragostei celei catre Tine, Mantuitorule; pentru aceasta, cu ale sale rugaciuni, ne daruieste iertare de greseli si desavârsita pace.

      Astazi stralucit se veselesc de pomenirea ta cea noua, Sfinte Nectarie, ale credinciosilor soboare, cantându-te; iar Biserica Iui Hristos tainic dantuieste intru a ta slava, temelie neclatita aflându-te pe tine in zilele cele mai de pe urma; iar ostrovul Eghinei nespus se bucura, având ca bogatie bine-inmiresmatele tale moaste.

                                            Alte stihiri
                              Glas 2. ‘‘Cu ce cununi de laude...’’

       Cu ce cununi de laude vom incununa pe Ierarhul, pe cel ce de curând a stralucit si Biserica a luminat-o cu luminile bunei-credinte, pe podoaba cea noua a ortodocsilor cel de o râvna cu Arhiereii cei de demult; caci, cu intelepciune urmând vietuirii lor, s-a proslavit de Hristos, Acela ce tuturor le da printr-insul mare mila.

      Cu ce versuri de cântari vom Iauda pe ierarhul, pe dumnezeiescul slujitor al lui Dumnezeu si margaritarul virtutilor, pe alauta cuvântarii de Dumnezeu, pe cel ce a izvorât acum Bisericii din buze intelepte, prin dumnezeiescul cuvant al harului, nectarul cel ceresc al bunei-cinstiri si darul minunilor, cel primit de la Dumnezeu, Nectarie, de Dumnezeu insuflat.

      Cu ce graiuri duhovnicesti vom ferici pe ierarhul Nectarie, pe cel ce in mijlocul lumii a dus viata cu adevarat preaindumnezeita, prin fapte cuvioase si fara de prihana; pentru aceasta, lui Dumnezeu sfanta manastire I-a inaltat in ostrovul Eghinei, ca liman al sufletelor neinviforat, pe care neincetat o acopera dimpreuna cu povatuitorul ei, Dionisie cel de Dumnezeu inteleptit.

Slava..., glas 6

       Luminat a stralucit astazi, ca o stea nou aratata, praznuirea cea noua a Ierarhului Nectarie, luminând Biserica, Veniti, dar, multimile ortodocsilor, cu glas de veselie acestuia sa-i strigam: bucura-te, cel ce ai primit pecetea vietii cuviosilor celor de demult, in zilele acestea rele, in care iubirea multora s-a racit, precum a prorocit Mantuitorul; bucura-te, cel ce ai impreunat invatatura cu virtutea si, prin cuvântul intelepciunii tale, luminezi sufletele credinciosilor ; bucura-te, podoaba arhiereilor, acoperitorul Eghinei si al manastirii tale prea fierbinte aparator. Pentru aceasta, preafericite Nectarie, stand inaintea scaunului maririi dumnezeiesti, neincetat te roaga pentru cei ce cu credinta savârsesc pururi cinstita pomenirea ta.

Si acum... Dogmatica glasul 6.
Vohodul, ‘‘Lumina lina’’, Prochimenul zilei si Paremiile.
Cauta paremiile de la Slujba Sfantului Grigorie Teologul
de la 25 ianuarie.

La Litie, Idiomele...

Glas 1

     Veseleste-te in Domnul, Biserica Ortodoxa, bucura-te si dantuieste, Mireasa cea aleasa a Imparatului Ceresc, ca iata, in vremurile noastre, Ierarhul cel adevarat al lui Hristos, Nectarie cel Cuvios, cele ce le-ai primit in vremurile cele de demult de la Dumnezeu inca o data le pecetluieste si rasunator le propovaduieste cu slava cu care s-a proslavit de catre singurul Dumnezeu, de unde stalp si intarire pe Acesta dobândindu-L si harul minunilor sale vazandu-L, striga Mirelui tau: ‘‘Doamne, slava Tie! ‘‘

                                                 Glas 2

     Cine nu va salta, cine nu va dantui cu duhul de noua praznuire a ierarhului Nectarie, ca tot sufletul se veseIeste, vazându-l pe acesta proslavit si deopotriva cu sfintii si luminând cu minunile; pentru aceasta, fericind stralucirea vietii lui si cuviosia izbanzilor sale, strigam:
’’Iisus Hristos, ieri si astazi si in veci, este Acelasi’’

Glas 3

     Tainuitorului celor sfinte, lui Nectarie, dupa cuviinta sa ii strigam, graind cu glasul lui David: Fericit esti si bine-ti va fi tie, Preafericite Parinte, ca, petrecând tu cu intelepciune si fara de prihana, cugetator de cele ceresti in viata te-ai aratat si Ierarh cuvios si fara de rautate; si cu sfanta cuviinta savârsind cele catre Dumnezeu, cu intelepciune ai slujit Bisericii lui Hristos; si prin minuni cu vrednicie proslavindu-te, intampini pe cei in nevoi si plinesti fiecaruia cererile cele spre mântuire.

Glas 4

    Stralucind cu cuvântul harului, lucrator incercat al Evangheliei pacii te-ai aratat, Parinte Nectarie, si gura prorocind dumnezeieste si lepadand tulburarea lumeasca, te-ai unit prin isihie cu Dumnezeu, fiind in ostrovul Eghinei, in care manastire pentru suflete ai inaltat, chip al virtutilor facându-te monahiilor, si parinte si dascal; si ai adormit cu somnul cuviosilor, rugandu-te neincetat pentru sufletele noastre.

Acelasi, glas 4

    Cat de sfanta este viata ta si lui Dumnezeu bineplacuta, de Dumnezeu purtatorule Nectarie, cat de straine sunt minunile tale, pe care le savârsesti cu harul ce ti s-a dat! Cine, dar, nu se va minuna de tine, acela ce cu adevarat esti vrednic de minunare; sau cine nu te va slavi pe tine, cel proslavit de Dumnezeu: ca izvor de tamaduiri s-au aratat dumnezeiestile tale moaste, ca vindeca boli grele; si oricine alearga cu credinta ia mantuire sufletului si trupului tamaduire, slavind pe Hristos, Cel ce minunat te-a proslavit pe tine.

Slava, glas 5

     Veniti toate neamurile credinciosilor, veniti in Eghina, impreuna sa alergam, veniti si sa vedem minunile cele cu straina cuviinta, pe care de curând le-a lucrat dreapta Celui preainalt, ca pe Nectarie, de Dumnezeu inteleptitul, cel ce dupa Evanghelie a sporit, cu nemuritoare daruri il proslaveste, precum in chip nemincinos a fagaduit. Pentru aceasta si cinstitele lui moaste pline de buna mireasma le-a aratat si izvor de tamaduiri celor ce cu evlavie aIearga Ia ele; din care de buna mireasma a vietii umplându-ne, ca David strigam: ‘‘Mare esti, Doamne, si maririi Tale nu este hotar! ‘‘, prin care, Iubitorule de oameni, mantuieste sufletele noastre.

Si acum, a Nascatoarei...

   Fericimu-te pe tine, de Dumnezeu Nascatoare Fecioara si te slavim credinciosii dupa datorie, Cetatea cea neclatita, zidul cel nesurpat si scaparea sufletelor noastre.

La Stihoavna...

Glas 5. ‘‘Bucura-te, camara... ‘‘

     Bucura-te, cel ce in vremurile cele mai de pe urma ai rasarit ca o stea cu cereasca lumina si, cu stralucirea minunilor tale, luminezi in chip intelegator pe cei intunecati cu patimile, mintea cea de Dumnezeu primitoare, cea plina de dumnezeiasca lumina, care la legea Dumnezeului nostru cu intelegere ai cugetat, Nectarie, precum este scris; sfesnicul prea luminat, luminatorul bunei-cinstiri, care cu viata ta ai luminat deja marginile, Parinte. Pe Hristos roaga-L, Parinte, sa daruiasca sufletelor noastre mare mila!

