joi, 31 martie 2022

 

Postul pentru suflet
Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că-i uşor să te abţii de la mâncare, “dar e mai greu să-l ierţi pe altul pentru răul pe care ţi l-a făcut, e mai greu să nu răsplăteşti cu rău pe acela care ţi-a făcut rău şi-i greu să nu-i întorci altuia vorba urâtă”. Iar Sfântul Vasile cel Mare îndeamnă să nu postim doar ca să ne curăţăm trupul, căci “îngerii, păzitorii vieţii noastre, stau cu plăcere lângă cei care-şi curăţă sufletul cu post”.
Iată că sfinţii vorbesc despre cele două mari virtuţi ale postului: curăţarea sufletului şi a trupului, dar tot ei ne spun că postul pentru suflet este taina pe care-o avem de dezlegat, de înţeles şi, mai ales, de practicat atunci când vorbim despre post.
Postul pentru suflet este însoţit de îngerii păzitori ai vieţii, iată ce taină minunată ne-au dezvăluit sfinţii.
Postul pentru suflet înseamnă “să ierţi”.
Postul pentru suflet înseamnă să nu-i întorci altuia răul.
Postul pentru suflet înseamnă să nu întorci vorba rea către cel care ţi-a spus-o.
Postul pentru suflet înseamnă să nu mai hrăneşti mintea cu gânduri distructive, să nu mai ripostezi cu emoţii negative la ura altuia şi să renunţi, în acelaşi timp, la comportamentele născute din trufie, mândrie sau ură.
Să te îngrijeşti de sentimentul tău, de gândul tău, de emoţiile tale, ca şi de comportamentele tale; iată ce înseamnă postul pentru suflet, cel însoţit de îngerii păzitori ai vieţii.
Acesta-i cel mai greu post şi încă unul care nu trebuie musai legat de “vremea postului de mâncare”, căci nu se poate să te scufunzi în răutăţi nenumărate zi de zi şi, când începe postul, să devii un om bun.
Drumul către omul bun din noi înşine este, poate, cea mai puternică, cea mai provocatoare şi mai grea dintre toate alegerile vieţii.
Pe de o parte, greul se naşte din faptul că lumea care ne înconjoară pare a trăi pe coordonate opuse bunătăţii.
Că succesul omenesc pare a veni tocmai dintr-un surplus de inteligenţă închisă în bălăriile urii, ale agresivităţii şi ale îndrăznelii diabolice.
Viaţa pare rânduită invers îndemnurilor pe care ni le repetă sfinţii şi binele omenesc pare a fi aşezat tocmai pe partea opusă a potecii sufletului bun.
Dificultatea “postirii pentru suflet” se mai naşte şi din faptul că pentru orice fiinţă omenească-i la îndemână să simtă, să gândească, să vorbească şi să facă rău, pe când pentru bunătate ai nevoie de efort, de căutare, de înţelegere, de lupta cu ispita, de acceptarea înfrângerilor în planul Eului omenesc, de surparea mândriei şi de nenumărate renunţări.
Drumul omului către sufletul său curat este presărat cu ciulini, cu mărăcini, cu obstacole, cu încercări şi eforturi pe care nu le putem face fără ajutor divin.
Postul pentru suflet este însoţit de îngeri mângâietori, dar şi de demoni care ne atacă, aşa cum spun sfinţii părinţi. Şi ei nu ne atacă altfel decât prinzându-ne mintea, inima şi fapta în emoţii distructive, în sentimente tulburătoare, în gânduri negative, în resentimente şi-n fapte urâte.
A posti pentru suflet este, în fapt, o atitudine umană şi este însăşi starea naturală, normală a omului.
Postul pentru suflet nu trebuie ţinut doar în timpul postului pentru trup, cât în fiecare zi a existenţei noastre, după înţelegerea, priceperea şi nivelul nostru de putere.
Nu spune nimeni că omul trebuie sau poate fi perfect. Nu spun nici sfinţii, nici Iisus n-a spus că omul este un sfânt ori că viaţa îi dă cuiva prins în vârtejurile ei prilejul să vieţuiască în desăvârşire.
Dar a încerca să fii puţin mai bun decât ieri înseamnă mult mai mult decât a lăsa răul să curgă nestingherit prin tine.
A ţine post înseamnă, iată, “să ierţi, să nu întorci fapta rea şi să nu întorci vorba urâtă!”.
Aceste trei virtuţi ale postirii pot intra în experienţa vieţii de zi cu zi împreună cu postul de mâncare. Probabil că am putea să le ţinem măcar în minte şi-n suflet, am putea să le practicăm intenţionat în perioada următoare şi, chiar dacă eşuăm uneori, chiar dacă alteori suntem încercaţi să abandonăm, încercarea şi dorinţa înseamnă mai mult decât nimic.


Adevarata ta natură

 

Un învățăcel Zen i-a spus profesorului său: “Maestre, am un temperament de nestăpânit. Ajută-mă să scap de el.”
“Asta-i tare ciudat”, i-a spus învățătorul. “Arată-mi.”
“Acum nu pot să îți arăt!”
“De ce nu?”
“Apare pe neașteptate.”
“Atunci nu poate fi natura ta adevarată,” spuse învățătorul, “dacă ar fi fost, ai fi putut să mi-o arăți în orice moment. De ce permiți ca ceva care nu îți aparține să îți tulbure viața?”
După aceea, oricând studentul simțea mânia crescând în interior, își amintea cuvintele învățătorului său și își observa furia. În timp, el și-a dezvoltat un temperament calm și liniștit.

