Acatistul Sfintei împărătese Olga -11(24) Iulie

 

Rugaciunile incepatoare: 
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieste întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi .
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Prea Sfanta Treime, miluieste-ne pe noi; Doamne curateste pacatele noastre; Stapane iarta faradelegile noastre;Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in cerurui, sfinteasca-se numele Tau,vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbazveste de cel rau.
Ca a Ta este imparatia si puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.

Troparul ( glasul al – IV -lea ).

Sfântă Olga Împărăteasa, roagă pe milostivul Dumnezeu ca să dea ier-tare de păcate sufletelor noastre.

Condac 1
Domnul Dumnezeu Te-a binecuvântat să ai o viaţă creştină curată şi demnă drept pentru care ai un loc în Sfânta împărăţie a cerurilor iar noi strigăm către tine aşa:
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.
Icos 1
Domnul Iisus Christos Te-a chemat pe tine la o viaţă bineplăcută şi smerită plină de fapte bune iar noi cu mult respect creştin zicem către tine cu multă demnitate aşa:
Bucură-te Sfântă Olga.
Bucură-te Împărăteasă creştină
Bucură-te pentru chemarea ta.
Bucură-te că ai avut viaţă sfântă.
Bucură-te că cei din ceruri lui Dumnezeu îi cântă.
Bucură-te Sfântă folositoare de a ta chemare.
Bucură-te Sfântă Împărăteasă Olga.

Condac 2
Pentru viaţa ta cea sfântă creştinii te-au scris în calendar, te pomenesc în slujbe, se botează cu numele tău iar noi cu multă cinste cântăm cântare minunată: Aliluia!

Icos 2
Viaţa ta cea minunată pe care ai avut-o pe pământ pe mulţi a uimit căci fiind Împărăteasă fapte bune, cinstite şi demne de un creştin ai făcut insă noi cu respect deosebit zicem către tine.
Bucură-te Împărăteasă smerită.
Bucură-te bună înfăptuitoare.
Bucură-te de smerita chemare
Bucură-te de a ta sfântă lucrare.
Bucură-te îmbunătăţită.
Bucură-te cea de Dumnezeu, iubită.
Bucură-te Sfântă Împărăteasă Olga.

Condac 3
Cei care au întocmit calendarul creştin te-au pus cu zi de pomenire pe data de 11 iulie iar în cărţile sfinte creştine te-au scris cu mare cinste drept pentru care noi cântăm: Aliluia!

Icos 3
După o viaţă creştinească, cinstită, demnă şi cu multe fapte bune, Domnul Dumnezeu Te-a chemat la ceruri iar sfinţii îngeri te-au însoţit prin vămile văzduhului cântându-ţi cântări sfinte iar noi către tine zicem cu multă evlavie.
Bucură-te, bucuria Îngerilor.
Bucură-te , bucuria celor din ceruri.
Bucură-te, bucuria creştinilor
Bucură-te, bucuria sfinţilor.
Bucură-te, bucuria heruvimilor
Bucură-te, bucuria serafimilor şi a Puterilor Cereşti.
Bucură-te Sfântă Împărăteasă Olga.

Condac 4
S-au bucurat îngerii şi toţi sfinţii de venirea ta în Sfânta Împărăţie a Cerurilor iar Sfintele Puteri Cereşti te-au lăudat cereşte dar noi pe pământ cântăm cu dragoste sfântă: Aliluia!

Icos 4
Cei ce străjuiau vămile văzduhului plângeau şi vărsau lacrimi negre de ciudă că nu au ce să-ţi mai ceară cu privire la păcate, însă noi ca şi îngerii te lăudăm cu laudă sfântă zicând:
Bucură-te lauda Îngerilor ce te-au însoţit prin vămi.
Bucură-te lauda Sfântului tău Înger Păzitor.
Bucură-te lauda Maicii Domnului
Bucură-te lauda celor din sfintele soboare.
Bucură-te lauda celor ce te-au primit la poarta raiului.
Bucură-te lauda celor ce te-au însoţit în ceruri.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Condac 5
Mulţi sfinţi şi multe sfinte te-au aşteptat la sfânta poartă a raiului ceresc cu dragoste cerească cântând: Aliluia!

Icos 5
Înconjurată cu dragoste cerească de către multe personalităţi cereşti care te-au petrecut în cântări până la sfântul tron al Domnului Iisus, mulţi te binecuvântau cereşte iar noi zicem :
Bucură-te binecuvântata sfintelor personalităţi cereşti.
Bucură-te binecuvântata cerului.
Bucură-te binecuvântata bisericii creştine.
Bucură-te binecuvântata celor ce te-au petrecut în ceruri.
Bucură-te binecuvântata celor evlavioşi.
Bucură-te binecuvântata rugătorilor creştini.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Condac 6
Domnul Iisus Christos Ti-a primit smerita ta îngenunchere în faţa sfân-tului Său tron ceresc iar sfintele personalităţi din jurul tronului ceresc cântau cu dragoste cerească: Aliluia!

Icos 6
După smerita îngenunchere din faţa sfântului tron Divin, Domnul Iisus a poruncit sfinţilor Săi îngeri ca să vizitezi iadul spre a vedea de ce fel de chinuri ai scăpat iar însoţitorii cereşti au fost în permanenţă cu tine, iar noi zicem aşa:
Bucură-te aleasa cerului
Bucură-te aleasa Domnului Iisus Christos.
Bucură-te aleasa Tatălui Ceresc.
Bucură-te aleasa Duhului Sfânt.
Bucură-te aleasa sfintelor Personalităţi Cereşti.
Bucură-te aleasa sfântului sobor ceresc.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Condac 7
Însoţită fiind de Îngerii Domnului Savaot ai vizitat iadul, ai văzut groaznicele chinuri şi pe cei chinuiţi straşnic care nu pot cânta cântarea sfântă: Aliluia!

Icos 7
Cei care chinuiau sufletele în adâncurile iadului nimic nu au făcut con-tra ta şi nimic nu ţi-au zis că nu aveau nici o putere asupra sfinţeniei tale însă noi cu respect zicem:
Bucură-te că ai văzut şi vezi frumuseţile cereşti.
Bucură-te că ai văzut şi vezi frumuseţe sfinţilor
Bucură-te că ai scăpat de chinurile iadului.
Bucură-te că cei din iad nimic nu ţi-au făcut.
Bucură-te că duhurile întunericului nu s-au atins de tine.
Bucură-te că şi cei oropsiţi pot fi scoşi din iad.
Bucură-te Sfântă Împărăteasă Olga.

Condac 8 
După ce ai văzut iadul şi chinurile lui sfinţii Îngeri ţi-au arătat şi locuri-le de pe pământ în care ai făcut fapte bune, milostenie, rugăciuni şi cân-tări sfinte iar noi cu toţii cântăm: Aliluia!

Icos 8
Mulţimea faptelor tale cele bune le ştie doar Domnul Dumnezeu şi îngerii din ceruri iar noi dorind să facem pe toate cele bune zicem:
Bucură-te împlinitoarea sfintelor porunci cereşti
Bucură-te lucrătoarea faptelor bune.
Bucură-te că ai fost o creştină sârguincioasă.
Bucură-te că ai avut a viaţă luminoasă.
Bucură-te că ai avut har ceresc.
Bucură-te că ai oprit pe cei ce te duşmănesc.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Condac 9
Având un loc minunat în Sfânta Împărăţie Cerească poţi privi spre pă-mânt cu multă dragoste sfântă şi ne poţi ajuta pe noi care cu mult respect cântam : Aliluia!

Icos 9
Personalitate cerească devenind după ce Domnul Iisus Ţi-a dat un loc în ceruri poţi ajuta pe cei ce au evlavie către tine iar noi cu toţii zicem în mod smerit:
Bucură-te căci poţi privi spre noi creştinii.
Bucură-te că poţi ajuta pe cei ce au evlavie către tine.
Bucură-te că poţi ajuta întreaga creştinătate.
Bucură-te că poţi ajuta pe cei binecuvântaţi
Bucură-te că poţi ajuta pe cei curaţi la suflet.
Bucură-te că ne poţi ajuta pe noi.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa

Condac 10
Împreună cu sfinţii, cu Maica Domnului şi cu toţi cei din ceruri poţi să te rogi Domnului Dumnezeu Savaot pentru binele şi pentru reunificarea întregului creştinism de peste tot pământul iar noi cu mult respect cântăm: Aliluia!

Icos 10
Domnul Dumnezeu Savaot a binecuvântat toţi cei care întotdeauna pe cei care au făcut voia Lui cea sfântă în orice timp ar fi trăit ei dar noi cu multă demnitate cântăm:
Bucură-te rugătoare sfântă.
Bucură-te rugătoare smerită
Bucură-te rugătoare demnă şi cinstită.
Bucură-te a Domnului rugătoare afierosită.
Bucură-te rugătoare cerească
Bucură-te rugătoare ce ai avut viaţă pământească.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Condac 11
Noi cei ce trăim pe pământ şi avem evlavie către sfintele personalităţi cereşti cerem ca să fim ajutaţi în viaţa noastră de zi cu zi pentru a săvârşi toate cele bune cântând; Aliluia!

Icos 11
Cu multă smerenie cerem şi noi calităţi şi virtuţi sfinte spre a ne înno-bila sufletele noastre creştine şi renunţând la păcate şi la toate relele cân-tăm cu dragoste sfântă aşa:
Bucură-te ajutătoarea noastră.
Bucură-te ajutătoarea celor necăjiţi
Bucură-te ajutătoarea celor smeriţi.
Bucură-te ajutătoarea celor amărâţi.
Bucură-te ajutătoarea celor oropsiţi.
Bucură-te ajutătoarea celor chinuiţi.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Condac 12
Mulţumind Domnului Dumnezeu, sfinţilor şi sfintelor, tuturor celor din ceruri precum şi sfintei Olga Împărăteasa pentru ajutoarele cereşti primite cântăm; Aliluia!

Icos 12
Domnul Dumnezeu Savaot împreună cu toţi cei din ceruri şi cu sfânta Olga Împărăteasa să ne ajute şi să ajute pe toţi cei smeriţi curaţi şi bine-cuvântaţi care zic cu nădejde aşa:
Bucură-te că noi mulţumim Domnului Dumnezeu Savaot.
Bucură-te că noi mulţumim Domnului Iisus Christos.
Bucură-te că noi mulţumim Maicii Domnului.
Bucură-te că noi mulţumim Sfintelor Puteri Cereşti.
Bucură-te că mulţumim tuturor Sfintelor Personalităţi
Bucură-te că îţi mulţumim Sfântă Olga Împărăteasa.
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Condac 13
Sfântă Olga Împărăteasa roagă-te şi pentru noi Împăratului Ceresc spre a fi ajutaţi, vindecaţii şi apăraţi de toţi răii şi de toate relele căci cu smere-nie cântăm: Aliluia!

Condac 13
Sfântă Olga Împărăteasa roagă-te şi pentru noi Împăratului Ceresc spre a fi ajutaţi, vindecaţii şi apăraţi de toţi răii şi de toate relele căci cu smere-nie cântăm: Aliluia!

Condac 13
Sfântă Olga Împărăteasa roagă-te şi pentru noi Împăratului Ceresc spre a fi ajutaţi, vindecaţii şi apăraţi de toţi răii şi de toate relele căci cu smere-nie cântăm: Aliluia!

Apoi se zice iarăşi
Icos 1
Domnul Iisus Hristos Te-a chemat pe tine la o viaţă bineplăcută şi smerită plină de fapte bune iar noi cu mult respect creştin zicem către tine cu multă demnitate aşa:
Bucură-te Sfântă Olga.
Bucură-te Împărăteasă creştină
Bucură-te pentru chemarea ta.
Bucură-te că ai avut viaţă sfântă.
Bucură-te că cei din ceruri lui Dumnezeu îi cântă.
Bucură-te Sfântă folositoare de a ta chemare.
Bucură-te Sfântă Împărăteasă Olga.

Condac 1 
Domnul Dumnezeu Te-a binecuvântat să ai o viaţă creştină curată şi demnă drept pentru care ai un loc în Sfânta împărăţie a cerurilor iar noi strigăm către tine aşa:
Bucură-te Sfântă Olga Împărăteasa.

Rugăciune

Sfântă Olga Împărăteasa roagă-te şi pentru noi creştinii care cu mult respect şi cu multă smerenie îţi cerem ajutor sfânt şi ceresc. Amin.

Acatistul Binecredinciosului Voievod al Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt

 

Condac 1

Apărătorului creştinătăţii, Binecredinciosului Voievod al Moldovei, ce-lui care cu dreptate şi cu dragoste a cârmuit poporul încredinţat lui de Dumnezeu, pilduitorului smereniei creştine şi al iertării celor ce i au făcut rău, celui cinstit şi iubit ca un părinte, slăvitului Voievod să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Icos 1

Din pruncie ai fost crescut de părinţii tăi în dragostea de neam şi cre-dinţă strămoşească, iar la vârsta “bărbatului desăvârşit” rânduit ai fost de Dumnezeu să conduci Ţara Moldovei. Pentru aceasta sfinţitul între ie-rarhi, mitropolitul Teoctist, la locul numit Dreptate domnitor te a uns, cu care împreună glăsuim:

Bucură te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a casei lui Dumnezeu;

Bucură te, ctitorul multor biserici din Ţara Moldovei;

Bucură te, că şi în Transilvania şi Muntenia ai zidit locaşuri sfinte;

Bucură te, că prin acestea ai întărit conştiinţa unităţii de neam şi credinţă;

Bucură te, că mănăstirea Zograful ai ctitorit o cu multă dragoste creştinească;

Bucură te, cel ce cu aleasă dărnicie ai împodobit sfintele biserici;

Bucură te, că prin aceasta Dumnezeu ţi a sfinţit viaţa;

Bucură te, că prin înălţarea de biserici şi mănăstiri ai întărit credinţa ortodoxă;

Bucură te, că prin zidirea lor ai adus laudă şi mulţumire lui Dumnezeu;

Bucură te, că prin acestea pildă te ai făcut cârmuitorilor de ţară;

Bucură te, că vechimea credinţei vestită nouă de Sfântul Apostol Andrei ai dovedit o prin faptele tale;

Bucură te, că a o păzi pe aceasta şi pe noi ne ai învăţat;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 2 lea

Împodobind sfintele locaşuri cu daruri prea alese biserică nefăcută de mână ţi ai pregătit în ceruri, unde acum te veseleşti şi cu îngerii împreună glăsuieşti cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 2 lea

Văzând primejduită credinţa creştinească de păgânătatea otomană, te ai aprins şi mai mult de râvna apărării ei, cerând ajutor de la Dumnezeu şi luând ca mijlocitori pe sfinţi; pentru aceea cu bucurie strigăm:

Bucură te, că îndrăzneţ şi iscusit ai luptat cu duşmanii credinţei ortodoxe;

Bucură te, că Dumnezeu te a înţelepţit şi ţi a dat putere în luptele pe care le ai purtat;

Bucură te, că sfinţii mari mucenici Procopie şi Dimitrie te au întărit în lupte;

Bucură te, că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pururea ţi a fost ocrotitor;

Bucură te, că ai rânduit ca icoana acestui mare mucenic să fie zugrăvită pe steagurile vitejei tale oştiri;

Bucură te, că pe acest mucenic ocrotitor Mitropoliei Moldovei l ai aşezat;

Bucură te, că prin mijlocirea acestor sfinţi ai biruit pe vrăjmaşi;

Bucură te, că în toate cu puterea lui Dumnezeu ai fost biruitor;

Bucură te, că de primejdia morţii în luptă nu te ai spăimântat;

Bucură te, că în lupte pe ostaşi ai îmbărbătat;

Bucură te, apărătorul creştinătăţii;

Bucură te, nebiruit ostaş al lui Hristos;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 3 lea

Cunoscând că întreaga creştinătate era în primejdie, ai vestit aceasta şi celorlalţi conducători creştini, cerându le ajutorul; dar ei fiind neputincioşi cu sufletul şi slabi în credinţă, te au lăsat singur în această luptă, iar tu întărit fiind de Dumnezeu ai biruit şi ai cântat: Aliluia!

 

Icosul al 3 lea

Fiind încredinţat că Dumnezeu te va ajuta să biruieşti, ţi ai îmbărbătat oştenii cu pilda curajului tău şi apoi i ai răsplătit după dreptate, pentru care unele ca acestea glăsuim:

Bucură te, înţelepte Voievod că în toate cu frică de Dumnezeu ai lucrat;

Bucură te, că ai răsplătit pe cei ce s au jertfit pentru credinţă şi neam;

Bucură te, că milostenia i ai învăţat pe cei bogaţi;

Bucură te, că îndreptarea celor potrivnici cu răbdare ai aşteptat o;

Bucură te, că celor răi le ai stat împotrivă;

Bucură te, că pe cei vinovaţi cu înţelepciune i ai judecat;

Bucură te, că pe tătarul Oană şi pe alţii i ai iertat;

Bucură te, că pe Mihu de moarte l ai izbăvit;

Bucură te, că şi altora te ai arătat îndurător;

Bucură te, că prin acestea ai împlinit porunca iubirii de vrăjmaşi;

Bucură te, că în toate milostiv te ai dovedit;

Bucură te, că pe vrăjmaşi la pace i ai chemat;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 4 lea

Cunoscând pe duşmanii ţării şi ai Bisericii lui Hristos, i ai biruit şi lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia!

 

Icosul al 4 lea

Înconjurat fiind de mulţimea potrivnicilor de alt neam, ai înţeles că numai Dumnezeu te poate ajuta; drept aceea te ai silit să I faci voia Lui. Pentru aceasta ai luat ca rugător către Dumnezeu şi povăţuitor duhov-nicesc pe Sfântul Daniil Sihastrul, pentru care aducem laude ca acestea:

Bucură te, iubitorule al sihaştrilor;

Bucură te, fiu duhovnicesc preaiubit al Cuviosului Daniil;

Bucură te, că pe Sfântul Daniil cu dragoste l ai ascultat;

Bucură te, că prin învăţăturile sale ţi ai luminat cugetul;

Bucură te, cinstitorule al tuturor călugărilor;

Bucură te, că rugăciunilor acestora te ai încredinţat;

Bucură te, că tu pe aceştia pentru frumuseţea vieţii duhovniceşti i ai cinstit;

Bucură te, că toate cele de trebuinţă lor le ai dăruit;

Bucură te, că prin sfintele tale rugăciuni te ai întărit în lupte;

Bucură te, că în luptele tale cu duşmanii, voia lui Dumnezeu ai împlinit;

Bucură te, că prin ele ai apărat ţara, dreapta credinţă şi întreaga creştinătate;

Bucură te, întâiule între voievozii neamului;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 5 lea

Mănăstirile ctitorite de tine, slăvite Ştefane, au devenit adevărate vetre de evlavie a credinţei noastre ortodoxe şi candele luminoase ale cunoaş-terii lui Dumnezeu, iar prin cuvintele Sfinţilor Părinţi ai Bisericii străbune am învăţat să cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 5 lea

Să priveghem şi să ne rugăm ca să nu cădem în ispită, ne a învăţat Dumnezeul mântuirii noastre, iar Apostolul Pavel a zis să ne rugăm neîncetat; învăţături pe care tu în minte şi în inimă le ai pus, pentru care laude ca acestea aducem ţie:

Bucură te, iubitorule al rugăciunii;

Bucură te, că rugăciunea ta cu multă râvnă şi dragoste ai săvârşit o;

Bucură te, că prin post şi rugăciune te ai desăvârşit;

Bucură te, că prin acestea pe vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi i ai biruit;

Bucură te, că prin astfel de virtuţi ai cunoscut mai bine pe Dumnezeu;

Bucură te, statornic rugător pentru cei vii şi pentru cei adormiţi;

Bucură te, că prin evlavie ţi ai curăţit sufletul;

Bucură te, că prin credinţă şi fapte bune bucurie duhovnicească ai dobândit;

Bucură te, că împreună cu moşii şi strămoşii noştri te ai aprins de dragostea pentru Hristos;

Bucură te, că prin post şi rugăciune ţi ai agonisit smerenie;

Bucură te, că prin acestea sufletul ţi ai luminat;

Bucură te, că primind cu vrednicie Sfintele Taine cu Hristos te ai unit;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 6 lea

Ştiind că diavolii şi slujitorii lui sunt biruiţi, mai ales, cu postul şi cu ru-găciunea, la acestea ai alergat pururea cu umilinţă şi credinţă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 6 lea

Iubind statornic pe Hristos, pururea te ai îndreptat cu creştinească dra-goste către cei din nevoi, pentru care grăim unele ca acestea:

Bucură te, ajutătorul celor săraci;

Bucură te, că pe ei i ai iubit pentru dragostea lui Hristos;

Bucură te, că i ai ocrotit de lăcomia celor prea bogaţi;

Bucură te, că multe familii tinere ai ajutat;

Bucură te, că milosteniile tale bucurie au adus celor săraci;

Bucură te, că miluirea săracilor scară către cer ţi s a făcut;

Bucură te, că rugăciunea şi postul cu milostenia le ai unit;

Bucură te, că milostenie făcând, iconom credincios al darurilor lui Dumnezeu te ai arătat;

Bucură te, că prin bogăţiile pământeşti, cele duhovniceşti ai agonisit;

Bucură te, că împărţind cele stricăcioase şi trecătoare, cele nestricăcioase şi veşnice ai agonisit;

Bucură te, învăţătorule al milei şi prietenul săracilor;

Bucură te, că nu ţi ai lipit inima de bogăţiile pământeşti;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 7 lea

Iubitor de Dumnezeu fiind, iertare celor osândiţi le ai dăruit, iar cei mi-luiţi de dragostea ta au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 7 lea

Din pricina neascultării, strămoşii neamului omenesc au fost scoşi din rai, iar tu, prin smerenie şi ascultare, cununi de biruinţă în Hristos ai do-bândit; pentru care cu bucurie cântăm:

Bucură te, pilduitorul smereniei;

Bucură te, că prin ea ai surpat uneltirile diavolului;

Bucură te, că prin ea ţi ai făcut din duşmani prieteni;

Bucură te, că prin smerenie spre cele cereşti te ai înălţat;

Bucură te, că biruinţele tale lui Hristos le ai datorat;

Bucură te, că înfrângerile tale, certare de la Dumnezeu le ai socotit;

Bucură te, că prin acestea te ai păzit de duhul mândriei;

Bucură te, că prin smerenie ai ruşinat pe cel potrivnic;

Bucură te, că ţara şi Biserica neamului prin jertfa ta s au întărit;

Bucură te, că pentru smerenia ta Dumnezeu ţi a dat darul înţelepciunii;

Bucură te, că smerindu te, ţi ai pus toată încrederea în Dumnezeu;

Bucură te, că smerenia ţi a fost cumpănă dreaptă în cârmuirea ţării;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 8 lea

Ţara şi credinţa le ai apărat cu bărbăţie, împreună cu credincioşii tăi oşteni, din dragoste pentru Hristos, Căruia cu evlavie Îi cântăm: Aliluia!

 

Icosul al 8 lea

“Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi”, a zis Domnul, iar apostolul grăieşte: “prin multe necazuri se cade nouă să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu”; la aceste cuvinte tu, slăvite Ştefane, luând aminte, crucea vieţii tale ţi ai purtat o cu vrednicie creştinească, pentru care noi îţi aducem laude ca acestea:

Bucură te, vrednicul ostaş al lui Hristos;

Bucură te, că necazurile vieţii tale cu răbdare le ai îndurat;

Bucură te, că moartea celor patru copii nu ţi a slăbit

dragostea pentru Hristos;

Bucură te, că prin aceste necazuri ai înţeles vremelnicia vieţii pământeşti;

Bucură te, că prin acestea te ai întărit în credinţă;

Bucură te, că crucea dată ţie de Hristos Domnul nostru

cu vrednicie o ai purtat;

Bucură te, că jugul vieţii bun şi uşor l ai socotit;

Bucură te, că înfrânt fiind, n ai deznădăjduit;

Bucură te, că sfaturile mamei tale le ai urmat şi glia

şi credinţa le ai apărat;

Bucură te, că primejdiile nu te au spăimântat;

Bucură te, că îndurând multe necazuri, lui Iov te ai asemănat;

Bucură te, pilduitorule al răbdării;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 9 lea

Fiind rănit în lupta de la Chilia, ai răbdat durerile până la sfârşitul vie-ţii, cu tărie creştină, gândindu te pururea la suferinţele Mântuitorului pe Cruce, Căruia neîncetat ai cântat: Aliluia!

 

Icosul al 9 lea

Stăpânit fiind de credinţa în Înviere, n ai slăbit în dragostea faţă de cei adormiţi, ci, cu osârdie, i ai cinstit prin fapte creştineşti, pentru care te lă-udăm zicând:

Bucură te, fiu binecinstitor al părinţilor care te au născut;

Bucură te, cinstitorule al moşilor şi strămoşilor din care ai odrăslit;

Bucură te, că mormintele lor le ai împodobit;

Bucură te, că prin aceasta ai arătat dragostea ta faţă de ei;

Bucură te, că prin aceasta ai mărturisit dreapta credinţă;

Bucură te, că nedespărţit de ei ai rămas prin rugăciunile tale;

Bucură te, că pildă de cinstire a înaintaşilor te ai făcut;

Bucură te, că prin faptele tale credinţa în Învierea celor morţi ai dovedit;

Bucură te, podoaba celor adormiţi;

Bucură te, mângâierea noastră în Ziua Judecăţii;

Bucură te, că pe strămoşi i ai avut pururea povăţuitori;

Bucură te, tărie a credinţei;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 10 lea

Cinstirea oştenilor căzuţi în luptă pentru neam şi credinţă, ai dovedit o aşezând osemintele lor la temelia bisericii Mănăstirii Războieni, ca pe niş-te sfinte moaşte; pentru care, împreună cu ei, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul al 10 lea

Deschizându ţi inima la cuvintele apostoleşti: ”Pentru mine viaţa este Hristos şi moartea un câştig”, pururea ai cugetat la ceasul morţii, pentru care îţi aducem laude ca acestea:

Bucură te, că totdeauna ai avut în suflet gândul morţii;

Bucură te, că prin aceasta ai luat aminte la Înfricoşata Judecată a lui Dumnezeu;

Bucură te, că te ai pregătit pentru a da răspunsul cel bun;

Bucură te, că moartea strămutare la cele veşnice o ai socotit;

Bucură te, că pentru aceasta ai zidit biserica Mănăstirii Putna;

Bucură te, că moartea nu te a înfricoşat;

Bucură te, cel ce ai înţeles vremelnicia acestei vieţi;

Bucură te, că prin trecerea ta la cele veşnice nu ne ai părăsit;

Bucură te, că testament sfânt ai lăsat urmaşilor;

Bucură te, că Moldovei urmaşi vrednici ai lăsat;

Bucură te, că şi aceştia ctitorii sfinte au înălţat;

Bucură te, că prin rugăciunile tale i ai ocrotit;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 11 lea

Strămutându te la lăcaşurile de veci, rugător neîncetat către Dumnezeu te am aflat, pentru care, împreună cu tine, Îi cântăm: Aliluia!

 

Icosul al 11 lea

Iubind pe Hristos, frumuseţea şi adevărul credinţei ai propovăduit, pentru care grăim:

Bucură te, pururea propovăduitor al credinţei ortodoxe;

Bucură te, ocrotitorul ctitoriilor tale;

Bucură te, că în aceste sfinte lăcaşuri la rugăciune stând, împreună cu tine pe Hristos Îl preamărim;

Bucură te, că prin acestea se întăreşte unitatea credinţei ortodoxe;

Bucură te, ctitorul mănăstirilor Putna şi Voroneţ;

Bucură te, ziditorul bisericii Mănăstirii Neamţ;

Bucură te, fondatorul Mănăstirii Războieni;

Bucură te, întemeietorul multor mănăstiri şi biserici;

Bucură te, mare ctitor al Moldovei;

Bucură te, că apărător al dreptei credinţe asemenea marelui Împărat Constantin te ai adeverit;

Bucură te, întâiule din ceata voievozilor;

Bucură te, om ales de Dumnezeu;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 12 lea

Toate ctitoriile tale cu alese daruri împodobindu le întotdeauna urma-şii cu evlavie le au cinstit şi în ele pe Dumnezeu au preamărit cântând: Aliluia!

 

Icosul al 12 lea

Părintele şi duhovnicul tău, sfinţitul între ierarhi mitropolit Gheorghe, cu sobor de preoţi şi binecredincioşii Moldovei te au însoţit spre locul cel de veci, cinstindu te după cuviinţă ca pe un sfânt, pentru care împreună cu dânşii glăsuim:

Bucură te, alinătorul durerilor poporului tău;

Bucură te, mângâierea Bucovinei îndurerate;

Bucură te, ocrotitorul oştirii iubitoare de Hristos;

Bucură te, că mormântul tău de toţi cei dreptcredincioşi este cinstit;

Bucură te, că mormântul tău loc de mângâiere s a făcut;

Bucură te, că îngenunchind înaintea mormântului tău aproape de tine ne simţim;

Bucură te, că în cer smeritele noastre rugăciuni le primeşti;

Bucură te, cel ce în ceata binecredincioşilor împăraţi te ai sălăşluit;

Bucură te, cel ce împreună cu sfinţii te veseleşti;

Bucură te, că împreună cu dânşii Sfânta Treime preamăreşti;

Bucură te, că în ziua prăznuirii tale la mormântul tău pe toţi ne uneşti;

Bucură te, lauda şi bucuria noastră a tuturor;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condacul al 13 lea

O, iubitorule de Dumnezeu, Sfinte Ştefane, zideşte în inimile noastre altar sfânt precum ai zidit atâtea biserici şi mănăstiri; biruieşte duhurile rele care ne războiesc precum ai biruit puhoaiele de păgâni; ocroteşte ne cu rugăciunile tale necontenite şi cu darul cel dat ţie de Hristos, precum ai ocrotit pe creştinii din vremea ta, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!  ( de 3 ori )

 

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1:

Din pruncie ai fost crescut de părinţii tăi în dragostea de neam şi cre-dinţă strămoşească, iar la vârsta “bărbatului desăvârşit” rânduit ai fost de Dumnezeu să conduci Ţara Moldovei. Pentru aceasta sfinţitul între ie-rarhi, mitropolitul Teoctist, la locul numit Dreptate domnitor te a uns, cu care împreună glăsuim:

Bucură te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a casei lui Dumnezeu;

Bucură te, ctitorul multor biserici din Ţara Moldovei;

Bucură te, că şi în Transilvania şi Muntenia ai zidit locaşuri sfinte;

Bucură te, că prin acestea ai întărit conştiinţa unităţii de neam şi credinţă;

Bucură te, că mănăstirea Zograful ai ctitorit o cu multă dragoste creştinească;

Bucură te, cel ce cu aleasă dărnicie ai împodobit sfintele biserici;

Bucură te, că prin aceasta Dumnezeu ţi a sfinţit viaţa;

Bucură te, că prin înălţarea de biserici şi mănăstiri ai întărit credinţa ortodoxă;

Bucură te, că prin zidirea lor ai adus laudă şi mulţumire lui Dumnezeu;

Bucură te, că prin acestea pildă te ai făcut cârmuitorilor de ţară;

Bucură te, că vechimea credinţei vestită nouă de Sfântul Apostol Andrei ai dovedit o prin faptele tale;

Bucură te, că a o păzi pe aceasta şi pe noi ne ai învăţat;

Bucură te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

 

Condac 1

Apărătorului creştinătăţii, Binecredinciosului Voievod al Moldovei, ce-lui care cu dreptate şi cu dragoste a cârmuit poporul încredinţat lui de Dumnezeu, pilduitorului smereniei creştine şi al iertării celor ce i-au făcut rău, celui cinstit şi iubit ca un părinte, slăvitului Voievod să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Ştefane, Binecredincios Voievod şi apărător al creştinătăţii!

Fie voia Ta cu mine!

 Fie voia Ta cu mine!
 
 
Nu te ruga să se facă voia ta, căci ea nu este întru totul potrivită cu voia lui Dumnezeu. Ci mai bine roagă-te, precum ai fost învăţat, zicând: fie voia Ta cu mine (Matei 6, 10). Şi în orice lucru aşa să-L rogi să facă voia Lui: căci El întotdeauna doreşte ceea ce este bun şi de folos sufletului tău, iar tu nu întotdeauna cauţi acestea.
 
De multe ori, rugându-mă, am cerut să se facă ceea ce mi s-a părut mie a fi bun pentru mine şi am stăruit în cererea mea, silind nebuneşte voia lui Dumnezeu, iar nu lăsând în seama lui Dumnezeu să facă ceea ce ştia El că îmi era de folos. Însă, primind (cele cerute), m-am întristat apoi foarte mult şi anume pentru că nu cerusem să se facă voia lui Dumnezeu, căci lucrul primit nu mi se părea aşa cum îl credeam eu.
 
Sfântul Cuvios Nil Pustnicul
 
Despre rugăciune și trezvie în învățăturile Sfinților Părinți, Editura Egumenița, p. 223Mulţi postesc de mâncare şi băutură, dar nu postesc de gânduri, fapte şi cuvinte rele. Şi care le poate fi folosul din aceasta?
 
Sfântul Ierarh Tihon de Zadonsk
După cum ştim, există post trupesc şi există post duhovnicesc. Postul trupesc este atunci când pântecele se înfrânează de la mâncare şi băutură. Postul duhovnicesc este atunci când sufletul se abţine de la gânduri, fapte şi cuvinte rele.
 
Postitor adevărat este cel care se reţine de la desfrânare, preadesfrânare şi de la orice necuraţie.
 
Postitor adevărat este cel care se stăpâneşte să nu se mânie, să nu se înfurie, sa nu facă răutate şi să nu se răzbune.
 
Postitor adevărat este cel care îşi pune pază gurii sale şi se abţine de la flecăreli, de la vorbe murdare, de la nebunii, clevetiri, osândiri, linguşeli, minciuni şi de la orice defăimare.
 
Postitor adevărat este cel care îşi înfrânează mâinile de la hoţie, răpire, prădare, iar inima de la dorirea lucrurilor străine. Într-un cuvânt, adevărat postitor este cel care se îndepărtează de la orice rău.
 
Iată, creştine, postul duhovnicesc ! Ne este folositor şi postul trupesc, pentru că slujeşte omorârii patimilor noastre. Dar postul duhovnicesc ne este absolut de trebuinţă, pentru că, fără el, nici postul trupesc nu este nimic.
 
Mulţi postesc cu trupul, dar nu postesc cu sufletul.
 
Mulţi postesc de mâncare şi băutură, dar nu postesc de gânduri, fapte şi cuvinte rele. Şi care le poate fi folosul din aceasta ?
 
Mulţi postesc o zi, două sau mai mult, dar de mânie, de ţinerea de minte a răului şi de răzbunare nu vor să postească.
 
Mulţi se înfrânează de la vin, carne, peşte, dar cu limba îi muşcă pe semenii lor – deci ce folos au din aceasta? Unii nu se ating cu mâinile de mâncare, dar le întind la mită, răpire şi prădarea bunului străin – ce folos au deci din aceasta ?
 
Postul adevărat şi curat este abţinerea de la orice rău. Dacă vrei, creştine, să-ţi fie postul folositor, atunci, postind trupeşte, să posteşti şi duhovniceşte şi să posteşti întotdeauna. Cum pui frâu pântecelui tău, tot aşa pune-l şi gândurilor şi patimilor tale celor rele.
 
Să postească mintea ta de gândurile cele deşarte.
 
Să postească mintea ta de ţinerea de minte a răului.
 
Să postească voia ta de dorirea cea rea.
 
Să postească ochii tăi de vederea cea rea: întoarce-ţi ochii tăi ca să nu vada deşertăciunea (Psalm 118, 37).
 
Să postească urechea ta de cântece spurcate şi de şoapte clevetitoare.
 
Să postească limba ta de clevetire, de osândire, de vorbe spurcate şi de orice cuvânt deşert şi vătămător.
 
Să postească mâinile tale de la bătaie şi de la răpirea bunurilor celor straine.
 
Să posteasca picioarele tale de la a umbla întru răutate. «Fereşte-te de rău şi fă bine» (Psalm 33, 1 ; Petru 3, 11)
 
Iată postul creştinesc pe care Dumnezeu îl cere de la noi! Pocăieşte-te şi te înfrâneaza de la orice cuvânt, faptă şi gând rău, deprinde-te cu virtuţile şi întotdeauna vei posti înaintea lui Dumnezeu.
 
(din: Sfântul Ierarh Tihon de Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumeniţa, 2008, Traducere din limba rusa de Rasofora Domnica Talea – Manastirea Nera, pp. 241-242)

Trimite iubire persoanei cu care "nu te înțelegi"!

 

Trimite iubire persoanei cu care "nu te înțelegi"!

”Dacă ai în viața ta o astfel de persoană, închide ochii și simte iubirea pentru ea.
 Este și ea la fel ca tine, o ființă cu lecții de învățat, cu probleme, cu un ego dezvoltat. Faptul că nu te suportă sau se comportă urât cu tine este din cauză că a văzut ceva în tine care era și în ea.
Dar tu poți să schimbi totul.
Iartă această persoană,trimite-i iubirea ta și totul se va schimba.
Cum să o faci?
 Închide ochii și imaginează-ți că persoana aceea este în fața ta.
Privește-o în ochi, ia-o de mână și transmite-i energia iubirii.
Simte că o iubești așa cum este ea.
Trimite-i iertare, iubire, fericire, bucurie. Zâmbește către ea și privește cum și ea zâmbește înapoi.
Făcând asta seară de seară, timp de măcar o săptămână, comportamentul persoanei în cauză se va schimba față de tine.”

Oamenii sunt copleșiți de distrageri la tot pasul. Creierul nostru este programat să răspundă la orice lucru plăcut, amenințător sau fascinant.

 

Hei, merci că ai citit până aici! 🤗

↓ Te-ar putea interesa și următorul articol...

În mulțimea de strategii care există în jurul productiviții personale, există una pe care o găsesc deosebit de alarmantă: persoana obișnuită este distrasă sau întreruptă la fiecare 40 de secunde atunci când lucrează în fața calculatorului. Cu alte cuvinte, nu putem lucra nici măcar un minut înainte de a ne concentra pe altceva, de aceea o strategie bine structurată creată cu scopul de a evita orice distragere poate face diferența.

Sigur, uneori este ușor să revii pe drumul cel bun, dar când atenția ta este complet distrasă, arată cercetările, poate dura mai mult de 20 de minute pentru a reveni la starea inițială, chiar dacă ai o strategie planificată.

De ce?

Oamenii sunt copleșiți de distrageri la tot pasul. Creierul nostru este programat să răspundă la orice lucru plăcut, amenințător sau fascinant. Chiar avem o înclinație spre diverse lucruri noi, când creierul nostru este inundat cu o substanță chimică numită dopamină.

În ceea ce privește istoria noastră evolutivă, acest lucru are sens. În loc să se concentreze exclusiv asupra focului, strămoșii noștri erau distrași de amenințările ce se petreceau în jurul lor și le captau atenția în totalitate. Spre exemplu, un tigru sau animal de pradă. Însă acest lucru le salva viața, faptul că aveau atenție distributivă.

Doar că, în prezent, nu mai există animale de pradă la ieșirea din casă.

Distragerile noi, plăcute și amenințătoare nu ne mai ajută în evoluția noastră, în schimb, ne atrag atenția de la ceea ce este productiv și semnificativ.

Tentația e mare și zona de confort ne prinde pe toți, mai devreme sau mai târziu. Facebook va fi pentru totdeauna un obiect de atracție mai plăcut decât o pagină de carte, iar verificarea e-mailului va oferi întotdeauna un nivel mai mare de dopamină decât paginile pe care le avem de citit.

Deci, cum poți obține înapoi controlul? Citind câteva cărți și studii pe domeniul acesta, realizând o analiză a acestora, am extras metode ce ne pot ajuta să atenuăm distragerea atenției. Iată 3 dintre preferatele mele.

Creează un „ritual” fără distragere

Sunt numeroși factori care ne distrag atenția în mod surprinzător, trebuie să înfrângem cât mai mulți în avans pentru a depăși bariera zonei de confort și pentru a evolua cât mai rapid. Un mod fără distragere te va ajuta, deoarece un mediu ideal în care să te concentrezi asupra sarcinilor considerate cele mai importante și complexe vor scoate la suprafață personalitatea și încrederea pe care o ai în tine.

Dacă ești ușor distras(ă), lasă telefonul și/sau tableta în altă cameră și stabilește-ți intenția pentru ceea ce vrei să realizezi, având o strategie bine structurată. După ce te concentrezi timp de 45 de minute, oferă-ți 10 minute de relaxare.

Spre exemplu, atenție dacă înveți într-o bibliotecă sau împreună cu alți colegi. Distragerile se întamplă cu 64% mai des într-un spațiu deschis, pentru că suntem întrerupți de alții mai des în acel mediu.

Lucrează pe sarcini grele

Stabilește un termen limită artificial

Stabilește un termen limită artificial pentru proiect. Este responsabilitatea ta să introduci un efect de „urgency” pentru proiectele pe termen lung ce nu prezintă o prioritate pentru tine. Dacă ai examen anul viitor, știi ce ai de făcut. Nu te lăsa înșelat de faptul că „mai poți amâna”.

Ai o întreagă după-amiază să înveți pentru un examen?

Oferă-ți 60 de minute și planifică strategia perfectă.

Transformarea unei sarcini într-un „joc” te forțează să acorzi mai multă atenție și mai multă energie proiectului, deoarece nu mai poate ocupa ore întregi din timpul acordat. Eu personal fac asta pentru majoritatea proiectelor pe care le am de făcut. În loc să ocup o după-amiază întreagă pentru lucra pe un proiect sau pentru a învața în vederea susținerii unui examen, setez o perioadă de timp limitată în care mă concentrez doar pe un anumit lucru.

Dau randament maxim pentru că setez o perioadă atât de limitată și decid să mă concentrez 100% asupra unui task, în loc să îmi capteze atenția orice altceva.

În concluzie, ceea ce putem face este să ne stabilim obiective și o strategie bine organizată pentru a bloca distragerile înainte de timp, înainte ca ele să ne capteze atenția în totalitate. Scopul este să ne angajăm în sarcinile pe care le stabilim cu mai multă intenție și perserverență și să ne redobândim concentrarea odată pentru totdeauna.

Este una din cele mai bune metode pentru a ne asigura că vom finaliza tot ceea ce ne-am planificat, eliminând orice distragere.

-Mihai

DRAGOSTEA ESTE...

 

☕️ „Cafea este mult mai mult decât o băutură. Este o invitație la viață, deghizată într-o cană de lichid cald. Este un semnal de trezire cu trompeta sau o mână blândă pe umăr... Cafeaua este o experiență, o ofertă, un rit de trecere și o scuză bună pentru a ne întâlni.” 👍

 

☕️ „Cafea este mult mai mult decât o băutură. Este o invitație la viață, deghizată într-o cană de lichid cald. Este un semnal de trezire cu trompeta sau o mână blândă pe umăr... Cafeaua este o experiență, o ofertă, un rit de trecere și o scuză bună pentru a ne întâlni.” 👍

NIMIC FARA DUMNEZEU!

 NIMIC FARA DUMNEZEU!

Eu cred în Țara de dincolo de nori, unde nu există urmă de întuneric. Eu cred în Regele ei care mă cunoaște în profunzime. Zilele pe care le trăiesc și le consider binecuvântate, îl au în centrul lor pe acest Rege. Datorită Lui, viața e frumoasă. Știind că îi aparțin, nu pot să afirm decât că sunt în mâna unui Tată bun, încurajată de un Duh Sfânt și condusă de un Păstor iubitor, până la capăt.

Ce mare beneficiu are cel ce recunoaște că nu poate trăi fără Dumnezeu!

Superficialitatea este mereu o armă cu două tăişuri, pentru că, deveniţi maeştrii ai faptei fără rost, nu ne mai putem apăra inima şi sufletul de comportamentul cu care ne-am obişnuit.

Nu avem de multe ori curajul să cugetăm la tot ceea ce am fi putut face şi am lăsat, sau lăsăm mai departe, neînceput. Cumva, ne este frică de cea mai grea dintre toate încercările: aceea de a fi sinceri cu noi înşine. Obişnuiţi cu lumea aparentă şi universul de iluzii în care am învăţat să ne mişcăm nestingheriţi, părem a fi gata de a accepta şi compromisul ultim al unei existenţe superficiale. Cu semenii noştri am stabilit de mult relaţii formale care par a fi atât comode cât şi conforme normelor sociale. Ne întâlnim şi vorbim cu ei, stăpânim cu dezinvoltură arta conversaţiei fără noimă, practicată zilnic. Chiar vorbind cu alţii, gândul ne este la altceva, altundeva, fără a mai recunoaşte că implicarea într-o discuţie include inevitabil o doză de respect şi solicitudine pe care o datorăm celui cu care dialogăm. Însă superficialitatea este mereu o armă cu două tăişuri, pentru că, deveniţi maeştrii ai faptei fără rost, nu ne mai putem apăra inima şi sufletul de comportamentul cu care ne-am obişnuit.

La prima vedere, s-ar putea afirma că este mai bine aşa. Dacă ne purtăm într-un fel cu alţii, dar altfel cu noi, şi rămânem consecvenţi cu noi înşine, cu ceea ce purtăm în suflet, putem apărea în faţa lui Dumnezeu ca fiind duplicitari şi egoişti fără măsură, obsedaţi de propria personalitate. Pericolul este evident. Dar nu trebuie neapărat să se întâmple astfel. Pentru că cine mai are puterea de-a cugeta cu dreaptă măsură despre sine însuşi, are resursele de a-şi schimba în curând atitudinea faţă de ceilalţi. Ceea ce părea a fi egoism, este în realitate sinceritate, putere de evaluare, în ultimă instanţă umanism care se manifestă inevitabil şi în legătura cu restul lumii.

Recunoaştem unanim că avem nevoie de o schimbare, însă această schimbare atât de des dezbătută şi de bine înţeleasă la nivel teoretic, poate fi iniţiată doar pornind de la ceea ce păstrăm mai sfânt în noi, de la ceea ce Dumnezeu a sădit bun în noi, ca altar duhovnicesc, fără de care existenţa noastră ar fi de prisos. Să ne gândim că purtăm în noi pe Iisus Hristos, la un nivel real şi evident, dovedit de puterea pe care trupul şi sufletul o dezvoltă atunci când vrem să ne putem în slujba binelui divin. Ce-am fi fără Dumnezeu? Cum am mai ţine în frâu orgoliul, egoismul, tristeţea şi viaţă fără rost?

Nu este greu de intuit ce-a fost în inima celebrului pianist austriac Paul Wittgenstein, atunci când, rănit în timpul primului război mondial, şi-a pierdut mâna dreaptă. Dar, în locul resemnării, marele pianist a început să-şi perfecţioneze atât de mult mâna stângă, încât la scurt timp după război a revenit în sălile de concert. Mai bine de 20 de compozitori, printre care celebrii Maurice Ravel, Richard Strauss şi Serghei Prokofiev au compus concerte de pian pentru mâna stângă, dedicate pianistului austriac. Rămâne însă, greu de aflat, dacă genialul pianist a fost împăcat cu sine însuşi. Tenacitatea, puterea de luptă şi hărnicia mărturisesc putere de caracter şi voinţa de a supravieţui. Dar acestea nu au cum să înlocuiască un minut de fericire şi mulţumire. Fiindcă Paul Wittgenstein a fost de-a lungul vieţii chinuit de îndoială şi nesiguranţă. Credea că faima de care se bucura nu se datora talentului său ci faptului că, fiind invalid, stârnea fie mila semenilor săi, fie dorinţa acestora de a vedea şi asculta, ca într-un fel de circ grotesc, un pianist cu o singură mână. Posteritatea a dovedit că nu a fost aşa, fiindcă acum, la 50 de ani de la moartea sa, Paul Wittgenstein este considerat unul dintre marii pianişti ai tuturor timpurilor.

Asemenea marelui pianist, fiecare dintre noi cunoaştem clipe de nelinişte, îndoială şi deznădejde, când s-a făcut întunerec în jur, ca într-un tunel, şi nu ştim pe unde se poate ieşi de acolo. Hărnicia şi statornicia, chiar dacă ne scapă de superficialitate, nu ajung pentru a ne scoate din întunerecul îngheţat al îndoielii. Sunt clipele în care ne credem singuri şi părăsiţi. Şi nu suntem atunci asemenea celor care plecaseră pe drumul către Emaus? Viaţa pare lungă şi fără speranţă, cu fapte trecute şi încheiate, fără viitor, fără lumină şi fără binecuvântarea Celui de Sus. Depinde numai de noi să trăim întâlnirea cu Hristos, aşa cum, minunat, s-a petrecut cu Cleopa şi tovarăşul lui de drum. Pentru ei întrebarea fundamentală despre rostul vieţii capătă sensul concret, al speranţei în mântuire. Hristos a Înviat din morţi. Şi din acel moment nu mai suntem singuri, suntem mereu sub paza Domnului care a învins moartea pentru răscumpărarea noastră. „Vedeţi mâinile mele şi picioarele mele, că Eu însumi sunt!” (Luca 24, 39).

Nimic nu există fără Dumnezeu, nimic nu ne poate mângâia şi bucura mai mult decât să fim alături de El. De aceea fiecare dintre noi îşi are propriul său drum către Emaus. Fiindcă pe această cale se trece de la ceea ce este trecător şi omenesc către ceea ce este etern. Nimic nu există fără Dumnezeu, fără El n-am fi niciodată nimic.