 Stih: ‘‘Gura mea va grai intelepciune si cugetul inimii mele pricepere’’.

    Viata duhovniceasca intru cugetare cereasca petrecand, Ierarhe, cinstit locas al Duhului Sfânt te-ai aratat, ca smerita cugetare ti-a fost tie lauda si, prin obiceiurile cele alese, dimpreuna cu purtarile cele netrufase, lasat-ai sa se intrevada stralucirea sufletului tau, prin care s-a si pus cu sfintii partea ta. Pentru aceasta, inconjurând sicriul cel de mireasma izvorâtor al moastelor tale, cu strapungere strigam, Nectarie: ‘‘Mântuire sufletelor si trupurilor da-ne pururea!’’

   Stih: ‘‘Preotii Tai, Doamne, se vor imbraca intru dreptate si cuviosii Tai se vor bucura’’.

     Se bucura Biserica lui Hristos, vazându-te pe tine cu cereasca slava proslavit, Nectarie, si mareste pe Hristos, Cel ce facator de minuni te-a aratat pe tine; iar ostrovul Eghinei nespus se lumineaza, dobândind sicriul moastelor tale, ca pe o nedesertata vistierie de sfintire. Ci mai mult inca se veseleste manastirea ta cea de Dumnezeu cercetata, cea care pururi cauta spre tine si cu lacrimi inalta glas: ‘‘Tu slava mea esti, si aparatorul, si scapare, Parinte, si acoperitorul!’’

Slava..., glas 8

     Dimpreuna cu sufletele sfintilor are cerescul Ierusalim si sufletul tau cel sfintit, laudate Nectarie; iar ostrovul Eghinei are moastele tale izbavitoare de har, avutie de Dumnezeu daruite si comoara de tamaduiri fara arginti a toata neputinta si a tot necazul; ca la aceasta alergând de pretutindeni cei patimasi, afla tamaduiri si capta cererile cele spre mântuire, slavind cu glasuri multumitoare pe Domnul, Cel ce te-a proslavit pe tine: Ia Care mijIoceste pururea pentru sufletele noastre.

Si acum... a Nascatoarei.

   Cel obisnuit al glasului 8, de la Stihoavna de sambata seara.
   ‘‘Acum slobozeste...’’, si

   Troparul: Glas 1. ‘‘Locuitor pustiului...’’

    Pe vlastarul Silivriei si acoperitorul Eghinei, pe acela ce in vremurile cele mai de pe urma a stralucit, pe prietenul virtutii cel adevarat, pe Nectarie sa il cinstim credinciosii, ca pe un slujitor indumnezeit al lui Hristos, ca izvoraste felurite vindecari celor ce cu evlavie striga: ‘‘Slava lui Hristos Celui ce te-a proslavit pe tine, slava Celui ce minunat te-a facut pe tine, slava Celui ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri!’’

Slava... Alt tropar

Glas 4. ‘‘Ca pe un viteaz...’’

    Intru cuviosie ai vietuit, ca un intelept ierarh, proslavind pe Domnul cu viata ta cea plina de virtuti, Nectarie Cuvioase; pentru aceasta, proslavindu-te cu puterea Mângâietorului, demonii gonesti si ii tamaduiesti pe cei bolnavi, care vin cu credinta la dumnezeiestile tale moaste.

Si acum... a Nascatoarei: ‘‘Taina cea din veac ascunsa...’’

 

LA UTRENIE

      Primul rand de sedelne

    Glas 1.’’Mormantul Tau, Mântuitorule..’’.

    Ca un soare stralucitor, in vremurile cele mai de pe urma rasaritu-ne-ai noua cu viata ta cuvioasa, Sfinte Nectarie, si pe toti ii chemi ca sa dea lauda si slava Iui Hristos, Stapânul a toate, Celui ce proslavit te-a aratat pe tine cu puterea minunilor.

Slava..., aceeasi podobie.

     Imbelsugate vindecari izvoraste in chip minunat, in toate zilele, cu dumnezeiasca darnicie, preacinstitul tau cap, tainic veselind cu mirosul cel de buna mireasma al Duhului, pe cei ce alearga cu evlavie si cu dorire la a ta manastire, sfinte.

Si acum... a Nascatoarei...

    Cel ce cuprinde toate si Facatorul veacurilor, in chip mai presus de minte intreg S-a cuprins in pântecele tau cel dumnezeiesc, Preacurata, fara a lasa odihna Parintelui Sau, om dimpreuna si Dumnezeu desavârsit, si a indumnezeit firea lui Adam si lumea toata a mântuit-o. Pe Acesta roaga-L, de Dumnezeu Nascatoare, sa mântuiasca sufietele noastre.

    Randul al doilea de sedelne. Glas 3. ‘‘De frumusetea...’’

   Curatia vietuirii tale si dreptatea obiceiurilor tale, Parinte, ca pe un prinos duhovnicesc primindu-l Stapânul, izvor al tamaduirilor te-a aratat pe tine in Eghina celor ce cu credinta alearga la sfintele tale moaste, cele ce impart tuturor dumnezeiasca buna-mireasma.

                                           Slava, glas 4. ‘‘Spaimântatu-s-a Iosif…’’

    Minuneaza cu adevarat cugetele credinciosilor harul minunilor cel dat tie de la Dumnezeu, intelepte, care lucreaza in dumnezeiestile tale moaste. Pentru aceasta, catre manastirea ta impreuna alearga multime de credinciosi de pretutindeni si cei bolnavi iau sanatate prin mijlocirea ta, Sfinte, cantând cu veselie lui Hristos, Celui ce te-a sfintit pe tine, Cuvioase.

Si acum... a Nascatoarei, aceIasi glas

    Nastrapa de mana primitoare si cuvântatoare, Sfesnic purtator de lumina si dumnezeieste stralucitor cunoscându-te pe Tine, Preacurata, dumnezeiescul Nectarie, cu luminarile Tale cu vrednicie si-a luminat sufletul si cugetul, ca un lucrator al virtutii; pentru aceasta, Fecioara si Maica a lui Hristos nenuntita, cu dreapta credinta te-a propovaduit pe tine, Nascatoare de Dumnezeu Prealaudata. Si acum impartasindu-se de luminarea Fiului tau, Curata, impreuna cu ingerii slaveste negraita slava ta.

Dupa Polieleu
Glas 8. ‘‘Pe intelepciunea si Cuvântul..’’.

    Tâlcuitor al dogmelor dreptei credinte si calauzitor in invataturile graitoare de cele dumnezeiesti aratandu-te, Cuvioase, ca un ierarh de Dumnezeu insuflat, priceperea celor bine-cinstitori dumnezeieste o indreptezi la iubirea dumnezeiasca si la calea mântuirii. Pentru aceasta, in Eghina cu dumnezeiesc cuget ai inaltat cinstita manastire, Cuvioase, spre ingradire sufletelor, de Dumnezeu purtatorule Nectarie, in care multimea celor ce duc viata monahiceasca inchinându-se la cinstitele tale moaste, cu evlavie praznuieste sfânta pomenirea ta.

      Si acum... aceeasi podobie. Cauta la sedelnele slujbei Sfantului Ioan Gura de Aur, de la 13 noiembrie.
    Antifonul 1 al glasului 4
      Prochimen: ‘‘Gura mea va grai intelepciune si cugetul inimii mele pricepere’’
   Stih: Preotii Tai, Doamne, se vor imbraca intru dreptate si cuviosii Tai se vor bucura.

   Evanghelia de la Ioan capitolul 10, 1-9:

     ‘‘Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce nu intra pe usa, in staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur si talhar. Iar cel ce intra pe usa este pastorul oilor. Acestuia portarul ii deschide si oile asculta glasul lui si oile sale le cheama pe nume si le mana afara. Si când le scoate afara pe toate ale sale, merge inaintea lor si oile merg dupa el, caci cunosc glasul lui. Iar dupa un strain, ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru ca nu cunosc glasul lui. Aceasta pilda le-a spus-o Iisus, dar ei n-au inteles ce inseamna cuvintele Lui. A zis deci iarasi Iisus: Adevarat, adevarat zic voua: Eu sunt usa oilor. Toti cati au venit mai inainte de Mine sunt furi si talhari, dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt usa: de va intra cineva prin Mine, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla.’’

     Psalmul 50

     Slava..., Pentru rugaciunile ierarhului Tau, Nectarie, Milostive..., Si acum..., Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu...

Stih: ‘‘Miluieste-ma, Dumnezeule...’’
Stihira, glas 6

      Astazi, de Dumnezeu purtatorul Nectarie, podoaba cea noua a Bisericii, savârsind alergarea virtutii, a terminat drumul catre cer; si, intru luminarile sfintilor asezand sufletul sau, fara teama se desfateaza de pomul vietii, primind stralucirea slavei celei de mare cuviinta ; iar pentru noi cere izbavire de primejdii, pace si mare mila.

CANON, glas 1

   Cantarea 1

    Intunecarea mintii mele cu lumina rugaciunilor tale risipeste-o si da-mi cuvânt ca luminat sa laud, facatorule de minuni Nectarie, dumnezeiasca pomenirea ta.

    Rasarind ca un soare neapus in anii cei de pe urma, cu lumina faptelor tale tuturor marginilor le stralucesti, Parinte, in chip minunat, lumina Evangheliei.

Slava...

    Prin curatia vietii tale calcând, Nectarie, pe urmele vechilor arhierei ai lui Hristos, de acelasi nume cu ei te-ai si aratat partas.

Si acum..., a Nascatoarei.

    Firea cea necuprinsa purtând-o in pântecele Tau si nearzându-te, cu trup ai nascut, Fecioara Preacurata, fara de schimbare si amestecare, pe Hristos, Facatorul tuturor.

    Cantarea a 3-a

    Cu sfintenia invatându-te din tinerete, Parinte, dumnezeiasca dragoste ai ales, a urma lui Hristos, Nectarie, si de toata desartaciunea cu intelepciune te-ai departat.

  Cu graiurile buzelor tale, Parinte, picuri dulceata cereasca celor ce cu credinta primesc cuvântul tau si calauzesti la cele bune cugetul credinciosilor.

Slava...

    Noua podoaba a ierarhilor te-ai aratat, Ierarhe Nectarie, imbracând sfintenia cea adevarata prin curatia vietuirii tale; pentru aceasta te laudam.

Si acum...

    Infrumusetata fiind mai presus de cuget cu stralucirile fecioriei, pe Dumnezeu cu trup mai presus de fire-L nasti, Preacurata, si osânda Evei cu nasterea ta ai dezlegat-o.

    Sedealna: Glas 5. ‘‘Pe Cuvântul, Cel impreuna...’’

     Savarsind alergarea virtutii, Cuvioase, cu dumnezeiasca cuviinta te-ai mutat Ia viata cea neimbatrânitoare si partas al sfintilor te-ai aratat, Nectarie, dimpreuna cu care totdeauna roaga-te Imparatului tuturor, Hristos, sa dea iertare de pacate si mântuire sufletelor celor ce praznuiesc pomenirea ta.

Si acum... , a Nascatoarei.

    Spre tine mi-am pus nadejdea mântuirii mele, Maica Pururi Fecioara, si pe tine te pun ocrotitoare tare si neclintita a vietii mele.

      Cantarea a 4-a

      Cu sfintenie savârsind viata ta pe pamant, partas al cortului tuturor sfintilor te-ai aratat in cer; iar racla moastelor tale izvoraste sfintire si mântuire celor ce se sfarsesc, ierarhe, de boli si de necazuri.
   Preotit-ai intru curatie si cuviosie, intelepte, ca un preot bine-placut lui Hristos Atotputernicul si ca pe o jertfa curata I-ai adus prinos viata ta cea fara de prihana, Ierarhe; pentru aceasta, dupa vrednicie ai fost proslavit.

Slava...

   De felurite boli si patimi cumplite vindeca in chip minunat capul tau cel preasfânt; ca in acesta salastuind dumnezeiescul har, in multe feluri lucreaza celor ce alearga la el, dupa masura credintei lor.

Si acum..., a Nascatoarei

   Cu chipul nostru S-a nascut din pântecele tau Dumnezeu Cel Nematerialnic si, ramânând Ceea ce era mai inainte, pe Adam din blestem l-a rezidit, fii ai lui Dumnezeu aratând pe cei ce cu credinta te slavim pe tine, ca Nascatoare de Dumnezeu.

   Cantarea a 5-a

   Cu intelepciunea Duhului si Cuvantul Vietii inimile credinciosilor le indrepti, Nectarie, catre vietuirea cea mai imbunatatita, Parinte, ca un intelept si sfant propovaduitor al Evangheliei.

  Imbracand vesmantul arhieriei, intelepte, cu fapte pline de virtute l-ai impodobit, ca un ierarh preaindumnezeit si iconom al dumnezeiestilor taine.

Slava...

  Intelepteste stralucind cu intelegerea si cu blandetea, pe cuvioasele fecioare Ie-ai strâns si la Hristos Ie-ai calauzit cu cuvintele si cu faptele vietii tale celei neprihanite.

Si acum...., a Nascatoarei.

   Cu stralucirea ta, Preacurata, Iumineaza, ca o milostiva si fara de prihana, sufletul meu cel intunecat de orbirea patimilor, si cu dumnezeiasca frica ma intareste.

    Cantarea a 6-a

   Ca o stea nou-rasarita, in vremurile cele mai de pe urma ai luminat tainic inimile credinciosilor, Nectarie, aprinzandu-le catre dumnezeiasca dorire, Parinte.

   Cu intelepciune si dumnezeiasca intelegere petrecând pe pamant in zilele cele rele, precum a zis Pavel cel intelept, stralucit ai fost proslavit, Nectarie, de catre Domnul.

Slava...

  Intarind neclatita in frica lui Dumnezeu sfanta manastirea ta, liman neinvaluit ai aratat-o, spre mântuirea sufletelor, Nectarie.

Si acum..., a Nascatoarei.

   Ceea ce ai nascut cu trup pe Facatorul tuturor si ai sters blestemul cel de demult al lui Adam, izbaveste-ma, Preanevinovata, de intunecarea patimilor mele.

  Condac, glas 8 podobie ‘‘Aparatoare Doamna...’’

   Pe steaua cea nou-rasarita a Ortodoxiei si cetatea cea nou zidita a Bisericii sa-l Iaudam intru veselia inimii, ca proslavit fiind prin lucrarea Duhului izvoraste darul nestricacios al tamaduirilor celor ce striga: Bucura-te, Sfinte Parinte Nectarie.

    Icos

  Om cugetator de cele ceresti te-ai aratat in lume, Nectarie, Ierarhul lui Hristos, ca, ducând viata cuvioasa, in toate ai petrecut ca unul cu adevarat sfânt si indumnezeit; pentru aceasta, auzi de Ia noi:
         Bucura-te, cel prin care se inalta credinciosii ;
         Bucura-te, cel prin care se infricoseaza vrajmasii ;
         Bucura-te, urmatorul Cuviosilor Parinti ;
         Bucura-te, dumnezeiescul dascal al ortodocsilor ;
         Bucura-te, casa preasfanta a Iucrarii dumnezeiesti ;
         Bucura-te, carte de Dumnezeu tiparita a vietuirii celei innoite ;
         Bucura-te, ca ai ajuns la masura sfintilor ;
         Bucura-te, ca intelepteste te-ai instrainat de materie ;
         Bucura-te, stralucit semn de biruinta al credintei ;
         Bucura-te, cinstit organ al harului ;
         Bucura-te, cel prin care Biserica dantuieste ;
         Bucura-te, cel prin care ostrovul Eghinei se veseleste ;
         Bucura-te, Sfinte Parinte Nectarie.

     Cantarea a 7-a

   Cu dreapta intelegere si inima curata liturghisind, Parinte, lui Hristos, Imparatul tuturor, luminarea Mângaietorului ai primit-o in sufletul tau, Cuvioase, strigând: ‘‘Binecuvântat este Dumnezeul Parintilor nostri’’

   In chip intelegator rasarindu-ne noua in vremurile cele mai de pe urma ca un soare cu totul stralucitor, luminezi cugetele binecinstitorilor cu lumina faptelor tale, Sfinte Nectarie, podoaba ierarhilor.

Slava...

   Ca o alta camara minunata de tamaduiri, pururi da intarirea, Nectarie, sicriul moastelor tale, Parinte, sufletelor si trupurilor celor ce cu evlavie multa alearga la sfanta ta manastire.

Si acum ..., a Nascatoarei.

   Ca ceea ce esti Maica Mântuitorului si Dumnezeului nostru, cauta cu ochiul tau milostiv, Fecioara Preanevinovata, la nevoia cea amara a sufletului meu, si de reaua deprindere a patimilor celor pierzatoare izbaveste-ma.

    Cantarea a 8-a

    Voind Domnul a face cunoscuta celor de pe pamant slava pe care ti-a dat-o tie in cer, intelepte, izvor de tamaduiri si de minuni multe a aratat, preafericite, dumnezeiestile tale moaste.

   Precum crinii câmpului s-au aratat cinstitele tale moaste, Parinte Nectarie, indata ce s-a deschis cinstitul tau mormânt, tuturor facandu-le simtit mirosul nemuririi.

Binecuvântam pe Tatal...

    De toata stramtorarea, vatamarea si mania, roaga-te, Ierarhe al Iui Hristos, sa se izbaveasca cinstita ta manastire, care intru tine se lauda si dragostei tale parintesti se incredinteaza.

Si acum...,a Nascatoarei.

   Fara de samanta ai luat in pântece pe Facatorul tuturor si pe Acesta fara stricaciune nascandu-L cu trup, de stricaciunea cugetelor trupesti cu harul tau, Fecioara, izbaveste-ma pe mine, jalnicul tau rugator.

   Cantarea a 9-a

  Cununa slavei ai primit-o, Nectarie, de la Hristos, Cel ce stralucit te-a proslavit pe tine, savârsind tu, Parinte, intru cuviosie alergarea ta; si, de o cinste cu sfintii te-ai aratat, dimpreuna cu care te roaga pentru cei ce te cinstesc pe tine.

   Imbracând vesmantul arhieriei, preasfintit pe acesta l-ai aratat cu sfintele tale nevointe si cuvioasele tale osteneli, si, prin vietuirea ta cea curata, te-ai pecetluit cu stralucirea Parintilor celor de demult.

   Savârsind cu laude pomenirea ta, Nectarie, Biserica lui Hristos se veseleste intru tine, Sfinte; ca pe aceasta ai luminat-o, Ierarhe, aratându-te sfintit prin Dumnezeiescul Duh.

Slava...

   Mirosul cel ceresc si bine-inmiresmat al vietii, pe care il raspândeste preacinstitul tau cap, in chip intelegator daruieste-l sufletului meu, sfinte, si, ca pe un miros de buna mireasma primeste, Parinte, cântarea aceasta, pe care cu dorire ti-am adus-o.

Si acum..., a Nascatoarei.

   Ceea ce fara de asemanare esti mai inalta decât puterile de sus si mai stralucitoare decât soarele, Stapâna, Ceea ce ai nascut cu trup pe Soarele Slavei, Hristos, Datatorul de lumina, luminezi pe cei ce te maresc pe tine.

    Luminânda:

   Biserica, veseleste-te si cânta cântare noua, laudând pe fiul tau si pe ierarhul cel sfant, Nectarie, cel ce in vremurile noastre s-a aratat sfintit.

Slava...

   Cu dumnezeiasca cuviinta vietuind in chip minunat maritu-te-ai, Nectarie ierarhe, de catre Facatorul tuturor; ca izvor de minuni s-a aratat racla moastelor tale.

Si acum..., a Nascatoarei.

   De Dumnezeu Preadaruita Fecioara, roaga pururi pe Fiul si Stapânul Tau si Multmilostivul Dumnezeu sa izbaveasca pururi de toata nevoia, Nascatoare de Dumnezeu, pe cei binecinstitori.

La Laude:

      Punem stihurile pe 4 si cantam urmatoarele stihiri:
    Glas 1 ‘‘Ceea ce esti bucuria…’’

    Cu cantari adunându-ne, sa praznuim pomenirea cea sfanta a dumnezeiescului Nectarie, a celui ce in vremurile noastre de la Hristos in chip minunat s-a proslavit, prin stralucirea vietii sale, cu darul tamaduirilor, spre ingradire binecinstitorilor.

    Racla moastelor tale, Parinte Nectarie, ca o alta scaldatoare a Siloamului se arata; ca bolile cele cumplite le vindeca, sanatate si izbavire impartind pururi, prin lucrarea Duhului, celor ce alearga la dânsa.

   Cine va cânta dupa cuviinta stapânirile Tale, Datatorule de viata si Mântuitorule; ca stâlp si intarire neclintita cu adevarat ai daruit cinstitei Tale Biserici, pe dumnezeiescul Nectarie, cel ce fie Tie Ti s-a inchinat intru cuviosie.

    Mai presus decat mirosul crinilor este buna mireasma a cinstitelor tale moaste, Nectarie de trei ori fericite, veselind simturile credinciosilor ; pentru aceasta, vazând Eghina darul tau cel dumnezeiesc, pe tine te fericeste.

Slava..., glas 5.

    Cuvioase Parinte, cugetare intru legea lui Dumnezeu facandu-ti viata ta, cu viata sfintilor celor de demult te-ai pecetluit pe tine; ca robind duhului cugetarea cea trupeasca, alese fapte ai facut si intru cuviosie te-ai imbracat, ca un ierarh de Dumnezeu inteleptit si al virtutii adevarat lucrator; pentru aceasta, cu stralucire te-ai proslavit de la Dumnezeu si izvor de tamaduire s-a aratat    sicriul moastelor tale, prin umbrirea Duhului Sfant. Ci, o, fericite Nectarie, revarsa in sufletele noastre nectarul darului tau si roaga-te Domnului sa ne daruiasca noua mare mila.    

Si acum... a Nascatoarei.
Fericimu-te pe tine...
Doxologia mare si troparul.

La Liturghie...

     Fericirile pe 8. Apostol, Evrei cap. 7, 26-28 si cap. 8, 1-2: ‘‘Fratilor, arhierei ca acesta se cuvenea sa avem... ‘‘Evanghelia de la Ioan, cap.10, 9-16: ‘‘Zis-a Domnul: Eu sunt usa...’’.

CHINONICUL

   Intru pomenire vesnica va fi dreptul si de auzul rau nu se va teme.