20 de sfaturi pentru o tinerețe libera de la părintele Constantin Necula

  1. A fi liber în Hristos înseamnă a dărui cu zâmbetul pe buze! 

2. Libertatea, ca și iubirea, nu răspunde la întrebarea „Ce?”, ci la întrebarea „Cine?”. Iar răspunsul este Hristos!

3. În general, atunci când te schimbi, îți cresc aripi. Depinde, însă, unde zbori cu ele… 

4. Până la urmă, cea mai deplină formă de libertate este să te duci lângă potir, să deschizi gura și să primești Trupul și Sângele lui Hristos. Atunci când toți ceilalți ne spun: „Închideți gura!”, Hristos ne spune: „Deschideți gura și primiți Trupul și Sângele lui Hristos!”.

5. Învățați că dincolo de cuvintele noastre e Biserica, că suntem ai lui Hristos, că El e lângă noi acolo, e colegul nostru de bancă, cel cu care frângem sandvișul pe care nu-l avem, cu care reușim la examenele pe care nu le luăm… Cel mai important examen din viață este Hristos!

6. Invidia se naște din neputința de a recunoaște că vrei mai mult. Recunoașteți că vreți mai mult și trageți mai tare! Și fiți „invidioși” pe Hristos, pe sfinți: „Ce frumoasă-i Maica Domnului! Vreau să fiu ca ea!”, „Ce frumoasă-i Sfânta Parascheva, vreau să fiu ca ea!”.

7. Încercați să nu trageți de oameni spre credință, asta-i important! Oamenii au nevoie să înțeleagă, au nevoie să le explicați! Fiți oameni! Noi nu suntem sfinți, altfel am fi pictați în biserică, pe pereți, nu ne-am afla aici… Încercați să le spuneți celorlalți cât de importantă este credința, dar fără să vă bateți cu cărămida pe piept pentru asta! Încercați să nu transformați Biblia în „aparat de decapitare” pentru ceilalți. Oferiți-le șansa de a vedea ce este Biblia, nu ceea ce interpretează cineva din ea.

8. Cea mai deplină libertate pe care ne-a dat-o Hristos este: „Te iert și te dezleg!”, în scaunul se spovedanie. Asta înseamnă: Ești liber! Nu mai ai nici o cătușă! Ești liber spre Rai! Taie-o!

9. Când aveți senzația că v-ați îndepărtat de Dumnezeu, e simplu: mergeți după Hristos! Faceți-I cu mâna și El vă vede! De fiecare dată, Hristos este acolo! Nu ați remarcat că în toate icoanele ortodoxe Hristos este doar cu fața la noi? 

10. Dacă vreți să rămâneți de partea Mântuitorului Hristos, nu judecați!

11. Nu renunțați la a avea emoții atunci când aveți ceva de făcut, ci transferați emoția în a face bine ceea ce aveți de făcut. Învățați să înțelegeți că e important să vă trăiți viețile. Înfruntați emoțiile și Hristos nu va sta cu spatele la voi niciodată! Viața noastră e făcută să biruim!

12. Ce să facem când cineva înjură Biserica? / Ce să faceți? Să-l iertați! Biserica este hulită și de aici se naște „antivirusul”!

13. Îmbunați-vă inima, înmuiați-o, ca în ea să poată locui Hristos! 

14. Mă simt tot timpul de partea Bisericii. Și asta e foarte important: sunt de partea Libertății!

15. Pare cam… „demotivant” Hristos într-o lume care ne spune „Cumpără cât mai mult, să ai cât mai mult, calcă tot în picioare, zdrobește…”. Mântuitorul ne spune că El e Viu și că a fi lângă Hristos înseamnă a te lepăda de anumite lucruri pentru a putea să-L descoperi pe El. Închide iphone-ul și spune-i celuilalt că-l iubești. Întinde mâna colegului tău și spune-i că el contează pentru tine, arătați că nu sunteți o generație de oameni care stau doar „spate în spate”. Hristos ne spune: „Întoarceți-vă cu fața către Mine, sunt Singurul Care poate să vă dea demnitatea și bucurie vieții voastre!”.

16. Stați lângă Hristos, aceasta este libertatea! Să învățați că sunteți apa cea vie din Biserică, luând din tot ceea ce înseamnă Biserica. A fi ortodox nu e un handicap, nu e o rușine, nu e o dezicere! Și luați note bune la fizică, la mate, la chimie, arătați că puteți!

17. Un creștin plictisit e un creștin ratat. Fiți mai apropiați de lucrurile cu adevărat importante! Când vă plictisește ceva, schimbați direcția de dezvoltare!

18. Părinte, sunteți fericit? / Eu sunt creștin, deci nu pot fi decât fericit. Creștinul e acela care împlinește… Fericirile! Preoția este o stare de fericire, uneori grea, amară, dar cine trăiește cu Hristos nu poate fi decât fericit, pentru că nu e fericirea omului, ci este Fericirea deplină!

19. Mântuitorul nu ține să fie „la modă”, în timp ce toți ceilalți țin să fie la modă… El ține la Adevăr, care nu-i la modă niciodată!

20. Vă rog să nu uitați ce preț au plătit unii, înaintea noastră, pentru ca noi să putem fi azi aici, Forța Bisericii! Vă mulțumesc foarte mult că ați venit aici, să-i spuneți Bisericii că vă pasă!

 

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor