luni, 22 ianuarie 2024

Sfîntul Paulin Milostivul, Episcopul Nolei (23 ianuarie) (Din Patericul Sfîntului Grigore Dialogul)

 

Plăcutul lui Dumnezeu Paulin era de neam din părţile Acvitaniei; în viaţa mirenească a fost unul din sfetnicii senatori ai Romei, dreptcredincios şi temător de Dumnezeu, avînd ca soţie pe Tarasia, asemenea lui în credinţă şi în faptele bune. Neavînd copii fireşti, luau copii săraci şi pe aceia în loc de fii avîndu-i, îngrijeau de dînşii hrănindu-i şi frica lui Dumnezeu învăţîndu-i; apoi au sporit din zi în zi în toate faptele bune, făcînd multe milostenii la săraci, pe urmă şi singuri au voit să fie săraci pentru Dumnezeu.

Vînzînd averile lor cele mari, şi pe toate împărţindu-le la cei ce le trebuiau, vieţuiau în sărăcia cea de bună voie, ca unii din săraci, spre dumnezeiasca purtare de grijă punîndu-şi nădejdea. Deci, sărăcind ei acum cu totul, a venit un sărac cerînd milostenie, şi nu aveau la dînşii mai mult decît o pîine; atunci a poruncit fericitul Paulin soţiei sale ca şi pe cea mai de pe urmă pîine s-o dea săracului. "Se va îngriji - zicea dînsul -, Dumnezeu de noi; iar noi să nu cruţăm a da celui ce ne cere pentru Dumnezeu".

Tarasia, însă, nu a dat-o, ci a ţinut-o pentru a sa trebuinţă, fiindcă nu avea ce să pună înainte la masa lor într-acea zi. Şi iată a intrat la fericitul Paulin un trimis de la oarecare prieten al său bogat, spunîndu-i că i se trimit de la dînsul, pe mare, o mulţime de bucate; dar o corabie ce era mai pe urmă cu bucate s-a scufundat şi a pierit în adîncul mării. Aceasta auzind-o Paulin, a zis către soţia sa: "Vezi, că de ai fi dat săracului pîinea cea mai de pe urmă, nu s-ar fi cufundat în mare cea mai de pe urmă corabie cu bucate; căci pentru zgîrcenie, averile multora le pierde Dumnezeu".

Apoi, cu averile, pierzînd şi slava lumească şi toată deşertăciunea lumii acesteia, au ieşit din Roma în părţile Campaniei, fiindcă îşi lăsaseră acolo puţină avere pentru hrana lor; şi în cetatea ce se numea Nola, vieţuiau lîngă mormîntul Sfîntului Mucenic Felix, slujind Domnului, şi de lume tăinuindu-se; dar nu putea să se tăinuiască mult timp fapta cea bună a lui Paulin, şi pentru aceea a fost luat cu sila la scaunul Bisericii Nolei şi, fără de voie, a primit vrednicia episcopiei; deci, povăţuia turma sa cu sfinţenie şi cu dreptate, ca un credincios ocîrmuitor înţelept, pe care l-a pus Domnul peste slugile Sale; pentru că-i hrănea pe ei nu numai cu hrană sufletească, învăţîndu-i pe fiecare, povăţuindu-i la calea adevărului, ci şi de hrana trupească şi de toate trebuinţele oilor sale cuvîntătoare se îngrijea; pe săraci şi pe scăpătaţi, pe sărmani şi pe văduve hrănindu-i şi îmbrăcîndu-i, şi pe cei robiţi răscumpărîndu-i pentru libertate.

În anii aceia s-a făcut, prin voinţa lui Dumnezeu, năvălirea vandalilor asupra pămîntului Italiei, pe care prădîndu-l de tot, au venit şi în părţile Campaniei, unde este cetatea Nola, şi acolo multe cetăţi şi sate pustiind, au venit şi în eparhia lui Paulin, unde au prădat mulţime de popor şi în ţara lor l-au dus pe mare în Africa. Într-acea vreme fericitul Paulin, episcopul, pe toate cele ce le-a avut în episcopie le-a împărţit spre răscumpărarea celor robiţi, şi spre hrana celor ce sărăciseră de năvălirea barbarilor şi acum nu-i rămăsese lui nimic. Ostaşii vandalilor fiind cumpliţi şi fără de omenie, chinuiau pe creştini ca să spună comorile cele ascunse în pămînt. Sfîntul Paulin pătimea cu inima împreună cu ei, strigînd către Dumnezeu: "Doamne, fă ca pe mine pentru aur şi argint să mă chinuiască, că Tu ştii unde am ascuns bogăţia mea, adică în mîna robilor Tăi, săracilor şi scăpătaţilor".

Odată a venit la dînsul o văduvă săracă, plîngînd: "Fiul meu este robit de vandali şi aud despre dînsul că se află în Africa, la ginerele lui Riga, împăratul vandalilor; deci, mă rog sfinţiei tale, pentru el, singură nădejdea hranei mele şi toiagul bătrîneţelor". Iar omul lui Dumnezeu, cu toată sîrguinţa căutînd de va afla ceva ca să dea celei ce cerea şi neaflînd nimic, a zis către văduva cea săracă: "Femeie, nu am nicidecum ce să-ţi dau, fără numai pe mine singur să mă iei, că iată întru a ta stăpînire mă dau ca un rob, deci, să mă vinzi pe mine şi să-ţi răscumperi fiul sau pe mine în robie să mă dai pentru fiul tău".

Ea auzind acestea din gura unui astfel de bărbat, socotea aceasta că este batjocură, mai mult decît milă; dar acest sfînt a încredinţat-o pe femeie, că nu batjocură, ci adevărul grăieşte; şi a sfătuit-o ca, crezînd cele grăite, să nu se înfricoşeze luînd pe episcop în robie pentru libertatea fiului ei.

Deci, au mers amîndoi în Africa şi mergînd la vandali, sta la poarta boierului, ginerele împăratului, la care era fiul acelei văduve şi, ieşind boierul din casă, văduva a căzut înaintea lui, rugîndu-l cu plîngere, ca să elibereze pe fiul ei. Iar bărbatul acela fiind mîndru nu numai că n-a voit să-l elibereze pe fiul ei, dar nici să-i asculte cererea. Atunci văduva, arătînd pe slujitorul lui Dumnezeu, Paulin, a zis: "Iată pe omul acesta îl dau în locul fiului, numai să faci milă să-l liberezi pe fiul meu, căci unul născut îmi este".

Iar el, cu faţa blîndă căutînd spre om, l-a întrebat, zicînd: "Ce meşteşug ştii?" Răspuns-a lui Sfîntul Paulin: "Nu ştiu nici un fel de meşteşug, fără numai a lucra la grădină, aceasta ştiu bine". Acestea auzindu-le boierul s-a bucurat, căci un om ca acela îi trebuia, şi a dat pe fiul văduvei, pe care ea luîndu-l, s-a întors la locul său; iar Sfîntul Paulin, rămînînd în robie, a luat sub îngrijire grădina şi lucra ostenindu-se, iar stăpînul lui a început a veni adeseori în grădină, şi pentru oarecare lucruri se întreba cu grădinarul său; văzîndu-l înţelept şi cunoscător, vorbea cu el despre toate, apoi de multe ori lăsîndu-şi pe casnicii şi prietenii săi, se îndulcea de cuvintele aceluia foarte mult.

Într-o zi, stăpînul vorbind cu el, Sfîntul Paulin a zis către dînsul în taină: "Păzeşte-te acolo unde voieşti să mergi, căci se cade ţie să te îngrijeşti pentru luarea împărăţiei vandalului, căci împăratul acesta, socrul tău, va muri deodată de moarte grabnică, iar tu de te vei duce, apoi altul fără de tine va lua împărăţia". Acestea auzindu-le boierul de la grădinarul său, nicicum n-a tăcut, ci mergînd, a spus despre aceea împăratului; căci sfîntul îi era foarte credincios lui, de vreme ce mai mult decît pe toţi îl iubea. Iar împăratul îndoindu-se, a zis: "Voi să văd pe bărbatul acela de care spui". Iar ginerele împăratului a zis: "Acum îi voi porunci, ca să-ţi aducă la prînz verdeţuri din grădină şi-l vei vedea pe el".

Deci, şezînd împăratul să prînzească, a intrat la dînsul Paulin aducînd verdeţuri la masa împărătească, după porunca stăpînului său, iar împăratul văzîndu-l, odată s-a cutremurat şi chemînd pe stăpînul lui, adică pe al său ginere, taina pe care voia s-o ascundă i-a arătat-o lui, zicînd: "Sînt adevărate cele ce ai auzit de la omul acela pentru că noaptea aceasta am văzut în vis nişte boieri şezînd pe scaune şi făcînd judecată asupra mea, dar şedea şi acesta în mijlocul lor şi cu judecată mi s-a luat toiagul şi puterea pe care dintîi o luasem". Deci, l-a întrebat pe el cine este. "Pentru că eu pe acest bărbat nu-l socotesc să fie vreun om din cei proşti, de vreme ce în mare vrednicie l-am văzut pe el".

Atunci ginerele împăratului luînd pe fericitul Paulin de o parte, l-a întrebat pe el cine este. Şi a răspuns către dînsul omul lui Dumnezeu, zicînd: "Robul tău sînt, pe care pentru fiul văduvei m-ai luat". Iar el cu dinadinsul întreba ca să-i spună, nu ce este acum, ci ce a fost în ţara sa. Şi-l sfătuia cu multe jurăminte ca să nu ascundă înaintea lui taina sa, să-i arate adevărul. Iar omul lui Dumnezeu supărîndu-se şi neputînd să calce jurămintele, i-a spus despre sine că este episcop; iar stăpînul lui auzind de aceasta, foarte mult s-a temut şi cu smerenie i-a zis: "Cere de la mine ce voieşti, astfel încît cu mari daruri să te întorci la pămîntul tău". Şi a zis către dînsul plăcutul lui Dumnezeu Paulin: "O facere de bine de la tine doresc, pe care poţi s-o faci, adică: ca pe toţi robiţii din ţara mea aduşi aici, să-i laşi liberi la locul lor".

Îndată, prin sîrguinţa boierului aceluia, prin toată Africa au fost cercetaţi creştinii cei robiţi din pămîntul Campaniei, şi i-au adus la Sfîntul Paulin. Atunci a fost eliberat cu cinste sfîntul păstor cu toate oile păstoriei sale cele cuvîntătoare şi cu multe alte daruri şi cu hrană îndestulătoare; apoi au mers cu corăbiile în ţara lor, cu veselie şi cu bucurie. Iar nu după multă vreme, a murit Riga, împăratul vandalilor, după cum proorocise sfîntul; iar în locul lui a luat împărăţia ginerele său. Astfel Sfîntul Paulin vînzîndu-se pe sine singur în robie, multe popoare a scos din robie la libertate, urmînd lui Hristos Domnul, Cel ce a luat chipul de rob şi a izbăvit neamul omenesc din robia diavolului.

Vieţuind Sfîntul Paulin, după ieşirea din robia vandalilor, ani îndelungaţi, iar turma cea încredinţată lui, ca un păstor bun bine păscînd-o, şi-a pus sufletul său pentru oi, apoi dînd multe milostenii la fraţii cei săraci, şi necruţîndu-se pe sine singur, a trecut către începătorul păstorilor, Hristos, Domnul său, de la care acum însutit primeşte, şi viaţă veşnică moşteneşte, slăvindu-L pe El, în veci. Amin.

Sfântul Mucenic Agatanghel

 

Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Agatanghel


Troparul Sfântului Mucenic Agatanghel, glasul al 4-lea:

Mucenicul Tău, Doamne, Agatanghel, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Cel Ce a bătut Egiptul...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe vestitul între mucenici, lauda luptătorilor, pe cel ce s-a arătat şi cu fapta şi cu numele ca un înger, astăzi cu bucurie să-l cinstim şi cu credinţă să-l fericim.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învrednicitu-te-ai, preamărite, de strălucirea mucenicilor, privind pe Sfinţitul Clement luptând cu mare îndrăzneală, la Roma; cu care împreună adunându-ne, cu credinţă te cinstim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Omorându-te pentru întreaga lume, fericite, ai alergat înaintea oamenilor propovă­duind omorârea Dătătorului de viaţă; şi chinuri răbdând, te-ai învrednicit acum de Viata Cea Veşnică.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născut-ai Fecioară pe Domnul, Care S-a Întrupat pentru negrăita milostivire; pe Acela iubindu-L Sfântul Agatanghel, ca un fără de trup s-a făcut, luptându-se în chip minunat. Cu el împreună te lăudăm pe tine.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Întăritu-s-a inima mea...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Laud ostenelile tale cele nemărginite, preafericite, suferinţele şi multele chinuri, bărbăţia, sfâşierile trupului şi moartea; prin care te-ai învrednicit de viaţa cea veşnică, Înţelepte Mucenic Agatanghel.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

După nenumărate chinuri şi dureri, bătăi cu toiege şi jupuiri de piele, purtătorule de biruinţă, ai fost dat înecului în mare, preamărite, din care Ziditorul tuturor pe tine te-a izbăvit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu putere tinerească şi cu bărbăţie ai răbdat, viteazule mucenic, arsurile frigărilor, pe când ţi se ardea trupul şi ai primit de sus roua răbdării, Sfinte Agatanghel.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

O Taină Minunată! În ce chip Fecioara s-a arătat mai Desfătată decât cerurile, încăpând în pântece fără de strâmtorare pe Cel Nemărginit.

Irmosul:

Întăritu-s-a inima mea întru Domnul; înălţatu-s-a fruntea mea întru Domnul meu; lărgitu-s-a asupra vrăjmaşilor mei gura mea; veselitu-m-am întru mântuirea Ta.

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Auzit-am, Dumnezeule...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Suferind chinuri cu multe dureri, viteazule mucenic, ai sfinţit tot pământul cu curgerile sângelui, bucurându-te împreună cu Dumnezeiescul Clement, de Dumnezeu cugetătorule, Sfinte Agatanghel.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Spânzurat ai fost pe lemn întocmai ca Domnul Hristos şi ţi s-au sfâşiat coastele cu gheare de fier, preamărite, înspăimântând pe toţi cu răbdarea, Înţelepte Agatanghel.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mărind pe Hristos, purtătorii de biruinţă, Sfântul Clement cel preaales şi Sfântul Mucenic Agatanghel cel pururea lăudat, locuiau în turn de veghe ca nişte paznici ai Poruncilor Dumnezeieşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fericimu-te pe tine pururea, Născătoare de Dumnezeu Binecuvântată; prin care ne-am învrednicit de Mărire şi am dobândit din nou Raiul cel dintâi, pe care-l pierdusem.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Să-mi răsări, mie, Doamne...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înflăcăraţi fiind de focul dragostei Făcătorului tuturor, aţi fost aruncaţi în var înfierbântat, bunilor biruitori mucenici.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Podoabă preafrumoasă a celor luptători v-aţi arătat, smulgându-vi-se pielea trupului, nebiruiţilor mucenici.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întins fiind pe grătar şi fript pe jăratec, Înţelepte Agatanghel, pe îngeri ai înspăimântat, când au văzut luptele tale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu, cea Neispitită de nuntă, arată-te, izbăvindu-ne de ispite, de primejdii şi de întristări pe noi cei ce cu dragoste te lăudăm.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: Întru noianul vieţii...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetătorule de Dumnezeu luptătorule, laudă de mulţumire ai adus lui Dumnezeu; că aruncat în cuptor, ca odinioară tinerii cei robiţi, ai primit roua din cer, Preaînţelepte Agatanghel.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întărindu-ţi mintea cu bunele vestiri, cele primite prin îngeri, ai suferit cu uşurinţă chinurile şi durerile, ca şi cum altul ar fi pătimit, Sfinte Agatanghel, cel cu cuget vitejesc.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţita voastră pereche văzând-o amăgitorul, înţelep­ţilor, v-a strâns în legături şi v-a lovit cu chinuri şi v-a închis în temniţe; dar a rămas de râs la împotrivirea voastră cea nestrămutată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

De trândăvia somnului celui aducător de moarte scapă-mă, Preacurată şi mă întăreşte, Stăpână, a priveghea spre laude Dumnezeieşti şi spre fapte bune, ca să te măresc cu dragoste.

Irmosul:

Întru noianul vieţii, cu faptele mele m-am coborât în adânc; ci, ca Iona, cel din chit, strig către Tine: Fiule al lui Dumnezeu şi Cuvinte, te rog scoate-mă dintru adâncul răutăţilor.

 

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...

Mlădiţă cinstită a viţei lui Hristos te-ai făcut, Prealăudate Mucenice Clement, biruitorule în multe lupte. Pentru aceasta cu cel ce împreună ai pătimit, ai strigat: Hristoase, Tu eşti Bucuria mucenicilor.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: Nu ne da pe noi până...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Întocmai ca doi Luceferi pururea fericiţi, Marele Clement împreună cu Sfântul Agatan­ghel, risipind întunericul necredinţei vrăjmaşilor celor răi, luminează Biserica din destul, cu lumina nevoinţei lor; pe aceştia cu mare glas să-i lăudăm.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Bărbăteşte ai îndurat sfâşierile şi toate întreitele valuri ale chinuitoarelor dureri, rănind cu rănile trupului tău pe vrăjmaşii cei nevăzuţi, mucenice preamărite, părtaşule al pătimirii lui Hristos, locuitorule împreună cu îngerii şi lauda mucenicilor, Sfinte Agatanghel.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bucurându-te ai răbdat, înţelepte, întocmai ca unul fără de trup, arsurile cele înfricoşătoare ale plumbului, care a fost vărsat asupra Dumnezeiescului tău creştet pe care l-a ars în întregime, Mucenice Agatanghel, ostaşule al lui Hristos; pentru aceasta cu credinţă te lăudăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Împărtăşitu-te-ai Fecioară, de Taina Cuvântului Celui de netâlcuit; că fără strâmtorare ai încăput pe Dumnezeu, Cel Ce este Neîncăput întru toate; şi L-ai născut şi cu lapte L-ai hrănit, vrând să ne mântuiască pe noi, care te mărturisim pe tine Născătoare de Dumnezeu.

 

Cântarea a 8-a. Irmos: Toate le-ai aşezat cu înţelepciunea Ta...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu picăturile sângiurilor tale stingând focul necredinţei ai adăpat, prealăudate, Biserica lui Hristos, care înflorea cu credinţă şi lăuda neîncetat, după vrednicie, ostenelile tale cele mari, luptele şi vitejiile cele strălucite, Înţelepte Agatanghel.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfântul Clement cel preaales şi Dumnezeiescul Agatanghel deopotrivă au luat cununile biruinţei. Pentru aceasta, stând întru înălţime înaintea Celui Ce împărăteşte peste toţi, ne sunt nouă ocrotitori şi izbăvitori, binecuvântând şi lăudând neîncetat pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Asemănându-te tinerilor care au stins văpaia, ai intrat în foc, purtătorule de biruinţe, ca fiind fără de trup, aprins fiind de râvna dragostei Domnului, Înţelepte Agatanghel şi cu aprindere strigai: Binecuvântaţi neîncetat toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mângâiere Tare şi Nădejde Nedesminţită, Cetate Nebiruită şi Dumnezeiască Apărare te are pe tine poporul tău, cel ce te laudă, Fecioară; şi mântuindu-se strigă cu toată râvna: Binecuvântaţi neîncetat toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Irmosul:

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Toate le-ai aşezat cu înţelep­ciunea Ta, Stăpâne şi fundul pământului iarăşi precum ştii l-ai întărit, înălţând temelia lui pe ape nemărginite. Pentru aceasta toţi strigăm, cântând: Binecuvântaţi neîncetat toate lucrurile Domnului pe Domnul.

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Făcut-a tărie cu braţul Său...

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o pereche frumoasă arătându-se Sfântul Mucenic Agatanghel cel preamărit, împreună cu Sfinţitul Clement cel viteaz, s-au împodobit cu veşminte muceniceşti; şi acum stau înaintea lui Dumnezeu, Împăratul tuturor, purtând cununi de mărire, împreună cu cei fără de trup.

Stih: Sfinte Mucenice Agatanghel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu ţi-a fost milă de trupul care în multe vremi a răbdat chinuri cumplite, dorind după bunătăţile pe care le-a gătit Dumnezeu Dumnezeieştilor Săi slujitori; cu care împreună petreci, Sfinte Mucenice Agatanghel, bucurându-te în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pământul prăznuieşte şi cerul dănţuieşte, Cetele celor fără de trup se bucură şi inimile credincioşilor cu cucernicie măresc astăzi pomenirea ta, înţelepte; întru care, pe cei ce te cinstesc izbăveşte-i de toată bântuiala, cu rugăciunile tale.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Luminezi lumea, Preacurată, răsărind oamenilor Lumina, Care a Strălucit mai înainte de veci din Tatăl, mai presus de gând. Drept aceea îţi strig: izgoneşte, Curată, din inima mea, întunericul gândurilor celor fără de rânduială, ca să te laud pe tine.

Irmosul:

Făcut-a tărie cu braţul Său; surpat-a pe cei puternici de pe scaune şi a înălţat pe cei smeriţi Dumnezeul lui Israel; întru care ne-a cercetat pe noi, Răsăritul Cel dintru înălţime şi ne-a îndreptat pe calea păcii.

 

SEDELNA,glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Ca pe unul ce ai fost înger bun, cu lumini date de Dumnezeu lăudându-te cucernic, săvârşim pomenirea ta, Sfinte Înţelepte Agatanghel, lauda mucenicilor.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Ajutătoarea Nebiruită a celor întristaţi şi Solitoare Nemijlocită a celor fără ajutor întru necazuri, izbăveşte-mă din nevoi; nu mă trece cu vederea, Ajutătoarea tuturor.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Văzând pe Fiul tău Spânzurat pe Lemn, Preacurată Fecioară, sfâşiindu-ţi-se inima ta, ca o Maică strigai: vai mie, cum ai apus, Lumina mea Cea Veşnică!

Sinaxar 23 Ianuarie

 

 



 

În această lună, în ziua a douăzeci şi treia, pomenirea sfântului mucenic Clement, episcopul Ancirei.

Fericitul şi minunatul Clement a trăit în mucenicie mai toată viaţa lui pământească. Timp de douăzeci şi opt de ani, s-a luptat şi s-a nevoit împotriva tiranilor neavând niciodată vreme slobodă, nici răgaz, nici întrerupere şi pace în anumite zile, cum se obişnuia la război în vremea aceea, când lupta înceta şi de o parte şi de alta, ca iarăşi să poată năvăli unii asupra altora cu şi mai multă putere şi cu iuţime. Ci dimpotrivă, războaiele lui au fost necurmate şi puternice. Nu ne minunăm deci numai de anii câţi a pătimit ca nimeni altul, sau de chinurile pe care le-a îndurat; ne minunăm deopotrivă şi de una şi de alta. Căci a trecut prin tot felul de chinuri şi, înfruntând pe toţi împăraţii şi tiranii de atunci, s-a făcut privelişte aproape în toată lumea, a minunat şi pe îngeri cu răbdarea lui şi în acest chip a luat cununa măririi. Sfântul Clement era din Ancira Galaţiei, din tată elin şi din mamă cucernică şi credincioasă, pe nume Sofia. A intrat în viaţa călugărească când era de 12 ani şi când a fost de 20 de ani a ajuns arhiereu. A pătimit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian, şi a guvernatorilor, nouă la număr: Domeţian, Agripin, Cumvrichiu, Dometiu, Saverdot, Maxim, Afrodisiu, Lucius şi Alexandru.

Acatistul Sfântului Mucenic Clement, Episcopul Ancirei


Troparul Sfântului Mucenic Clement, glasul al 4-lea:

Viță de sfințenie și stâlpare de chinuire, floare preasfințită și rod de Dumnezeu dăruit, de-a pururi înfloritor ai fost dat credincioșilor, preasfințite. Ci ca cel ce ești cu mucenicii împreună pătimitor și cu ierarhii împreună pe scaun șezător, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Apărătorului credinței celei adevărate în Hristos și marelui surpător al înșelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toți iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm: Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Icosul 1

Înger în trup cu minte de Hristos iubitoare te-ai arătat, căci cu totul de tine te-ai lepădat și crucea suferințelor ai purtat, pentru care te lăudăm, strigând către tine așa:
Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat;
Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat;
Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat;
Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat;
Bucură-te, că via aceasta Hristos o a lucrat;
Bucură-te, căci cu al Său mir te-a adăpat;
Bucură-te, rod al viei lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prealuminos;
Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Hristos;
Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos;
Bucură-te, tânără mlădiță de vie cu rod preafrumos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 2-lea

Văzând noi, nevrednicii, că numele de Clement cu taină ți s-a dat, preamărim pe Milostivul Dumnezeu, Care via sufletului tău desăvârșită întru mărturisire o a arătat, și strigăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înțelegând Sofia, preafericita ta maică, că se apropie fericitul ei sfârșit, cu proorocești cuvinte a început a grăi către tine așa:
Bucură-te, fiul meu cel ce, încă din scutece, de tată ai fost lipsit;
Bucură-te, căci cu dreapta credință pe tine te-am hrănit;
Bucură-te, că tată al tău îți las pe Hristos;
Bucură-te, al credinței stâlp de mare folos;
Bucură-te, crin crescut din via lui Hristos;
Bucură-te, că sufletul tău pentru Hristos îl vei pune;
Bucură-te, mare mărturisitor al slăvitului Său nume;
Bucură-te, trâmbița adevărului cea mult glăsuitoare;
Bucură-te, îndelung răbdătorule de chinuri amare;
Bucură-te, tunetul lui Hristos, de capiști risipitorule;
Bucură-te, înfricoșător fulger al diavolilor arzătorule;
Bucură-te, că în munci te vei arăta voios;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui Preaînalt în vremea muncilor te-a umbrit pe tine, viteazule ostaș al lui Hristos, pentru care cu multă bucurie, muncile răbdând, ai strigat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având în minte de-a pururea cuvintele fericitei tale maici, care din pruncie poruncile lui Hristos te-a învățat, cu mare dorire vremea muceniciei ai așteptat. Iar noi, lăudându-te, îți strigăm așa:
Bucură-te, că din tânără vârstă treapta preoției ai luat;
Bucură-te, vrednicule slujitor al Marelui Împărat;
Bucură-te, al Ancirei luminătorule;
Bucură-te, al dreptei credințe propovăduitorule;
Bucură-te, vrednicule arhiereu al lui Iisus Hristos;
Bucură-te, că vrednic slujitor al arhieriei ai fost;
Bucură-te, păstorule al turmei cu adevărat;
Bucură-te, că pentru turmă sângele ți-ai vărsat;
Bucură-te, căci cu harul Sfântului Duh uns ai fost;
Bucură-te, că sufletul pentru oi ți-ai pus;
Bucură-te, căci cu apa cuvântului multe suflete ai adăpat;
Bucură-te, că prin patima ta multe oi de la înșelăciune ai întors;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Vifor mare și furtună de prigoană începuse din porunca păgânului Dioclețian, care cu mare urgie îngrozea pe cei credincioși. Tu, Sfinte Mucenice, de furtuna nedumnezeirii ca un stâlp nemișcat ai rămas, strigând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind tiranul antipat Dometian cuvintele tale cele cu multă îndrăzneală pentru mărturisirea lui Iisus Hristos, a poruncit soldaților cu mare cruzime să te muncească, iar noi te lăudăm strigând așa:
Bucură-te, că ai fost spânzurat pe lemn pentru Iisus Hristos;
Bucură-te, căci cu unghii de fier carnea de pe trup a fost luată jos;
Bucură-te, rușinarea celor ce pe tine te chinuiau;
Bucură-te,pildă de jertfă celor ce pe tine te priveau;
Bucură-te, căci cu unelte ascuțite fâșii de carne de pe tine au luat;
Bucură-te, căci cu adânci brazde trupul tău a fost sfârtecat;
Bucură-te, căci ai fost strujit până la os;
Bucură-te, căci în aceste munci nu ai gemut și nici un glas nu ai scos;
Bucură-te, holdă arată pentru Hristos;
Bucură-te, țarină înfloritoare cu rod preafrumos;
Bucură-te, mult-pătimitorule, creștinilor de mult folos;
Bucură-te, căci oasele tale, goale rămânând, însângerate au fost;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 5-lea

Stea prealuminoasă pe cerul Bisericii lui Hristos te-ai arătat, și tortura chinurilor cu mare bucurie pentru El ai răbdat, mărturisind și strigând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând tiranul antipat Dometian că muncitorii au slăbit chinuindu-te, pe alți muncitori a rânduit și mai cumplit a te chinui. Iar tu, viteazule ostaș al lui Hristos, cu mare bărbăție ai suferit, pentru care strigăm către tine așa:
Bucură-te, că iarăși pentru Hristos ai fost chinuit;
Bucură-te, că de chinuri nu ai fugit;
Bucură-te, al Evangheliei stâlp neclintit;
Bucură-te, al tiranilor mustrător neobosit;
Bucură-te, a îngerilor veselie;
Bucură-te, a mucenicilor făclie;
Bucură-te, rana diavolilor cea nevindecată;
Bucură-te, a Ancirei credință nezdruncinată;
Bucură-te, suferire de munci nemaiauzită;
Bucură-te, corabie de stânci nesfărâmată;
Bucură-te, pecetea Bisericii cea adevărată;
Bucură-te, al mucenicilor far luminos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 6-lea

Mărturisitor mare al preaslăvitului nume al lui Iisus Hristos, la Roma, înaintea păgânului Dioclețian trimis ai fost și, nesocotind nici muncile, nici îngrozirile lui, pentru Hristos ai strigat: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucind în tine, Sfințite Mucenice, raza Preasfântului Duh, când ai stat în fața păgânului Dioclețian, ai arătat cu cuvinte preaînțelepte deșertăciunea necuraților zei, și apărând dreapta credință, se cuvine a te lăuda așa:
Bucură-te, mustrătorule al păgânului Dioclețian;
Bucură-te, biruirea lupului celui viclean;
Bucură-te, că darurile lui Dioclețian le-ai disprețuit;
Bucură-te, că pe acestea de la Hristos cu slavă le-ai primit;
Bucură-te, doritorule al nemuritoarelor bunătăți;
Bucură-te, defăimătorule al lumeștilor păgânătăți;
Bucură-te, că toate le-ai lepădat pentru Hristos;
Bucură-te, vulturul raiului cel preafrumos;
Bucură-te, minte îngerească în trup trecător;
Bucură-te, al creștinilor întăritor;
Bucură-te, al groaznicelor chinuri mult suferitor;
Bucură-te, căci cu toiege de fier bătut fiind ți-a fost de folos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 7-lea

Vrând întunecatul Dioclețian prin cuvinte cu vicleșug a te întoarce de la Hristos și spurcaților zei a te închina, tu pe aceia cu mare glas i-ai batjocorit și lui Hristos ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Arătat-ai, Sfințite Mucenice, prin cuvinte preaînțelepte, stricăciunea și neputința idolilor pieritori, pentru care cu mare mânie pe tiranul Dioclețian l-ai pornit și care iarăși a început a te munci cumplit, pentru care îți zicem:
Bucură-te, că gol pe roată ai fost legat;
Bucură-te, căci cuțitul roților trupul ți-a sfâșiat;
Bucură-te, căci carnea care din nou crescuse de pe tine ea se rupea;
Bucură-te, că în aceste munci ajutor de la Hristos ai cerut;
Bucură-te, că ai oprit roțile cu ajutor nevăzut;
Bucură-te, slăbănogirea celor ce roata învârteau;
Bucură-te, spaima celor ce te chinuiau;
Bucură-te, a celor ce priveau mirare;
Bucură-te, a muncitorilor defăimare;
Bucură-te, a lui Dioclețian surpare;
Bucură-te, cerbule al raiului mult setos;
Bucură-te, oaie nerătăcită a lui Hristos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 8-lea

Văzând necuratul Dioclețian că nimic nu a sporit cu aceste munci, a poruncit să-ți sfârtece gura și dinții cu un fier, și acestea făcându-se mai luminat ai grăit strigând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul neschimbat întru mărturisirea lui Hristos ai rămas, pentru care în temniță întunecoasă ai fost aruncat. Primește dar și de la noi această cântare:
Bucură-te, lumina temniței celei întunecoase;
Bucură-te, arătarea luminii celei nearătate;
Bucură-te, al celor din temniță luminătorule;
Bucură-te, al Stăpânului Hristos următorule;
Bucură-te, că ai prefăcut temnița în biserică prealuminoasă;
Bucură-te, că i-ai învățat credința cea dreaptă;
Bucură-te, botezătorul turmei lui Hristos;
Bucură-te, pom al raiului preafrumos;
Bucură-te, finic, roade frumoase având;
Bucură-te, cel viu, din vlăstari răsărind;
Bucură-te, al celor din temniță veșnic prealuminos;
Bucură-te, că de la întuneric pe toți i-ai scos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 9-lea

Toată mulțimea cea luminată cu Sfântul Botez în temniță mergea cu bucurie a se aduce jertfă pentru Hristos și cu mare glas proslăvea pe Dumnezeu, strigând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe ritori de i-am chema cu frumoase cuvinte să laude după vrednicie mulțimea chinurilor tale celor amare, nu ar avea pricepere vrednică acestora, iar noi, păcătoșii, îndrăznim către tine, așa glăsuind:
Bucură-te, spicule cu roade încărcat;
Bucură-te, că iarăși înaintea lui Dioclețian ai stat;
Bucură-te, răbdătorule de alte chinuri grele;
Bucură-te, al privitorilor umilită vedere;
Bucură-te, strujitule, căci iarăși până la oase carnea a fost luată jos;
Bucură-te, căci toate chinurile le-ai suferit pentru Hristos;
Bucură-te, că iarăși oasele goale au rămas însângerate;
Bucură-te, că cele dinăuntru ale tale pe jos au fost vărsate;
Bucură-te, că te-au ars cu făclii în chip jalnic;
Bucură-te, biruință asupra tiranului celui groaznic;
Bucură-te, nebiruit ostaș al lui Hristos Iisus;
Bucură-te, că pe Dioclețian biruindu-l, la Maximian tiranul te-au dus;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 10-lea

Vrând păgânul împărat Dioclețian mai mari chinuri a aduce asupra ta, în Nicomidia la groaznicul împărat Maximian te-a trimis spre chinuire. Însă și acolo nebiruit de munci ai rămas, strigând lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid nesurpat al mărturisirii înaintea ighemonului Agripin ai rămas, care din porunca tiranului Maximian cu mare cruzime te-a muncit, dar și pe acest tiran l-ai lăsat uimit, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, a lui Maximian rușinare;
Bucură-te, și a lui Agripin întristare;
Bucură-te, mustrătorule al ighemonului Agripin;
Bucură-te, rana diavolilor cu mult suspin;
Bucură-te, tăiatule cu brice ascuțite;
Bucură-te, suferitorule de munci nemaiauzite;
Bucură-te, că în aceste munci pentru Agatanghel mucenicul te-ai rugat;
Bucură-te, întărirea lui Agatanghel cel pe lemn spânzurat;
Bucură-te, a tânărului mucenic îmbărbătare;
Bucură-te, a celor ce priveau nepovestită mirare;
Bucură-te, spaima tiranilor foarte mare;
Bucură-te, al mucenicilor și al ierarhilor soare mult luminos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Împărate Sfinte, Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, primește rugăciunea smeritului Tău mucenic, care se roagă pentru neamul creștinesc, și ne miluiește pe noi, cei ce strigăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie mult luminoasă a lui Hristos te-ai arătat, și pe mulți păgâni cu Sfântul Botez i-ai luminat, iar via sufletului tău cu multă roadă o ai încărcat, miluiește-ne pe noi, care strigăm:
Bucură-te, a lui Dometian înfruntare;
Bucură-te, a lui Dioclețian împăratul rușinare;
Bucură-te, a lui Agripin ighemonul surpare;
Bucură-te, batjocorirea lui Curichie muncitorul;
Bucură-te, al lui Dometie biruitorule;
Bucură-te, și al lui Maximian surpătorule;
Bucură-te, că și pe Sacherdon l-ai biruit;
Bucură-te, că și pe Maxim l-ai lăsat uimit;
Bucură-te, a lui Afrodisie senatorul sfărâmare;
Bucură-te, a lui Luchie tiranul pierzare;
Bucură-te, a lui Alexandru, ultimul muncitor, cădere;
Bucură-te, rușinarea vrăjmașilor lui Hristos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Vrând Stăpânul de obște, Mântuitorul Hristos, multe oi rătăcite a aduce la staulul Său, pe tine, mucenice mult pătimitorule, cu al Său har te-a întărit, și înfricoșătoare chinuri pentru El ai suferit, prin care mulți, cunoscând pe Dumnezeul Cel adevărat, au cântat: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând cu multă umilință groaznicele tale chinuri pe care pentru Hristos le-ai răbdat și întru toate nebiruit te-ai arătat, cu cuviincioasă cântare se cuvine a striga ție așa:
Bucură-te, ramură din buciumul lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii sfeșnic mult luminos;
Bucură-te, turnul Bisericii cel nebiruit;
Bucură-te, că douăzeci și opt de ani pentru Hristos ai pătimit;
Bucură-te, că unsprezece tirani pe tine te-au chinuit;
Bucură-te, că pe toți i-ai biruit;
Bucură-te, a nevăzuților tirani surpare;
Bucură-te, și a îngerilor mirare;
Bucură-te, ostașule al Marelui Împărat;
Bucură-te, că în trup fiind, cu îngerii te-ai asemănat;
Bucură-te, diamantul Bisericii cel luminos;
Bucură-te, mlădiță de vie cu rod preafrumos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul al 13-lea

O, mult pătimitorule de chinuri amare, Sfinte Mare Mucenice al lui Hristos, Clement, primește nevrednicele noastre rugăciuni și fii mijlocitor pentru mântuirea sufletelor celor ce te cheamă în ajutor, ca împreună cu tine în veacul viitor să cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zic din nou Icosul 1: Înger în trup cu minte de Hristos iubitoare te-ai arătat…, Condacul 1: Apărătorului credinței celei adevărate…, și această

Icosul 1

Înger în trup cu minte de Hristos iubitoare te-ai arătat, căci cu totul de tine te-ai lepădat și crucea suferințelor ai purtat, pentru care te lăudăm, strigând către tine așa:
Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat;
Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat;
Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat;
Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat;
Bucură-te, că via aceasta Hristos o a lucrat;
Bucură-te, căci cu al Său mir te-a adăpat;
Bucură-te, rod al viei lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prealuminos;
Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Hristos;
Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos;
Bucură-te, tânără mlădiță de vie cu rod preafrumos;
Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Condacul 1

Apărătorului credinței celei adevărate în Hristos și marelui surpător al înșelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toți iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm: Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, mare mucenic al lui Hristos!

Rugăciune către Sfântul Mucenic Clement

O, Sfinte Sfințite Mare Mucenice Clement, mult pătimitorule de chinuri amare, înfocatule mărturisitor al Preaslăvitului nume al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cel ce cu neînfricoșată inimă și cu minte mult iubitoare de Hristos cu mare dorire ai alergat pe drumul desăvârșirii, prin suferirea groaznicelor și nemaiauzitelor chinuri, primit-ai numele de Clement, care mlădiță de vie se tâlcuiește. Căci precum via se taie și se curăță la vreme și mai multe roade aduce, așa și mult chinuitul tău trup, de mulți tirani tăindu-se și strujindu-se, plin de duhovnicești struguri se arată. Prin îndelunga răbdare a nesuferitelor chinuri pe mulți din întunericul necredinței la adevăratul Dumnezeu i-ai adus și fii ai luminii făcându-i, în buciumul viei lui Hristos i-ai arătat și cu roadele vredniciei în credință pe Stăpânul viei L-ai bucurat. Acestea și noi, păcătoșii înțelegându-le, cu multă umilință și dragoste cădem către tine, mare mucenice și mult pătimitorule, rugându-te să ne fii ajutător către Înduratul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ca și via sufletelor noastre cea sălbatică și neroditoare să o curețe și să o desăvârșească cu al Său har, spre a aduce însutit roadele dreptății și ale sfințeniei întru slava Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh I se cuvine slava, cinstea și închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

Apoi se face otpustul.

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Clement, Episcopul Ancirei

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Clement, Episcopul Ancirei, glasul al 4-lea:

Viţă de cuvioşie şi stâlpare de luptă grea, floare preasfinţită şi rod de Dumnezeu dăruit, de-a pururi înfloritor ai fost dat credincioşilor, preasfinţite. Ci, ca cel ce eşti cu mucenicii împreună luptător şi cu ierarhii împreună locuitor, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea 1, glasul al 6-lea. Irmos: Ca pe uscat umblând Israel...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Cetele cele dintru înălţime, ca un preot şi ca un mucenic preamărit, stând înaintea lui Hristos, cu dinadinsul roagă-L să dobândim strălucirea ta, noi, cei ce te lăudăm pe tine.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îndelungate lupte pe pământ purtând, cuvioase, te-ai învrednicit a lua cununa Împărăţiei Cerului şi viaţa cea veşnică şi nestricăcioasă.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Izbăvit fiind cu pătimirea Celui fără de patimă, prin pătimire te-ai sârguit a alerga către Dânsul, făcându-te următor Patimilor Lui, purtătorule de Dumnezeu, înpreună locuitorule cu îngerii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Împodobită fiind cu frumuseţea faptelor bune, Maica lui Dumnezeu Preacurată, pe Dumnezeu, Virtutea cea Adevărată, L-ai zămislit nouă, pe Cel Ce izvorăşte izvorul bunătăţilor.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu este Sfânt precum Tu...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcându-te mlădiţă Viţei Celei purtătoare de viaţă, roade frumoase ai adus şi pe acestea împodobindu-le cu muceniceşti străluciri le-ai hărăzit Mântuitorului tuturor.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Apostolului Pavel te-ai arătat următor, mergând, preafericite, în toată lumea, cu botezul cel de Dumnezeu lucrat şi sfinţind-o cu stropirea sângelui mărturisirii tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nu este nimeni fără prihană ca tine, Preacurată Născătoare de Dumnezeu; că numai tu ai născut, mai presus de cuvânt, pe Cel din veac, pe Dumnezeu Cel Adevărat şi Făcătorul tuturor, pe Dumnezeu Cuvântul.

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Hristos este Puterea mea...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înconjurând tot pământul ai întins pretutindeni mlădiţa luptelor muceniceşti, picurând bucurie şi dulceaţă cu bună mireasmă, purtătorule de biruinţă, preafericite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Privind în grădina nevoinţelor tale fericite, culegem florile suferinţelor tale şi ne veselim simţirile cu mulţimea minunilor, preamărite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiu al zilei şi al Luminii Celei Neînserate ai ajuns, minunate, fiind luminat neîncetat cu Lu­mina Cea în Trei Luminători şi cu strălucirea propovăduirii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Marie, Preacurată, Ceea ce ai fost Vas Încăpător al Curăţiei Sălăşluirii Dumnezeieşti, pierde ruşinea şi întinăciunea sufletului meu.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Cu Dumnezeiască Strălucirea Ta, Bunule...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Chinuri îndelungate de tot felul răbdând, preaînţeleptule, cu adevărat biruitor în multe lupte te-ai făcut. Şi acum ai moştenit desfătarea Fericirii Celei Nestricăcioase, care rămâne în veci.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având credinţa, nădejdea şi dragostea ca pe o ancoră tare, te-ai adus pe tine, ca o biserică sfinţită, Cinstitei Treimi, părinte preafericite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Perechea cea strălucitoare, de Dumnezeu împodobită, care a purtat lupte muceniceşti, dobândind acum viaţa cea veşnică, dănţuieşte şi se bucură împreună cu îngerii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Vrând să mântuiască din stricăciune firea omenească cea stricată, Ziditorul şi Domnul sălăşluindu-se în pântecele cel curăţit de Sfântul Duh, S-a Întrupat.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: Marea vieţii văzând-o...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

După Lege luptându-vă aţi primit cununi din mâna Stăpânului, împărţiri de multe feluri de daruri şi har de tămăduiri, spre a vindeca bolile credincioşilor.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Viaţa cea îndumnezeită, zbuciumul luptelor şi mulţimea chinurilor s-au făcut vouă încununare a bunei cuviinţe, cunună de bucurie şi de frumuseţe şi haină de nestricăciune.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată Stăpână, Ceea ce ai născut oamenilor pe Domnul, Ocârmuitorul, potoleşte nestatornicia patimilor mele şi cumplita tulburare şi dă linişte inimii mele.

 

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...

Mlădiţă cinstită a viţei lui Hristos te-ai făcut, Prealăudate Mucenice Clement, biruitorule în multe lupte. Pentru aceasta cu cel ce împreună ai pătimit, ai strigat: Hristoase, Tu eşti Bucuria mucenicilor.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: Tinerii în Babilon...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu raza muceniciei lumea ai luminat, cântând lui Hristos întru curăţia cugetului şi a sufletului: Binecuvântat eştiDoamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Preasfinţita prăznuire a faptelor tale, de Cerească Lumină strălucind, luminează pe cei ce strigă: Binecuvântat eşti Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară, Maică te-ai făcut Înţelepciunii Celei Preaînţelepte, Care pe toate le cârmuieşte cu înţelepciune şi firească bunătate: Binecuvântat este Rodul pântecelui tău, Preacurată.

 

Cântarea a 8-a. Irmos: Pentru Legile Părinteşti...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Arătându-vă Luceferi preastrăluciţi pe pământ, aţi luminat tăria cinstitei Biserici, preafericiţilor; iar în ceruri cu lumina faptelor voastre veseliţi praznicul celor întâi-născuţi, strigând: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu veselie prăznuim acum pomenirea cea plină de bucurie a nevointelor tale; căci fiind ca fără de trup ai îndurat furtuna chinurilor şi în locul lor ai luat după vrednicie bogată răsplătire, veşnica desfătare, strigând: pe Domnul lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Preafericite, în locul duhului cumplitei nepăsări, te-ai îmbrăcat în veşmânt împodobit şi preastrălucit; şi chinurile le-ai schimbat, primind în locul lor petrecerea îngerească a Vieţii Celei de-a pururea, strigând: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cuvântul, Cel Ce este şi se înţelege împreună cu Tatăl din veci, la plinirea veacurilor Întrupându-Se din Fecioară, a îndumnezeit toată firea omenească, unind-o cu Sine, fără de amestecare, după ipostas; Aceluia strigăm: pe Domnul lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu baia Botezului celui în chipul luminii şi cu ungerea preoţiei, făcându-te desăvârşit şi cu mucenicescul sânge spălându-te, întreg, fiind luminat, bucurându-te, ai alergat la Cereştile Oştiri, de Dumnezeu binecuvântatule.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Clement, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce este Cununa sfinţilor mucenici, Cuvântul lui Dumnezeu, Soarele Cel Neapus al dreptăţii, a împodobit sfântul tău creştet, minunate, cu cununa darurilor. Pentru care lupte îndelungate ai răbdat, bucurându-te.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, Cel fără de început, S-a întrupat şi Fiu Fecioarei S-a făcut, cu bunăvoinţa Tatălui şi cu împreună lucrarea Duhului Celui Dumnezeiesc. Pentru aceasta a înnoit chipul meu cel stricat, ca un Atotputernic.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Cu foarfeca muceniciei fiind tăiat cu adevărat, înţelepte ierarhe, ca o vie roditoare ai făcut să crească strugurii copţi şi plini de mustul Dumnezeieştii cunoaşteri şi al luptei muceniceşti, părinte. Din care împărtăşindu-se fiecare, cu cucernicie îşi îndulceşte simţurile sufletului.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Ajutătoarea Nebiruită a celor întristaţi şi Solitoare Nemijlocită a celor fără ajutor întru necazuri, izbăveşte-mă din nevoi; nu mă trece cu vederea, Ajutătoarea tuturor.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Văzând pe Fiul tău Spânzurat pe Lemn, Preacurată Fecioară, sfâşiindu-ţi-se inima ta, ca o Maică strigai: vai mie, cum ai apus, Lumina mea Cea Veşnică!

Ce fel de om este acela care bârfeşte pe propria lui mamă? Bună, rea, este ţara noastră!


 Ce fel de om este acela care bârfeşte pe propria lui mamă? Bună, rea, este ţara noastră!

În anii ’70-’80 un mare om al Franţei venea cu regularitate în România. Întotdeauna după ce îşi termina misiunile stătea câte o săptămână la noi, la Rohia. Acolo se simţea în siguranţă.

De cum m-a cunoscut acest demnitar m-a întrebat: N-ai vrea să vii dumneata la noi în Apus? Eu aş putea face în aşa fel încât să rămâi la noi definitiv, mi-a spus.

Ce credeţi că i-am răspuns? Nu, i-am zis. La Bucureşti poate să fie Satana conducător, eu rămân în România. Ţara mea nu este nici Franţa, nici America, ţara mea-i aci!

Dacă aş putea lua în braţe, i-am mai zis, tot poporul român, tot pământul, toată ţara să o duc cu mine în libertate, aşa da, aşa aş pleca.

Altfel… să plec eu, să mă refugiez şi să las poporul meu în robie şi-n întuneric?! Nu domnule, asta nu o fac!

Extras din cuvântul IPS Justinian Chira din Transilvania Reporter, octombrie 2013.

Cuvinte de învățătură


 Liniștea este începutul curățirii sufletului.

Să imiți pământul, omule, și să rodești ca el. Să nu te arăți mai rău decât el, cel neînsuflețit. Deoarece acela nu scoate roade pentru propria sa desfătare, ci ca să-ți slujească ție, în timp ce rodul bunătății pe care îl faci tu, îl aduni pentru tine.

Mulțumirea cu puțin este singura comoară care nu se sfârșește niciodată.

Se întâmplă adeseori ca prietenii noștri să lucreze spre pierzarea noastră, iar vrăjmașii noștri spre binele nostru.

Sursa: Sfântul Vasile cel Mare, Picături de înțelepciune, Editura Evanghelismos, București, 2007

Să începem cu rugăciunea.....



 

,, Să începem cu rugăciunea.....
Teoria e pe planul doi. Nu te întreb câtă carte știi și nu-ți spun câta știu eu.
Eu intreb:
,, Cât te rogi, frate?“.
Si de acolo imi dau seama de ce ai sau nu ai liniste. Trebuie sa ne intoarcem la rugăciunea părinților nostri. N-ati avut mama si bunicii acasa? Cand ne-om ruga noi ca bunicuțele noastre, se schimba situatia in Romania. Nu va aduceti aminte? Cine nu stie? Bunica punea broboada pe cap, statea in genunchi si se ruga si plângea in basma si se ștergea cu capătul broboadei.
Ea nu stia decât Tatal nostru si vreo doua rugaciuni, dar rugaciunea ei oare o am eu?
Parintele Dimitrie Bejan si Parintele Cleopa au vazut o taranca cu opinci in picioare care se ruga si avea o flacara mare de foc deasupra capului !
La aceasta rugăciune trebuie sa ajungem noi. Ori e foc, ori e nimic. Si atunci nu mai trebuie sa facem cereri la parlamente sa ne dea cutare.
Apelam la Dumnezeul luminii si la focul rugaciunii."
___________________
,, Am fost langa Parintele Paisie înainte de a se muta la Domnul; era cu adevarat un om cu viata sfanta. L-am apucat cu amandoua mainile si i-am zis: “Parinte Paisie, dati-mi un sfat. Cine stie daca mai pot veni, poate pana maine nu mai ajung, vreau sa-mi dati un sfat“. Si mi-a spus un sfat comun, dar care spune foarte multe: “Parinte Ioanichie, ce poti face astazi nu amana pe maine, ca nu stii daca in ziua de maine mai ajungi cu viata“. Ce poti sa faci bun astazi, astazi sa faci. Ai un ceas de rugat, roaga-te acum. Ai un ceas sa citesti o catisma, citeste-o acum, maine nu mai stii, ca nu e ziua ta. Poti sa citesti astazi o carte sfanta, sa dai viata la un suflet, sa te duci la un bolnav, sa mangai un om deznadajduit, acuma fa-o. Maine nu mai este ziua ta."
Părintele arhimandrit Ioanichie Balan

Noi nu iertăm pentru că cineva merită, ci pentru că suntem ai lui Hristos


 

 

Suntem încon­juraţi de oameni cu care uneori întreţinem relaţii anevoioase. De câte ori nu se întâmplă să aşteptăm ca celalalt să vină să se pocăiască, să ne ceară iertare, să se umilească înaintea noastră. Poate că l-am ierta dacă am simţi că s-a coborât atât de mult în faţa noastră încât iertarea ar fi ca un joc de copii. 

 

Dar nu trebuie să iertăm aproapelui nostru pentru faptul că ar merita iertarea – putem noi aştepta de la Dumnezeu o iertare meritată? Atunci când venim înaintea Domnului şi Îi spunem: „Doamne, mântuieşte! Doamne, ai milă! Doamne, iartă-ne!”, putem noi oare adăuga: „pentru că merităm”? Niciodată. Avem încredere că Dumnezeu ne iartă pentru iubirea Lui neprihănită, jertfelnică, pentru iubirea lui Hristos cel Răstignit pe Cruce. O astfel de iubire aşteaptă Dumnezeu de la noi în relaţiile noastre cu aproapele; noi nu iertăm acestuia pentru că merită, ci pentru că suntem ai lui Hristos, pentru că, în numele Dumnezeului celui Viu şi al lui Hristos cel Răstignit, ne este dat să iertăm. 

 

Ni se pare câteodată că dacă am putea să uităm jignirea, atunci am putea ierta; dar a uita este peste puterile noastre – „Doamne, dă-ne nouă să putem uita!”. Dar aceasta nu este iertare; să uiţi nu înseamnă să ierţi. Iertarea înseamnă să-l vezi pe om aşa cum e, cu păcătul său şi cu ceea ce îl face să fie insuportabil, şi să spui: „Te voi purta ca pe o cruce; te voi purta până în Împăraţia lui Dumnezeu, fie că vrei, fie că nu. Bun sau rău, eu te voi purta pe umerii mei, te voi aduce la Domnul şi-I voi spune: „Doamne, l-am purtat pe acest om în tot timpul vieţii mele, pentru că mi-a fost teamă să nu se piardă. Acum iartă-l şi Tu, în numele iertării mele!…” 

 

O, dacă am putea să ne purtăm astfel unii cu alţii! Daca l-am înconjura pe cel slab cu o iubire veghetoare şi delicată, câţi oameni nu s-ar regăsi pe ei înşişi, câţi nu ar deveni vrednici de o iertare care le-ar fi dată în dar… 

 

Mitropolit Antonie de Suroj 

 

Din „Taina iertării.Taina tămăduirii”, Ed. Reintregirea

Sfantul Anastasie Persul

 

Acatistul Sfântului Cuvios Mucenic Anastasie Persul, izbăvitor de vrăji, blesteme, farmece și de toată lucrarea diavolească (22 ianuarie)


Cel ce mai întâi a fost vrăjitor, iar mai apoi crezând în Hristos a îmbrăcat haina de monah și a pătimit ca mucenic

Troparul Sfântului Cuvios Mucenic Anastasie Persul, Glasul 4

Mucenicul Tău, Doamne, Anastasie, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Condacul 1

Celui numit cu numele învierii care a venit de la slujirea vrăjitorească la slujirea Adevăratului Dumnezeu, Sfântului Cuvios și Mucenic Anastasie îi aducem aceste cântări. Iar tu, Sfinte, care ai îndrăzneală la Tronul Sfintei Treimi, roagă-te pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Icosul 1

Îngerii din Ceruri s-au minunat de dragostea dumnezeiească ce te-a înveșmântat ca o mantie bineplăcută lui Hristos, și împreună cu cetele de Sfinți te-au lăudat:

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, dobândind cununa veșniciei prin sânge mucenicesc;

Bucură-te, învingătorul chinurilor trupești;

Bucură-te, cel ce ai doborât știința vrăjitorească prin cunoașterea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ești apărătorul celor înlănțuiți de ispitele diavolești;

Bucură-te, că ne scoți din adâncul mrejelor vrăjitorești;

Bucură-te, cel puternic în rugăciune și în luptă;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 2

Neamul tău fiind iscusit în vrăjitorie, încă din copilărie ai primit și tu din tată în fiu această înșelăciune diavolească și ai ajuns a sluji direct regelui Persiei în oastea lui, Sfinte Cuvioase Anastasie. Auzind însă  despre puterea lemnului Crucii Domnului Hristos, ai început a căuta și a întreba despre aceasta, fiind împins de harul lui Dumnezeu să Îl chemi neîncetat: Aliluia!

Icosul 2

Aprinzându-se în sufletul tău focul dorului de Dumnezeu, ai primit cu dragoste sămânța dreptei credințe, ai părăsit cetatea persană și te-ai dus cu fratele tău după trup la Hieropolis, vrând să devii creștin desăvârșit.

Bucură-te, că acolo ai lucrat ca argintar;

Bucură-te, că stăpânul tău era și el creștin;

Bucură-te, că de la acesta ai învățat despre patimile mucenicilor pentru Hristos;

Bucură-te, că ai plecat la Ierusalim, unde ai primit taina Sfântului Botez;

Bucură-te, că ai ales apoi calea călugăriei;

Bucură-te,  că ai devenit iscusit în rugăciune;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 3

Harul lui Dumnezeu s-a pogorât din belșug în tine, Sfinte Mucenice Anastasie, fiind iubit de toți frații din mănăstirea căci era smerit, cugetător, blând, iubitor de osteneală, împlinind toate ascultările și nelăsând deoparte pravila și slujbele, trăind întru totul cu inima la Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3

Petrecând șapte ani în această mănăstire din Ierusalim, într-o noapte ai avut un vis în care se făcea că stai pe un munte înalt și de tine s-a apropiat un bărbat purtător de lumină, ținând un pahar de aur împodobit cu pietre de mare preț, plin cu vin, și ți l-a dat zicându-ți: „Primește și bea”. Iar tu, Sfinte Anastasie, de îndată l-ai băut și s-a umplut sufletul tău de negrăită dulceață, iar îngerii te lăudau:

Bucură-te, că ai înteles că era semnul cel dorit ai muceniciei tale;

Bucură-te, că ai plecat în taină din mănăstire;

Bucură-te, că ai ajuns în Cezareea Palestinei, la biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu;

Bucură-te, că pe cale ai văzut că unii soldați perși făceau meșteșugul vrăjitoresc;

Bucură-te, că i-ai certat cu mânie;

Bucură-te, că te-au arestat, crezând că ești spion;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 4

Ai fost închis în temniță, Sfinte Cuvioase Anastasie, și nu ai vrut să mânânci sau să bei nimic trei zile, hrănindu-te cu așteptarea patimilor dorite pentru Domnul Hristos, Căruia îi cântai: Aliluia!

Icosul 4

Avânnd în minte cuvintele Mântuitorului: ”Cel ce va răbda până la sfârșit, acela se va mântui”, te întăreai în gând și în trup, iar noi te lăudăm:

Bucură-te, că ighemonul te-a ispitit în credință;

Bucură-te, că nu ai ascultat cuvintele lui;

Bucură-te, că te-a trimis să cari pietre mari și grele, drept pedeapsă;

Bucură-te, că batjocurile te-au înfrumusețat în smerenie;

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, că ai fost bătut și înlănțuit;

Bucură-te, că toate le răbdai pentru dragostea Celui mai dulce Iisus;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 5

Văzând boierul păgân că nu te poate răzbi, a început a te ispiti să faci meșteșugul vrăjitoresc cu care ai fost învățat din copilărie, chipurile pentru a-ți vedea știința, dar tu Sfinte Anastasie nu ai făcut decât Voia lui Dumnezeu din Ceruri: Aliluia!

Icosul 5

Ai fost bătut aprig pe tot corpul, Sfinte Cuvioase, dar ai îndurat având mintea înălțată la Dumnezeu, iar noi ne rugăm:

Bucură-te, că auzind frații tăi din mănăstire de chinurile tale, s-au veselit;

Bucură-te, că au venit la tine în temniță pentru a te întări;

Bucură-te, că ei toți se rugau să îți dea Dumnezeu curaj;

Bucură-te, că îți doreau biruința veșnică;

Bucură-te, că tu erai legat cu altul de picior în lanțuri;

Bucură-te, că nu îl deranjai pe acela când te rugai noaptea;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 6

Un oarecare evreu ce era închis cu tine a văzut într-o noapte o lumină mare în temniță, Sfinte Anastasie, și te-a văzut și pe tine înconjurat de patru bărbați cu haine albe, luminoase și străluncind ca soarele, iar tu păreai a avea aceeași strălucire. Evreul, minunndu-se, a zis: ”Dumnezeule sfinte, aceștia sunt îngeri” și se minuna de Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Apoi i-a văzut pe cei patru bărbați că țin în mâini omofoare și cruci, iar un tânăr luminos stătea în fața ta, Sfinte Cuvioase Anastasie, cu o cădelniță de aur, plină cu cărbuni de foc în care punea tămâie și te tămâia. Ne minunăm și noi și strigăm:

Bucură-te, că iudeul s-a umplut de evlavie;

Bucură-te, că a primit și el pace sufletească;

Bucură-te, că l-a cuprins umilința inimii și L-a preamărit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că tu, Sfinte, te-ai învrednicit de mare cercetare cerească;

Bucură-te, că Dumnezeu te-a alinat în chinurile tale;

Bucură-te, că ne aduci și nouă mângâiere în ispite;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 7

Boierul cel crud, văzând că nu te poate birui în nici un fel, a scris împăratului Persiei o scrisoare iar acela a poruncit să fii dus legat în Persia, Sfinte Anastasie, iar tu ai primit bucuros aceasta: Aliluia!

Icosul 7

Înainte de plecare ai fost dus iar în temniță, și sosind praznicul Înălțării cinstitei și de viață făcătoarei Cruci a Domnului, un dregător cinstit creștin a mijlocit ca tu și cei doi creștini care erau legați cu tine să fiți eliberați în ziua aceea pentru a prăznui sărbătoarea în biserică, la Sfânta Liturghie.

Bucură-te, că ai fost primit cu lacrimi de bucurie și de dragoste;

Bucură-te, că erai fericit de toți pentru pătimirea ta;

Bucură-te, că erai înlănțuit dar inima ta era liberă;

Bucură-te, că ai primit acest dar ca de la Hristos Însuși;

Bucură-te, că apoi fost dus în Persia cu cei doi creștini;

Bucură-te, că sufletul tău aștepta înălțarea la Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 8

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Din nou a încercat judecătorul să te ispitească, dar ai rămas neclinit în credință, Sfinte Anastasie, și inima ta Îl slăvea pe Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8

Mult ai fost chinuit, Sfinte, căci te-au bătut cu toiege fără milă, apoi ți-au sfărâmat fluierele picioarelor, iar noi ne rugăm cu umilință:

Bucură-te, că în inchisoare erai cercetat de creștini;

Bucură-te, că aceștia te mângâiau și te întăreau;

Bucură-te, că tu fiind smerit îi alungai;

Bucură-te, că ei luat urma lanțurilor tale cu ceară;

Bucură-te, că această ceară era făcătoare de minuni;

Bucură-te, că prin ea se vindecau multe boli;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 9

Multe alte chinuri ai îndurat de la păgâni, Sfinte, dar ai rămas neclintit pe piatra credinței având în inima ta cetatea de necucerit: Numele Domnului Iisus Hristos la care te închinai: Aliluia!

Icosul 9

Văzând regele că nu e chip să te întoarcă de la credință a hotărât moartea ta, Sfinte Anastasie, iar tu ai prorocit cleor doi creștini care veniseră cu tine din Palestina că ei vor fi eliberați, urmând în curând moartea regelui, ceea ce s-a întâmplat.

Bucură-te, că te-au dus la moarte pe malul râului;

Bucură-te, că te-au lăsat la urmă;

Bucură-te, că nu te-ai înspăimântat;

Bucură-te, că ai luat moartea prin sugrumare;

Bucură-te, că apoi ți-au tăiat capul, ca mărturie pentru rege;

Bucură-te, primind cununa mucenicească;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 10

Deși păgânii au lăsat trupul tău de mâncare câinilor, aceștia nu s-au atins de tine ba chiar te-au apărat, iar noaptea deasupra ta a strălucit o lumină mare, Sfinte Anastasie, și așa monahul cel trimis de egumenul mănăstirii tale pentru a fi martorul muceniciei a știut care îți sunt moaștele pe care le-a luat cu sine, după ce a împărțit aur din belșug ostașilor care le păzeau, și s-a bucurat pentru sfârșitul tău mucenicesc: Aliluia!

Icosul 10

Cuvioase Anastasie, sfintele tale moaște au fost îngropate într-o mănăstire mică din apropiere închinată Sfântului Serghie, iar fratele monah, luând mantia ta de călugăr, a plecat în Palestina slăvindu-te:

Bucură-te, că mantia ta a vindecat un călugăr;

Bucură-te, că acesta avea un diavol rău;

Bucură-te, că egumenul l-a îmbrăcat pe cel îndrăcit cu ea;

Bucură-te, că de îndată acesta s-a tămăduit;

Bucură-te, că diavolul nu a suferit sfințenia mantiei tale;

Bucură-te, că și acum faci vindecări minunate celor chinuiți de duhurile rele;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 11

Ai umblat pe calea cea strâmtă, Sfinte Anastasie, luând mai întâi calea sihăstriei și apoi strălucirea muceniciei; ai cules dulceața cerească prin osteneli și prin puterea luptei împotriva păcatului și al vrăjilor te-ai făcut demn de Împrăția lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11

Ți-ai ridicat crucea cu vrednicie, Sfinte Anastasie, dorind a pătimi pentru Dumnezeu care s-a urcat pe Cruce pentru a noastră mântuire și stând acum în ceruri auzi aceste laude:

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Bucură-te, următor lui Hristos până la moarte;

Bucură-te, călcând diavolul sub picioarele tale;

Bucură-te, mare tămăduitor de boli;

Bucură-te, mare izgonitor de demoni;

Bucură-te, că toate le poți cu Puterea lui Hristos;

Bucură-te, că risipești întunericul înșelăciunii;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 12

Din luptător în oastea pământească te-ai arătat ostaș sfințit al Mântuitorului nostru, Sfinte Mucenice Anastasie, și risipești cu sabia Duhului Sfânt toate forțele potrivnice văzute și nevăzute care caută să ne piardă, iar noi ne bucurăm pentru un asemenea ajutor: Aliluia!

Icosul 12

Ai crezut cu toată inima că Puterea este a Sfintei Treimi, binecuvântat Sfânt Anastasie, și ca un viteaz luptător te-ai întrecut în luptă, vărsându-ți sângele și dându-ți sufletul pentru Dumnezeu. Nu ne uita nici pe noi care te chemăm:

Bucură-te, cel ce calci în picioare vrăjile demonice;

Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile necurate;

Bucură-te, cel ce îi alungi pe făcătorii de rău;

Bucură-te, întărindu-ne cu Puterea Sfintei Treimi;

Bucură-te, că ai purtat crucea ca un sceptru;

Bucură-te, aducând și pentru noi biruința împotriva morții;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 13

Sfinte Mucenice Anastasie, cel ajuns la dumnezeiasca înțelepciune, cuvios prin sihăstrie și mucenic prin sânge, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi ca din Mila Lui să izvorască harul minunilor în viața noastră, ca mântuiți de dușmanii văzuți și nevăzuți să ne bucurăm cu tine în Ceruri: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

Icosul 1

Îngerii din Ceruri s-au minunat de dragostea dumnezeiească ce te-a înveșmântat ca o mantie bineplăcută lui Hristos, și împreună cu cetele de Sfinți te-au lăudat:

Bucură-te, dobândind cununa veșniciei prin sânge mucenicesc;

Bucură-te, învingătorul chinurilor trupești;

Bucură-te, cel ce ai doborât știința vrăjitorească prin cunoașterea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ești apărătorul celor înlănțuiți de ispitele diavolești;

Bucură-te, că ne scoți din adâncul mrejelor vrăjitorești;

Bucură-te, cel puternic în rugăciune și în luptă;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Condacul 1

Celui numit cu numele învierii care a venit de la slujirea vrăjitorească la slujirea Adevăratului Dumnezeu, Sfântului Cuvios și Mucenic Anastasie îi aducem aceste cântări. Iar tu, Sfinte, care ai îndrăzneală la Tronul Sfintei Treimi, roagă-te pentru noi care te chemăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Anastasie, luminător în credință și grabnic ajutător în lupta cu cel viclean!

Rugăciune:

Preacinstite Părinte Anastasie cel împodobit cu haina muceniciei pentru Domnul Hristos, caută cu milă spre noi, rugătorii tăi, care îți aducem această jertfă de laudă. Mult slăvită a fost viața ta, Sfinte, căci ai lăsat meșteșugul vrăjitoresc cel primit din neam în neam și ai prigonit diavolul cel înșelător, certându-i pe soldații care se îndeletniceau cu magia și primind cununa cerească de la Dumnezeu pentru vitejia ta.

Ajută-ne, Sfinte, că uneltirile diavolești ne-au aruncat în cuptorul ispitelor, buzele slujitorilor răului murmură împotriva noastră, mâinile lor lucrează cele rele, mintea lor urzește căi de a ne doborâ viața și credința. Suntem încredințați că dacă alergăm la tine, Sfinte Mucenice Anastasie, ne vei apăra și vei dezlega toate vrăjile, blestemele, farmecele și toată lucrătura satanicească, punând pe fugă diavolii și pe cei care le slujesc lor, văzuți și nevăzuți.

Reclame
Raportează această reclamăConfidențialitate

Cel ce ai fost luminat cu lumina înțelepciunii lui Dumnezeu, luminează-ne și pe noi ca să scăpăm din cursele întinse de vrăjmașii lui Dumnezeu și să avem puterea de a ne lupta pentru Domnul Hristos până la sfârșitul vieții, ca salvați să ajungem mântuiți în Împărăția lui Dumnezeu, Cel ce dă cunună ostașilor Lui și daruri îmbelșugate celor care Îl slăvesc în veci. Amin.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

Cel mai citit articol Formarea corpului haric https://viataeundans.blogspot.com/2023/06/formarea-cor